Teza Stres

8/18/2019 Teza Stres

1/84

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE sTIINŢE

CATEDRA DE PSIHOLOGIE

Efectele stresului ocupational asupra sanatatii mentale

si fizice a managerilor

SIBIU

2008


2/84

Cuprins

Index de tabee

Index de !"a#$e s% #!&"%

Index de anexe

Re'&(at

S&((a")

Ca*%t+& ,- Int"+d&$e"e

Ca*%t+& 2- Cad"& te+"et%$ a *"+be(e% st&d%ate

2-,- St"es& +$&*at%+na .n $+ntext& $e"$eta"%+" a$t&ae

2-2- De#n%"ea st"es&&%

2-2-,- Pa"ad%!(a st"es&&% $a "ea$t%e a +"!an%s(&&% /De#n%t%%e st"es&&% $a "ea$t%e

2-2-2- Pa"ad%!(a st"es&&% $a st%(& /de#n%t%%e st"es&&% $a st%(&

2-2-1- Pa"ad%!(a st"es&&% $a "eat%e .nt"e st%(& s% "ea$t%e

2-2-- Pa"ad%!(a st"es&&% $a t"an'a$t%e .nt"e *e"s+ana s% (ed%&

2-1- 3+dee ae st"es&&%

2-1-,- 3+de& 3ed%& 4 Pe"s+ana 4 Rea$t%e /3%$5%!an

2-1-2- 3+de& 6$e"e"e4$+nt"+6 /(+de& s+%$%ta"%+" s% $+nt"+&&%

2-1-1- 3+de& *+t"%7%"%% *e"s+ana 4 (ed%&

2-1-- 3+de& 67%ta(%na6

2-1-- 3+de& de'e$5%%b"&&% d%nt"e e9+"t s% "e$+(*ensa

2-1-:- 3+de& $+nse"7a"%%;*%e"de"%% "es&"se+"

2-1-


3/84

2-:-2- B&"n+&t s% st"es

2-:-1- B&"n+&t s% +b+seaa

2-:-- B&"n+&t s% de*"es%e

2-:-- B&"n+&t s% b+aa

2-:-:- Sat%s9a$t%a $& (&n$a

2-


4/84

Index de tabele

Tabel 2.1. Categorii de stresori relationati cumunca ................................................

Tabel 2.2. Principalele modalitati de management al stresului

ocupational .............

Tabel 4.1.Organizatia ...............................................................................................

Tabel 4.2.Locatia ......................................................................................................

Tabel 4.3. Numarul protocolului ...............................................................................

Tabel 4.4.Gen ...........................................................................................................

Tabel 4.5. !rsta "nani .............................................................................................

Tabel 4.#. Titlulocupatiei .........................................................................................

Tabel 4.$. %ran&amentul de

munca ...........................................................................

Tabel 4.'. Clasi(icareaocupatiei ...............................................................................

Tabel 4.). Ore lucrate real pesaptam!na ..................................................................

Tabel 4.1*. +oti,atia c!nd lucrati "n plus ................................................................

Tabel 4.11. ec-ime "n ani pentru organizatiad,s ...................................................

Tabel 4.12. ,eniment ma&or "n ultimele 3luni .......................................................

Tabel 4.13. /tarea de sanatate este buna pemoment ................................................

Tabel 4.14. 0oala ma&ora "n ultimele 3luni ..............................................................

Tabel 4.15. /ubiectul presiunilor ..............................................................................

32

4

#

5*

5*

5*

51

51

52

5

2

53

53

53

54

55

55

55

55


5/84

Tabel 4.1#. Program ideal de eercitii(izice ............................................................

Tabel 4.1$. ile libere "n ultimele 3 luni pe moti, de boala .....................................

Tabel 4.1'. ile libere pe moti, de boala ..................................................................

Tabel 4.1). %utoe,aluare pe scala de la *1** .........................................................

Tabel 5.1. /urse de presiune P+ ..........................................................................

Tabel 5.2. /trategii de coping P+ ........................................................................

Tabel 5.3. Personalitate di(erente indi,iduale6 P+ .............................................

Tabel 5.4. (ectele stresului P+ ...........................................................................

Tabel 5.5. /urse de stres O/ .................................................................................

Tabel 5.#. Tip % de comportament O/ .................................................................

Tabel 5.$. Control O/ ...........................................................................................

Tabel 5.'. /trategii de coping O/ .........................................................................

Tabel 5.). /atis(actia muncii O/ ..........................................................................

Tabel 5.1*. /anatate mentala si (izica O/ ............................................................

Tabel 5.11. Corelatia dintre 78ecunoasterea pro(esionala7 si 7/tarea mentala7 ......

Tabel 5.12. Corelatia dintre 78esponsabilitatea personala7 si 7/tarea mentala797Ni,elul de "ncredere personala79 si 7/imptomele

(izice7 ........................................

Tabel 5.13. Corelatia dintre 7:artuiri zilnice7 si 7Ni,elul de "ncredere personala7..

Tabel 5.14. Corelatia dintre 7/upra"ncarcarea muncii7 si 7Nerabdare7 ...................

Tabel 5.15. Corelatia dintre 78elatii interpersonale7si 7Nerabdare7 .......................

Tabel 5.1#. Corelatia dintre 7Climat organizational7 si 7Nerabdare7 ......................

Tabel 5.1$. Corelatia dintre 78esponsabilitatea personala7 si 7Pulsiune de tip %797Nerabdarea79 7Control79 si 7n(luenta personala7 ..................................................

5#

5#

5#

5$

#1

#

1

#1

#2

#2

#2

#2

#3

#

3

#3

#4

#5

##


6/84

Tabel 5.1'. Corelatia dintre 78ol managerial7 si 7n(luenta personala7 ...................

Tabel 5.1). Corelatia dintre 70alanta casamunca7 si 7Nerabdare7 .........................

Tabel 5.2*. Corelatia dintre 7Nerabdare7 si 7/tarea mentala79 7/imptome (izice79si 7Ni,el deenergie7 .................................................................................................

Tabel 5.21. Corelatia dintre 7Control7 si 7/imptome (izice79 si 7Ni,elul deenergie7 .....................................................................................................................

Tabel 5.22. Corelatia dintre 7n(luenta personala7 si 7/atis(actia postului7 .............

Tabel 5.23. ;i(erite corelatii "ntre surse de stres si sanatatea(izica .........................

##

#$

#$

#'

#)

#

)

$*

$1

$1

$3


7/84

Index de grafice si figuri


8/84

Index de anexe

%nea 1. Gen ...........................................................................................................

%nea 2. !rsta "n ani ..............................................................................................

%nea 3. %ran&amentul de munca ............................................................................

%nea 4. Clasi(icarea ocupatiei ...............................................................................

%nea 5. Ore lucrate real pe saptam!na ..................................................................

%nea #. +oti,atia c!nd lucrati "n plus ..................................................................

%nea $. ec-ime "n ani pentru organizatia d,s. ....................................................

%nea '. ,eniment ma&or "n ultimele treiluni .......................................................

%nea ). /tarea de sanatate este buna pe moment ..................................................

%nea 1*. 0oala ma&ora "n ultimele trei luni ...........................................................

%nea 11. /ubiectul presiunilor ...............................................................................

%nea 12. Program ideal de eercitii (izice .............................................................

%nea 13. ile libere "n ultimele trei luni pe moti, de boala ..................................

%nea 14. ile libere pe moti, de boala ..................................................................

%nea 15. %utoe,aluare de la *1** .......................................................................

$'

$

'

$)

$)

'*

'*

'1

'1

'

2

'2

'3

'3

'4

'4

'5


9/84

Rezumat

/tresul ocupational reprezinta o preocupare ma&ora9 at!t pentru anga&ati9 c!t si pentru organizatiisi pentru societate.

Legatura dintre stresorii muncii si starea de bine a anga&atilor e,identiaza o obligatie

morala clara a anga&atilor de a asigura si mentine cea mai buna stare (izica si mentala aanga&atilor sai. %cest obiecti, poate (i atins prin implementarea unor politici si proceduri care sa

se adreseze "n mod compre-ensi, problemelor legate de sanatate si siguranta.

%ceasta lucrare cauta sa demonstreze ca (actorii de stres ocupational determina o scadere asanatatii mentale si (izice.

Lucrarea de (ata are ca obiecti, general eistenta relatiilor semni(icati,e "ntre stresori si e(ecte9respecti, di(erente indi,iduale si e(ecte ale stresului ocupational la ni,el managerial.

poteza de start a (ost aceea ca (actorii stresului ocupational in(luenteaza negati, sau poziti,sanatatea mentala9 sanatatea (izica si ni,elul de energie resimtit la locul de munca.

Cercetarea sa e(ectuat pe un esantion de 14 manageri9 aplic!nduse doua teste pentru e,aluareasubiectilor= 7ndicatorul de +anagement al Presiunilor /ociopro(esionale7 +P6 si 7ndicatorul

de /tres Ocupational 7 O./..6.

%m ales aceasta categorie de munca9 deoarece "n cadrul unei interprinderi managerii detin un roldeosebit "n conducere9 ei particip!nd la luarea unor decizii importante pentru bunul mers al

acti,itatii "n "nterprindere.

>n urma analizei corelationale dintre sursele de presiune sociopro(esionale si e(ectele stresului9dintre sursele de presiune si di(erentele indi,iduale personalitate69 dintre di(erentele indi,idualesi e(ectele stresului9 c!t si dintre sursele de stres si sanatatea (izica9 sau obtinut rezultatele ce

con(irma ipotezele de lucru ale cercetarii.


10/84

Summary

Occupational stress represents a ma&or preoccupation (or emplo?ees9 (or organizations and (or societ?.

T-e connection bet@een @orA stressors and @ell being o( t-e emplo?ees distinguis-es a moral

obligation o( t-e emplo?ees to assure and maintain t-e best p-?sical and mental condition o( t-eir emplo?ees. T-is ob&ecti,e can be reac-ed b? implementing some politics and procedures

@-ic- s-ould address directl? to t-e problems on -ealt- and sa(et?.

T-is stud? @ants to demonstrate t-at t-e occupational stress (actors determine a decrease o( mental and p-?sical -ealt-.

T-e general ob&ecti,e o( t-is stud? is t-e eistence o( meaning(ul connections bet@een stressorsand e((ects9 bet@een indi,idual di((erences and occupational stress e((ects on managersB le,el.

T-e initial -?pot-esis @as t-at t-e (actors @-ic- generate occupational stress -a,e a negati,e or positi,e in(luence on mental -ealt-9 p-?sical -ealt- and t-e energ? t-e emplo?ees -a,e at @orA.

T-e eamination @as made on 14 managers9 appl?ing t@o tests (or sub&ectBs e,aluation=7Pressure +anagement ndicator7 .+.P.6 and 7Occupational Stress Indicator7 O./..6.

c-ose t-is t?pe o( emplo?ees because t-e managers -a,e t-e most important role in leading t-ecompan?9 in taAing t-e best decisions so t-at t-e compan? -as t-e best ac-ie,ements.

%nal?zing t-e correlations bet@een t-e sociopro(essional sources o( pressure and stress e((ects9 bet@een sources o( pressure and indi,idual di((erences personalit?69 bet@een indi,idual

di((erences and stress e((ects9 also bet@een sources o( stress and p-?sical -ealt-9 t-e resultscon(irmed t-e -?pot-esis o( t-e researc-.


11/84

Capitolul 1. Introducere

>ntro societate cum este cea contemporana9 "n care ,iteza poate (i considerata o trasaturacare "nsoteste eistenta9 stresul generat de aceasta traire intensa ocupa un rol important "n

e,olutia indi,idului. Traim cu stresul9 ne con(runtam cu el zilnic9 si9 din ne(ericire9 ne a(ecteazaeistenta.

