TEZA GEOGRAFIE - 2015.doc

8/18/2019 TEZA GEOGRAFIE - 2015.doc

1/36

Îngeţurile şi bruma în Republica Moldova

1


2/36

PLAN:

Introducerea.............................................................................................................................

3

CAPITOLUL I Cauzele genetice ale îngheţului şi brumei.............................................................................................................................6

1.1 Aspecte generale.............................................................................................................................6

1.2 Procesul de formare a ng!e"ur#lor $# %rume#.............................................................................................................................1&

CAPITOLUL II Principalii parametri care ceracterizează îngheţul şibruma.............................................................................................................................13

2.1 'atele med## $# e(treme de producere a n!e"ulu# $# %rume#.............................................................................................................................13

2.2 'urata med#e a #nter)alulu# cu $# f*r* nge".............................................................................................................................1+

2.3 Inter)alul de r#sc pentru ng!e" $# %rum*.............................................................................................................................16

CAPITOLUL III Potenţialul riscului înghetului şi brumei.............................................................................................................................1,

3.1 -tud#u de ca pr#)#nd r#scul ng!e"ur#lor $# %rume#.............................................................................................................................

1,

2


3/36

3.2 /ulnera%#l#tatea ter#tor#ulu# 0epu%l#c## oldo)a fa"* de r#sculng!e"ulu# $# %rume#.............................................................................................................................22

3.3 *sur#le de pre)en#re d#m#nuare $# com%atere a r#sculu# ng!e"ur#lor $# %rume#.............................................................................................................................26

Conclu##.............................................................................................................................31

#%l#ograf#e select#)*.............................................................................................................................34

Ane(e.............................................................................................................................3+

3


4/36

Introducerea

Actualitatea investigaţiei: Toate fenomenele cl#mat#ce cu efecte negat#)e care se

produc n semestrul rece al anulu# au o caracter#st#c* comun* $# anume e(#sten"a

temperatur#lor negat#)e care le generea* $# le #ntre"#n. 5ntruct aceste temperatur#sunt spec#f#ce ma# ales #arna ele ar putea f# num#te cu un termen prescurtat r#scur#

cl#mat#ce de #arn*.

5n conte(tul de ma# sus )om men"#ona faptul c* unele d#ntre cele ma# r*spnd#te

fenomene cl#mat#ce cu efecte negat#)e sunt bruma $# îngheţul . ruma repre#nt* un

fenomen meteorolog#c care nu poate f# separat de r*c#rea )rem## respect#) de ng!e"

fapt pentru care cele dou* ng!e"ul $# %ruma tre%u#e anal#ate mpreun*. 5nanot#mpur#le de tran#"#e n cond#"##le unor ad)ec"## de aer rece d#nspre / N/ N sau

N urope# se produc ng!e"ur#le $# %rumele t#mpur## de toamn* $# cele t7r## de

pr#m*)ar*.

5ng!e"ul ca fenomen de r#sc se def#ne$te pr#n sc*derea temperatur## aerulu# $#

pe suprafa"a solulu# su% &8 C n afara #nter)alulu# o%#$nu#t n care apar )alor# term#ce

negat#)e. a# prec#s ng!e"ul de)#ne un fenomen cl#mat#c de r#sc n urm*toarelecond#"##: c7nd se produce cu 193 s*pt*m7n# ma# de)reme toamna $# ma# t7r#u

pr#m*)ara comparat#) cu datele med## de apar#"#e a fenomenulu# c7nd aerul este

deose%#t de rece f##nd de or#g#ne arct#c* c7nd ng!e"ul are or#g#ne m#(t* ad)ect#)9

rad#at#)* c7nd ng!e"ul se consemnea* at7t n aer c7t $# pe sol c7nd este nso"#t de

%rum* sau de prec#p#ta"## sol#de ;n#nsoare lapo)#"a


5/36

Gradul de investigare a temei: Cercetarea teme# a fost raportat* la concep"##le

spec#al#$t#lor n domen#ul meteorolog#e# d#n ma# multe "*r# ale lum##.

5n 0. oldo)a $# 0om7n#a cercet*r#le $t##n"#f#ce n domen#ul stud#er##

ng!e"ulu# $# a %rume# au repreentat preocuparea urm*tor#lor sa)an"# : *lteanu '.

Ale(e 0. ogdan O. N#culescu . *l"eanu '. C#ulac!e -. Ionac N. Topor N.

#!a#lescu C. '. Coc#ug A. =rama T. Tr#%o# A. =a)r#l#"a A. etc.

aza metodologică a cercetării ştiinţi!ice" con"#ne un comple( de metode

anal#t#ce de o%ser)a"#e a e)en#mentelor $# transform*r#lor n mater#a caracter#st#c#lor

ng!e"ulu# $# a %rume# cu o str#ct* refer#n"* la caua 0epu%l#c## oldo)a metode de

compara"#e pr#nc#palul a)anta> al aceste# metode f##nd ndreptarea spre c*utarea

comunulu# ce#a ce des se repet* n sfera cercet*r## fenomenelor meteorolog#ce de

r#sc metode de #nduc"#e $# deduc"#e metode de content9anal#* $# #n)ent9anal#* etc.

Cadrul metodolog#c al stud#ulu# cu pr#)#re la caracter#st#c#le st#lur#lor de

conducere l const#tu#e teor#a de cunoa$tere $# cea d#alect#c* #n)est#ga"##le

fundamentale $# apl#cat#)e ale $t##n"e# contemporane n mater#a ng!e"ulu# $# a %rume#.

-tud#ul de fa"* este real#area com%#n*r## te!n#c## de stud#u #n)est#gat#) cu un

procedeu de cercetare c)adruplu. Aceste# af#rma"## # corespunde metoda de cercetare

s#stem#c*.

