8/18/2019 Management Fin Publice
1/90
Inovaţie în Administraţie Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative"
y *
8/18/2019 Management Fin Publice
2/90
UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European
GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administraiei !i
Internelor
8/18/2019 Management Fin Publice
3/90
ROM!IAMI!I#$R%& $D%CA'I$I( C$RC$#)RII *I #I!$R$#%&%I
%!I+$RI#A#$A ,A,$*-,O&.AI C&%/-!APOCA tr0 Mi1ail2og3lniceanu( nr0 4( 566675 Clu8-!apoca #el0 966: 56-;066?@ 560=>064@560=>06; @ 560=>0;; aB 966: 56-;
8/18/2019 Management Fin Publice
4/90
E"ONOMIE #I FINAN$E PU%LI"E& MANAGEMEN' FINAN"IAR
SUPOR' (E "URS
ConE0 %niv0 Dr0 Alina ProEiroiu ProE0 %niv0 Dr0
Mi1alH ogHe Asist0 %niv0 Drd0 ,ogdan Andrei
Moldovan
"UPRINS
)& Sectorul pu*lic !i rolul economiei pu*lice000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000>
4040 $conomia puGlică00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 <
404040 Definirea economiei publice000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000J4040;0 Evoluţia gândirii economice în economia publică000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000J
40;0 Rolul statului în economie00000000000000 000000000000000 000000000000000 0000000000000000 000000000000000 000000000000000 0000000000000 000000 00000 00000 00
40;040 Statul 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000040;0;0 Delimitarea sectorului public sau a economiei publice000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000004640;0>0 Concepţii privind rolul şi funcţiile statului0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000004>40;050 Transformarea rolului statului0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000004=
+& Alocarea optim, a resurselor0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000004
;040 Alocarea optimă a resurselor00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000004
;04040 Necesitatea alocării optime a resurselor 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000004;040;0 Criterii de apreciere a eficacităţii alocării resurselor 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 ;6
;040>0 Optimul şi ecilibrul 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 ;>;0;0 $Kecurile pieţei0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000;>
;0;040 Concurenţa imperfectă000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000;5;0;0;0 !nformarea deficientă00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 ;=;0;0>0 Serviciile colective sau bunurile publice 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 ;=;0;050 E"ternalităţile0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 >4-& (istri*uia ec.ita*il, a *un,st,rii000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000>J
>040 ProGlema distriGuţiei Gunăstării 9a venitului Ki averii:000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000>J>0;0 Cauzele inegalităţii distriGuţiei venitului0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000>>0>0 Criteriile politicii de 9re:distriGuire000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000054
>0>040 Teorii privind distribuţia ecitabilă0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000054
>0>0;0 #edistribuirea voluntară 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 5>>050 Instrumentele politicii de redistriGuire000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000005>>0=0 &imitele politicii de redistriGuire00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000005J
>0=040 Neconcordanţele e"istente între redistribuirea legală şi cea efectivă000000000000000000000000000000000000000000000005J>0=0;0 Conflictul ecitate$eficacitate000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000057/& A*ord,ri teoretice ale *u0etului pu*lic0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000=6
5040 Caracteristici Ki Euncţii ale Gugetului puGlic000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000=650;0 $voluţia unei teoriiL000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000=;50>0 Reguli Ki norme pentru elaGorarea Gugetelor puGlice0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000=>
1& A*ord,ri teoretice ale impo2it,rii0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 =J
=040 ClasiEicarea impozitelor000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000=7
=0;0 Principiile impozitării000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000=%&'&(& Ecitatea în impo)itare000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
8/18/2019 Management Fin Publice
5/90
3& 'eoria c.eltuielilor pu*lice000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
8/18/2019 Management Fin Publice
6/90
Capacitatea de a utiliza metode de elaGorare a Gugetului@ Dezvoltarea capacităţii de muncă în ec1ipă@
%tilizarea noţiunilor teoretice în studiul Ki analiza unor cazuri practice 9proiect Einal:0
Metode de predare8 eBpunerea( descrierea( proGlematizarea( studii de caz
IV. BIBLIOGRAFIE:
40 &azăr( D0#0( Inceu( A0 Ki Moldovan( ,0( *inanţe şi bugete publice+ ediţia a >-a( Clu8 !apoca$ditura Accent( ;660
;0 Miesell( /0&0( *iscal ,dministration+ ,nal-sis and ,pplications for te .ublic Sector+ PaciEicNrove( CaliEornia ,roosCole PuGlis1ing CompanH( 440
>0 Musgrave( R0 A0( Te Teor- of .ublic *inance+ !eS .or McNraS-ill( 4=050 Rosen( 00( .ublic *inance+ omeSood( I& IrSin( Inc0(4;0=0 +ăcărel( I0( 9coodonator:( *inanţe publice+ ediţia0 a I+-a( ,ucureKti $d0 Didactică Ki
Pedagogică(;6650
Materialele sunt disponiGile at3t pe site-ul Eacultăţii SSS0apuGG0ro( c3t Ki în cadrul GiGliotecii Eacultăţii o parte din ele Eiind ac1iziţionate în cadrul proiectului PODCA - Program
Postuniversitar în Managementul Administraţiei PuGlice0
+0 MATERIALE FOLOSITE: calculatoare( instrumente de specialitate sau de laGorator(ec1ipament special
+I0 PLANIFICAREA/CALENDARUL ÎNTÂLNIRILOR ŞI AVERIFICĂRILOR/EXAMINĂRILOR
INTERMEDIARE:
)& Sectorul pu*lic !i rolul economiei pu*lice Data planiEicată săptăm3na 4 Organizarea înt3lnirii 4 1 curs( ; 1 seminar
Concepte deEinirea economiei puGlice( evolutia g3ndirii economice( concepţii pivind rolulstatului în economie( Euncţiile statului( transEormarea rolului statului0 ,iGliograEie recomandatăMusgrave( R0 A0( Te Teor- of .ublic *inance+ !eS .or McNraS-ill( 4=0
+& Alocarea optim, a resurselor& E!ecurile pieei Data planiEicată săptăm3na ; Organizarea înt3lnirii 4 1 curs( ; 1 seminar Concepte criterii de apreciere a eEicacităţii alocării resurselor( criteriul Pareto( optim Ki
ec1iliGru( concurenţa imperEectă( asimetrie inEormaţională( Gunuri puGlice( eBternalităţi0 ,iGliograEie recomandatăMiesell( /0&0( *iscal ,dministration+ ,nal-sis and ,pplications for te .ublic Sector+ PaciEic Nrove(
CaliEornia ,roosCole PuGlis1ing CompanH( 440
-& (istri*uia *un,st,rii Data planiEicată săptăm3na > Organizarea înt3lnirii 4 1 curs( ; 1 seminar Concepte proGlema distriGuţiei Gunăstării( curGa &orentz( coeEicientul Nini( cauzele
inegalităţii distriGuţiei veniturilor( teorii privind distriGuţia ec1itaGilă( instrumentele Kilimitele politicii de redistriGuire0
/& A*ord,ri teoretice ale *u0etului pu*lic& A*ord,ri teoretice ale impo2it,rii& Data planiEicată săptăm3na 5
Organizarea înt3lnirii 4 1 curs( ; 1 seminar
http://www.apubb.ro/http://www.apubb.ro/http://www.apubb.ro/
8/18/2019 Management Fin Publice
7/90
Concepte Euncţiile Gugetului puGlic( reguli Ki norme pentru elaGorarea Gugetului puGlic(clasiEicarea impozitelor( principiile impozitării( ec1itatea în impozitare( principiul capacităţiicontriGutive( principiul GeneEiciului0
,iGliograEie recomandatăRosen( 00( .ublic *inance+ omeSood( I& IrSin( Inc( 4;0Miesell( /0&0( *iscal ,dministration+ ,nal-sis and ,pplications for te .ublic Sector+ PaciEic Nrove(CaliEornia ,roosCole PuGlis1ing CompanH( 440
+ăcărel( I0( 9coodonator:( *inanţe publice+ ediţia0 a I+-a( ,ucureKti $d0 Didactică Ki Pedagogică(;6650
1& 'eoria c.eltuielilor pu*lice Data planiEicată săptăm3na = Organizarea înt3lnirii 4 1 curs( ; 1 seminar Concepte dezvoltarea sectorului puGlic( teorii Ki Eactori ai dezvoltării sectorului puGlic( teoria
opţiunii puGlice( teoria Girocraţiei( teoria statului Gunastării0 ,iGliograEie recomandatăMiesell( /0&0( *iscal ,dministration+ ,nal-sis and ,pplications for te .ublic Sector+ PaciEic Nrove(CaliEornia ,roosCole PuGlis1ing CompanH( 440
3& Metode de ela*orare a *u0etelor Data planiEicată săptăm3na <
Organizarea înt3lnirii 4 1 curs( ; 1 seminar Concepte Guget Euncţional( Guget Gaza zero( Guget pe programe( Guget pe perEormanţă(PP,0 ,iGliograEie recomandată&azăr( D0#0( Inceu( A0 Ki Moldovan( ,0( *inanţe şi bugete publice+ ediţia a >-a( Clu8 !apoca $dituraAccent( ;660