/imptomele stresului ocupational sunt usor de e,identiat si obser,at9 el mani(est!nduse princomportamente cum ar (i= "nt!mpinarea din partea anga&atilor a unor di(icultati "n adaptarea la

sc-imbarile care se impun postului de munca ocupat9 scaderea dramatica a producti,itatiimuncii. /e mani(esta o dubla actiune= la ni,elul persoanei care recepteaza situatia stresanta si la

ni,elul organizatiei asupra careia se ras(r!nge eistenta unui climat stresant.

n,estigarea stresului ocupational a (ost intens "ncura&ata "n ultimele decenii9 "n prezenteist!nd o recunoastere unanima si do,ezi concludente asupra relatiei dintre stresorii muncii si o

serie de consecinte la ni,elul sanatatii (izice si mentale.

/tresul ocupational la manageri este o problema ce preocupa multe organizatii care au de,enitinteresate "n in,estigarea acestui (enomen si "n luarea unor masuri de atenuare a stresului

ocupational. >n ,ederea e,aluarii gradului de stres la ni,el managerial sau realizat contracte decercetare pe termen lung cu mai multe organizatii9 organisme si colecti,e de cercetare auto-tone

si internationale.

%ceasta lucrare are ca obiect de cercetare stresul ocupational la ni,el managerial. Lucrarea "si propune sa urmareasca eistenta sau noneistenta stresului la locul de munca si modul "n careacesta in(luenteaza negati, sau poziti, sanatatea mentala9 sanatatea (izica si ni,elul de energie

resimtit la locul de munca.

Cercetarea sa e(ectuat pe un esantion de 14 manageri9 aplic!nduse testele 7ndicatorul de+anagement al Presiunilor /ociopro(esionale7 +P6 si 7ndicatorul de /tres Ocupational 7

O./..6.

%ceasta lucrare cauta sa demonstreze ca (actorii de stres ocupational determina o scadere asanatatii mentale si (izice.

Lucrarea de (ata "si propune sa ilustreze modul "n care stresul de la locul de muncaa(ecteaza ,iata indi,idului9 at!t pe plan indi,idual9 c!t si "n cel social9 de relationare.

Consecintele stresului ocupational sunt ,izibile at!t (izic9 gener!nd di(erite atentionari somatice9

c!t si mental9 "n comportamentul9 con(ortul si aprecierea de sine a celui care se con(runta "n modrepetat cu di(eriti stimuli stresori.

Continutul acestei lucrari "si propune sa e,identieze di(eritele abordari teoretice alestresului ocupational9 din perspecti,a celor patru paradigme ale stresului9 care se ,or regasi "n

"nceputul capitolului doi al acestei lucrari "si propune eplorarea adec,arii si sustinerii empiricea modelelor dez,oltate "n domeniul stresului ocupational urmareste identi(icarea tipurilor de

stresori organizationali c!t si a principalelor categorii de e(ecte ale stresului ocupational.

;e asemenea9 lucrarea "si propune sa urmareasca implicatiile emotionale la stres9concretizate "n conceptul de burnout. %st(el sa a&uns la relationarea burnoutului cu epuizarea

pro(esionala9 la relationarea burnoutului cu stresul9 cu oboseala9 cu depresia9 c!t si cu boala9relationari ce se ,or regasi "n subcapitolul sase9 al capitolului doi.


12/84

Dn alt subpunct abordat "n aceasta lucrare "l reprezinta satis(actia muncii. /atis(actiamuncii este de(inita ca (iind 7masura "n care asteptarile pe care un indi,id le are "n legatura cu postul sau de munca se suprapun cu ceea ce primeste cu ade,arat "n cadrul muncii7 LocAe9

1)#)6. /atis(actia cu munca poate (i caracterizata ca o atitudine pri,ind masura "n care persoanaeste multumita sau nemultumita cu postul sau.

/au urmarit9 de asemenea9 e,identierea corelatelor stresului ocupational "n ceea ce pri,este relationarea stresului cu sanatatea9 relationarea stresului cu per(ormanta9 cu decizia9 cuconducerea si comportamentul9 aspecte ce ,or (i regasite "n subcapitolul sapte9 al capitolului doi9

la (el si tipurile de inter,entii manageriale ale stresului ocupational.

Lucrarea de (ata nu "si propune sa o(ere solutii9 strategii de gestiune a stresuluiocupational9 ci doar se ,rea a (i un semnal de alarma9 o atentionare asupra implicarii stresului "n

acti,itatea pro(esionala a indi,idului.


13/84

Capitolul 2. Cadrul teoretic al problemei studiate2.1. Stresul ocupational în contextul cercetarilor actuale

/tresul ocupational este una dintre multiplele probleme cu care se con(runta societatea moderna9(iind generat de ,iata pro(esionala9 de mediul muncii9 cu consecintele nemi&locite asupra

acti,itatii pro(esionale9 dar si asupra sanatatii celor care presteaza munca respecti,a.

+anagementul international a de,enit una din preocuparile la moda ale specialistilor "n culturiorganizationale. Con(orm lui 0ogat-? 2**$9 p. 23#69 7competitia economica dura "n care esteangrenata ,iata sociala prezenta este considerata ca unul din semnele sau reactiile generatoare a

ceea ce a intrat "n limba&ul cotidian sub denumirea de EEstres pro(esionalFF sau EE stresocupational FF7. +ani(estarile e,idente ale (enomenului de stres ocupational la ni,elorganizational au determinat si intensi(icarea cercetarilor empirice pe aceasta tema.

0ogat-? "n cartea sa9 2**$9 p. 23#69 a(irma ca 7Ganster si /c-aubroecA 1))16 au remarcat canumai "n ultimii zece ani au (ost publicate aproape 3** de articole cu pri,ire la relatia dintre

munca si stres. >n timp ce nu putem spune ca in,estigatiile pe problema stresului ocupational nuau (ost "ncura&ate9 sa (acut totusi prea putin pentru a implementa unele solutii de control alacestuia. Consecintele stresului muncii asupra personalului muncitor au (ost studiate cu atentie9reusinduse obtinerea unor in(ormatii precise7. /imptomele stresului ocupational sunt usor de

e,identiat si obser,at9 el mani(est!nduse prin comportamente cum ar (i= "nt!mpinarea din parteaanga&atilor a unor di(icultati "n adaptarea la sc-imbarile care se impun postului de munca ocupat9

scaderea dramatica a producti,itatii muncii. /e mani(esta o dubla actiune= la ni,elul persoaneicare recepteaza situatia stresanta si la ni,elul organizatiei asupra careia se ras(r!nge eistenta

unui climat stresant.

Ceea ce este speci(ic "n societatea rom!neasca de azi9 este o crestere substantiala a ni,elului de

stres si o crestere9 ca pondere9 a reactiilor la ceea ce au (ost numiti "n literatura de specialitate ca(iind 7stresori7.

Literatura de specialitate aparuta "n limba rom!na este generoasa "n lucrari pe problematicastresului. >n unele "nt!lnim tratarea mai generala a stresului9 (ara a se pierde din ,edere stresul

organizational


14/84

:. ol(( de(ineste stresul ca (iind reactia indi,idului la di,ersi agenti noci,i si amenintatori ostare dinamica a organismului.

/tresul reprezinta un dezec-ilibru perceput subiecti,9 "ntre cerintele organismului si capacitateasa de raspuns. %ceasta perceptie subiecti,a trece prin doua (iltre apreciati,e= (iltrul primar9 princare persoana e,alueaza gradul de per 13513e41'n icol al unui agent inductor de stres9 si (iltrul

secundar9 prin care persoana se e,alueaza pe sine pentru asi determina potentialul de a combateagentul noci,.

Conceptul de stres a (ost de(init deseori at!t ca ,ariabila independenta9 c!t si ca ,ariabiladependenta9 dar si ca proces. %ceasta con(uzie terminologica se datoreaza aplicabilitatii

conceptului de stres "n cercetarile din stiintele medicale9 comportamentale si sociale "n ultimii5*#* de ani.


15/84

nespeci(ice la orice solicitare a organismului9 determin!nd sindromul general de adaptare late92**$9 p. 5$*6.

%gentii stresori care actioneaza asupra indi,idului produc uzura somatopsi-ica a acestuia9corelata cu mari di(icultati de adaptare. Pentru a se apara de in,azia acestor agresori si pentru a

si stabili -omeostazia9 organismul (ace un e(ort de adaptare. l trece9 practic9 prin trei (aze=

(aza de alarma= mobilizarea initiala la contactul cu agentul noci, creierul emite un mesa& bioc-imic spre toate aparatele si sistemele corpului creste respiratia9 tensiunea arteriala9 pupilase dilata9 musc-ii se "ncordeaza se petrece9 practic9 detectarea agentul stresor de catre organism

si pregatirea de ai (ace (ata.

(aza de rezistenta= "n care actioneaza mecanismele de adaptare menite a reduce e(ectulnoci, al stresului indi,idul se opune9 se lupta cu stresul9 glandele cu secretie interna se

re"ncarca cu energie9 s!ngele "si capata (luiditatea9 postura9 mersul rede,in normale.

(aza de epuizare= agentul stresor nu a (ost neutralizat are loc epuizarea resurselor

organismului de lupta "mpotri,a stresului organismul se uzeaza9 "mbatr!neste prematur9sistemul ce lupta cu stresul este total depasit si "n,ins.

%cestea sunt cele trei tipuri de reactii la agentii stresori pe care /el?e lea unit sub denumirea desindrom general de adaptare. %cti,itatea sindromului general de adaptare supune organismul lasolicitari (oarte mari. Cu c!t acest sindrom este mai (rec,ent reacti,at9 cu c!t reacti,area este de

mai lunga durata9 cu at!t e(ectele ,or (i mai ne(a,orabile.

/el?e compara cele trei (aze succesi,e ale sindromului general de adaptare cu succesiunea celor trei mari etape ale eistentei umane= copilaria "n care rezistenta este scazuta69 maturitatea c!ndorganismul este adaptat si rezistenta este intensa6 si batr!netea c!nd adaptarea scade ne"ntrerupt9

sur,ine epuizarea si moartea6.

/el?e arata ca a (olosit cele trei elemente din denumirea sindromului descris din urmatoareleconsiderente= sindrom deoarece mani(estarile lui sunt coordonate si c-iar9 "n parte9 dependente

unele de altele general pentru ca nu este produs dec!t de agenti care au e(ecte generalizateasupra di,erselor parti ale organismului adaptare pentru ca stimuleaza si a&uta ac-izitia si

mentinerea stadiului de rezistenta late9 2**$9 p. 5$16.

>n primele sale lucrari9 /el?e leaga "nsa sindromul general de adaptare sau sindromul de stresaproape eclusi, de agenti patogeni si de reactiile de natura biologica. l descrie doua categorii

de -ormoni de adaptare= -ormoni antiin(lamatori9 care in-iba reactiile de(ensi,e ecesi,e9 si-ormoni proin(lamatori9 care le stimuleaza.

+ecanismul de raspuns la stres este tripartit si cuprinde=

e(ectul direct al stresului asupra corpului

reactiile interne care stimuleaza apararile tisulare

reactiile interne care in-iba aceste aparari.

8ezistenta si gradul de adaptare depind de ec-ilibrul stabilit "ntre acesti trei (actori.


16/84

Toate acestea "l determina pe /el?e sa propuna mai multe de(initii ale stresului con(orm luilate9 2**$9 p. 5$16.