Aceasta se man#fest* pr#n urm*torul fapt: unu# paragraf d#n cap#tolul unu al

lucr*r## # corespunde altul d#n cap#tolul do# $# tre#. Un stud#u f#n#sat la adresa unu#

oarecare paragraf d#n cap#tolul unu #mpunea #mpl#c#t stud#ul paragrafulu# s#m#lar

d#n cap#tolul do# $# tre#. 'e fapt nu a fost cercetat un cap#tol apo# altul cum de o%#ce#

se o%#$nue$te c# toate au a)ut acelea$# tempour# #n)est#gat#)e.#riginalitatea ştiinţi!ică a lucrării" Lucrarea este o ncercare de a s#stemat#a

ponderea teme# ng!e"ulu# $# a %rume# att n uul general ct $# n stud##le cu pr#)#re

la pro%lema contemporan* n mater#a ng!e"ulu# $# a %rume#.

$aloarea aplicativă a lucrării" Tea a%ordea* n con"#nutul s*u pro%lemele $#

aspectele pe care le9am cons#derat a f# cele ma# #mportante $# care se cer a f# corect

n"elese $# apl#cate n mod pert#nent n pract#c*.

+


6/36

Pr#n acest mod de a%ordare s9a ncercat s* se aduc* n aten"#e $# s* se pun* n

d#scu"#e atunc# c7nd a fost caul unele propuner# sau sugest## d#n dor#n"a de a da o

ma# mare ef#c#en"* pract#c* reglement*r#lor d#n acest domen#u at7t de #mportant al

cl#me# actuale.

5ntreaga tratare real#at* pr#n a%ordarea teme# care face o%#ectul preente# lucr*r#

se nscr#e n cadrul ma# larg de general#tate $# pr#nc#p#al#tate teoret#co9pract#c*

#mpl#c7nd deopotr#)* caul ng!e"ulu# $# %rume#.

%tructura şi volumul lucrării: -tructura tee# de an este efectuat* n conform#tate

cu normele #mpuse n ntocm#rea une# lucr*r# $t##n"#f#ce. Lucrarea de an con"#ne o

#ntroducere la fel $# ea structurat* su%#ectul lucr*r## propr#u #s alc*tu#t d#n 3

cap#tole conclu##le 9 att la con"#nutul su%#ectulu# ct $# la actual#tatea teme# propus*

spre cercetare ct $# l#sta %#%l#ograf#c* a surselor cercetate care au ser)#t drept %a*

teoret#c* pentru ntocm#rea lucr*r##.

6


7/36

CAPITOLUL I Cauzele genetice ale îngheţului şi brumei

1.1 Aspecte generale

Preentnd n cadrul paragrafulu# dat aspectele generale ale no"#un#lor de îngheţ $#

brumă cons#der*m #mportant a ncepe cu del#m#tarea no"#un#lor care caracter#ea*

aceste fenomene. Astfel noţiunile de risc, hazard, dezastru au fost

impuse in problematica global a cercetării ştiinţice de evoluţie a

fenomenelor cu consecinţe grave şi de dezvoltarea civilizaţiei.

Creşterea pierderilor umane şi materiale datorate unor fenomene

naturale extreme a dus la apariţia de noi iniţiative ştiinţice pe plan

internaţional: stabilirea tendinţei de evoluţie a acestor fenomene in

timp şi spaţiu, precum şi strategiile posibile de atenuare a lor.

Numărul mare de victime şi pagubele materiale au impus

abordarea globală a acestor fenomene şi impunerea lor, treptată, ca

obiect de studiu in instituţii de invăţămint. niţiativa in sesizarea

acestor fenomene globale a revenit !cademiei Naţionale de "tiinţe

a #$!. !dunarea %enerală a Naţiunilor $nite din && decembrie &'()

a adoptat rezoluţia *+&-', care a declarat anii &''/&'''

01eceniul nternaţional pentru 2educerea 3fectelor şi 1ezastrelor

Naturale 4 51N126. 7biectivul iniţial al 1N12 de a reduce pierderile

prin acţiuni internaţionale, mai ales in ţările in curs de dezvoltare

cauzate de dezastrele naturale, a fost amplicat in &''*, cind in

peste &+ de ţări participante la Conferinţa 8ondială pentru

2educrea 3fectelor 1ezastrelor de la 9oohama au adoptat o

declaraţie comună pentru o strategie viitoare de construire a unei

culture a prevenirii. ;este &


8/36

>a ? iulie &''', Consiliul 3conomic şi social al 7N$ adoptă

rezoluţia 3&'''>** care prevede continuarea activităţilor legate

de reducerea efectelor dezastrelor naturale in cadrul programului

internaţional #12 5nternational #trateg@ for 1isaster 2eduction6.

!stfel, 1N12 reprezintă un punct de reper, distingindu/se

următoarele etape de abordare:

/ etapa pre 1N12, cind cercetările erau efectuate la nivel

individual sau naţionalA

/ etapa 1N12, cind se intensică cooperarea internaţională

ştiinţică şi organizatorică, iar la nivel naţional cercetările sunt

indreptate spre prognoza hazardelorA

/ etapa post 1N12, cind cooperarea internaţională se orientează

spre realizarea unor programe ştiinţice specice şi complexe.

Cele mai frecvente dispute suportă utilizarea noţiunilor de

hazard şi risc 5geomorfologic etc.6 din motive care ţin şi de

etimologia şi percepţia acestora in limbaBul curent. n opinia

noastră, analiza hazardelor este oarecum sinonimă cu cea a

fenomenelor de risc pentru că ele sunt potenţiale fenomene cu

efecte grave negative asupra populaţiei, adică sunt fenomene

periculoase, motiv pentru care se utilizează şi termenul de

fenomene periculoase. !tunci cind fenomenul sau hazardul,

depăşind anumite valori critice in dinamica lor, au produs daune

societăţii, ele sunt riscuri, scara de evaluare cantitativă ind redată

in fapt prin aprecieri generale: risc mare, mediu, mic etc.