VII. MODUL DE
EVALUARE:E5aluareNota 9inal, de la acest curs 5a repre2enta media ponderat, dintre8
!ota pentru activitatea din cursulsemestrului -:;
!ota pentru proiectul Einal
4:;
Participarea la cursParticiparea la curs presupune parcurgerea materialelor indicate de către instructor Ki
implicarea activă Ki capacitatea de a dezGate pe marginea acestora0 De asemenea temele care sedau pe parcursul semestrului treGuie realizate la termenul staGilit0 Cele care nu vor Ei predate latermen nu vor Ei luate în considerare0
Lucr,rile reali2ate 5or respecta urm,toarele re0uli840 e vor Eolosi caractere de 4; Ki distanţa dintre r3nduri de 40=@ Eont #imes !eS Roman0;0 e vor respecta toate cerinţele unei lucrări KtiinţiEice citarea surselor 9modelul arvard:0>0 ,iGliograEia poate să cuprindă titluri de cărţi( articole sau surse internet( împreună cu toate
datele de identiEicare 9nume Ki prenume( editură( anul( oraKul Ki ţara în care au apărut sauorice date necesare pentru a putea identiEica sursele de pe internet:0 #oată GiGliograEia
prezentată treGuie să Eie Eolosită în cadrul lucrării050 tructura
Introducere Prezentare teoretică
8/18/2019 Management Fin Publice
8/90
Partea de analiză Concluzii
VIII.DETALII ORGANIZATORICE, GESTIONAREA SITUAŢIILOR EXCEPŢIONALE:
e cere o prezenţă la ore de J=T $ste eBplicată noţiunea de plagiat în mod eBpres
Consecinţele plagiatului nota 4 Ki în Euncţie de gravitatea aGaterii( eBmatricularea Consecinţele cazurilor de Eraudă la eBamen anularea lucrării( nota 4( Ki( în Euncţie degravitatea cazului( eBmatricularea0
Inte0ritate academic,Respectarea standardelor de onestitate academică este una dintre cele mai importante
norme de conduită pe care o împărtăKesc memGrii acultăţii de *tiinţe Politice( Administrative Kiale Comunicării0 Orice preluare a unor idei sau cuvinte ale altor autori Eără a preciza acest lucrureprezintă Eurt intelectual sau plagiat0 Constituie plagiat Reproducerea eBactă - în cazul teBtelor de altă limGă decît cea rom3nă c1iar Ki în traducere
proprie - a cuvintelor unui alt autor dacă se omit g1ilimelele Ki reEerinţa precisă0 Redarea cu alte cuvinte( altEel spus reEormularea în cuvinte proprii( a teBtului altuia Eără a
adăuga reEerinţa precisă0 ReEormularea Kisau rezumarea ideilor altuia Eără a adăuga reEerinţa precisă0
"API'OLUL )& Sectorul pu*lic !i rolul economiei pu*lice
)&)& Economia pu*lic,
Qncă de la început( treGuie să reamintim Eaptul că în decursul secolului UU Ki în special
între cel de-al II-lea RăzGoi Mondial Ki sE3rKitul anilor VJ6( sectorul puGlic a cunoscut o
eBpansiune EormidaGilă0 Mărimea sa( măsurată prin volumul c1eltuielilor puGlice totale Ki prin
produsul intern Grut s-a triplat( cel puţin( în unele ţări mărindu-se c1iar de circa 5 ori( pentru ca la
începutul anilor V6 să atingă o pondere de aproBimativ 56-=6T în aproape toate ţările OCD$0Omniprezenţa statului în viaţa economică Ki socială se maniEestă îndeoseGi suG un duGlu
aspect
- pe de o parte( el Eurnizează colectivităţii nenumărate prestaţii( adesea Eoarte costisitoare(în domenii Eoarte variate precum securitate( apărare( asigurări medicale Ki pentru
Gătr3neţe( educaţie( cercetare( transporturi( energie( comunicaţii( c3t Ki protecţia
mediului@
- pe de altă parte( el intervine( în mod continuu( asupra Euncţionării economiei de piaţă prin intermediul unor măsuri de ordin 8uridic sau economic pentru a EiBa regulile 8ocului
Ki pentru a corecta deEicienţele acestuia0
Rezultă că aceste intervenţii au un caracter Eie reglementar( de eBemplu atunci c3nd statul
EiBează normele maBime admise de poluare( Eie Einanciar( atunci c3nd acesta încearcă să modiEice
distriGuţia veniturilor prin prelevarea unui impozit progresiv asupra veniturilor sau atunci c3nd
încearcă o relansare a activităţii economice printr-un program de creKtere a c1eltuielilor puGlice0
Prin activitatea sa intensă( sectorul puGlic 8oacă un rol economic consideraGil0 tatul
recurge din plin la resurse economice limitate( la Eactori de producţie 9muncă( păm3nt( capital(
resurse naturale Ki energie:( c3t Ki la Gunuri Ki servicii produse de către sectorul privat0 #otodată(
el operează importante transEeruri de venituri între diEeritele grupuri ale populaţiei0
Activitatea sa legislativă are repercusiuni consideraGile în domeniul economico-social(
c1iar dacă adesea ele sunt mai puţin viziGile0
8/18/2019 Management Fin Publice
9/90
Qn aceste condiţii( nu este surprinzător Eaptul că rolul statului Ki mai ales mi8loacele sale
de acţiune în economie( preocupă comunitatea Ki Eac oGiectul a numeroase dezGateri puGlice0 $le
evidenţiază un ansamGlu impresionant de întreGări de genul
e poate aprecia talia optimă a unui statL Care sunt sarcinile care treGuie să-i Eie conEerite Ki care sunt cele care treGuie lăsate în
gri8a sectorului privatL
#reGuie ca statul să continue Eurnizarea aceloraKi prestaţii sau ar treGui ca o Gună partedin acestea să Eie produse de către sectorul privatL
Qn ce condiţii ar treGui naţionalizate întreprinderile private sau dimpotrivă( privatizateîntreprinderile puGliceL
Ar treGui reduse sau crescute reglementările care vizează cea mai mare parte aactivităţilor privateL
-ar putea iniţia un proiect( de eBemplu( în sectorul transporturilor( c1iar dacă Einanţareaacestuia nu va putea Ei acoperită în întregimeL
e pot vinde prestaţiile puGliceL
Domeniul analizei economice ce consacră o atenţie deoseGită studiului statului( ca actor
economic( admite adeseori denumiri diEerite precum /economiepublică0 sau /finanţepublice0+
prima acoperind un c3mp mai vast dec3t cea de-a doua0 Qn ultimii cincizeci de ani( economia
puGlică s-a aEirmat ca un domeniu speciEic al economiei politice0
C1iar dacă se Ktie că economia publică anali)ea)ă natura şi consecinţele economice ale
prestaţiilor+ intervenţiilor+ finanţării sau organi)ării statului+ aria de cercetare răm3ne încă vag
conturată deoarece
- în primul r3nd( ele depind de c3mpul de investigaţie al celorlalte ramuri ale Ktiinţei
economice( precum teoria monetară( teoria comerţului internaţional sau teoriaorganizării industriale Ki a pieţelor@
- în al doilea r3nd( economia puGlică acordă o importanţă deoseGită proGlemelor speciEice(care n-au reţinut atenţia economiei politice tradiţionale( precum proGlemele mediului(
energiei( transporturilor( educaţiei sau economiei suGterane@
- în sE3rKit( ea eBaminează cu mi8loace proprii Eormarea opţiunilor puGlice4( un suGiectcare prin deEiniţie aparţine Ktiinţelor umaniste învecinate( Ki în particular Ktiinţei politice0
$conomia puGlică( ca disciplină KtiinţiEică aBată pe studiul statului ca actor economic se
Eocalizează asupra unui suGiect vast Ki diversiEicat de cercetare0
1.1.1.D!"#"$% &'#'("" )*+"&
Economia publică este o ramură a ştiinţei economice+ care îşi concentrea)ă atenţia
asupra anali)ei rolului şi comportamentului statului+ mai precis a servitorilor săi+ politicienii şi
funcţionarii+ cât şi asupra impactului acestuia asupra economiei naţionale+ şi ciar a celei
internaţionale+ şi în consecinţă asupra bunăstării cetăţenilor& $a se concentrează( Eără însă a se
limita( asupra economiei nemarEare( termen ce pune în evidenţă Eaptul că în cadrul economiei
sectorului puGlic au loc tranzacţii diEerite de cele din cadrul pieţei0
4 #eoria opţiunilor puGlice a Eost Eormulată Ki dezvoltată de reprezentanţi ai Kcolii din +irginia 9vezi( spre eBemplu( Al0#aKnadi( *coala din +irginia( I0 McNill ,uc1anan Ki #eoria opţiunilor puGlice( $ditura A$( ,ucureKti( 47:0
8/18/2019 Management Fin Publice
10/90
Mai concret( economia puGlică eBaminează originea( Eorma( c3t Ki consecinţele
economice Ki sociale ale următoarelor activităţi puGlice
- prestaţiile sectorului puGlic( prin care înţelegem serviciile pe care acesta din urmă le pune la dispoziţia colectivităţii( Eără ca acestea să Eie produse( în mod necesar( de către
stat@
- diEeritele intervenţii cu caracter Einanciar Ki reglementar realizate de către stat pentru a promova o ameliorare a Gunăstării colectivităţii Ki o mai mare 8ustiţie socială politicile
de redistriGuţie a venitului Ki a averii( staGilizarea Eluctuaţiilor Ki încura8area creKterii
economice( protecţia mediului natural sau a comunicaţiilor( măsurile luate în vederea
asigurării aprovizionării ţării cu produse alimentare Ki energetice@
- Einanţarea( în principal prin Eiscalitate( împrumut sau tariEare@- repartiţia responsaGilităţilor Ki a surselor de Einanţare între diEeritele niveluri
administrative Ki organisme para-statale0
1.1.-. E'*"% 0#2"$"" &'#'("& 3# &'#'("%
)*+"&4A& Amprenta clasicilor
AEirmarea tardivă a economiei puGlice se datorează( în principal( turnurii pe care Adam