7stresul este dominatorul comun al tuturor reactiilor de adaptare ale organismului7 de(initiaeste simpla9 apreciaza el9 dar prea ,aga6

7stresul este starea eprimata mani(est printrun sindrom speci(ic comport!nd orice sc-imbarenonspeci(ica inter,enita "ntrun sistem biologic7 de(initia este considerata operationala9deoarece arata ca o stare nu poate (i cunoscuta decat prin mani(estarile sale6

7stresul este o stare mani(estata printrun sindrom7 este ,orba tocmai despre mani(estarileantrenate de stres care permit identi(icarea acelei stari6.

%t!t /el?e c!t si alti cercetatori au constientizat ca=

sindromul general de adaptare nu se re(era numai la agenti patogeni care genereaza reactiile deadaptare ale organismului

sindromul general de adaptare nu este compus doar din reactii de natura biologica

sindromul general de adaptare nu se mani(esta doar din reactii speci(ice.

%ceasta la determinat pe /el?e9 ca "n cartea sa Stress in Health and Disease (1976) sa propuna onoua de(initie a stresului= 7stresul este raspunsul nonspeci(ic al organismului la orice solicitare7.

>n aceasta de(initie9 spunea el9 cu,intelec-eie sunt= raspuns ceea ce indica (aptul ca ,orbimdespre e(ecteHreactii si nu despre cauze9 adica agenti stresori6 nonspeci(ic eclude orice raspuns pe care unul sau mai multi agenti stresori ,or (i capabili sa le suscite si orice raspuns care9 "ntromaniera selecti,a9 ,a (i limitat la un organ sau la c!te,a organe6 orice solicitare are meritul de aaccentua nu doar insistenta pe nonspeci(icitate9 dar denota si caracterul adaptabil al (enomenului9

deoarece orice raspuns acti, care se mani(esta "n (ata oricarei solicitari este un (enomen deadaptare9 c-iar daca este ,orba de o proasta adaptare6.

Tot "n aceasta lucrare9 /el?e propune di(erentierea "ntre eustres si distres.

ustresul desemneaza ni,elul unei stimulari psi-oeuroendocrine moderate9 optime9 care mentineec-ilibrul si tonusul (izic si psi-ic al persoanei9 starea de sanatate si induce o adaptare poziti,a lamediu. ste indispensabil pentru ,iata si pentru mentinerea (unctiilor mentale si (izice9 necesare

des(asurarii acti,itatii umane. ste deci9 stresul 7bun79 agreabil9 cu ,aloare curati,a pentru

persoana9 moti,!nd si mobiliz!nd resursele indi,iduale9 necesar "n moti,atie9 crestere9 dez,oltaresi sc-imbare.

;istresul reprezinta stresul ce depaseste o intensitate critica9 pro,ocat de supra"ncarcari9suprastimulari intense si prelungite9 care depasesc resursele (iziologice si psi-ologice personale9

rezult!nd scaderea per(ormantei9 insatis(actie etc. ste deci9 stresul 7rau79 dezagreabil pentruindi,id.

%m staruit mai mult asupra conceptiei lui /el?e deoarece ea eprima cel mai bine esenta paradigmei stresului ca reactie a organismului.

2.2.2. Paradigma stresului ca stimul definitiile stresului ca stimul!


17/84

;in perspecti,a acestei paradigme stresul reprezinta stimulul eterior potential ,atamator9 (iind o,ariabila independeta.

8atiunea acestei abordari sta "n (aptul ca (orte eterne actioneaza asupra organismlui "ntromaniera distructi,a.

;e(initiile stresului ca stimul "si au originea "n (izica si inginerie9 analogia const!nd "n (aptul castresul poate (i de(init ca o (orta eercitata9 care antreneaza "n consecinta o cerere sau o reactie la"ncarcare9 cre!nd ast(el o distorsiune. ;aca toleranta organismului este depasita9 pot sa apara

de(ectiuni temporare sau de(initi,e. ndi,idul este "n permanenta bombardat cu potentiale sursede stres de obicei numiti stresori69 iar un e,eniment aparent minor poate rupe ec-ilibrul delicat"ntre modalitatea de control a stresului si anularea completa a comportamentelor de control al

stresului.

Tema centrala a modelului stresului ca stimul o reprezinta identi(icarea agentilor stresori si apoigruparea9 clasi(icarea lor.

denti(icarea surselor stresului organizational postuleaza de(inirea riscului de stres "n termeniigradului de epunere la un stimul noci,. ;e eemplu9 cu c!t ritmul muncii de,ine mai alert9 cu

at!t ni,elul de stres este mai ridicat.

Con(orm lui late 2**$9 p. 5$*69 paradigma stresului ca stimul ca agent stresor6 contine c!te,asugestii importante=

sursele de stres contureaza ideea ca di(erentierea stresului din a(ara muncii de acasa6 destresul din munca de,ine super(lua. Greenberg arata ca9 pentru indi,id9 stresul legat de munca sicel legat de ,iata par adeseori sa se combine "ntrun pattern de ad,ersitate nedi(erentiat ce de,ine

coplesitor. O asemenea idee este sustinuta de (aptul ca stresul total genereaza e(ecteorganizationale negati,e mai mari dec!t (iecare dintre agentii stresori luati separat.

agentii stresori9 action!nd "mpreuna9 "n interactiune unii cu altii9 produc e(ecte distincte.Dnul si acelasi agent stresor genereaza e(ecte di(erite la persoane di(erite sau c-iar la una si

aceeasi persoana9 "nsa "n momente de ,iata di(erite.

2.2.". Paradigma stresului ca relatie între stimul si reactie

%ceasta paradigma postuleaza (aptul ca stresul este mult mai mult dec!t un simplu stimul sau osimpla reactie9 el (iind consecinta relatiei dintre aceste doua ,ariabile. sentiala de,ine

interactiunea dintre stimul si reactie9 stresul apar!nd ca ,ariabila moderatoare.%sa cum arata late "n cartea sa 2**$9 p. 5$369 7aceasta paradigma arata ca stimulii potentialistresanti pot conduce la tipuri di(erite de reactii stresante la indi,izi di(eriti si c-iar la unul si

acelasi indi,id "n momente di(erite9 "n (unctie de e,aluarile lor cogniti,e asupra situatiilor stresante si mai ales de resursele disponibile "n ,ederea adaptarii la situatia stresanta7.

a este descrisa ca structurala si cantitati,a9 statica9 de tip cauzae(ect9 corelatie sau interactiunede tip statistic "ntre doua ,ariabile9 c-iar daca aceasta relatie este mediata de o a treia. a nu

poate eplica aproape deloc compleitatea procesuala a stresului9 c-iar daca nu minimalizeazarolul ,ariabilelor moderatoare "n eplicarea stresului lor9 nu reuseste sa surprinda mecanismele

care stau la baza interactiunii "ntre stresori si e(ectele produse de ei.

2.2.#. Paradigma stresului ca tranzactie între persoana si mediu


18/84

%re "n ,edere9 "n primul r!nd9 persoana si mediul9 ambele interpretate "n unitatea si integralitatealor9 si nu doar anumiti (actori de mediu sau anumiti (actori de personalitate a(lati "n interactiuneunii cu altii. >n al doilea r!nd9 stimulii si raspunsurile nu mai apar ca elemente separate care "si

mentin distincti,itatea c!nd intra "n raporturi cauzale9 ci9 dimpotri,a9 sunt de(initiHde(initerelational.

Cel care a adus o contributie magistrala la conceptualizarea noii paradigme a (ost 8ic-ard /.Lazarus9 care9 singur sau "mpreuna cu unii dintre colaboratorii sai9 a publicat numeroase lucrari"n care (undamenteaza paradigma tranzactionala a stresului.

>ntre organism si mediu persoana si situatie6 au loc tranzactii permanente "n care indi,idul"n,ata sa se apere contra stresului9 deoarece acesta este periculos pentru sanatatea lui.

/tresul psi-ologic reprezinta o anumita relatie "ntre persoana si mediu care este e,aluata de catre persoana ca (iind o po,ara sau ce,a care "i depaseste resursele si "i pericliteaza sanatatea.

>ntro situatie stresanta apare necesitatea instalarii unei sc-imbari "n (unctionarea indi,idului

menite sa contribuie la gestionarea situatiei respecti,e. 8ezulta ca stresul este starea dinamica aindi,idului ce presupune perturbarea -omeostaziei9 pe de o parte9 si reinstaurarea ei9 pe de alta parte. Trei elemente sunt esentiale= starea cogniti,a dinamica9 distrugerea balantei (unctionarii

normale si solutionarea perturbarii.

/tresul este nu doar un (actor ce tine de indi,id sau de mediu9 ci este "ncadrat mai degraba "ntrun proces permanent "n care indi,idul tranzactioneaza "n di(erite medii9 e,alueaza (actorii

stresori si "si propune sa treaca peste situatiile stresante.

/unt doua mecanisme prin intermediul carora sunt realizate tranzactiile dintre persoana si situatiastresanta= evaluarea cognitiva si copingul 9 ce apar "n calitate de ,ariabile mediatoare ale relatiei

respecti,e si ale rezultatelor ei imediate sau de lunga durata.

,aluarea cogniti,a este un proces continuu ce are loc dea lungul tranzactiei dintre persoana simediu si presupune categorizarea unui e,eniment "n ,ederea stabilirii semni(icatiei lui pentru

sanatate.

ista doua tipuri de e,aluari= primara si secundara9 "n prima apreciinduse daca "ntrune,eniment oarecare eista ce,a periculos9 "n timp ce "n a doua9 persoana "si analizeaza resurselede coping de care dispune9 "ncerc!nd sa gaseasca o modalitate de solutionare bene(ica. La r!ndulei9 e,aluarea primara este de trei tipuri= irele,anta un e,eniment nu are nici o importanta pentru

starea de sanatate a persoanei "n tranzactia respecti,a nimic nu se c!stiga9 nimic nu se pierde69 benignapoziti,a apare c!nd e,enimentul este interpretat ca (iind poziti, este "nsotita de emotii placute9 toni(iante69 si stresanta se re(era la un rauHo pierdere9 la o amenintare siHsau competitie6.>ntre cele doua tipuri de e,aluari primara si secundara6 eista relatii de interdependenta si c-iar

de sc-imbare a sensului9 a intrarii lor "n actiune9 cea secundara put!ndo de,ansa pe prima.

Copingul este de(init ca reprezent!nd e(orturile cogniti,e si comportamentale "n continuasc-imbare9 "n ,ederea gestionarii cerintelor interne siHsau eterne e,aluate de persoana ca

depasindui resursele.

7>n conceptia lui Lazarus si a colaboratorilor sai9 copingul este orientat catre proces9 si nu at!t

prin personalitate9 el "ndeplinind (unctia de reglare a emotiilor negati,e si (unctia rezoluti,a ceconsta "n "ntreprinderea unor actiuni "n ,ederea rezol,arii problemelor generatoare de emotiinegati,e7late9 2**$9 pag 5$56.


19/84

;in perspecti,a paradigmei tranzactionale a stresului9 stimulii nu au puterea de a determinatensiuni dec!t daca sunt perceputi de indi,id ca o amenintare la bunastarea sa. Gradul de

amenitare perceputa poate (i diminuat sau c-iar eliminat daca persoana e,alueaza ca strategiilede coping de care dispune sunt potri,ite pentru a (ace (ata amenintarilor. si in,ers9 daca un stimul

nu este apreciat la "nceput ca (iind amenintator9 el poate de,eni amenintator daca resursele decoping detinute de indi,id se do,edesc a (i nepotri,ite pentru a (ace (ata constr!ngerilor

mediului.