Considerind cercetarea fundamentală a fenomenelor predezastru

ca prioritară pentru reducerea urmărilor negative ale dezastrelor

asupra populaţiei, sub egida $N3#C7 şi a secretariatului 1N12 s/a

elaborat un dicţionar de termeni in limba engleză, franceză şi

spaniolă cu scopul folosirii unui limbaB ştiinţic unitar, in vederea

elaborării unor sinteze la nivel planetar. n acest dicţionar 5&''+6,

?


9/36

hazardul este un eveniment ameninţător sau probabilitatea de

apariţie intr/o regiune şi intr/o perioadă dată, a unui fenomen

natural cu potenţial distructiv.

1upă 13, hazard este impreBurarea sau concurs de impreBurări

5favorabile sau nefavorabile6 a căror cauză rămine, in general,

necunoscutăA intimplare neprevăzută, neaşteptată, soartă, destin.

;ornindu/se de la noţiunea de hazard ca probabilitatea de

apariţie a unui fenomen, sunt necesare evaluări asupra valorilor

extreme ale unui fenomen, in vederea calculării probabilităţii

apariţiei acestora. n acest context, fenomenele extreme fac parte

din procesul natural de evoluţie, semnicind trecerea peste anumite

praguri sau intervale critice, in care are loc trecerea sistemului de la

o stare la alta, respectiv de la starea de echilibru la cea de

dezechilibru.

$nii autori consideră hazardul ca ind probabilitatea cu care

orice fenomen poate produce diferite tipuri de pagube 5materiale

sau umane6 intr/un spaţiu bine denit, intr/o perioadă de timp,

ambele considerate ca ind reprezentative.

5n grupa fenomenelor meteorolog#ce nefa)ora%#le agr#cultur## îngheţurile şi

bruma ocup* un loc #mportant. le determ#n* nu numa# frnarea de)olt*r## plantelor

$# nc!e#erea prematur* a c#clulu# de )egeta"#e c# c!#ar moartea par"#al* sau total* a

acestora. 5n pom#cultur* de e(emplu snt deose%#t de mar# daunele ng!e"ur#lor de

pr#m*)ar* care surpr#nd pom## n pl#n* floare d#strugnd uneor# aproape ntreaga

recolt*. Au de sufer#t ndeose%# ca#$## p#ers#c## )#$#n## c#re$## m*rul $# nucul. 'e

asemenea snt afectate $# planta"##le )#t#cole ndeose%# so#ur#le t#mpur##.

Cultur#le de cmp snt afectate ntr9o propor"#e ma# m#c* de ng!e"ur#le tard#)e de

pr#m*)ar* $# t#mpur## de toamn* a)nd o sens#%#l#tate ma# redus* fa"* de ng!e" n

aceste per#oade. 5n marea ma>or#tate a caur#lor momentele cr#t#ce d#n c#clul

)egetat#) ;d#feren"#erea organelor de reproducere nflor#re fruct#f#care etc.< se produc

@


10/36

n afara per#oadelor de ng!e". Numa# n caur#le rare cnd ng!e"ur#le apar foarte

tr#u cultur#le de cmp snt afectate ntr9o propor"#e nsemnat*

5ng!e"ul $# %ruma snt fenomene meteorolog#ce legate de sc*derea temperatur##

su% &&C n aer $# la suprafa"a solulu#.

Pr#n îngheţ se n"elege co%orrea temperatur## stratulu# de aer de lng* sol su%

&8C n per#oada cald* a anulu# ;per#oada de )egeta"#e a cultur#lor


11/36

1.2 Procesul de formare a ng!e"ur#lor $# %rume#

/or%#nd n cadrul paragrafulu# dat despre procesul de formare a ng!e"ur#lor $#

%rume# )om porn# de la faptul c* dup* cauele care le determ#n* îngheţurile snt de

tre# t#pur#:

• ng!e"ur# ad)ect#)e

• ng!e"ur# de rad#a"#e

• ng!e"ur# m#(te.

Îngheţurile advective snt determ#nate de #n)a##le de aer rece polar a c*ru#

temperatur* este su% 18C $# nu dep*$e$te aceast* l#m#t* n#c# n cursul #le#. le

cupr#nd de regul* ter#tor## mar# $# snt semnalate ma# ales n pr#ma >um*tate a

pr#m*)er## men"#nndu9se de la 1 pn* la 293 #le.

Îngheţurile de radiaţie(radiative) se formea* n nop"#le sen#ne $# l#n#$t#te sau cu

sla%e ad#er# ale aerulu# determ#nate de p#erderea #ntens* a c*ldur## de c*tre suprafa"a

solulu# pr#n rad#a"##.

Intens#tatea $# durata acestor ng!e"ur# dep#nde n foarte mare m*sur* de forma

rel#efulu# de starea suprafe"e# solulu# de um#d#tatea solulu# a aerulu# $# de alte

cond#"## locale. La ng!e"ur#le rad#at#)e d#feren"a de temperatur* de la suprafa"a

solulu# $# pn* la 2 m n aer poate s* at#ng* 1&8C. 5ng!e"ur#le de rad#a"#e se produc de

regul* noaptea a)nd ma(#mum de #ntens#tate na#nte de r*s*r#tul -oarelu#.

Îngheţurile mixte (advectiv-radiative< se formea* n urma #n)a##lor maselor de

aer rece a c*ror temperatur* cont#nu* s* scad* n cursul nop"## pr#n efecte de rad#a"##.

5n aceste cond#"## temperatura poate co%or noaptea pn* la 948C $# c!#ar 968C. 5ncursul #le# temperatura poate a>unge la 1&8C 1+8C sau 2&8C.

5ng!e"ur#le tard#)e de pr#m*)ar* $# t#mpur## de toamn* au n mod frec)ent un

caracter m#(t $# se produc n cond#"##le unor temperatur# med## #ln#ce relat#) r#d#cate.