mit1( părintele economiei politice moderne( a dat-o dezvoltării acestei Ktiinţe0 mit1( ca Ki
economiKtii de astăzi( era Eascinat de „misterul" sc1imGului marEar( conEorm căruia graţie unei
aparente „m3ini inviziGile"( universul economic dispune de un sens înnăscut al ordinii( care nu
este impus de sus( ci este rezultatul tranzacţiilor de sc1imG dintre indivizii care încearcă să-Ki
maBimizeze c3Ktigurile Ki avanta8ele personale0
Qn mod cert( mit1 era el însuKi conKtient că liGera eBprimare a intereselor particulare
putea contracara Gunăstarea colectivă( în cazul în care ea nu ar Ei Eost încadrată într-un mediu
instituţional Ki legal adecvat0 Cu toate acestea( inspiraţia proEund liGerală pe care el a dat-o
g3ndirii economice a Eăcut ca această disciplină să se dezvolte Eăc3nd reEerire la modelul
economiei marEare0
Cu siguranţă autorii clasici( care i-au succedat lui mit1( în mod special Ricardo( au Eost
preocupaţi de repartiţia sarcinii Eiscale@ ei considerau( cu toate acestea( că determinarea
impozitelor era într-o mare măsură independentă de staGilirea c1eltuielilor0 Qn ceea ce priveKte
c1eltuielile( ei estimau că intervenţia statului treGuia să Eie limitată la c3teva responsaGilităţi
speciEice 9apărare( 8ustiţie( educaţie:0
Dintre aceKtia( aH considera c1eltuielile puGlice drept o sursă de risipă Ki ca urmare( cel
mai Gun plan Einanciar ar Ei de a c1eltui puţin( acţiunea statului treGuind să Eie limitată la protecţia individului0
%& Precursorii economiei pu*lice
Constatarea conEorm căreia oEerta de prestaţii puGlice aGsoarGe resursele productive Ki în
consecinţă( ea intră în concurenţă cu sectorul privat( n-a Eost Eăcută dec3t la sE3rKitul secolului al
UIU-lea( în principal de către cercetători italieni 9Pantaleoni( Mazzola( +iti de Marco( ,arone: Ki
suedezi 9Wicsell Ki &inda1l:0 AceKtia au Eost( în egală măsură( preocupaţi de caracterul de
indiviziGilitate al serviciilor colective Ki( inEluenţaţi de către dezvoltarea teoriei marginaliste( ei
au avansat ideea că sectorul puGlic( urm3nd eBemplul sectorului privat( treGuia să Eie g1idat decătre dorinţele consumatorilor suverani0
8/18/2019 Management Fin Publice
11/90
Wicsell a Eost primul care s-a preocupat de proGlema opţiunilor politice în materie de
Einanţe puGlice0 $l considera că( în scopul satisEacerii condiţiilor de optim în materie de
Gunăstare( votarea oricărui nou capitol de c1eltuieli ar treGui să Eie eEectuată simultan cu cea a
veniturilor necesare pentru a Einanţa aceste c1eltuieli( Ki acestea în principiu conEorm regulii
umanităţii0 DeKi vor marca în mod proEund teoria modernă( aceste descoperiri n-au iniţiat c3tuKi
Ki de puţin un curent de cercetare Eructuos în prima 8umătate a secolului0
"& A9irmarea economiei pu*lice
PuGlicarea în 4>< a #eoriei generale a lui 2eHnes a pus în evidenţă rolul primordial pe
care Gugetul puGlic îl putea 8uca în căutarea ec1iliGrului macro-economic Ki în revoluţionarea
politicii macro-economice0 Cu toate acestea( 2eHnes n-a Eost interesat mai mult dec3t precursorii
săi de proGlemele alocării resurselor Ki distriGuţiei veniturilor0
A treGuit să se a8ungă în anii V=6 pentru ca economia puGlică să înceapă să se aEirme0
Acest proces s-a datorat în principal dezvoltării generale a economiei politice( creKterii eBtrem de
rapide a sectorului puGlic( preocupării de a armoniza evoluţia sectorului privat sau începutului
conKtientizării pericolului degradării mediului0Desigur( la această dezvoltare au contriGuit numeroKi autori( însă amuelson( prin teoria
sa privind Gunurile puGlice 94=5( 4==: Ki Musgrave prin lucrarea sa enciclopedică „#eoria
Einanţelor puGlice" 94=: reprezintă Eigurile cele mai marcante0 ără îndoială( lor li se datorează
dezvoltarea cercetărilor privind economia non-marEară în paralel cu cele privind economia
marEară( Eăc3nd astEel din economia puGlică o veritaGilă specializare a Ktiinţei economice0
Cu toate acestea( cum cercetarea s-a desEăKurat în 8urul aplicării unor instrumente ale
economiei marEare în economia non-marEară a sectorului puGlic( cercetările au Eost lung timp
conduse în optica contriGuţiei sectorului puGlic la alocarea optimală a resurselor0 Qn plus( punerea
în evidenţă a disEuncţionalităţilor pieţei a determinat autorii să aEirme că sectorul puGlic treGuie
să intervină pentru a le elimina( Eără să se întreGe( însă( dacă procesele de decizie politică proprii
sectorului puGlic nu suEereau Ki ele de anumite deEicienţe0 Dacă Eacem aGstracţie de c3ţiva
precursori( cercetările privind Euncţia de redistriGuţie a sectorului puGlic Ki lacunele
guvernamentale nu au luat o importanţă semniEicativă dec3t Eoarte t3rziu0
)&+& Rolul statului 6n economie1.-.1. S5%5*
Poate dintre toate categoriile politice str3ns legate de economie cea mai controversată
este cea a statului0 Accepţiunile termenului de stat sunt Eoarte diversiEicate( în Euncţie de autori Ki
de perioada istorică la care ne raportăm0 !oţiunea de stat poate Ei deEinită prin prisma a douăcaracteristici organizaţională Ki Euncţională0
Din perspectiva organizaţională( statul reprezintă un set de instituţii de reglementare şi guvernare care au menirea de a produce reguli+ de a controla+ de a îndruma sau de a
regla&
Din perspectiva Euncţională( eBistă două moduri de aGordare Ki de deEinire a statului
- Primul( denumit a*ordarea e deEineKte statul ca pe un set de instituţii care are gri1ă să reali)e)e anumite scopuri şi obiective& Această aGordare consideră că nu printr-
o deEiniţie aGstractă se poate caracteriza o instituţie ca Eiind de interes puGlic sau privat(
ci dacă prin scopul Ki Euncţia pe care aceasta o îndeplineKte corespunde sau nu Euncţiei
8/18/2019 Management Fin Publice
12/90
statului0 AstEel( orice organi)aţie al cărei scop se suprapune cu funcţiile statului devine+
în mod automat+ parte componentă a statului&
- Cel de al doilea mod( numit a*ordarea e deEineKte statul prin consecinţele pecare le poate avea dezvoltarea unor Euncţii ori instituţii( ca de eBemplu cea de menţinere
a ordinii sociale( cea de ec1iliGrare a Euncţiei pieţei cu cea de intervenţie( cea de
realizare a Gunăstării sau a ec1ităţii sociale etc0
Qn acest mod de aGordare statul este identificat cu acel set de instituţii sau modele de
comportamente care produc efecte+ ale căror caracteristici principale se pot clasifica pe
următoarele direcţii2 liGertatea individului( staGilizarea economică Ki socială( ec1itatea socială(
ec1iliGrul dintre perEormanţa economică Ki ec1itatea socială0 Ideologiile politice au pus Ki pun
accent deoseGit pe acest ultim mod de deEinire a statului0 Qn Euncţie de eEectele urmărite( se pot
determina Ki se pot orienta politicile practice pe care statul le pune în practică0
AstEel se poate Eace o distincţie netă între diEerite dimensiuni ale intervenţiei statului
- .rima rezidă în rolul statului de a asigura cadrul legal pentru viaţa socială Ki economică(d3nd prioritate legii Ki ordinii( prote83nd teritoriul naţional împotriva agresiunilor eBterne
Ki apăr3nd anumite valori morale tradiţionale0- , doua constă Eie în intervenţia statului în mecanismul pieţei( Eie în diminuarea
intervenţiei statului - prin dereglementări Ki reEorme economice - în vederea sporirii
perEormanţelor sectorului economic0 $Bperienţa istorică a dovedit că intervenţia statului
se poate Eace printr-o gamă largă de politici - de la intervenţii minime p3nă la înlocuirea
mecanismului de piaţă cu un mecanism planiEicat Ki centralizat( care implică sc1imGarea
tipului de proprietate( a sistemului de distriGuţie Ki a celui de alocare a resurselor0
- , treia constă în demersurile legislative Ki instituţionale în scopul de a modiEica Kirelaţiile dintre stat Ki grupurile de interese pentru a trece de la o conEruntare la cooperare
Ki negociere0Dacă vom încerca să punem în relaţie aceste trei categorii de politici privind modul(
gradul Ki sEera de intervenţie a statului vom constata eBistenţa unei game largi de sisteme de
organizare economică Ki socială Ki de eEecte ce caracterizează diEeritele tipuri de stat - de la cel
liGeral clasic( la cel neoliGeral( apoi la cel Gazat pe negocieri sau corporatist democrat Ki de aici la
cel totalitar sau Girocratic0
DeKi statul are o mare importanţă în economie( Eiind mult mai mult dec3t un agent
economic( teoria economică este departe de a reda în mod satisEăcător regulile comportamentale
ale acestuia care să Eie comparaGile cu regulile Eolosite în predicţia acţiunilor Ki
comportamentelor celorlalţi agenţi economici( cum sunt consumatorii Ki Eirmele0
$Bplicaţiile privind negli8area studierii analitice Ki în Eorme adecvate a rolului statuluiderivă din c3teva Eapte de necontestat suGliniate de ,uc1anan 94>: astEel( economia clasică(