>n paradigma tranzactionala (iecare construct este de(init relational si inseparabil unul de altul9relatia dintre persoana si mediu (iind reciproca9 bilaterala.

2.". $odele ale stresului

ista mai multe modele ale stresului9 "n general9 si ale stresului ocupational9 "n special. >n timp9au (ost proiectate numeroase modele eplicati,e ale stresului ocupational9 dar adesea designul lor si datele eperimentale rezultate au (ost contro,ersate.


20/84

Con(orm autoarei Capotescu 2**#9 p. 2*69 7caracteristicile organizationale de eempludimensiunea organizatiei9 structura ierar-ica9 descrierea posturilor6 pot duce la stresori9 cum sunt

con(lictul de rol9 ambiguitatea de rol si "ncarcatura muncii. %cesti stresori9 la r!ndul lor9 potconduce la reactii de stres. 8eactiile se re(era la raspunsurile a(ecti,e9 (iziologice sau

comportamentale ale indi,idului de eemplu satis(actie cu munca scazuta9 -ipertensiune9absenteism6. >n (inal9 reactiile pot conduce at!t la tulburari (izice boli cardio,asculare9 tulburari

digesti,e69 c!t si psi-ologice depresie67.


21/84

Gradul sporit al latitudinii deciziei sau al controlului la locul de munca contribuie la"mbunatatirea sanatatii (izice si mentale a anga&atilor9 "n timp ce gradul sau ni,elul scazut al

latitudinii deciziei conduce la a(ectarea si periclitarea acestora. C-iar daca "n mod real sau curentsupra"ncarcarea muncii se asociaza cu ni,eluri ridicate ale reactiilor (iziologice si psi-ologice9

impactul acestora ,a depinde maimal de perceptia pe care indi,idul o are asupra controlului pecare "l poate eercita "n acti,itatile des(asurate. ;aca indi,idul este "n masura sa ia decizii asupra

acti,itatilor lui9 deci daca el are autoritate decizionala si daca "si poate (olosi liber aptitudinile siabilitatile9 atunci ni,elul stresului poate (i tinut sub control9 adica diminuat. >n ultimul timp9 a"nceput sa se puna accent tot mai mare pe conceptul de 7perceptie7a gradului de control al

anga&atului. ndi(erent care este ni,elul realHobiecti, de control9 esentiala de,ine perceptia pecare anga&atii o au asupra acesteia. ;aca ei considera9 e,alueaza ca detin un mare control al

muncii9 posibilitatea de aparitie a unor reactii a(ecti,e poziti,e ,a (i mare.

+odelul cererecontrol are un caracter centrat situational el a (ost preluat9 reconceptualizat sietins. Poate cea mai cunoscuta si reusita reconceptualizare o reprezinta modelul 7cererecontrolsuport social79 (ormulat de Jo-nson si :all 1)''6. late 2**$9 p. 5'16 a(irma ca 7suportul social

este ,ariabila care presupune amortizarea epuizarii psi-ologice9 cresterea "ncrederii "ntre

conducatori si subordonati9 "ntre colegi etc. l depinde mult de gradul de integrare sociala siemotionala a anga&atilor. %ctiunea separata a celor trei ,ariabile conduce la e(ecte mai mari dec!t

atunci c!nd ele actioneaza corelat9 sinergetic. ista c-iar si opinii etremiste potri,it caroratripla interactiune are e(ecte dezadaptati,e= spri&inul social9 se sustine9 eacerbeaza si nu

amelioreaza e(ectul stresorilor asupra reactiilor la stres7.

2.".". $odelul potri(irii persoana % mediu

Con(orm autoarei Capotescu 2**#9 p. 246 7modelul potri,irii persoana mediu asuma ca potri,irea dintre o persoana si mediu determina ni,elul stresului pe care "l percepe persoana7. O potri,ire buna persoana mediu apare c!nd abilitatile si deprinderile unei persoane se potri,esc

cu solicitarile postului sau mediului de munca. Cantitatea de stres resimtita de un anga&at estein(luentata de perceptiile persoanei asupra solicitarilor din partea mediului9 si de catre perceptiile

acesteia asupra propriei capacitati de a (ace (ata acestor solicitari.

Dtiliz!nd acest model9


22/84

7>ntrun esantion de manageri9 Lo,elace si 8osen 1))#69 au gasit ca perceptia unei potri,irislabe "ntre persoana si organizatie se asociaza cu ni,eluri crescute ale stresului9 insatis(actie "n

munca si intentia de parasire a postului.

/aAs si %s-(ort- 1))$69 au gasit ca perceptiile (a,orabile ale anga&atilor asupra potri,irii persoana organizatie coreleaza poziti, cu intentia de a ram!ne "n organizatie. Perceptiile

(a,orabile ale anga&atilor asupra potri,irii persoana post coreleaza poziti, cu satis(actia cu postul si anga&amentul (ata de organizatie9 si negati, cu stresul7 Capotescu9 2**#9 p. 256.

+odelul potri,irii persoana mediu sugereaza mecanisme prin care indi,izii se pot prote&a destresul care acompaniaza lipsa de potri,ire dintre persoana si mediu. Dnul dintre acestea estesuportul social. ;e eemplu9 anga&atii a caror acti,itate implica "ncadrarea "n termene limitaaparent imposibile ar putea sa caute suport in(ormational si emotional din partea colegilor de

munca. 8educ!nd eperientierea stresului "n acest mod9 anga&atii ar putea (i capabili sa se(ocalizeze si sa se apropie de respectarea termenelor mai bine dec!t daca ar (i depasiti si ar su(eri

di(erite reactii la stres.

>n asamblu9 modelul potri,irii persoana mediu permite in,estigarea stresului ocupational prinluarea "n considerare a interactiunii dintre persoana si stresori "n mediul de munca. %ceasta

abordare recunoaste "n mod speci(ic (aptul ca stresul poate in(luenta indi,izii "n mod di(erit9 "n(unctie de pre(erintele9 ,alorile si abilitatile acestora.

2.".#. $odelul '(itamina'

se datoreaza lui P. arr 1)'$6 si a (ost elaborat "n cadrul mai larg al "n,atarii mentale.

7deea centrala a modelului este ca sanatatea mentala este a(ectata de caracteristicile psi-ologiceale6 mediului9 cum sunt caracteristicile postului9 "ntrun mod analog cu e(ectele pe care se

presupune ca ,itaminele le au asupra sanatatii (izice7 Capotescu9 2**#9 p. 2#6.

Cadrul propus de arr are trei parti principale=

caracteristicile postului sunt grupate "n noua categorii care se relationeaza di(erit cu sanatateamentala "n concordanta cu tipul de 7,itamina7 pe care o prezinta.

un model pe trei ae al starii de bine9 postulata ca aspect (undamental al sanatatii mentale.

se asuma ca persoanele si situatiile interactioneaza "n prezicerea sanatatii mentale.


23/84

Caracterul liniar sau nonliniar al asocierii dintre caracteristicile muncii si sanatatea mentala este"nsa contro,ersat. C-iar arr9 mai t!rziu9 "n 1))'9 nota ca este improbabil ca asocierile dintre

primele trei caracteristici ale muncii si sanatatea mentala sa (ie liniare.

Dn indicator al sanatatii mentale relationate cu munca (rec,ent integrat "n cercetarile psi-ologiceeste starea de bine. Pentru a e,alua empiric starea de bine9 arr a propus trei dimensiuni=

neplacere placere9 anietate con(ort9 depresie entuziasm. /tarea de bine relationata cu postula (ost cel mai intens studiata pe baza masurarii satis(actiei cu munca9 anietatii relationate cu postul9 burnoutul si depresiei.

>n termeni de interactiune "ntre persoana si situatii9 modelul 7,itamina7 este "n mod esentialcentrat pe situatie9 (ocaliz!nduse pe asocierea dintre caracteristicile postului si sanatatea

mentala. Trei categorii de caracteristici indi,iduale sunt ,azute ca posibili moderatori ai sanatatiimentale= ,alorile pre(erintele si moti,ele69 abilitatile abilitati intelectuale si deprinderile psi-omotorii6 si sanatatea mentala de baza prezenta sau absenta unor dispozitii9 cum ar (i

a(ecti,itatea negati,a6.

2.".). $odelul dezec&ilibrului dintre efort si recompensa

ste dez,oltat de /iegrist si colaboratorii sai "n 1))# elementele centrale ale modelului (iindcontrolul asupra muncii si structura de recompense relationate cu munca.

7+odelul postuleaza relatia de ec-ilibru sau dezec-ilibru "ntre e(ort si recompensa9 ca sursa (ie pentru aparitia starii de bine9 satis(actie9 de eustres9 (ie pentru instalarea starilor de discon(ort9

distres7 late9 2**$9 p. 5'46.

>n cadrul modelului dezec-ilibrului e(ort recompensa9 rolurile de munca ale unui anga&at suntconsiderate drept un element esential care leaga (unctii importante "n autoreglare eemplu=

stima de sine si autoe(icacitatea6 cu structura societala de oportunitati si recompense.


24/84


25/84

+odelul conser,ariiHpierderii resurselor ar putea (i rezumat "n doua propozitii si patru ideisubsumate.

Propozitia 1= Pierderea resurselor are un impact mai mare dec!t c!stigarea lor. >n conditiile "ncare c!stigurile si pierderile sunt egale ca numar9 pierderile au un impact negati, mai mare dec!t

il are impactul poziti, al c!stigarii lor.

Propozitia 2= ndi,idul trebuie sasi in,esteasca resursele pentru a se prote&a de pierderea lor sau pentru a c!stiga altele noi.

%ceasta propozitie este detaliata de patru idei=

indi,izii care poseda mai multe resurse sunt mai putin ,ulnerabili (ata de riscul pierderii lor simai capabili sa c!stigeHac-izitioneze noi resurse. si in,ers9 cei care poseda putine resurse suntmai ,ulnerabili "n (ata riscului de a le pierde si mai putin capabili sa ac-izitioneze resurse noi

pierderea initiala a resurselor antreneaza noi pierderi

c!stigul initial de resurse atrage dupa sine noi c!stiguri totodata9 pentru ca resentimentul produs de pierderea resurselor este mai puternic dec!t cel produs de c!stigarea lor9 ciclul

pierderii ,a a,ea un impact mai mare si ,a (i mai accelerat dec!t ciclul c!stigului

cel care poseda resurse limitate si amenintate adopta o pozitie de(ensi,a pentru conser,area lor.

Prima idee noua pe care o postuleaza modelul lui :ob(oll este urmatoarea= stresul nu este generatde e,aluarile indi,iduale9 ci de procesele colecti,e. %(lati "n (ata unor amenintari9 (actori stresori9

membrii unor colecti,itati produc aceleasi reactii modelate sociocultural. %sadar procesele dee,aluare nu sunt indi,idualizate9 ci sunt comune pentru membrii aceleasi culturi9 aceleiasi

organizatii sau aceluiasi grup de munca. Ceea ce conteaza este consensul perceptiilor indi,iduale9 modul "n care ma&oritatea membrilor grupuluiHorganizatiei percep conditiile muncii

ca (iind stresante.

% doua idee noua sustinuta de :ob(oll are "n ,edere (aptul ca cele mai multe dintre resurseleindi,idului sunt obser,abile obiecti, si apreciate colecti,. C!stigarea sau pierderea unor resurse

sunt e,aluate la (el at!t de indi,id9 c!t si de antura&9 deoarece importanta resursei estedeterminata sociocultural.