Numa# e)olu"#a normal* a temperatur#lor #ln#ce n aceste per#oade nu poate declan$a

r*c#rea aerulu# pn* la &8C fenomenul este ns* determ#nat de #n)a#a aerulu# rece $#

de r*c#rea acestu#a pr#n rad#a"#e n nop"#le sen#ne.

11


12/36

Aceste ng!e"ur# afectea* de regul* stratul d#n #med#ata aprop#ere a solulu# sau a

co)orulu# de #ar%* n per#oada de )egeta"#e a plantelor cnd temperatura med#e

#ln#c* a aerulu# se men"#ne po#t#)*. 5n ad*postul meteorolog#c temperatura n

momentul producer## %rume# poate f# de peste &8C ;de la 18 la 38C


13/36

ng!e"ulu# $# %rume# ca $# de cond#"##le locale att ca t#mp de producere ct $# ca loc

de man#festare.

-pre deose%#re de 0epu%l#ca oldo)a n "ara )ec#n* 0om7n#a pr#ma # de ng!e"

apare cel ma# de)reme n med#e na#nte de 1 octom%r#e ;la alt#tud#n# de peste 14&&

m< $# cel ma# t7r#u tot n med#e n a tre#a decad* a lun## no#em%r#e ;n sectorul sud#c

al l#toralulu# *r## Negre


14/36

CAPITOLUL II Principalii parametri care ceracterizează înghetul şi bruma

2.1 'atele med## $# e(treme de producere a n!e"ulu# $# %rume#

Pentru a putea sta%#l# #nter)alul cr#t#c de producere a ng!e"ur#lor $# %rumelor cu

caracter de fenomene cl#mat#ce de r#sc tre%u#e s* se cunoasc* ma# nt#

caracter#st#c#le unor parametr# a# acestora cum snt: datele medii şi extreme de

producere a îngheţurilor şi rumelor de toamnă şi primăvară ca şi durata

intervalului cu îngheţ şi rumă.

Pr#mele ng!e"ur# n aer ;datele med##< pe ter#tor#ul oldo)e# se nreg#strea* n

ra#oanele de nord n pr#ma decad* #ar n cele de sud la sfr$#tul decade# a doua $#

nceputul decade# a tre#a a lun## octom%r#e. 5n un## an# pr#mele ng!e"ur# pot ap*rea cu

mult ma# de)reme la 1, septem%r#e ;a. 1@+2 r#cen# *l"# T#raspolum*tate a lun## octom%r#e. 5ns* cele ma# t#mpur## ng!e"ur# la suprafa"a solulu# s9ausemnalat pe ? septem%r#e 1@+3 ;Camenca 0%n#"a ra)#cea Corne$t# Comrat cu

#ntens#tatea de 916EC


15/36

5n cont#nuare )om men"#ona c* forma rel#efulu# caracterul suprafe"e# act#)e

preen"a %a#nelor de ap* mod#f#c* esen"#al termen## $# #ntens#tatea ng!e"ur#lor.

/ersan"## de sud $# de )est )*#le larg# ntotdeauna snt ma# calde fa"* de alte forme de

rel#ef.

'up* unele #n)est#ga"## aceste )ar#a"## a datelor med## pot at#nge 2&93& #le. 5n

#nteres pract#c s9a sta%#l#t #nter)alul de r#sc la ng!e" ;%rum*


16/36

2.2 'urata med#e a #nter)alulu# cu $# f*r* nge"

Termen## de d#spar#"#e a ng!e"ur#lor $# durata #nter)alulu# f*r* ng!e" la n#)el

reg#onal $# local dep#nd n mare m*sur* de #nterac"#unea proceselor d#nam#ce cu

caracter#st#c#le suprafe"e# act#)e.Caracter#st#c#le suprafe"e# act#)e pot #nfluen"a apar#"#a unor ar## ma# restrnse de

ng!e" $# %rume pr#n urm*toarele:

• !ragmentarea relie!ului care fa)or#ea* apar#"#a ma# t#mpur#e $# d#spar#"#a ma#

tard#)* a ng!e"ulu#

• !ormele de relie!, n spec#al cele depresionare fa)or#ea* cu u$ur#n"* ad)ec"##le

de aer rece $# perm#t ng!e"ur# d#ntre cele ma# t#mpur## $# tr##

• expoziţia versanţilor fa"* de ad)ec"#a de aer $# fa"* de rad#a"#a solar* poate

fa)or#a o frec)en"* spor#t* a ng!e"ulu#

• culmile şi vîr!urile, ca forme de rel#ef de alt#tud#ne supuse permanent )ent#la"#e#

atmosfere# suport* ng!e"ur# ma# t#mpur## $# pers#st* ma# mult.

2.3 Inter)alul de r#sc pentru ng!e" $# %rum*

Intervalul de risc repre#nt* #nter)alul cupr#ns ntre data med#e $# e(trem* de

producere a ng!e"ulu# ;%rume#


17/36

n nop"#le d#n 3 $# 4 ma# tocma# c7nd mul"# d#n pom## fruct#fer# $# cultur# erau n

floare. Acesta a fost urmat de 4+ de #le cu prec#p#ta"## foarte pu"#ne sau l#ps*

complet* de acestea cau7nd $# ma# mult reducerea cons#dera%#l* a recolte# de>a

afectate. '-- a efectuat o e)aluare detal#at* a pagu%elor cauate de seceta d#n anul

2&&& cu part#c#parea func"#onar#lor AIA autor#t*"#lor locale $# a repreentan"#lor

produc*tor#lor. Pre>ud#c##le au fost est#mate n )aloare de 21 m#l#arde de le#

moldo)ene$t# ec!#)alentul a c#rca 1,& m#l#oane dolar# -UA.