precum Ki cea marBistă au considerat statul ca un element eBogen proceselor economice Ki ca un
Eactor neproductiv@ prin Eolosirea utilităţii ca Euncţie oGiectivă a politicilor economice ale statului
s-au idealizat Ki s-au simpliEicat oGiectivele politice Ki s-a negli8at structura instituţională care să
oglindească realităţile0 AKez3nd suG un reElector prea puternic teoria economiei private a lui
Mars1all( teoria economiei puGlice în care este implicat statul a rămas complet în umGră@ în
viziunea romantică asupra statului - aceea de aducător numai de Gine în economie sau aceea de
despot Ginevoitor - rolul acestei instituţii nu a mai Eost supus unei analize critice KtiinţiEice de
către economiKti dec3t mult mai t3rziu0 emnul suG care a continuat cercetarea statului este cel de
8/18/2019 Management Fin Publice
13/90
sorginte antropomorEică potrivit căreia statul este considerat ca o persoană cu scopurile sale
proprii Eără nici o relaţie cu indivizii reali care compun comunitatea0
1.-.-. D"("5%$% 6&5'$**" )*+"& 6%* % &'#'("" )*+"&
Qn legătură cu sectorul puGlic( adeseori se ridică întreGări privind structura Ki rolul său în
economie Ki în societate( dacă este sau nu prea dezvoltat( dacă este pus în mod real în slu8Ga
puGlicului Ki dacă este eEicient0 %nele din răspunsurile date sunt în Euncţie de epoci Ki deideologii0
?ntr=un model tradiional> 6&5'$* )*+"&, aKa cum precizează &ane 94>:( serveşte publicului printr$un set de structuri ierarice sensibile faţă de politicieni& AceKtia din urmă sunt
cei care au în vedere latura normativă a lucrurilor( urmărind interesele puGlice( deoarece ei
depind de puGlicul alegator( iar serviciile administrative 9Girocraţia: sunt cele care treGuie să
asigure( în mod eEectiv( ca scopurile să Eie atinse0 Acest model poate Ei pus însă uKor la îndoială în
ceea ce priveKte veridicitatea( eEicienţa Ki aplicaGilitea sa deoarece( în opinia noastră( el este rupt
de realitate0
?n modelul mar 6&5'$* )*+"& face parte din suprastructură+ este pus în întregimeîn slu1ba clasei dominante şi repre)intă un sector neproductiv+ para)itar& Această concepţie( în
Eapt( respinge structura Ki procesele democratice de tip pluralist0
Potri5it concepiei ce st, la *a2a modelului li*eral> sectorul public este pus în relaţie
de competiţie cu sectorul privat& *rontierele dintre cele două sectoare+ deşi nu sunt bine
delimitate+ se află în continuă mişcare+ variaţia acestora fiind decisă de societatea însăşi+ ca
urmare a victoriei în alegeri a diferitelor curente politice& $ste de la sine înţeles Eaptul că
sporirea sectorului puGlic implică sporirea volumului c1eltuielilor puGlice Ki( prin aceasta( o
sporire a implicării statului în viaţa economică Ki socială0
DeEinirea sectorului puGlic în economie treGuie precedată de selectarea unui criteriu de
distincţie între sectorul puGlic Ki cel privat( din varietatea celor eBistente la ora actuală0
Criteriile cele mai Erecvente de delimitare a sectorului puGlic precum criteriul
administraţiei publice+ criteriul autorităţii publice+ criteriul proprietăţii publice sunt în opinia
noastră unilaterale0 Aceasta deoarece identiEicarea sectorului puGlic cu administraţia puGlică sau
cu autoritatea puGlică( prin accentul pus asupra Euncţiei Gugetare( respectiv asupra Euncţiei
legislative a statului( oEeră o imagine mult prea îngustă a sectorului puGlic Eaţă de dimensiunea sa
actuală reală0
Criteriul proprietăţii puGlice este de asemenea insuEicient0 Cea mai sintetică contestaţie
care i se poate aduce este taBonomia acţiunilor puGlice propusă de !ic1olas ,arr 946:0 Qn
opinia acestuia( în funcţie de modul de finanţare şi de producere+ acţiunile puGlice se împart în- acţiuni cu Einanţare puGlică pentru Gunuri Ki servicii produse în organizaţii puGlice
9apărare( 8ustiţie( ordine puGlică etc0:@
- acţiuni cu Einanţare puGlică pentru Gunuri Ki servicii produse de întreprinderi private9eEecte militare( alimente pentru cantine puGlice:@
- acţiuni cu Einanţare privată pentru Gunuri Ki servicii produse în întreprinderile puGlice9energie( poKta( telecomunicaţii etc0:
,roSn Ki /acson 947
8/18/2019 Management Fin Publice
14/90
Av3nd în vedere toate aceste nea8unsuri( vom porni în deEinirea sectorului puGlic
reEerindu-ne la criteriul po)itiv ba)at pe natura procesului de deci)ie& AstEel( putem considera că
sectorul puGlic sau statul este constituit din ansamGlul organizaţiilor în care prevalează modul de
decizie politic sau colectiv( oricare ar Ei regimul politic din acel stat dictatură( monar1ie(
democraţie reprezentativă sau directă0 Aceste organizaţii sunt în principal
- administraţiile puGlice( prin care înţelegem guvernele Eie ele naţionale( regionale saulocale@
- organismele de securitate socială însărcinate cu organizarea sistemelor de pensii pentrulimită de v3rstă( pentru invalididate( c3t Ki a asigurărilor de sănătate( pentru accidente Ki
pentru Koma80 aptul că acestea Eie constituie adevărate servicii ale administraţiei( Eie că
sunt relativ independente( nu sc1imGă cu nimic această deEiniţie( întruc3t ele sunt direct
supuse controlului puterii politice0
ConEorm conceptelor Ki normelor contaGilităţii naţionale Ki principalelor statistici privind
c1eltuielile Ki veniturile puGlice( criteriul reţinut nu se poate aplica întreprinderilor puGlice( care
în mod tradiţional sunt considerate drept „întreprinderi" Ki aparţin sectorului instituţional0
Din punctul de vedere al analizei economice a sectorului puGlic( această soluţie enesatisEăcătoare( deoarece între cele două categorii de întreprinderi puGlice( pe care le putem
distinge( una aparţine în mod indiscutaGil sectorului puGlic0 AstEel
primă categorie este Eormată din întreprinderile de drept privat( al căror capital este în
întregime sau în ma8oritatea sa în m3inile statului( Eie pentru că acesta le-a creat( Eie
pentru că acestea au Eost naţionalizate0 C1iar dacă puterea puGlică poate eBercita un
control asupra lor( în virtutea participării sale Einanciare( aceste Eirme sunt asimilaGile
întreprinderilor private( deoarece ele v3nd Gunuri Ki servicii private Ki sunt gestionate
conEorm principiilor comerciale care prevalează în societăţile private( adică au ca
prioritate oGţinerea de proEit0 ,cestea repre)intă statul ca actor economic+ care seconduce după principii comerciale la fel ca orice alt subiect economic din sectorul
privat+ care adoptă deci)ii în funcţie de semnalele pieţei şi nu urmăreşte un obiectiv
derivat din procesul de deci)ie politică& DeKi Eormularea este aparent paradoBală(
realitatea conEirmă eBistenţa unui ((sector privat al tatului"( iar criteriul deciziei puGlice
eBclude statul ca ((antreprenor" din sEera sectorului puGlic0
în sc1imG( întreprinderile de drept puGlic( respectiv privat( care produc Gunuri sau servicii cu
caracter colectiv Ki care sunt Einanţate în principal de către stat( prin participaţii de capital(
împrumuturi Kisau suGvenţii( Eac parte din sectorul puGlic pentru că statul le impune( în
detrimentul rentaGilităţii( luarea în considerare a unor oGiective de redistriGuire( de ocupare( de
dezvoltare regională sau respectarea unor norme de calitate speciEice0 #reGuie să remarcăm însă
Eaptul că împărţirea tradiţională a economiei în cele două sectoare( puGlic Ki privat( nu mai este
satisEăcătoare Ki ridică numeroase semne de întreGare
- Pe de o parte( în secolul UU au cunoscut o largă dezvoltare organizaţiile private( Eărăscop lucrativ care produc( pe o Gază voluntară( servicii ce răspund unor nevoi colective
ale unor categorii de populaţie0 !umărul Ki importanţa lor au Eăcut ca ele să Eormeze
astăzi un sector care se distinge de cel al economiei private0 pre eBemplu( asociaţiile de
consumatori sunt organisme care urmăresc un oGiectiv social de protecţie Ki de inEormare
a cumpărătorilor de Gunuri Ki a utilizatorilor de servicii( cu prioritate în Eavoarea
memGrilor lor aEiliaţi0 Această activitate non-guvernamentală ar putea Ei asimilată unuiserviciu colectiv( întruc3t de diEuzarea inEormaţiilor GeneEiciază nu numai memGrii
8/18/2019 Management Fin Publice
15/90
acestor asociaţii( ci ansamGlul populaţiei0 indicatele( asociaţiile de automoGiliKti(
organizaţiile caritaGile sau religioase( anumite spitale sau Kcoli constituie alte eBemple de
organisme care aparţin acestui sector speciEic0
- Pe de altă parte( statul recurge( în mod regulat( la reglementări pentru a constr3ngeramurile economice să-Ki conducă aEacerile în concordanţă cu oGiectivele politice pe
care el le urmăreKte0
Această Eormă de intervenţie prin legi Ki reglementări contriGuie( în egală măsură( la
imposiGilitatea de a trasa o Erontieră între sectorul puGlic Ki privat0