% treia idee= ameliorarea sau eliminarea stresului se poate obtine nu numai prin recurgerea la

strategiile de coping reacti,e9 ci si prin (olosirea strategiilor de coping proacti,e9 bazate pe(iarea unor obiecti,e menite sa (aca (ata constr!ngerilor ,iitoare. /unt recomandate "n acestsens trei modalitati prin intermediul carora indi,izii pot (ace (ata unor stresori ,iitori9 "ntro

maniera proacti,a=

depunerea unor e(orturi pentru ac-izitionarea si mentinerea rezer,orului de resurse

actionarea de "ndata ce apar primele semne ale unei probleme

"ncercarea de a ocupa o pozitie adec,ata resurselor posedate.

2.".,. $odelul stresului ocupational


26/84

+odelul stresului ocupational propus de 0ee-r sugereaza ca stresorii reprezinta elemente alemuncii care cauzeaza reactii indi,izilor. %ceasta conceptualizare stipuleaza ca (actorii personali

personalitatea6 si de mediu suportul6 pot minimiza sau eagera e(ectele stresorilor asuprareactiilor.

Potri,it lui 0ee-r stresorii se re(era la 7orice caracteristici ale muncii care a(ecteaza "n mod

ad,ers sanatatea79 iar reactiile se re(era la 7consecintele ad,erse ale stresului7.

2.".-. $odelul solicitarilor si resurselor

%cest model asuma ca sanatatea si starea de bine sunt relationate cu doua categorii generale decaracteristici ale muncii= solicitarile de munca si resursele disponibile. /olicitarile de munca se

re(era "n model la acele aspecte ale muncii care solicita e(ort (izic si mental sustinut si suntasociate cu anumite costuri (iziologice si psi-ologice epuizare6. 8esursele se re(era la acele

aspecte (izice9 psi-ologice9 sociale sau organizationale care=

sunt (unctionale "n atingerea obiecti,elor de munca

reduc solicitarile de munca si costurile (iziologice si psi-ologice asociate lor

stimuleaza cresterea si dez,oltarea personala.

deea centrala a modelului este ca desi (iecare post de munca poate sa implice caracteristici particulare ce a(ecteaza sanatatea si starea de bine a anga&atior9 este totusi posibila "ncorporarea

acestor elemente "ntrun model general aplicabil9 (undamentat teoretic.

2.".. $odelul compensarii solicitarilor si reactiilor induse

Dn model elaborat pe baza modelului solicitarilor si controlului a (ost propus de Jonge si;ormann pentru a eplica stresul "n domeniul (urnizarii de ser,icii. %sumptia centrala a

modelului compensarii solicitarilor si reactiilor induse este ca solicitarile emotionale sunt cel mai plauzibil compensate prin resurse emotionale9 solicitarile cogniti,e sunt compensate prin resurse

cogniti,e9 iar solicitarile (izice sunt compensate prin resurse (izice. Potri,irea dintre9 spreeemplu9 solicitarile emotionale si resursele disponibile produce consecinte emotionale

particulare. Potri,it asa numitului 7principiu al triplei potri,iri79 cea mai puternica reactieinteracti,a ar trebui obser,ata c!nd constructele ce circumscriu stresul ocupational sunt bazate pedimensiuni identice din punct de ,edere calitati, si c!nd sunt asumate interrelatii speci(ice "ntre

tipuri particulare de solicitari9 resurse si rezultate.

2.".1/. $odelul solicitarilor0 abilitatilor si suportului

7+odelul stresului ocupational propus de ,an eld-o,en9 Taris9 de Jonge si 0roersen 2**56distinge doua ae paralele de baza "n relatia "ntre caracteristicile muncii si starea de bine= pe

prima aa9 solicitarile calitati,e si cantitati,e ale posturilor se asociaza cu consecinte la ni,elulsanatatii H reactii9 iar pe cea dea doua aa utilizarea deprinderilor si suportul social serelationeaza cu consecinte la ni,el atitudinal H stare de bine7 Capotescu9 2**#9 p. 336.


27/84


28/84

Compleitatea muncii

+onotonia muncii

8esponsabilitatea crescuta

+unca cu grad crescut de pericol

/olicitari con(lictuale H ambigue

Conditii de munca /ubstante toice

Conditii inadec,ate zgomot9 ,ibratii9luminozitate9 radiatii9 temperatura6

Pozitia "n timpul muncii

/olicitari (izice ecesi,e

/ituatii periculoase

Lipsa igienei

Lipsa masurilor de protectie

Conditiile de anga&are Program de lucru

Ni,el scazut de salarizare

Posibilitati reduse de dez,oltare a carierei

Contracte de munca in(leibile

nsecuritatea muncii

8eteaua sociala la locul de munca +anagement de(ectuos

/uport social scazut

Participare scazuta la luarea deciziilor

;iscriminare

Cercetarile au gasit relatii "ntre sanatatea (izica si posturile caracterizate prin repetiti,itatecrescuta9 monotonie si ,igilenta sustinuta9 program "n sc-imburi.


29/84

+a&oritatea stresorilor identi(icati "n literatura de specialitate pri,esc proprietatile de rol.

onflictul de rol se re(era la di(erentele perceptuale pri,ind continutul rolurilor persoanei saurelati,a importanta a elementelor rolului. %ceste di(erente apar "ntre indi,id si alte persoane din

cadrul unui grup de munca "n conditiile "n care acestia nu "mpartasesc aceleasi asteptari cu pri,ire la rol. l este de(init ca (iind acea contradictie generata de solicitarile di(erite adresate

acestuia si la care el9 (ie ca nu doreste "ntrade,ar sa raspunda9 (ie ca socoteste ca respecti,asolicitare nu corespunde sarcinilor sale. Con(lictul de rol genereaza trairi a(ecti,e negati,e9tensiune si cel mai des simptome (izice. Poate sa apara si con(lictul "ntre solicitarile generate de

di(eritele roluri detinute de acelasi indi,id. %st(el de con(licte sunt cel mai des raportate "nocupatii din mediul militar9 politie9 educatie9 unde compartimentarea timpului "ntre munca si

(amilie nu poate (i realizata cu usurinta.

!ncarcarea de rol este o ,arianta a con(lictului de rol "n care con(lictul este eperientiat ca onecesitate de a compromite cantitatatea9 orarul sau calitatea muncii.

"rogramul de munca # munca în schim$uri% rezultatele cercetarilor arata ca munca "n sc-imburi

are o puternica in(luenta asupra persoanelor care o realizeaza.

%nga&atii care lucreaza "n sc-imburi eperientiaza o serie de probleme (iziologice si de adaptaresociala. ;eoarece munca "n sc-imburi "ntrerupe ciclul de -ranire9 somn si munca9 anga&atii

semnaleaza somn insu(icient9 oboseala9 iritabilitate9 probleme de adaptare si pierderea apetitului.

>n cazul "n care stresul a(ecteaza anga&atii dintro organizatie9 pot aparea mai multe simptomenegati,e. 0roadbridge 2**26 sintetizeaza cele mai importante dintre acestea ca (iind= pasi,itatea

din partea anga&atilor9 e,itarea responsabilitatilor si a sarcinilor9 rigiditate "n ,iziune9 aparitiacon(lictelor interpersonale si a problemelor de comunicare9 scaderea moti,atiei si a satis(actiei "n

munca9 rezistentele la sc-imbare9 scaderea producti,itatii si a e(icientei "n munca9 scadereacalitatii si a interesului si orientarii catre client si dorintele acestuia9 luarea unor decizii etc.

%ceste consecinte negati,e "n plan organizational tind sa apara "n conditiile "n care eista maimulte surse generatoare de stres9 deoarece o data cu "nmultirea acestora scad sansele ca indi,idul

sa (aca (ata tuturor pro,ocarilor sau amenintarilor eistente9 instal!nduse situatia de distres.

2.). fectele stresului organizational

Co clasi(ica principalele categorii de e(ecte ale stresului ast(el=

(iziologice= cresterea glicemiei9 cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale9 uscaciunea

gurii9 transpiratia abundenta9 dilatarea pupilei

subiecti,e9 psi-oindi,iduale= anietate9 agresi,itate9 apatie9 plictiseala9 depresie9 oboseala9(rustrare9 iritabilitate9 scaderea stimei de sine9 ner,ozitate9 sentimente de in(erioritate

cogniti,e= incapacitatea de a lua decizii pertinente9 scaderea capacitatii de concentrare aatentiei9 -ipersensibilitate la critica9 bloca&e mentale

comportamentale= predispozitii la accidente9 toicomanie9 izbucniri emotionale9 bulimie9 abuzde alcool sau tutun9 r!s ner,os9 pl!ns zgomotos

psi-oorganizationale= absenteism9 scaderea producti,itatii9 alinierea "n relatiile cu ceilaltimembri ai organizatiei9 reducerea implicarii9 insatis(actii "n munca9 scaderea "ncrederii si

loialitatii "nH(ata de organizatie.


30/84

>n legatura cu aceste e(ecte trebuie (acute c!te,a precizari=

ele sunt cel mai (rec,ent asociate cu stresul9 ceea ce nu "nseamna ca stresul le cauzeaza"ntotdeauna9 totusi9 nu poate (i ignorata posibilitatea ca stresul sa constituie una dintre cauzele

primare sau aditionale ale lor

ponderea9 semni(icatia si gra,itatea lor trebuie e,aluate "n (unctie de mai multe criterii9 dintrecare unul (oarte important este cel al ni,elului la care se instaleaza aceasta pentru simplul (apt cagestionarea e(ectelor aparute la ni,el indi,idual se a(la mai putin sub controlul organizatiei si

este mult mai greu de realizat

e(ectele stresului organizational nu trebuie interpretate in sine9 ci si prin prisma posibilitatii saucapacitatii lor de a genera "n lant alte e(ecte colaterale cu urmari mult mai gra,e dec!t e(ectul

initial

se impune cercetarea si diagnosticarea surselor generatoare de stres9 deoarece eliminareacauzelor stresului ,a conduce la eliminarea e(ectelor.

2.*. Raspunsuri emotionale la stres

>n prezent9 eista un consens general ca solicitarile din mediu e,aluate ca stresante in(luenteazariscul de "mbolna,iri prin raspunsurile emotionale negati,e.

Cea mai adoptata abordare a emotiilor implica di,izarea acestora "ntrun numar de categoriidiscrete9 (iecare tip de emotie aduc!nd in(ormatii di(erite cu pri,ire la e(orturile de adaptare ale

unei persoane. ;esi orice clasi(icare a posibilelor emotii este c-estionabila9 ma&oritateaclasi(icarilor eistente includ (uria9 anietatea9 depresia9 ,ina9 rusinea9 in,idia9 gelozia9 speranta9

bucuria H (ericirea9 iubirea9 gratitudinea si compasiunea. +a&oritatea teoreticienilor sunt de acordca eista un numar limitat de emotii9 desi acestia au opinii di(erite cu pri,ire la numarul deemotii eistente si a tipurilor de emotii considerate rele,ante pentru cercetare. Pe plan

international9 cercetatorii din domeniul psi-ologiei muncii si organizationale sau centrat special pe in,estigarea urmatoarelor categorii de reactii emotionale= anietatea9 depresia9 burnoutul9

(uria si satis(actia "n munca.