La fel pre>ud#c##le cauate de ng!e"ur# cultur#lor au loc preponderent n t#mpul

pr#m*)er## $# toamne#. Un ng!e" t#mpur#u n toamna anulu# 2&&2 com%#nat cu o

secet* ulter#oar* este n)#nu#t* n mare parte pentru e$ecul de amploare n roada

gr7ulu# de #arn* d#n per#oada an#lor 2&&22&&3.

1,


18/36

CAPITOLUL III Potenţialul riscului înghetului şi brumei

3.1 -tud#u de ca pr#)#nd r#scul ng!e"ur#lor $# %rume#

Preentnd n cadrul paragrafulu# dat stud#ul de ca pr#)#nd r#scul ng!e"ur#lor $#

%rume# )om ncepe cu af#rma"#a c* n real#area o%#ect#)ulu# dat am real#at cate)a

stud## de ca asupra unor lun# geroase d#n ult#mul secol de pe ter#tor#ul 0epu%l#c##

oldo)a.

Februarie 199! Aceast* lun* repre#nt* un ca de rac#re mas#)* cnd

temperatur#le med## lunare au co%orat pn* la 913,8C ;C!#$#n*u 'u%asar#< $# 91228C

;Comrat


19/36

mult#anual* de e(emplu #n partea nord#c* a repu%l#c## a%aterea med#e negat#)* a

fost de + 9 ,8C.

Temperatur#le m#n#me la multe sta"## au co%orat su% 93&8C n aceast* lun*

#nreg#strndu9se la anum#te sta"## )alor#le m#n#me a%solute de e(emplu: r#cen#

933?8C -oroca 934@8C Camenca 932?8C alt# 93+48C ra)#cea 934?8C etc.

0ac#rea cea ma# #ntens* s9a produs #n #nter)alul 1?92+ #anuar#e cnd s9au #nreg#strat s#

m#n#mele ma# sus men"#onate.

$anuarie 19'". Aceast* lun* completea* ta%loul s#ngular#tat#lor term#ce negat#)e

ale acestu# secol. 5n ansam%lu #arna anulu# 1@?+ se #nscr#e pr#ntre cele ma# geroase

#ern# ale secolulu#.

Cea ma# #ntens* rac#re s9a produs #n luna #anuar#e cand temperatura med#e a

scaut su% 91&8C...9118C s# c!#ar 9128C a%aterea med#e f##nd de 9+...9@8C. La n#)elul

repu%l#c## la ? stat## meteorolog#ce s9a #nreg#strat o temperatur* med#e de 91&&...9

1&@8C la , stat## 911&...911@8C $# doar la 2 stat## o temperatur* de 912&...912@8C

ult#mele dou* caur# la -oroca $# Camenca care sunt d#rect e(puse #n fata #n)a#e#

aerulu# rece cont#nental. Nu s9a #nreg#strat n#c# un ca cu temperatura m#n#ma G93&8C.

Acest )al de fr#g a afectat ma# ales nordul $# nord9estul "ar##:

• -oroca med#a lunara 91238C

• Camenca 91218C

• d#ne" 91128C

• r#cen# 91148C

• 0a%n#"a 911+8C.

0*c#rea mas#)* respect#)* a fost declan$at* de #ntens#tatea cmpulu# ant#c#clon#c

reultat d#n un#rea ant#c#clonulu# scand#na) cu cel est9european care a antrenat

ad)ec"#a aerulu# rece polar spre ter#tor#ul 0epu%l#c## oldo)a.

Frecvenţa îngheţurilor în contextul diverselor tipuri de fenomene naturale adverse în

Moldova( anii 199%)**#

1@


20/36

$anuarie **% . A fost cea ma# rece lun* a #ern## s#tua"#e cauat* de #nfluen"a

predom#nant* a ant#c#cloanelor rec# care au luat na$tere n aerul arct#c. Temperatura

med#e lunar* a const#tu#t n fond ++9?&EH fr#g cu 2+93+8C ma# >oas* fa"* de norm*

ca nreg#strat n med#e o dat* n + an#.

'eose%#t de geroas* a fost a tre#a decad* a lu# #anuar#e cnd pe ter#tor#ul

oldo)e# s9a produs o nou* #n)a#e de aer arct#c rece d#nspre nord9est ca reultat al

deplas*r## ant#c#clonulu# format n reg#unea *r## ara cu temperatur# foarte >oase

ale aerulu#.

Temperatura med#e pe decad* a const#tu#t n ter#tor#u 1&9148C fr#g f##nd ma#

>oas* fa"* de norm* cu ,91&8C $# pos#%#l* n med#e o dat* n 1&92& an#. Temperatura

m#n#m* a aerulu# a sc*ut pn* la 2393&8C fr#g fapt nreg#strat n med#e o dat* n 2&9

+& de an#.

2&


21/36

Temperatura ma(#m* a aerulu# s9a r#d#cat pn* la 491&8C c*ldur*. Prec#p#ta"##le au

c*ut neun#form: la nceputul lun## n t#mpul trecer## frontulu# cald a)nd leg*tur* cu

c#clonul sta"#onar sud#c s#tuat deasupra Ital#e# #ar n a doua >um*tate a lun## su%

#nfluen"a c#cloanelor deplasate d#nspre pen#nsula -cand#na)*.

Cant#tatea de prec#p#ta"## n ter#tor#u a osc#lat ntre 1+ $# 4& mm sau +&913&B d#n

norm*. 5n)el#$ul de *pad* s9a #nstaurat aproape pe ntreg ter#tor#ul oldo)e# pe 4

#anuar#e $# s9a men"#nut pn* la sfr$#tul lun##. Cea ma# mare gros#me med#e pe decad*

a const#tu#t n fond ,91@ cm.

+sigurările în agricultură pentru fenomenele de îngheţuri în anul **%

Februarie **%! Temperatura med#e lunar* a aerulu# a osc#lat pe ter#tor#ul

repu%l#c## ntre 18C $# +8C fr#g f##nd cu 1&91,8C ma# >oas* fa"* de norm*.