Criteriul care oEeră imaginea cea mai cuprinzătoare a sectorului puGlic( ţin3nd cont de
relaţia actuală tat - economie( este criteriul producţiei publice 9Iancu( 47:0 ConEorm acestui
criteriu( sectorul puGlic poate Ei identiEicat cu sistemul de producţie a bunurilor şi serviciilor
publice+ într-o accepţiune care cuprinde pe de o parte procesul de Eormare a cererii Ki oEertei de
Gunuri Ki servicii puGlice( iar pe de altă parte sistemul instituţional speciEic acestuia 9proprietate
puGlică asupra avuţiei( decizie puGlică( mecanism de realizare a interesului puGlic etc0:0 Acest
criteriu permite aGordarea sectorului privat( înţelegerea legitimităţii sectorului puGlic( dar Ki a
disEuncţionalităţilor acestuia0Admiţ3nd că graniţele dintre sectorul puGlic Ki sectorul privat nu sunt strict delimitate(
sectorul puGlic sau tatul în sens economic poate Ei deEinit drept ++ansamblul tuturor activităţilor
desfăşurate de Stat0& Qn acest conteBt( componentele principale ale sectorului puGlic sunt
Instituţiile puGlice( care operează cu venituri de la Gugetul puGlic Ki care cuprind
- administraţiile publice centrale şi locale+ care produc Gunuri cu caracter puGlic 9serviciicolective: destinate întregii societăţi( respectiv colectivităţii locale0 Repartizarea
competenţelor pe diEerite niveluri administrative 9central( local( regional etc0: depinde de
natura Gunului puGlic 9de desc1iderea spaţială a eEectelor sale:( de diEerenţele de gusturi
Ki preEerinţe eBistente de la o regiune la alta( Ki nu în ultimul r3nd( de gradul dedescentralizare admis de sistemul de decizie politică0
- organismele de protecţie socială direct suGordonate puterii puGlice Ki în care prevaleazăacelaKi mod de decizie colectiv0 Organizat iniţial suG Eorma unor societăţi mutuale
muncitoreKti care( pe Gaza cotizaţiilor oGligatorii( asigurau prestaţii doar pentru memGrii
lor( sistemul de asigurări sociale s-a transEormat proEund de-a lungul timpului( căpăt3nd
pe l3ngă Euncţia de asigurare Ki Euncţia de atenuare a inegalităţilor economice( de unde Ki
denumirea actuală de organisme de protecţie socială0 Qntreprinderile puGlice care
operează cu venituri oGţinute din v3nzarea pe piaţă a producţiei proprii( cu suGvenţii sau
transEeruri guvernamentale Ki care cuprind
- regiile autonome+ companiile naţionale 9de regulă monopoluri naturale( care nu suntconcurate de Eirmele private:@
- societăţile mi"te+ cu capital de stat şi privat 9aElate în concurenţă cu Eirmele private( Eac parte din sectorul puGlic( dar sunt mai apropiate ca mod de Euncţionare de sectorul
privat:@
- bănci şi societăţi de asigurări cu capital de stat&AKadar( nu eBistă o deEinire eBactă a ((sectorului puGlic sau a economiei puGlice"0 #eoria
microeconomică nu este de acord cu o aGordare pragmatică a sectorului puGlic( privit ca rezultat
al proceselor istorice Ki compromisurilor politice( o instituţie organică în evoluţie care s-a
sc1imGat ca răspuns la imperativele siguranţei naţionale Ki la modiEicarea aKteptărilor sociale privitoare la statul Gunăstării0 e sugerează o deEinire a sectorului puGlic prin evidenţierea
8/18/2019 Management Fin Publice
16/90
distincţiei dintre ((piaţa privată" Ki ((piaţa puGlică" sau cel mai adesea( prin descrierea activităţilor
9rolurilor: sectorului puGlic 9sau ale guvernului:0 Dar nici una din aceste aGordări nu ne
Eurnizează o deEinire categorială clară0
Qncerc3nd să punem în opoziţie cele două sectoare tradiţionale( sectorul privat poate Ei
descris ca Eiind un sector nereglementat( în care producătorii decid ce să producă în Euncţie de
voinţa de a plăti a consumatorului( iar alocarea de Gunuri Ki servicii se Eace în ultimă instanţă în
Euncţie de eBistenţa sau aGsenţa proEiturilor( în timp ce sectorul puGlic este un Eurnizor de servicii
care sunt produse nu în Euncţie de cerinţele pieţei( ci în Euncţie de deciziile luate în cadrul
proceselor democratice( iar alocarea serviciilor se Eace în Euncţie de nevoile celui care primeKte0
#aGelul de mai 8os prezintă o serie de elemente care diEerenţiază sistemul de piaţă de
sistemul politic( dar ele treGuie interpretate nuanţat0
'a*el )&)8 $lemente de diEerenţiere ale sistemului de piaţă Ki ale sistemului politic
Sistemul de pia, Sistemul politic
Proces de sc1imG Proces politic
,unuri Ki servicii private ,unuri Ki servicii puGliceistem de valori economic istem de valori pluralist
Interes privat Interes puGlic((M3nă inviziGilă" „M3nă viziGilă"Roluri economice Roluri politice
9producător( consumator( investitor( salariat: 9politician( cetăţean( grupuri de interes puGlic:
uveranitatea consumatorului uveranitatea cetăţeanuluiRecompensa proEit Recompensa putere
Instituţie ma8oră aEacerea Instituţie ma8oră guvernareaPrincipii active eEicienţa( productivitate( creKtere Principii active 8ustiţie( ec1itate(dreptate
Sursa8 ,uc1olz 947=( p0 44;:
1.-.7. C'#&)"" )$""#2 $'* 8" !*#&""65%5**" A& "oncepiile pri5ind rolul
statului#eoria economiei puGlice se Gazează pe două concepţii politice sau EilozoEice Eoarte
diEerite ale rolului statului0
A*ordarea indi5idualist,
AGordarea individualistă( de departe cea mai importantă în planul analizei economice(
încearcă să dezvolte o teorie a sectorului puGlic care să Eie( pe c3t posiGil( oglinda teoriei
economiei marEare0
,az3ndu-se pe postulatul suveranităţii consumatorilor( această aGordare admite că
prestaţiile puGlice treGuie să reElecte preEerinţele individuale0 tatul nu are nici o Einalitate în
sine( deoarece el este în întregime în serviciul cetăţenilor0 Dezvoltarea sa se datorează pionierilor
Samuelson Ki Mus0ra5e& Am văzut( cu toate acestea( că modul de decizie este diEerit pentru
economia de piaţă Ki pentru sectorul puGlic0 Cum( în acest ultim caz( deciziile emană dintr-un
proces politic relativ centralizat( analiza treGuie să Eie prelungită printr-o eBaminare a instituţiilor
Ki proceselor de decizie politică0
A*ordarea constr@n0erii
8/18/2019 Management Fin Publice
17/90
AGordarea alternativă( numită a constr3ngerii( a interesului general sau organic al
statului( pleacă de la organizarea politică eBistentă pentru luarea deciziilor colective0 ConEorm
principalilor săi adepţi "olm> 4= 4 4J;:( deciziile puGlice pot să
nu reElecte preEerinţele cetăţenilor( adică pot Ei impuse acestora0
Qn acest caz( raţionalitatea colectivă nu reprezintă o simplă agregare a preEerinţelor
individuale@ tatul deţine o veritaGilă personalitate care îi permite să-Ki urmărească propriile
oGiective0 Această aGordare nu este( în mod necesar( autoritară sau anti-democratică( însă ea
consideră deciziile puGlice drept alegeri ce emană de la o autoritate0
%& Funciile statului
$Bamin3nd dezvoltarea sectorului puGlic Ki determinanţilor săi( putem oGserva Eaptul că
statul îndeplineKte multiple Euncţii Ki că aceste responsaGilităţi s-au ampliEicat de circa un secol0
Pentru a le analiza( este de dorit ca ele să Eie ordonate Ki grupate pe categorii Gine delimitate
9Atinson Ki tiglitz( 476@ ,roSn Ki /acson( 46:0
Printre diEeritele clasiEicări posiGile( cea care s-a impus în opinia economiKtilor a Eost cea
propusă de Musgrave în 4=( deoarece ea considera principalele Euncţiuni ale statului puGlic caEiind domenii Gine deEinite ale analizei economice0 $a permite nu numai tratarea Eiecăruia dintre
aceste suGiecte( în mod separat cu mi8loace de analiză proprii( ci Ki Eurnizarea unor criterii precise
pentru aGordarea altor proGleme reEeritoare la sectorul puGlic0
AstEel( Musgrave atriGuie statului următoarele Euncţii
Euncţia de alocare optimală a resurselor economice rare cu scopul de a creKte Gunăstareacolectivităţii@
Euncţia de distriGuţie ec1itaGilă a Gunăstării - mai concret a venitului Ki a averii - întreindivizi( regiuni sau generaţii@
Euncţia de ec1iliGrare 9staGilizare: macro-economică prin staGilizarea Eluctuaţiilor creKterii economice0Aceste Euncţii sunt interdependente0 $le semniEică Eaptul că
pentru a conduce Gine politica proprie a unei Euncţii 9menţionată anterior: este necesar caoGiectivele celorlalte două Euncţii să Eie atinse@
diversele Euncţii se pot aEla în situaţia de complementaritate 9ameliorarea rezultatelor uneia contriGuie la îmGunătăţirea rezultatelor unei alte Euncţii: sau în situaţia contrară de
antagonism 9măsurile luate pentru a îmGunătăţi o anumită Euncţie aEectează o altă
Euncţie:0
1.-.9. T$%#6!'$(%$% $'**" 65%5**" Misiunile statului nu pot Ei cuprinse într-o listă 9eB1austivă: determinată( dat Eiind Eaptul
că aKteptările cetăţenilor evoluează( iar oamenii politici încercă să răspundă mai mult sau mai
puţin convenaGil dorinţelor acestora cu scopul de a-Ki asigura o Gază electorală convenaGilă0
AstEel( în lumea occidentală statul a cunoscut mai multe etape de evoluţie
A& Statul Bandarm