2.*.1. urnout%ul ca epuizare profesionala

La (el ca si stresul sau9 poate9 c-iar mai mult dec!t el9 burnoutul pro,oaca e(ecte de,astatoare "neistenta pro(esionala a oamenilor. l a(ecteaza cele mai di,erse planuri ale ,ietii si acti,itatii

umane= (iziologice9 psi-ice9 psi-osociale9 psi-oorganizationale9 sociale. Persoanele careeperimenteaza burnoutul sunt descrise ca (iind obosite9 surmenate9 epuizate (izic si psi-ic9 cusanatatea subrezita si cu capacitatea de munca gra, a(ectata. Termenii 7epuizare79 7uzura7 si

7ruina a sanatatii7 sunt cel mai (rec,ent asociati cu burnoutul.

Conceptul de burnout a (ost (olosit pentru prima data de 0radle? 1)#)69 (iind apoi preluat de


31/84

"nsisi. Toate acestea lau condus pe autor la (ormularea unei de(initii conpre-ensi,e a burnoutului ca (iind o stare de oboseala cronica9 de depresie si (rustrare generata de dez,oltarea uneicauze9 unui mod de ,iata sau unei relatii care esueaza "n a produce recompensele asteptate si

conduce "n (inal la diminuarea implicarii si "ndeplinirii muncii.

+aslac- 1)$#6 e(ectu!nd cercetari ample asupra medicilor9 in(irmierelor9 psi-iatrilor a constatat

ca eperientele emotionale ale acestora erau de cele mai multe ori stresante9 (apt care se asociacu aparitia unor tulburari somatice9 psi-ocomportamentate si c-iar sociale. %t!t +aslac- c!t sintre consecintele cele mai importante ale acestui sindrom "n plan organizational regasiminsatis(actia pro(esionala mani(estata prin renuntare sau neimplicare at!t "n munca "n sine c!t si

"n raporturile cu organizatia. le apar9 "n special9 pe (ondul unui raport social scazut9 "n situatii de

ambiguitate a rolului si "n prezenta unor con(licte la locul de munca. %lte consecinte negati,e alestresului "n plan organizational sunt apro(undarea sentimentului lipsei de apreciere din partea

celorlati9 marimea numarului concediilor de boala9 scaderea initiati,e etc.


32/84

Ni,elul suprem de mani(estare a stresului9 "n sens nonadaptati,9 "l reprezinta aparitia starii deepuizare la ni,elul persoanei9 care nu mai poate gestiona constructi, stresul. puizarea este un

rezultat al oboselii (izice9 psi-ologice si emotionale. ista mai multe cauze ale epuizarii9 cum ar (i= plictiseala9 ca stare opusa supra"ncarcarii relatiile de comunicare de(ectuoase "ntre se(i9

subalterni9 colegi recompense neec-itabile sau nesatis(acatoare prea multa responsabilitate si prea putin spri&in necesitatea de a dob!ndi (oarte rapid noi abilitati si cunostinte etc.

/imptomele epuizarii debuteaza cu oboseala (izica. ictimele epuizarii se pl!ng de oboseala(izica9 lipsa de energie9 semne de slabiciune (izica9 dureri de cap9 insomnii si sc-imbari "n

regimul alimentar. %l doilea ni,el este oboseala emotionala. ;epresia9 sentimentele de inutilitatesi senzatia de a (i prins "n capcana postului sunt semne ale acestui sindrom.

2.*.2. urnout si stres

/a a(irmat despre burnout ca este o 7(orma7 particulara de stres9 ca este 7un stres se,er79 o7mani(estare etrema a stresului7 late9 2**$9 p.#*36. >ntre s(era celor doua notiuni nu eista o

relatie de suprapunere9 totala sau partiala9 ci o relatie de coincidenta partiala9 ceea ce "nseamna ca

(iecare dintre cele doua (enomene dispune de elemente proprii9 speci(ice9 dar si de elementecomune. ;i(erentele "ntre aceste doua concepte sunt urmatoarele=

stresul are o etensie mai mare9 el (iind "nt!lnit at!t "n s(era ,ietii pro(esionale9 c!t si "n cea a,ietii pri,ate9 etrapro(esionale9 pe c!nd burnoutul este speci(ic s(erei ,ietii pro(esionale

stresul este rezultatul unei tensiuni episodice9 burnoutul al unei tensiuni continue9 permanente

stresul este mai psi-ologizat9 burnoutul contine mai multe aspecte obiecti,e9 sociale. >n stresnu at!t stimulul stresant ca atare conteaza9 ci si perceperea lui de catre indi,id ca (iind stresant.

>n burnout9 caracteristicile si constr!ngerile reale ale ,ietii pro(esionale trec pe primplan

stresul eista independent de burnout9 pe c!nd acesta este indispensabil legat de stres. /tresul bine gestionat poate (i depasit9 dar stresul incorect sau prost gestionat se con,erteste "n burnout.

Nu "nt!mplator unii autori a(irma despre burnout ca este rezultatul unei tranzitii stresantenereusit gestionate.

2.*.". urnout si oboseala

>n 1)'*9


33/84

suprasolicitarile muncii. >n timp ce "n burnout oboseala se accentueaza pe masura treceriitimpului9 "n oboseala cronica ea poate disparea dupa o perioada de repaus.

2.*.#. urnout si depresie

Dna dintre cele mai (rec,ente mani(estari ale reactiilor emotionale la stres este reprezentata de

simptomatologia depresi,a.


34/84

LocAe 1)#)6 de(inea satis(actia cu munca drept masura "n care asteptarile pe care un indi,id leare "n legatura cu postul sau de munca se suprapun cu ceea ce primeste cu ade,arat "n cadrul

muncii Capotescu9 2**#9 p. 4#6. /atis(actia cu munca poate (i caracterizata ca o atitudine pri,ind masura "n care persoana este multumita sau nemultumita cu postul sau.

ista doua abordari "n conceptualizarea si masurarea satis(actiei cu munca. %bordarea globala

conceptualizeaza satis(actia cu munca drept reactia a(ecti,a globala a indi,idului la munca H postul sau. %bordarea compozita eamineaza patternul de atitudini pe care o persoana le are (atade di(erite (atete ale muncii9 cum sunt colegii de munca9 bene(iciile (inanciare9 conditiile de

munca9 natura muncii9 politicile si procedurile9 super,izarea. ;istinctia "ntre cele doua abordari"n masurare este importanta9 cercetarile do,edind ca eista doar corelatii modeste "ntre

masuratorile globale si compozite ale satis(actiei cu munca.

2.,. Corelatele stresului organizational

/tresul organizational a (ost studiat nu doar din perspecti,a cauzelor sale9 ci si din cea a e(ectelor produse.

2.,.1. Stres si sanatate

/anatatea (izica si psi-ica a anga&atilor reprezinta una dintre resursele cele mai importante pecare organizatiile se pot baza. ;in pacate9 stresul a(ecteaza gra, starea de sanatate a membrilor

organizatiei9 (apt ce se repercuteaza9 "n (inal9 asupra e(icientei organizationale. Cercetatoriimedicali au aratat ca stresul distresul6 este implicat "n 5*$* dintre (ormele de boli (izice. l

apare ca sursa predispozanta si cauzala a bolilor de inima9 a celor de stomac9 a diabetului9 o bolilor in(ectioase etc. /tresul a(ecteaza si sanatatea psi-ica a anga&atului9 conduc!nd la aparitia psi-ogeniilor. 7socul psi-ic79 7starea de criza79 7stresul posttraumatic7 sunt tot at!tea epresii aleunor perturbari psi-ice. >n studiul acestor e(ecte au (ost aplicate doua metodologii late9 2**$9

p. 5''6=

metodologia prospecti,a ni,elul stresului trait de indi,izi la un moment dat este legat desanatatea lor anterioara se constata ca rata "mbolna,irilor creste dupa episoade de stres crescut6

metodologia 7,oluntarilor7 persoane sanatoase sunt epuse9 cu acordul lor9 la conditii stresantesau nonstresante sa constatat ca cei epusi la conditii stresante au dez,oltat o serie de tulburari

somatice sau psi-ice corespunzatoare agentului patogen (olosit6.

2.,.2. Stres si performanta

Cercetatorii considera ca relatia dintre ni,elul stresului si ni,elul per(ormantei este curbiliniara9"n sensul ca la "nceput cresterile treptate9 dar usoare ale stresului de la ni,el nul de stres la ni,el

scazut si apoi moderat6 se asociaza cu cresterea per(ormantelor9 "nsa de la un anumit punctcresterile suplimentare ale riscului de stres cauzeaza o scadere a per(ormantelor. %cestui punct de

,edere ia (ost opus un altul= c-iar la ni,eluri scazute de stres9 per(ormanta este subminata nueista nici o do,ada a cresterii per(ormantei initiale. /au adus si o serie de argumente "n

(a,oarea acestei opinii late9 2**$9 p.5')6=

16 c-iar stresul relati, temperat "i dezorganizeaza pe indi,izi si "i determina sa se (ocalizeze maimult pe emotiile negati,e produse de stres si mai putin pe sarcina

26 epunerea prelungita c-iar la ni,eluri scazute sau moderate de stres a(ecteaza negati, per(ormanta.


35/84

Dn prim (actor ce inter,ine "n relatia dintre stres si per(ormanta "l reprezinta caracteristicileacti,itatilor sau sarcinilor eecutate gradul de compleitate9 de di(icultate9 de presiune si urgenta

etc.6 este (oarte probabil ca "ntro sarcina de mare compleitate si di(icultate9 ni,elul stresuluisa in(luenteze negati, per(ormanta9 spre deosebire de o sarcina simpla9 repetiti,a9 "n care stresul

aparut in(luenteaza mai degraba poziti, per(ormanta.

Dn alt (actor "l reprezinta intrarea "n (unctiune a unor caracteristici personale ale celui careeperimenteaza stresul. Persoanele apte9 dotate cu deprinderi eceptionale9 cele cu o eperientaanterioara bogata9 eperte "ntrun domeniu etc.9 ,or (i per(ormante c-iar si "n conditiile unui

ni,el de stres ridicat. /unt apoi trasaturile dispozitionale ale persoanelor9 "ndeosebi celetemperamentale si caracteriale9 care predispun spre anumite atitudini si comportamente ce ,or

(a,oriza sau "mpiedica aparitia e(ectelor poziti,e sau negati,e ale stresului asupra per(ormantei.

2.,.". Stres si decizie

(ectele stresului asupra deciziei pot (i puse "n e,identa la ni,elul etapelor procesului decizional.;aca prima etapa9 cea preparatorie9 care presupune colectarea in(ormatiilor9 se e(ectueaza "n

conditii de stres9 este (oarte probabil sa nu (ie recoltate in(ormatiile care "ntrade,ar sunt utile procesului decizional. (ectele negati,e ale stresului apar "nsa cel mai pregnant "n etapa propriu

zisa decizionala. %(lati sub stres9 decidentii nu iau "n considerare toate alternati,ele a,ute ladispozitie9 nu procedeaza la o eaminare sistematica a (iecarei alternati,e "n parte9 nu coreleazasi nici nu retin alternati,ele cu cea mai mare probabilitate de reusita9 se grabesc spre (inalizari

premature etc. >n etapa urmatoare9 cea a eecutarii deciziei9 presiunea stresului "i (ace pe oamenisa comita mai multe erori dec!t "n situatiile "n care eecutia deciziei se realizeaza "n conditii derelaare. Ni,elurile crescute de stres in(luenteaza negati, cele doua caracteristici esentiale ale

deciziei9 calitatea si acceptanta. Cele mai multe decizii se iau "n conditii de incertitudine9 de riscmare crescut sau9 stresul ampli(ica si accentueaza caracterul incert si riscant al deciziei9 ceea ce

,a (ace ca decizia luata sa (ie ,ulnerabila.