21


22/36

Temperatura m#n#m* a aerulu# a sc*ut n general pn* la 169238C fr#g. Iolat n

ra#oanele centrale $# de est ale oldo)e# a const#tu#t 2492+8C fr#g fapt nreg#strat n

med#e o dat* n 1&92& de an#.

22


23/36

3.2 /ulnera%#l#tatea ter#tor#ulu# 0epu%l#c## oldo)a fa"* de r#scul ng!e"ulu# $# %rume#

'e$# sunt fenomene meteorolog#ce o%#$nu#te pentru cl#ma temperat

cont#nental* n anum#te cond#"## de t#mp ele pot de)en# r#scur# cl#mat#ce pr#nconsec#n"ele lor #mpre)##%#le de cele ma# multe or#. Pr#ntre aceste cond#"## am#nt#m:

cînd se produc în extrasezon cu " # $ săptămîni mai devreme toamna, sau mai tîrziu

primăvara comparativ cu datele medii% cînd aerul în deplasare este deoseit de rece

de origine arctică% cînd îngheţul are origine mixtă (advectiv # radiativă)% cînd

îngheţul se consemnează atît pe sol, cît şi în aer% cînd durata îngheţului depăşeşte &-

' ore consecutiv etc.

Cele ma# per#culoase ng!e"ur# $# %rume snt acelea care se produc n afara

seonulu# lor n anot#mpur#le de tran#"#e de la #arn* la )ar* $# #n)ers cnd are loc o

alternan"* a ad)ec"##lor de aer rece d#nspre nord cu cele de aer cald d#nspre sud pn*

cnd se sta%#le$te t#pul de c#rcula"#e predom#nant pentru anot#mpul respect#). 5n aceste

#nter)ale ele pot c*p*ta aspect de r#sc cl#mat#c pr#n faptul c* pot surpr#nde cultur#le

legumele $# ara)atur#le pom## fruct#fer# $# )#"a de )#e n pr#mele fae de de)oltare

sau spre sfr$#tul acestora pro)ocnd astfel deger*tur# uneor# destul de gra)e "#nnd

seama de re#sten"a lor la ng!e" care pot afecta ntreaga recolt*.

Pr#m*)ara pentru cultur#le agr#cole un per#col mare l pre#nt* ng!e"ur#le care se

semnalea* dup* trecerea sta%#l* a temperatur## med## #ln#ce a aerulu# pr#n 1&8C n

d#rec"#a cre$ter## e# ;1623 apr#l#e


24/36

5ng!e"ur#le pro)oac* daune cons#dera%#le recolte# cultur#lor pom#cole n per#oada

nflor#r##. Pro%a%#l#tatea )*t*m*r## de c*tre ng!e"ur# a flor#lor $# fructelor la ca#s

const#tu#e n med#e 1+ 4&B la celelalte cultur# pom#cole pn* la 1+B.

Un per#col deose%#t pentru )#"a de )#e pre#nt* ng!e"ur#le tard#)e de pr#m*)ar*

dup* desfacerea mugur#lor. Pro%a%#l#tatea acestor ng!e"ur# pe ter#tor#ul repu%l#c##

const#tu#e 1& 3&B an#.

Asupra repart#"#e# $# #ntens#t*"## ng!e"ur#lor un rol deose%#t l au cond#"##le locale.

5ng!e"ur#le tard#)e de pr#m*)ar* snt per#culoase ndeose%# pentru cultur#le #u%#toare

de c*ldur* $# cele legum#cole n faele t#mpur## de de)oltare a lor. Pro%a%#l#tatea

)*t*m*r## de c*tre ng!e"ur# a plantelor r*s*r#te de porum% n dependen"* de termen##

de sem*nat const#tu#e + 1&B. Pro%a%#l#tatea )*t*m*r## plantelor de floarea soarelu#

$# sfecle# de a!*r n t#mpul r*s*r#r## lor nu este mare $# este pos#%#l* doar n ra#oanele

de nord ale repu%l#c##.

-pec##le de plante au o re#sten"* d#fer#t* fa"* de ng!e"ur# ;ta%elele de ma# >osos sunt preentate )alor#le temperatur#lor;8C< nreg#strate la

n#)elul de aflare a plantelor care produc )*t*marea lor. 5n ult#m## an# mar# pagu%e

pentru sectorul agr#col au fost pr#c#nu#te de ng!e"ur#le d#n: 1+ apr#l#e 1? ma# $# 1?octom%r#e 2&&1 +9@ apr#l#e $# 1+91, apr#l#e 2&&3 precum $# cele d#n 1+91, apr#l#e $#

11 septem%r#e 2&&4.

,ragurile termice critice -./0 ale culturilor în diferite fae devegetaţie( faţă de îngheţ -după Maximov0!

TemperaturaJ aerulu# care pro)oac* )*t*marea lamugur#florar# desf*cu"#

flor# rod

24


25/36

*r

P*r

/#$#n

C#re$

Prun

Ca#s

P#ers#c

/#"* de )#e

94&

94&

92&

9

94&

94&

94&

912

923

923

923

92&

923

923

92@

9&2

911...922

912

912

91&

912

9&,

912

9&,

,ragurile termice critice -./0 ale culturilor în diferite fae de vegetaţie( faţă de îngheţ -după Maximov0

Planta 0*s*r#re 5nflor#re Coacere&' ('' &' ('' &' (''

=ru de pr#m*)ar* 9@ 91& 91 92 92 94

O)* 9? 9@ 91 92 92 94Or 9, 9? 91 92 92 94

a*re 9, 9? 92 93 93 94

Plante re#stente la ng!e"Floarea soarelu# 9+ 96 92 93 92 93

In 9+ 9, 92 93 92 94Cnep* 9+ 9, 92 93 92 94

-fecl* de a!*r 96 9, 9 93 9 9orco) 96 9, 9 9 9 9/ar* 9@ 91& 9 9 9 9

Plante cu re#sten"* med#e la ng!e"-o#a 93 94 92 92 92 93

'ug!#a 93 94 91 92 92 93

Plante sla% re#stente la ng!e"