ConEorm doctrinei liGerale a secolului UIU( administraţia nu treGuia să intervină dec3t
într-un c3mp de acţiune limitat la asigurarea suveranităţii Ki a Euncţiilor regaliene Ki tradiţionale(
precum politia( apărarea Ki emisiunea de monedă0 Ideea de guvern care nu intervine în activităţile
economice este atriGuită în principal lui Adam mit1( dar Ki altor g3nditori care au analizat naturaguvernării0
8/18/2019 Management Fin Publice
18/90
ără a admite amestecul statului în interesele particulare( Smit sugerea)ă că statul
trebuie să$şi facă simţită pre)enţa în economie într$o serie de împre1urări2 EiBarea legală a ratei
doG3nzii( administrarea poKtelor( instrucţia primară oGligatorie( organizarea eBamenului în orice
proEesie liGerală sau pentru orice post de încredere0
Motivaţia acceptării în principiu a implicării statului( deKi violează liGertatea naturală a
indivizilor( constă în necesitatea de a alege răul cel mai mic dintre două rele0 Statul va interveni
numai atunci când manifestarea libertăţii naturale a unui individ sau grup de indivi)i riscă să
pună în pericol siguranţa întregii societăţi+ atunci când monopolul cucerit sau acordat unui
individ sau companii pune în pericol libera concurenţă&
De-a lungul sec al UIU-lea( în ciuda revoluţiilor Ki crizelor de regim( acest stat Ki-a
asigurat perenitatea0+eritaGila originalitate a administraţiei în această perioadă era că aceasta se
Gaza în special pe Euncţionari amatori0 Qn acea perioadă titlurile primau în Eaţă aptitudinilor Ki
capacităţilor0 Qn plus( în acea perioadă( puţine persoane lucrau pentru stat0 Qn mai mult de un
secol( numărul Euncţionarilor a eBplodat( în timp ce populaţia nu a Eăcut dec3t să se duGleze0
%& Statul or0ani2ator&a începutul secolului al UIU-lea a avut loc în numeroase regiuni o eBpansiune a
capitalismului Ki a industrializării0 Qn acelaKi timp( numeroase ţări occidentale posedau colonii
care drenau cea mai mare parte a capitalurilor lor0 Apoi au urmat două Kocuri ma8ore care au
Gulversat ec1iliGrul armonios care părea că s-a instaurat între stat Ki piaţă0
%n laissez-Eaire pur nu a Eost practicat pe o scară largă nici măcar de către coloniKtii
revoluţionari din tatele %nite0 Datorită nevoii de a str3nge toate coloniile laolaltă( în ceea ce
priveKte comerţul Ki pentru a aduce pe piaţă produsele din regiunile agricole eBtinse( rolul de
început al guvernului american a Eost acela de a construi drumuri( canale( de a moderniza porturi(
de a preveni inundaţiile Ki de a crea un sistem poKtal0 Rolul de Gază al guvernului era acela de a
promova comerţul0 O eBtindere a acestui rol a Eost acela de a staGiliza condiţiile economice Ki
comerţul prin tipărirea de Gani Ki plata datoriei naţionale0 Qn comparaţie cu tatele %nite de
atunci( statele europene erau mult mai active în ceea ce priveKte proprietatea Ki în promovarea
intereselor economice0 DeKi politica de laissez-Eaire îngăduia o anumită activitate
guvernamentală( ea nu avea în vedere însă proprietatea puGlică asupra producţiei Ki nici nu
aducea limitări proprietăţii private asupra păm3ntului Ki a celorlalţi Eactori de producţie0
"& Statul inter5enionist !i Statul pro5iden,
Primul RăzGoi Mondial 9445-447: a Eost cel care a antrenat numeroase modiEicări în
s3nul societăţii 9locul Eemeii în cadrul societăţii( sistemul de securitate socială( suEragiuluniversal:0 Cu toate acestea( evenimentul care a provocat punerea suG semnul întreGării a
liGeralismului economic Ki criza sistemelor administrative clasice( au Eost cra1ul Gursier din 4;
Ki crizele anilor V>60
AGordarea tradiţională a modelului laissez-Eaire a Eost insuEicientă pentru depăKirea
marilor proGleme din situaţia economică mondială0 De Eapt( multe dintre politicile
guvernamentale ale timpului nu au Eăcut dec3t să ad3ncească criza0 $le aveau în vedere reducerea
c1eltuielilor guvernamentale Ki impunerea de restricţii comerciale în încercarea de a eBporta
proGlemele economiei în alte ţări0 Qnaltul nivel de interdependenţă dintre economia auto1tonă Ki
comerţul internaţional nu era încă pe deplin cunoscut0
8/18/2019 Management Fin Publice
19/90
Cel care a propus o soluţie pentru rezolvarea acestei crize a Eost /0M0 2eHnes care a pus
ba)ele teoretice ale rolului conducător al guvernului în economiile naţionale& $l propunea ca
guvernele să soluţioneze cererea eEectivă în c3teva moduri Eie să o crească( dacă ea va Ei
ameninţată( Eie să o reducă( odată pornită eBplozia ei0 AstEel( între cele două răzGoaie mondiale a
avut loc creKterea intervenţionismului statului( în special în domeniul economic0 A eBistat( în
primul r3nd( o nouă gestiune puGlică mai diri8istă vizavi de sectorul privat 9naţionalizarea căilor
Eeroviare( a industriei de armament Ki ec1ipament aeronautic:0
%lterior a avut loc naKterea unor organisme parastatale care dispuneau de o anumită
autonomie Einanciară0 %nele dintre ele au dat naKtere sectorului puGlic industrial Ki comercial0 Qn
Einal( a apărut o nouă Eormă de investiţie economia mi"tă care punea laolaltă capitalurile puGlice
cu cele private0 Cu toate acestea( în timpul acestei perioade( intervenţiile statului se concretizau
cel mai adesea în măsuri empirice+ nesistematice+ gidate de circumstanţe+ care nu se încadrau
într$o strategie globală&
Ca urmare al celui de-al Doilea RăzGoi Mondial( intervenţionismul statului în economie
sa accentuat0 De îndată ce situaţia eBcepţională ce a permis acest diri8ism a dispărut( ei i-a
succedat o perioadă de intervenţionism mai moderat0Cu timpul( s-a dezvoltat o sEeră de activitate a puterii puGlice0 Qn primul r3nd( în
responsabilitatea statului a intrat politica de credit+ el acoperind astEel vidul legislativ lăsat de
sectorul privat( dar Ki ca urmare a planului Mars1all0 Nuvernele naţionale au Eost cele cărora le-a
revenit sarcina de a redistriGui Eondurile investitorilor privaţi( Eapt ce a transEormat statul într-un
adevărat „Ganc1er"0 Apoi( cu scopul de a prevedea Ki concepe politici puGlice( au foste create
metode de planificare care au sE3rKit prin apariţia unor oEicii( Girouri Ki c1iar ministere ale
planiEicării0
Qn stadiul actual( statul posedă responsabilităţi în domenii e"trem de variate+ precum
cercetarea Eundamentală( investiţii( industrie( telecomunicaţii( v3nătoare Ki pescuit( sănătate(locuinţe( protecţia mediului0 ectorul puGlic a devenit( puţin c3te puţin( un compleB gigantic care
este din ce în ce mai diEicil de gestionat0 Cu scopul de a asigura o anumită supleţe acestei enorme
maKini statale( parlamentele Ki guvernele naţionale au consEinţit( în mod gradual( să acorde o mai
mare autonomie acţiunilor administrative0 Puterea discreţionară a administraţiei asupra societăţii
se aElă într-o continuă creKtere pentru că ei i se recunoaKte capacitatea de a-Ki determina ea
singură modalităţile de acţiune0
Paralel cu intensiEicarea intervenţionismului s-a dezvoltat 65%5* )$'"2#4 9statul
Gunăstării: care se înscrie pe linia doctrinei solidarismului social( prezentă la Einele secolului al
UIU-lea0 Qn viziunea acesteia( statul este cel care treGuie să asigure un nivel de trai decent tuturor
cetăţenilor săi0
AstEel( constituţii numeroase prevăd că /statul este obligat să ia măsuri de de)voltare
economică şi de protecţie socială de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent0&
Cetăţenii au dreptul la pensie( la concediu de maternitate plătit( la asistenţă medicală în unităţile
sanitare de stat( la a8utor de Koma8 Ki la alte Eorme de asistenţă socială0 De asemenea „copiii Ki
tinerii se Gucură de un regim special de protecţie Ki de asistenţă în realizarea drepturilor lor"0 &a
r3ndul lor( „persoanele cu 1andicap se Gucură de protecţie socială"0
Aceste garanţii acordate cetăţenilor pe tot parcursul vieţii lor a implicat o creKtere
progresivă a c1eltuielilor puGlice cu destinaţie socială0 Această creKtere a administraţiei a indus
însă eEecte perverse( de genul sporirii Eiscalităţii directe( dezvoltării unei Girocraţii enorme Ki aunei tendinţe de suprareglementare0
8/18/2019 Management Fin Publice
20/90
Qn opinia lui NraH 947( p0 (; T în &etonia( de eBemplu0
8/18/2019 Management Fin Publice
21/90
DeEicitul Gugetar al multor state a a8uns la cote de neimaginat cu puţin timp în urmă
9Nrecia - 4;(J T din PI,( Marea ,ritanie la 4;(7 T din PI,:( la Eel ca Ki datoria puGlică 9,elgia(
Italia Ki Nrecia - peste 466T din PI,:0 AstEel( în ceea ce priveKte %niunea $uropeană( criteriile de
la Maastric1t reEeritoare la deEicitul Gugetar 9maB0 >T: Ki datoria puGlică 9maB0
8/18/2019 Management Fin Publice
22/90
unui alt Gun sau serviciu0 M3na de lucru Ki ec1ipamentele necesare( de eBemplu pentru un
serviciu de transport puGlic( impun de asemenea un cost de oportunitate( care se măsoară