2.,.#. Stres si conducere

Opiniile cu pri,ire la e(ectele stresului asupra acti,itatii de conducere si a stilurilor de conduceresunt la (el de contradictorii ca si cele re(eritoare la e(ectele stresului asupra per(ormantelor. Dniiautori ,ad stresul ca un (actor mobilizator si stimulator al acti,itatii conducatorilor de aceea9 ei

c-iar promo,eaza un tip aparte de conducere numit 7conducerea prin crize7. Criza9 ca moment dedezec-ilibru9 asociata cu aparitia unui ni,el "nalt de stres9 uneori c-iar de ruptura9 "i determina pe

conducatori sa caute strategii rezoluti,e sau de coping "n ,ederea solutionarii ei. Pentru altiautori "nsa9 stresul apare ca un (actor ce ad!nceste criza9 am!na sau c-iar "mpiedica solutionareaei. Dnele studii au aratat ca atunci c!nd se con(runta cu situatii si conditii stresante9 organizatiile

recurg la centralizarea autoritatii la ni,eluri superioare ale organizatiei. %cest (apt are o dublarepercusiune= pe de o parte9 "mpiedica participarea anga&atilor la conducerea organizatiei9 iar pe

de alta parte9 descura&eaza delegarea autoritatii9 ambele cu e(ecte negati,e asupra e(icienteiorganizationale.

;upa unele cercetari9 stresul (a,orizeaza practicarea stilului de conducere autoritar si "lrestrictioneaza pe cel cooperant democrat. ;upa alte cercetari "nsa9 stresul creste

responsi,itatea conducatorilor la sugestiile subordonatilor late9 2**$9 p. 5)*6. O alta eplicatie

ar (i aceea ca "n caz de esec9 responsabilitatea este egal distribuita "ntre se(i si subordonati. deea potri,it careia stresul (a,orizeaza practicarea unor stiluri de conducere si de(a,orizeaza practicarea altora se pare ca "ntruneste un mai mare acord al cercetatorilor.


36/84

2.,.). Stres si comportament

%sa cum relateaza late 2**$9 p. 5)169 7stresul produce e(ecte "n plan psi-ocomportamental9 iar aceste e(ecte au (ost obser,ate si descrise de +e?er


37/84

ista trei ni,eluri de inter,entie organizationala=

primar= proacti, si pre,enti,9 are scopul de a reduce numarul sau intensitatea agentilor stresori

secundar= oscileaza "ntre proacti, si reacti,9 a,!nd scopul de a modi(ica raspunsurile indi,izilor la stresori

tertiar= bazat pe tratament si reabilitare cu scopul de a minimiza consecintele stresorilor si acontribui la starea de bine a indi,idului.


38/84

Tabel 2.2. Principalele modalitati de management al stresului ocupational late9 2**$9 p. 5)56.

TPD8 ; NT8NM

3i(elulgestiuniistresului

Identificar e

Pre(enireprimara

Pre(eniresecundara

4erapie Reabilitare

5R673I879I

7uditulstresului

muncii

Scop: îndepartarea

sau reducereastresorilor

% îmbogatireacontinutuluimuncii si alocului de munca

% programareaeficienta atimpului de lucru

% sc&imbareastructurii siproceselororganizationalesisteme derecrutare0selectie siremunerare!

% exercitii fizicecolecti(e siprograme desanatate.

Scop: îmbunatatireapotri(irii dintreanga;at siorganizatie

% socializarea

anticipatorie

% ameliorareacomunicarii0luara deciziilor0managementulconflictelor

% dez(oltareaorganizationala

%managementulcarierei

% proiectareaunei politiciorganizationale competiti(e0axata pete&nologiimoderne demanagement

% efectuareaunor studiiperiodice dediagnozaorganizationala.

Scop:institutionalizarea proceselor siser(iciilor desanatate

% fitness

% programe de

binefacere0

% programe deasistenta aanga;atilor

biofeedbac<

Scop:reabilitareaanga;atilor

% oferireaunorser(icii de

plasareser(icii înafaraorganizatiei!

I34R=797I3DI>ID %

5R673I879I

Scop: crestereacalificarii0 îmbunatatireaabilitatilor decomunicare

% managementultimpuluiîn(atarea folosirii

Scop:asigurareasuportuluiemotional siinstrumental

% grupurile desuport formatedin egali

Scop:(indecareatulburarilor

% consilierepsi&ologica

% psi&oterapie

Scop:g&idareindi(idualasi asistenta

% întoarcereaplanificatala (ec&ea


39/84

eficiente atimpului!

% training deabilitatiinterpersonale

%promo(areaunei imaginirealiste a slu;bei

%ec&ilibrareasli;bei cu (iatapri(ata

% coac&ing

% programe deconsultatii

% planificareacarierei

%în(atareastrategiilor decoping

slu;ba


40/84

I3DI>ID 7uto%monito%rizare

Scop:dez(oltareapersonala aindi(idului

%automonitoriza%

rea crestereaconstientizarii desine!

% managementuldidactic alstresuluifurnizareainformatiilordespre stres!

% promo(area

stilului de (iatasanatos

Scop:diminuareastarilornegati(e

% te&nicile

cogniti(%comportamen%tale

Scop:auto(indecarea

% te&nici deautoterapie

Scop:asigurareaunei maibuneadaptari

%sc&imbareaocupatieisauorganizatiei


41/84

Capitolul ". 5biecti(ele si ipotezele cercetarii".1. 5biecti(ele cercetarii

Obiectivul general: eistenta relatiilor semni(icati,e "ntre stresori si e(ecte9 respecti, di(erenteindi,iduale si e(ecte ale stresului ocupational la managerii9 din cadrul organizatiei


42/84

Capitolul #. $etodologia cercetarii#.1. Subiectii

%m in,estigat personalul din


43/84

/td. ;e,iation 491'

+inimum 1

+aimum 14

;upa gen9 subiectii sunt "mpartiti "n doua categorii9 ast(el9 sapte subiecti sunt de gen masculin sisapte subiecti sunt de gen (eminin Tabel 4.46.


44/84

Tabel 4.4. Gen


45/84

5* 1 $91 $91 $'9#

51 1 $91 $91 '59$

55 1 $91 $91 )29)

5' 1 $91 $91 1**9*

Total 14 1**9* 1**9*

Toti subiectii ocupa (unctii de conducere9 unii sunt pe un ni,el mai "nalt9 altii pe ni,eluriintermediare9 iar altii se situeaza pe ni,eluri mai mici. Pro(esiile lor "n cadrul organizatiei sunt "n

mare parte di(erite9 "n concordanta cu tipul de departament9 cu gradul obtinut si cu (unctia primita Tabel 4.#.6. %st(el9 a,em=


46/84

Tabel 4.#. Titlul ocupatieiH pro(esiei

n ceea ce pri,este aran&amentul de munca9 noua subiecti sunt anga&ati cu norma "ntreaga9 iar ceilalti cinci sunt cu contract Tabel 4.$.6.

Tabel 4.$. %ran&amentul de munca


47/84


48/84

Tabel 4.'. Clasi(icarea ocupatiei

/ubiectii auraspuns la

itemul 7C!te

ore ar trebui salucrati "n modobisnuit pe

saptam!na7cu 4*9 dar saconstatat prinraspunsurilelor la un altitem9 7C!teore lucrati "n

mod real76 ca

numarul realde ore lucrate,ariaza "ntre

4* si 55 Tabel4.).6.

Tabel 4.). Ore lucrate real pe saptam!na


49/84

44 1 $91 $91 2'9#

45 ' 5$91 5$91 '59$

4$ 1 $91 $91 )29)

55 1 $91 $91 1**9*

Total 14 1**9* 1**9*

>n ceea ce pri,este moti,atia c!nd se lucreaza "n plus9 se prezinta urmatorul tabel Tabel 4.1*.6=

Tabel 4.1*. +oti,atia c!nd lucrati "n plus


50/84

Pentru a termina lucrul inceput $ 5*9* 5*9* 1**9*

Total 14 1**9* 1**9*

>n (unctie de anii lucrati "n organizatie9 a,em patru subiecti care au raspuns ca lucreaza de un an"n organizatie9 doi subiecti care au o ,ec-ime de doi ani9 doi subiecti cu ,ec-ime de sase ani9 unsubiect lucreaza de sapte ani "n organizatie9 un subiect este anga&at de 2* de ani9 unul de 229 unul

de 259 unul de 32 si unul de 34 de ani lucreaza "n aceasta organizatie Tabel 4.11.6.

Tabel 4.11. ec-ime "n ani pentru organizatia d,s.


51/84

# 2 1493 1493 5$91

$ 1 $91 $91 #493

2* 1 $91 $91 $194

22 1 $91 $91 $'9#

25 1 $91 $91 '59$

32 1 $91 $91 )29)

34 1 $91 $91 1**9*

Total 14 1**9* 1**9*

Trei subiecti au raspuns ca a a,ut loc un e,eniment ma&or "n ultimele trei luni9 "n timp ce9 ceilaltiunsprezece au dat un raspuns negati, Tabel 4.12.6. Dn subiect a raspuns ca starea lui de sanatatenu este buna pe moment Tabel 4.13.69 tot el a(irm!nd ca a su(erit o boala ma&ora "n ultimele treiluni Tabel 4.14.6 si ca este subiectul unor presiuniHtensiuni negati,e9 care au "nceput cu mai mult

de trei luni "nainte si care mai au "nca impact asupra lui Tabel 4.15.69 "n timp ce restul detreisprezece au considerat ca starea lor de sanatate este buna pe moment si ca nu au su(erit de

,reo boala ma&ora "n ultimele trei luni si nici nu au (ost subiectii unor tensiuni9 dupa cum arata sitabelele urmatoare=


52/84

Tabel 4.12. ,eniment ma&or "n ultimele trei luni


53/84

Tabel 4.14. 0oala ma&ora "n ultimele trei luni


54/84

Tabel 4.1#. Program ideal de eercitii (izice


55/84


56/84

Tabel 4.1). %utoe,aluare pe scala de la *1**


57/84

#.2.1. Descrierea testului I$P! % 'Indicatorul de $anagement al Presiunilor Socioprofesionale'

% (ost tradus si adaptat "n scop eperimental dupa c-estionarul Pressure +anagement ndicator P+9 illiams si Cooper9 "n 1))'9 pe 1*2# de subiecti rom!ni. Testul cuprinde un c-estionar de

date biogra(ice9 ' scale si 24 de subscale care masoara sursele si e(ectele presiunilor

sociopro(esionale9 strategii de coping si di(erentele indi,iduale.

Cele ' surse de presiune9 (ormeaza o singura scala9 sunt e,aluate cu a&utorul a opt subscale sianume =

/upra"ncarcareaH suprasolicitarea postului cuprinde # itemi6

8elatii interpersonale cuprinde ' itemi6

Climatul organizational cuprinde 4 itemi6

8esponsabilitatea personala cuprinde 4 itemi6

8ol managerial cuprinde 4 itemi6

0alanta casa munca cuprinde # itemi6

:artuiri zilnice cuprinde 4 itemi6.

Participantii sunt rugati sa estimeze itemii ce reprezinta potentialele surse de presiune care se potri,esc muncii lor9 "n raport cu gradul de presiune care "i apasa "n ultimele trei luni. stimarea

se realizeaza pe o scala de tip LiAert9 cu # trepte 1 "n mod (oarte sigur nu este o sursa # "nmod (oarte sigur este o sursa6. /corurile mari indica mai multa presiune.

&ecanismele de coping sunt e,aluate cu a&utorul unei scale de tip LiAert 9 cu # trepte 1 niciodata nu este utilizat de mine # este utilizat (oarte (rec,ent de mine6. %ceasta scala include

subscalele=


58/84

fectele presiunilor sociopro(esionale sunt e,aluate cu a&utorul a 4 scale care includ o serie desubscale.