Porum% 92 93 91 92 92 93e# 92 93 91 92 92 93

Cartof 92 93 91 92 91 922+


26/36

Plante nere#stente la ng!e"Fasolea 91 91+ 9&+ 91 92 9

ost*noase 9&+ 91 9&+ 91 9&+ 91Castra)e"# && 91 && 91 && 91

Tomate && 91 && 91 && 91Tutun && 91 && 91 && 91

J< L#m#tele term#ce care pro)oac* nceputul )*t*m*r## ;8C


27/36

3.3 *sur#le de pre)en#re d#m#nuare $# com%atere a r#sculu# ng!e"ur#lor $# %rume#

/or%#nd n cadrul paragrafulu# dat despre m*sur#le de pre)en#re d#m#nuare $#

com%atere a r#sculu# ng!e"ur#lor $# %rume# )om men"#ona c* la momentul actual pos#%#l#t*"#le actuale de lupt* mpotr#)a ng!e"ur#lor tard#)e de pr#m*)ar* $# t#mpur##

de toamn* pot f# grupate d#n punct de )edere al pr#nc#p#ulu# de com%atere n

urm*toarele grupe:

• *sur# pract#ce na#nte de plantare sau ns*mn"are ;plantele sens#%#le la ng!e"

snt cult#)ate pe pante cu e(po#"#a sud#c* sau sud9)est#c* care as#gur* scurgerea cu

u$ur#n"* a aerulu# rece pe )*#


28/36

5n sensul de ma# sus m#crocl#matul oldo)e# urmea* s* f#e cartograf#at n

scopul fac#l#t*r## unor a)ert#*r# %#ne sta%#l#te $# e(acte despre ng!e"ur#. Nu se

recomand* cont#nuarea #n)est#"##lor n mod#f#carea )rem##. Urmea* s* f#e fort#f#cate

e(pans#unea agr#col* $# capac#tatea de a)ert#are n s#tua"## de urgen"* pentru

#dent#f#carea $# d#sem#narea m*sur#lor de atenuare a r#scur#lor adaptate la reg#un#le

)ulnera%#le la ng!e"ur#.

5n cont#nuare )om men"#ona c* o m*sur* #mportant* n pre)en#rea $# com%aterea

r#sculu# ng!e"ur#lor n 0epu%l#ca oldo)a este prognoarea. Astfel prognoarea

ng!e"ur#lor repre#nt* un aspect spec#al#at al progno*r## temperatur## m#n#me

#mpl#c7nd prognoa rate# cu care aerul rece se )a deplasa la fel ca $# mod#f#c*r#le de

temperatur* ce reult* d#n m#$carea peste p*m7nt ma# nc*l#t sau ma# r*c#t sau

deasupra suprafe"elor )ersan"#lor. 5n a%sen"a )7ntur#lor pre)alen"a ng!e"ur#lor este

#nfluen"at* de temperatura punctulu# de rou*. /*g*un#le d#n )*# sunt pred#spuse la

ng!e"ur# ntr9o m*sur* ma# mare. 'e aceea o cer#n"* pr#nc#pal* pentru prognoarea

ng!e"ur#lor este cartograf#erea d#g#tal* cu reolu"#e nalt* la fel ca $# o n"elegere a

factor#lor ce #nfluen"ea* m#cro9cl#mele d#n reg#un#le sens#%#le la ng!e"ur#.

Acoper#rea cu atare cartograf#ere n oldo)a nu este adec)at* n preent pentru a

perm#te prognoarea ng!e"ur#lor.

La fel )om ad*uga c* pentru fenomenele de ng!e" $# %rum* ale 0epu%l#c##

oldo)a sunt d#spon#%#le c7te)a categor## de op"#un# de amel#orare precum:

• Măsurile de pregătire #nclud campanii de conştientizare ;pentru opt#m#area

comportamentulu# pu%l#c n ca de calam#t*"#


29/36

• Asigurările pot f# ut#l#ate pentru repart#"#a r#sculu# $# protec"#a unu# num*r

l#m#tat de produc*tor# agr#col# de pre>ud#c## catastrofale. Cons#derarea op"#un#lor de

as#gur*r# ar putea de asemenea promo)a de%ater# $# real#area unu# consens n

cadrul sectorulu# agrar )#s99)#s de mer#tele relat#)e a #n)est#"##lor n as#gur*r#

comparat#) cu alte op"#un# de atenuare a r#scur#lor cum ar f# a>ustarea pract#c#lor

agr#cole. 'ac* sunt d#spon#%#le ar putea f# caul produselor tradiţionale o!erite de

asigurările agricole din sectorul privat pentru repart#"#a r#scur#lor asoc#ate cu

fenomene cl#mater#ce local#ate dar recurente cum ar f# gr#nd#na ar putea f#

e(plorate op"#un#le de p#lotare a asigurărilor în ază de indice pentru per#colele de

amploare mare precum ar f# ng!e"ur#le.

• -unt necesare măsuri instituţionale #nclus#) ela%orarea unu# cadru legal $# de

reglementare care ar a%orda toate fenomenele ad)erse $# ar promo)a coordonarea

ntre agen"## pentru as#gurarea corel*r## ef#c#ente a #n)est#"##lor sugerate n

capac#t*"#le agen"##lor #nd#)#duale.

La fel este necesar* fort#f#carea -er)#c#ulu# K#drometeorolog#c $# m%un*t*"#rea

comun#c*r## $# cola%or*r## n re"ea cu alte ser)#c## pr#nc#pale cum ar f# AIA '--

)a perm#te o prognoare ma# e(act* $# amel#orarea fenomenelor ad)erse sau efortur#

de pre)en#re. In)est#"## supl#mentare n )aloare de c#rca 3 m#l#oane dolar# -UA ar

putea m%un*t*"# reolu"#a $# descre$te t#mpul de laten"* al prognoelor n a$a m*sur*

nc7t acestea ar putea a)ea o ut#l#ate pract#c* n fac#l#tarea reducer## #mpactulu#

ng!e"ur#lor.