prin cantitatea de bunuri şi servicii care ar fi putut fi produse cu resursele prelevate de
către puterea publică+ resurse care nu mai sunt disponibile pentru sectorul privat sau
pentru o altă prestaţie publică& De aceea( spre deoseGire de ceea ce economia privată
încearcă să Eacă în mod spontan( statul treGuie să veg1eze pentru a nu risipi resursele
productive aloc3ndu-le în mod ineEicace0
- în al doilea r3nd( statul are un rol constituţional de garant al interesului general@ înconsecinţă( lui îi revine sarcina de a acţiona( în cadrul producerii propriilor prestaţii(
dincolo de respectarea normelor de alocare optimă a resurselor Ki de a contriGui în mod
direct la ameliorarea alocării resurselor în cadrul sectorului privat ori de c3te ori aceasta
se 8ustiEică0 AKa cum vom vedea mai t3rziu( mecanismul pieţei prezintă( în grade diEerite(
anumite deEicienţe sau lacune( susceptiGile de a-i perturGa în mod complet Euncţionarea0
#isipirea resurselor+ care decurge din acest fapt+ determină pentru colectivitate o
pierdere
de bunăstare care poate 8ustiEica necesitatea unei intervenţii de corecţie a Euncţionării sectorului puGlic0 După cum vom vedea( acest rol nu se limitează doar la alocarea resurselor( el are în
vedere Ki realizarea unei 8uste repartiţii a Gunăstării Ki a ec1iliGrului macro-economic0
-.1.-. C$"5$"" 2 %)$&"$ % !"&%&"54"" %'&4$"" $6*$6'$
Pentru a eBamina proGlemele speciEice ale alocării resurselor în conteBtul sectorului
puGlic( treGuie în primul r3nd să putem dispune de un criteriu care să ne permită definirea
alocării optimale a resurselor& Această iniţiativă aparţine trunc1iului teoriei economice denumite
prin termenul Ceconomia *un,st,riiD> disciplină care încearcă să evalueze Ki să compare
diEeritele situaţii economice 9stări ale lumii: din punctul de vedere al Gunăstării colectivităţii0
Această iniţiativă normativă este Eoarte delicată întruc3t noţiunea de Gunăstare este parţialsuGiectivă este diEicil să măsurăm Gunăstarea Eiecărui individ 9vorGim de asemenea Ki de utilitate
sau satisEacţie: Ki ca urmare( este cu at3t mai greu să agregăm Gunăstarea mai multor persoane în
scopul de a determina Gunăstarea colectivă0 Din aceste motive
- Pe de o parte( din imposibilitatea de a o cuantifica cu a1utorul unui etalon de măsură+bunăstarea procurată indivi)ilor prin diEeritele soluţii de alocare a resurselor nu poate Ei
dec3t ierar1izată( adică clasiEicată în ordinea crescătoare a preEerinţelor0
- Pe de altă parte( pentru a Ei riguroasă din punct de vedere KtiinţiEic( economia bunăstăriiar trebui să poată să depăşească orice 1udecată de valoare şi să renunţe la comparaţiile
de utilitate interpesonale+ adică la conEruntările de variaţii ale Gunăstării dintre indivizi
datorate unei modiEicări a alocării resurselor0 AstEel spus( nu este acceptaGil( din punct de
vedere oGiectiv( ca o dată cu realizarea unui proiect să comparăm c3Ktigurile Ki pierderile
de utilitate ale Eiecărui memGru în parte al comunităţii0
A& "riteriul Pareto
Pentru a deEini condiţiile economice ce treGuie satisEăcute pentru ca alocarea resurselor
să Eie optimă( Eără a recurge însă la comparaţii interpersonale de utilitate( economiKtii au Eăcut
apel( în general( la cunoKtinţele noii economii a Gunăstării care propune un criteriu de alocare
optimă care ar treGui să Eie acceptaGil pentru întreaga populaţie0
C1eia acestei aGordări( utilizate pentru a determina Gunăstarea colectivă plec3nd de lacea a indivizilor( este Eurnizată de către criteriul propus în 4;J de către +ilEredo Pareto 94;J:0
8/18/2019 Management Fin Publice
23/90
Acesta se Gazează pe Eaptul că Eiecare individ este personal în măsură să ierar1izeze diEeritele
stări 9de lucruri: care i se oEeră0 Criteriul lui Pareto poate Ei enunţat în două moduri
- stare de lucruri treGuie să Eie preEerată alteia dacă cel puţin o persoană are de c3Ktigat dinaceastă sc1imGare( Eără ca nici o altă persoană să aiGă de suEerit criteriul relati5
- alocarea resurselor este optimă 9sau eEicace: Ki prin consecinţă Gunăstarea colectivităţiieste maBimă( atunci c3nd nu mai este posiGil ca printr-o nouă modiEicare a alocării să se
amelioreze Gunăstarea cel puţin a unei persoane( Eără ca nici o altă persoană să nu aiGă
de suEerit criteriul a*solut&
InEormaţiile oEerite de criteriul Pareto pot Ei ilustrate cu a8utorul graEicului din igura ;040
care prezintă 9rontiera posi*ilit,ilor de utilitate> astEel spus Gunăstarea potenţială maBimă ce
poate Ei atinsă de către comunitate ţin3nd cont de noS-1oS-ul Ki resursele disponiGile eBistente
la un moment dat( comunitate care( pentru a simpliEica lucrurile( este alcătuită numai din două
persoane P Ki M0 Ordonata măsoară utilitatea primului individ P-%P( iar aGcisa pe cea a celui de
al doilea -%M0 Cum nu eBistă nici un etalon pentru a măsura utilitatea din punct de vedere
cardinal( aceasta va Ei măsurată ordinal0
Qn realitate este rezonaGil să admitem că cei doi indivizi sunt capaGil să ierar1izeze înEuncţie de ordinea preEerinţelor lor diEeritele situaţii ale stării de lucruri care li se oEeră0 *rontiera
posibilităţilor de utilitate t$) defineşte utilitatea ma"imă ce poate fi atinsă de către individul .+
ţinând cont de utilitatea atinsă de cel de al doilea&
%M
Fi0ura +&)8 Domeniul de validitate a criteriului
Pareto +om analiza în continuare diEeritele situaţii prezentate pe
graEic0
a - ilustrează situaţia iniţială presupusă( care este caracterizată printr-o alocare a
resurselor non-optimală@ este posiGil ca deplas3ndu-ne în direcţia nord-est să ameliorăm
Gunăstarea a cel puţin unui individ( c1iar a doi( Eără ca nici o persoană să nu suEere@
* - reprezintă o alocare superioară celei din punctul a> cei doi au o utilitate superioară@ cu
toate acestea( ea nu este cea optimă( deoarece punctul se aElă în partea de suG Erontiera
posiGilităţilor de utilitate@
c - nu se poate atinge cu resursele Ki noS-1oS-ul disponiGile( deoarece este situat
dincolo de Erontiera posiGilităţilor de utilitate@
%P 0
8/18/2019 Management Fin Publice
24/90
d> e> 9 - toate satisEac criteriul lui Pareto în raport cu situaţia iniţială0 #recerea de la a la d> e
sau 9 ameliorează cel puţin utilitatea unui individ( sau c1iar a doi indivizi 9E:( Eără ca nici o altă
persoană să aiGă de suEerit0 $le constituie( în egală măsură( situaţii optime pentru că nu mai este
posiGilă creKterea Gunăstării unui individ Eără a o reduce pe cea a altuia0 Acesta este cazul tuturor
punctelor situate pe Erontiera posiGilităţilor de utilitate0 Cu toate acestea( criteriul lui Pareto nu ne
permite să selecţionăm unul dintre aceste puncte în detrimentul altuia Eiind vorGa de o proGlemă
de distriGuţie a Gunăstării între cei doi indivizi( va Ei necesară utilizarea altor criterii0
Pentru a determina soluţia unică care ar satisEace( în mod simultan( condiţiile alocării
optimale a resurselor Ki pe cele ale distriGuţiei ec1itaGile a Gunăstării( 9adică un optim
„optimorum": ar treGui utilizat un criteriu de evaluare colectivă sau socială0 orma aleasă( în mod
tradiţional( este Euncţia Gunăstării sociale( analoagă unei Euncţii de utilitate individuală( dar ale
cărei argumente sunt nivelurile de utilitate ale indivizilor0
Qn mod Eormal( o Euncţie de Gunăstare socială constituie o reprezentare aGstractă a
preEerinţelor colectivităţii( ale unui guvern democratic sau ale unui dictator( în ceea ce priveKte
distriGuţia interpersonală a Gunăstării0 Acest concept este Eoarte util( din punct de vedere analitic(
pentru a reprezenta diEerite 8udecăţi de valoare în materie de distriGuţia Gunăstării0 Cu toateacestea( în realitate( Ktiinţa nu-Ki poate impune opiniile sale în materie de distriGuţie a Gunăstării(
ci treGuie să lase să primeze preEerinţele dega8ate din cadrul procedurilor politice0
%& E
8/18/2019 Management Fin Publice
25/90
Qn numeroase cazuri însă( în particular( atunci c3nd proiectele dau naKtere unor pre8udicii(
eBperienţa arată că perdanţii nu sunt în Eapt sau sunt insuEicient despăguGiţi0 Qn cazul construcţiei
unei autostrăzi de eBemplu( ac1iziţionarea unor parcele de păm3nt( remunerarea muncii Ki
capitalului( c3t Ki c1eltuielile de întreţinere viitoare constituie costuri( care Eac în mod normal
oGiectul unor plăţi compensatorii@ în sc1imG( riveranii( care vor suEeri pre8udicii( adesea nu sunt
despăguGiţi0 Realizarea proiectului antrenează deci o redistriGuire a Gunăstării 9sau a venitului: în
detrimentul păguGiţilor0 Dacă prin Kansă această redistriGuire merge în sensul dorit de către
comunitate ea poate Ei toleraGilă( însă nu este( în mod sigur( toleraGilă dacă ea va acţiona în sens
opus0
$Eectul de redistriGuire provocat printr-o compensaţie insuEicientă pentru paguGele