,aluarea satis(actiei muncii se realizeaza prin intermediul a doua subscale. /ubiectii au sarcinade a estima pe o scala de tip LiAert9 gradul de satisfactie pe care "l simt (ata de munca siorganizatia "n care lucreaza. Prima subscala masoara gradul de satis(actie "n relatie cu

muncaHpostul si cuprinde # itemi9 iar satis(actia (ata de organizatie este e,aluata prin intermediula # itemi. %titudinea (ata de organizatie este e,aluata cu a&utorul subscalei de securitateorganizationala care cuprinde 5 itemi si celei de implicare organizationala care cuprinde 5 itemi.

>n scopul evaluarii nivelului de stare de $ine mentala9 participantilor li sa cerut sa raspunda la oserie de "ntrebari legate de sanatatea mentala care cuprinde 5 itemi9 optimismul*rezilienta9 ce

cuprinde 4 itemi si nivelul de încredere personala care cuprinde 3 itemi. /cala de stare de $ine fizicainclude subscale de simptome fizice care cuprind 3 itemi si subscala nivelului de

energie care cuprinde 4 itemi.


59/84

#.2.2. Descrierea testului 'Indicatorul de Stres 5cupational ' 5.S.I.!

Cuprinde sapte c-estionare9 reunite laolalta "ntro anumita ordine si e,alu!nd=

1. ;ate biogra(ice9 itemi care se re(era la =

;,s. si (amilia d,s.= cuprinde # itemi

Pregatirea= cuprinde 2 itemi

Locuri de munca acceptate= cuprinde ' itemi

%lte interese si anga&amente= cuprinde 3 itemi

Obiceiurile dumnea,oastra= cuprinde 4 itemi

storicul ,ietii recente= cuprinde 3 itemi.

2. /atis(actia "n munca9 7Ce parere a,eti despre ser,iciul ;,s.769 cuprinde 22 de itemi9 pri,indurmatoarele subscale=

Ocupatia "nsasi

/tructura si designul operational

Procesele organizationale

8elatiile interpersonale

/atis(actia muncii "n general.

3. /tarea curenta de sanatate mentala9 7Cum ,a apreciati starea actuala de sanatate769 cuprinde1' itemi9 iar cea (izica cuprinde 12 itemi.

4. Comportamentul "n general9 7


60/84

Cariera si dez,oltare

/tructura si climat organizational

nter(ata munca (amilie.

#. /trategiile de "n(runtare coping69 7Cum (aceti (ata stresului la care sunteti supus769 cuprind2' de itemi si se re(era la urmatoarele scale=

/uport social

/trategia de "ndeplinire a sarcinilor

Logica

8elatia munca (amilie

Timp

mplicare.

C-estionarele acestui test sunt destinate sa masoare at!t sursele de stres c!t si e(ectele stresuluiocupational. orbind la modul general9 stresul ocupational este considerat un raspuns la situatii si

"mpre&urari care supun indi,idul unor cerinte deosebite cu rezultatele negati,e aceasta estede(initia care a (ost utilizata la construirea acestui c-estionar. /ursele stresului sunt multiple9 totasa si e(ectele. Nu este doar o (unctie a (aptului de a (i 7sub presiune7. /ursele pot (i legate deser,iciu9 dar ,iata de (amilie poate (i si ea implicata. (ectele asupra sanatatii sar putea sa nu

pri,easca doar starea dumnea,oastra (izica9 ci si (elul "n care reactionati si ,a comportati at!t laser,iciu c!t si acasa.

%cest test a (ost elaborat9 (olosind date statistice de tip inter,al69 si a (ost recurent pentru maimulte ocupatii ,ariate din domeniul industrial9 (iind permanent "mbunatatit. Prin O/ nu se

intentioneaza o diagnoza indi,iduala9 cum ar realiza un c-estionar de personalitate. Obiecti,ul principal al acestui test este de a surprinde situatia globala a unei organizatii si interactiunileindi,iduale indi,id munca9 iar de asemenea rezultatele obtinute pot (i (olosite "n dez,oltarea

unor strategii de coping.

#.". Procedura de lucru

Pentru e,aluarea subiectilor au (ost (olosite doua teste= 7ndicatorul de +anagement alPresiunilor /ociopro(esionale7 +P6 si 7ndicatorul de /tres Ocupational 7 O./..6.

Testele utilizate "n cadrul studiului au (ost distribuite unui numar de 14 persoane. >n momentuldistribuirii testelor9 participantilor la studiu li sau prezentat si eplicat instructiunile decompletare a c-estionarelor si li sau o(erit in(ormatii cu pri,ire la obiecti,ele studiului.

Totodata9 li sa prezentat ce contine (iecare test "n parte si li sa spus ca prin acest studiu sedoreste a se masura gradul de stres pe care ei "l resimt la locul de munca.

Capitolul ). Rezultatele cercetarii si interpretarea acestora).1. Prezentarea distributiei datelor


61/84

Tabel 5.1. /urse de presiune P+

Tabel 5.2. /trategii de coping P+

Tabel 5.3. Personalitate di(erente indi,iduale6 P+


62/84

Tabel 5.4. (ectele stresului P+

Tabel 5.5. /urse de stres O/

Tabel 5.#. Tip % de comportament O/

Tabel 5.$. Control O/


63/84

Tabel 5.'. /trategii de coping O/

Tabel 5.). /atis(actia muncii O/

Tabel 5.1*. /anatate mentala si (izica O/

).2. Interpretarea rezultatelor

Pentru "nceput este esentiala precizarea (aptului ca ni,elul de semni(icatie statistica de *9*1 esteindicat de prezenta a doua semne 7Q79 "n tabelul de corelatie9 )) grade de "ncredere69 iar

ni,elul de semni(icatie statistica de *9*5 este indicat de prezenta unui singur semn 7Q7.

Prin analiza corelationala "ntre sursele de presiune si e(ectele stresului9 din cadrul testului P+9reies urmatoarele aspecte=

78ecunoasterea pro(esionala79 ca sursa de presiune9 coreleaza negati, cu 7/tarea mentala79ca e(ect al stresului organizational9 a,!nd un coe(icient de corelatie de 9#*'9 cu un prag de

semni(icabilitate statistica de *9*5. %ceasta "nseamna ca atunci c!nd cantitatea de presiune pe

care o persoana o re6simte ca rezultat al ne,oii ca realizarile sale sa "i (ie recunoscute creste9gradul de satis(actie pe care acesta "l resimte "n legatura cu starea sa mentala scade tabel 5.11.6.


64/84

Tabel 5.11. Corelatia dintre 78ecunoasterea pro(esionala7 si 7/tarea mentala7.

78esponsabilitatea personala79 ca sursa de presiune9 coreleaza negati, cu 7/tarea mentala79ca e(ect al stresului organizational9 a,!nd un coe(icient de corelatie de 9#5*9 cu un prag de

semni(icabilitate statistica de *9*5. %ceasta "nseamna ca atunci c!nd creste cantitatea de presiune pe care o persoana o re6simte ca rezultat al asumarii responsabilitatii pentru actiunile si deciziile proprii9 gradul de satis(actie pe care acesta "l resimte "n legatura cu starea sa mentala scade tabel

5.12.6.

78esponsabilitatea personala7 coreleaza negati, cu 7Ni,elul de "ncredere personala79 a,!ndun coe(icient de corelatie de 9##*9 cu un prag de semni(icabilitate statistica de *9*59 aceasta

"nsemn!nd ca atunci c!nd creste cantitatea de presiune pe care o persoana o re6simte ca rezultatal asumarii responsabilitatii pentru actiunile si deciziile proprii9 cantitatea de energie simtita de

persoana scade semni(icati, tabel 5.12.6.

78esponsabilitatea personala7 coreleaza negati, si cu 7/imptomele (izice7 coe(icientul decorelatie este de 9#229 iar pragul de semni(icabilitate statistica (iind de *9*5. %tunci

c!nd cantitatea de presiune pe care o persoana o re6simte ca rezultat al asumarii responsabilitatii

pentru actiunile si deciziile proprii creste9 gradul de calm pe care o persoana "l simte "n termenide tensiune (izica sau alte senzatii incon(ortabile scade tabel 5.12.6.

Tabel 5.12. Corelatia dintre 78esponsabilitatea personala7 si 7/tarea mentala79 7Ni,elul de"ncredere personala79 si 7/imptomele (izice7.


65/84

ista o corelatie semni(icati,a negati,a "ntre predictorul 7:artuiri zilnice7 si e(ectulstresului= 7Ni,elul de "ncredere personala79 cu un coe(icient de corelatie de 953' si un prag desemni(icabilitate statistica de *9*5. %ceasta "nseamna ca atunci c!nd cantitatea de presiune pe

care o persoana o re6simte ca rezultat al problemelor iritante si agra,ante de zi cu zi de la loculde munca creste9 masura "n care o persoana se simte sigur de propriile (orte9 are "ncredere "n

propriile puteri9 scade tabel 5.13.6.

Tabel 5.13. Corelatia dintre 7:artuiri zilnice7 si 7Ni,elul de "ncredere personala7.

Prin analiza corelationala "ntre sursele de presiune si personalitate di(erente indi,iduale69 dincadrul testului P+9 reies urmatoarele aspecte=


66/84

/ursa de presiune 7/upra"ncarcarea muncii7 coreleaza poziti, cu di(erenta indi,iduala de7Nerabdare79 a,!nd un coe(icient de corelatie de 9#)# si un prag de semni(icabilitate statistica de*9*19 ceea ce "nseamna ca9 atunci c!nd cantitatea de presiune pe care o re6simte o persoana ca

rezultat al cantitatii sau di(icultatii muncii cu care se con(runta la locul de munca creste9 ,a crestesi ritmul de ,iata si abilitatea de a (ace (ata di(icultatilor tabel 5.14.6.

Tabel 5.14. Corelatia dintre 7/upra"ncarcarea muncii7 si 7Nerabdare7.

Predictorul 78elatii interpersonale7 coreleaza poziti, cu 7Nerabdarea79 coe(icientul decorelatie este de 9#239 iar pragul de semni(icabilitate statistica de *9*5. Cu c!t creste cantitatea de

presiune pe care o re6simte o persoana ca rezultat al "ntelegerii cu persoanele din &ur9 "n specialcu cele de la locul de munca9 cu at!t ,a creste si ritmul de ,iata si abilitatea de a (ace (atadi(icultatilor tabel 5.15.6.

Tabel 5.15. Corelatia dintre 78elatii interpersonale7 si 7Nerabdare7.

Predictorul 7Climat organizational7 coreleaza poziti, cu 7Nerabdarea79 a,!nd uncoe(icient de corelatie de 9#*4 si un prag de semni(icabilitate statistica de *9*5. %ceasta "nseamna


67/84

ca atunci c!nd creste cantitatea de presiune pe care o persoana o re6 simte ca rezultat alatmos(erei de la locul de munca9 ,a creste si ritmul de ,iata si abilitatea de a (ace (ata

di(icultatilor tabel 5.1#.6.

Tabel 5.1#. Corelatia dintre 7Climat organizational7 si 7Nerabdare7.

/ursa de presiune 78esponsabilitate personala7 coreleaza negati, cu 7Pulsiune de tip %79a,!nd un coe(icient de corelatie de 9#$* si un prag de semni(icabilitate statistica de *9*19 ceea ce

"nseamna urmatoa

Teza Stres

Documents

Transcript of Teza Stres