Cu refer#re $# la m*sur#le de pre)en#re $# com%atere a r#sculu# %rume# )om porn#

de la faptul c* %rumele tar## pot aduce pagu%e #mportante pr#n comprom#terea

rodulu# #n t#mpul #nflor#tulu# s# c!#ar #n pr#mele #le dupa scuturarea petalelor cand

fructele #ncep sa se formee.

Per#colul %rumelor este ma# mare ma# ales #n a doua s# a tre#a decada a lun##

apr#l#e cand surpr#nde #n pl#na floare cele ma# multe spec## de pom# ;m#gdal ca#s

p#ers#c c#res s# c!#ar unele so#ur# de prun s# mar cu #nflor#re t#mpur#e


30/36

soarelu# s# scaderea %rusca a temperatur## aerulu# ;apro(. 4 9 +8Cg!#te# f#ne de g!eata ce se

formeaa pe pom# ;apro(#mat#) o ora dupa rasar#tul soarelu#


31/36

lor ramanand rasuflator# pr#n care #ntra aerul necesar pentru #ntret#nerea foculu#.

=rame#le se asaa pe ale# #n partea de unde %ate )antul astfel #ncat fumul sa f#e luat

de curent## de aer s# dus pr#ntre pom#. -e recomanda ?& 9 1&& grame# pentru 1 !a de

l#)ada.

'aca cerul este sen#n s# noaptea ;apro(#mat#) la ora 2 9 3


32/36

Conclu##

Reieşind din cele e)puse în subiectul lucrării* vom !ormula următoarele

concluzii"

• m constatat că ng!e"ul $# %ruma snt fenomene meteorolog#ce legate de

sc*derea temperatur## su% &&C n aer $# la suprafa"a solulu#.

• m stailit că pr#n ng!e" se n"elege co%orrea temperatur## stratulu# de aer de

lng* sol su% &8C n per#oada cald* a anulu# ;per#oada de )egeta"#e a cultur#lor


33/36

temperatur## su% punctual de ng!e" $# su%l#marea )apor#lor de ap* cupr#n$# n stratul

de #n)ers#une de la sol.

• Pe ter#tor#ul oldo)e# ng!e"ur#le se formea* n ant#c#cloane $# dorsalele lor

formate n masele de aer arct#c de asemenea n onele de pres#une nalt* cu grad#en"#

%ar#c# nensemna"# or#enta"# de la )est la est. 'e asemenea ele pot ap*rea n

reultatul ad)ec"#e# aerulu# rece n spatele c#cloanelor. Cel ma# frec)ent aceste

ng!e"ur# snt ad)ect#) rad#at#)e.

• Inter)alul de r#sc repre#nt* #nter)alul cupr#ns ntre data med#e $# e(trem* de

producere a ng!e"ulu# ;%rume#


34/36

forme de rel#ef de alt#tud#ne supuse permanent )ent#la"#e# atmosfere# suport*

ng!e"ur# ma# t#mpur## $# pers#st* ma# mult.

• Cele ma# per#culoase ng!e"ur# $# %rume snt acelea care se produc n afara

seonulu# lor n anot#mpur#le de tran#"#e de la #arn* la )ar* $# #n)ers cnd are loc o

alternan"* a ad)ec"##lor de aer rece d#nspre nord cu cele de aer cald d#nspre sud pn*

cnd se sta%#le$te t#pul de c#rcula"#e predom#nant pentru anot#mpul respect#). 5n aceste

#nter)ale ele pot c*p*ta aspect de r#sc cl#mat#c pr#n faptul c* pot surpr#nde cultur#le

legumele $# ara)atur#le pom## fruct#fer# $# )#"a de )#e n pr#mele fae de de)oltare

sau spre sfr$#tul acestora pro)ocnd astfel deger*tur# uneor# destul de gra)e "#nnd

seama de re#sten"a lor la ng!e" care pot afecta ntreaga recolt*.

• Pos#%#l#t*"#le actuale de lupt* mpotr#)a ng!e"ur#lor tard#)e de pr#m*)ar* $#

t#mpur## de toamn* pot f# grupate d#n punct de )edere al pr#nc#p#ulu# de com%atere

n urm*toarele grupe: *sur# pract#ce na#nte de plantare sau ns*mn"are ;plantele

sens#%#le la ng!e" snt cult#)ate pe pante cu e(po#"#a sud#c* sau sud9)est#c* care

as#gur* scurgerea cu u$ur#n"* a aerulu# rece pe )*#


35/36

#%l#ograf#e select#)*

1. *lteanu '. Ale(e 0. Kaarde naturale $# antropogene d. Cor#nt ucure$t# 2&&1

11& pag.

2. ogdan O. N#culescu . 0#scur#le cl#mat#ce d#n 0om7n#a Inst#tutul de =eograf#eucure$t# 1@@@ 2?&p.

3. *l"eanu '. Der%an #!aela od#f#c*r# glo%ale ale med#ulu#. O e)aluare

#nterd#sc#pl#nar* a #ncert#tud#n#lor d#tura CNI Cores# ucure$t# 2&&+

4. ulet#nele meteorolog#ce lunare. -er)#c#ul K#drometeorolog#c de -tat C!#$#n*u

;1@,+ 9 2&&6


36/36

Ane(a I

Frecvenţa îngheţurilor în contextul tabloului general al fenomenelor adverse anualeîn perioada anilor 192%)**"

TEZA GEOGRAFIE - 2015.doc

Documents

Transcript of TEZA GEOGRAFIE - 2015.doc