suEerite are( în egală măsură( o mare importanţă în planul procesului de decizie politică( deoarece
aceasta determină ((victimele" să se opună proiectului0 Dacă „victimele" sunt minoritare din
punct de vedere politic( proiectul va Ei acceptat conEorm criteriului de alocare a resurselor@ va
eBista un c3Ktig de Gunăstare pentru colectivitate( luată în ansamGlul său( Ki un eEect de
redistriGuire0 Dincolo de concluziile analizei economice( testul de compensaţie are deci o mare
importanţă pentru Euncţionarea democraţiilor0 Qn realitate( dacă cei care c3Ktigă de pe urma unei politici ar Ei treGuit să-i compenseze pe perdanţi( atunci nu ar mai eBista cu adevărat perdanţi( Ki
în consecinţă nu ar mai eBista nici opoziţie0
#reGuie notat Eaptul că Ki atunci c3nd compensaţia este prelevată( va eBista o redistriGuire
relativă a Gunăstării întruc3t unii c3Ktigă( în timp ce situaţia altora va răm3ne nesc1imGată0 C1iar
dacă este modestă( această modiEicare relativă a redistriGuirii este în general ignorată0
-.1.7. O)5"(* 8" &""+$*
Criteriul Pareto Ki condiţiile marginale de alocare optimă ce decurg din acesta( c3t Ki
testul de compensaţie a lui ics Ki 2aldor relevă o aGordare normativă ce vizează determinareaunui criteriu de alocare optimă sau eEicace a resurselor0 Qn această optică pozitivă( se oGservă însă
că o economie perfect competitivă produce în mod spontan o alocare optimă a resurselor sub
impulsul /mâinii invi)ibile0 care o conduce& Pieţele au deci o duGlă proprietate
- de a tinde către punctele de ec1iliGru a cantităţilor produse Ki preţurile practicate care îisatisEac at3t pe cumpărători( c3t Ki pe v3nzători@
- de a satisEace simultan condiţiile de alocare optimă a resurselor0Această proprietate a pieţelor competitive de a produce soluţii de ec1iliGru optime
treGuie pusă pe seama comportamentelor agenţilor economici( care caută în mod spontan să-Ki
maBimizeze utilitatea - dacă sunt consumatori( Ki proEitul - dacă sunt producători0
$c1iliGrul general care se staGileKte pe termen lung graţie acestei ((m3ini inviziGile"( are
următoarele proprietăţi care corespund în mod eBact normelor de alocare optimă a resurselor
- Gunurile produse sunt repartizate în mod optim între consumatori 5ecilibrul consumului34- resursele productive sunt repartizate în mod eEicace între întreprinderi 5ecilibrul
producţiei34
- comGinarea Gunurilor este optimă 5ecilibrul simultan al consumului şi al producţiei3&
AKa cum vom vedea în continuare( principala 8ustiEicare a luării în consideraţie a unei
prestaţii puGlice sau a intervenţiei puGlice pe o piaţă este legată de Eaptul că restricţiile alocării
optime a resurselor nu sunt satisEăcute( întruc3t piaţa Euncţionează în mod imperEect0 AltEel spus(ele permit identiEicarea disEuncţionalităţii pieţei prin compararea soluţiei de ec1iliGru către care
8/18/2019 Management Fin Publice
26/90
economia tinde în permanenţă suG impulsul procesului de decizie descentralizată a pieţei( cu
condiţiile alocării optime0 De c3te ori eBistă o diEerenţă între cele două( putem aEirma că eBistă o
disEuncţionalitate sau o lacună a pieţei@ Ki în Euncţie de amploarea acesteia( se poate 8ustiEica o
intervenţie a statului( Eie suGstituindu-se pieţei în Eurnizarea unui serviciu( Eie suG Eorma unei
intervenţii corective a pieţei imperEecte0
Cu toate acestea( eBistenţa unei disEuncţionalităţi a pieţei nu 8ustiEică în mod necesar o
intervenţie puGlică( deoarece pierderea de Gunăstare care rezultă pentru societate este adesea
acceptaGilă Ki inEerioară celei produse de către însăKi disEuncţionalităţile guvernamentale0
+&+& E!ecurile pieei
Analiza Euncţionării economiei de piaţă demonstrează că aceasta prezintă adesea lacune0
&ăsat să se autoregleze( sistemul de piaţă nu produce în mod necesar o alocare optimă a
resurselor0 AstEel pot apărea discordanţe între condiţiile alocării optime Ki caracteristicile
ec1iliGrului0 IneEicacitatea unei pieţe se maniEestă prin preţuri care nu reElectă costurile sau
GeneEiciile marginale eEective Ki în consecinţă( printr-o oEertă de Gunuri superioară sau inEerioară
optimului( Ki uneori c1iar prin aGsenţa producţiei unui Gun care este cerut0aptul că sistemul de piaţă nu este întotdeauna eEicient( nu implică nicidecum intervenţia
automată a statului care să se suGstituie pieţei pentru a asigura alocarea optimă0 Aceasta
deoarece
- pe de o parte( o întreagă serie de deEicienţe pot Ei depăKite pe Gaze strict voluntare( Eărădeci să se recurgă la intervenţia statului0 Organizaţii precum asociaţiile Ki cluGurile oEeră
celor interesaţi posiGilitatea de a se reuni Ki de a-Ki pune în comun mi8loacele pentru
realizarea unui oGiectiv pe care nu l-ar putea satisEace c3tuKi de puţin prin intermediul
pieţei0
- pe de altă parte( nu este în mod apriori garantat că alocarea resurselor realizată pe Gază politică în cadrul sectorului puGlic este întotdeauna mai Gună dec3t cea a pieţei( întruc3t procesul de decizie politică prezintă el însuKi carenţe care aEectează alocarea optimă a
resurselor0
Din acest motiv( orice aGordare normativă treGuie să Eie completată printr-o analiză
pozitivă cu scopul de a eBamina dacă măsurile propuse ameliorează în mod eEectiv eEicacitatea
economiei0
Aceste lacune sau deEicienţe ale pieţei apar în diEerite circumstanţe( ca de eBemplu
concurenţa imperEectă( cauzată de monopolizarea cererii sau oEertei sau de eBistenţa
monopolurilor naturale@ inEormarea deEicientă@ serviciile colective sau Gunurile puGlice@ Ki
eBternalităţile0
-.-.1. C'#&*$#% "()$!&54
Cazul cel mai cunoscut este Eără îndoială cel al concurenţei imperEecte care se maniEestă
atunci c3nd oEertanţii 9sau consumatorii: se aElă în situaţia de a eBercita o poziţie de Eorţă pe o
piaţă Eie pentru că au înc1eiat un acord de neagresiune cu potenţialii concurenţi 9carteluri:( Eie
pentru că ei dispun de o putere economică mai mult sau mai puţin pronunţată 9oligopol( monopol
etc0:0
Qn aGsenţa unui mediu de aEaceri competitiv( Eorţele pieţei nu pot asigura soluţiile
sugerate de diagrama Pareto0 Motivul este că monopolurile vor limita producţiile pentru a oGţine preţuri mai mari0 Această situaţie de monopol generează o pierdere de Gunăstare pentru
8/18/2019 Management Fin Publice
27/90
colectivitate( Eiind aEectat optimul Pareto0 ,unăstarea generală este aEectată din două motive pe
de o parte eBistă un transEer de Gunăstare de la consumator la producător( iar pe de altă parte
evidenţiem o pierdere de Gunăstare generală0
O importanţă deoseGită pentru economia puGlică o reprezintă monopolurile naturale
*a2ate pe economiile de scar,& $l este un caz particular al monopolului care apare pentru că(
din punct de vedere te1nic( monopolul este mai eEicient dec3t concurenţa( el Eiind Eacilitat de
condiţiile te1nice0 De aceea( acesta este denumit Ki „natural" 9WeGer( 44: pentru că natura
particulară a Gunurilor Eurnizate Eavorizează monopolizarea producţiei0 $ste cazul unor Gunuri
economice de interes general precum producerea Ki distriGuţia apei( gazului( curentului electric(
telecomunicaţiile( transportul Eeroviar( aerian etc0 Particularităţile acestor Gunuri este că nu pot fi
oferite decât global+ colectiv+ ceea ce determină imposiGilitatea staGilirii cu eBactitate a
producţiei în Euncţie de cerere0 Această particularitate se numeKte /indivi)ibilitatea ofertei0 Ki
este însoţită la nivel microeconomic de randamente crescătoare sau economii de scară+ ceea ce
înseamnă că la o capacitate dată de producţie( creKterea cererii determină scăderea costului unitar(
iar costul marginal al unui consumator suplimentar este Eoarte mic sau aproape nul0
+3nzarea anumitor utilităţi puGlice Ki a unor monopoluri naturale este încă diEicil derealizat0 Putem invoca aici unele argumente politice Ki economice împotriva „nepregătitului"
transEer de proprietate din sectorul puGlic către cel privat0
-.-.-.I#!'$(%$% 2!"&"#54
#otodată( pieţele Euncţionează imperEect atunci c3nd inEormaţia este insuEicientă Ki Eoarte
costisitoare datorită compleBităţii Gunurilor Ki transparenţei insuEiciente a pieţelor0 DoG3ndirea
unei transparenţe perEecte a pieţei este aproape imposiGilă pentru că este diEicilă înlăturarea dozei
de suGiectivitate eBistentă în prelucrarea inEormaţiilor0
$Bistă Ki situaţii în care inEormaţia este voit ascunsă( Eapt Eacilitat de eBistenţa
posiGilităţilor de cumpărare a inEormaţiilor secrete( de mituire a oEicialilor puGlici( desuGordonare a presei( a televiziunii Ki a altor mi8loace de inEormare colectivă0 Qn aceste situaţii(
inEormaţia devine incompletă sau ineBistentă pentru ma8oritatea agenţilor economici( în Eavoarea
unei minorităţi care pune în miKcare p3rg1iile mai sus amintite 0
Alteori( inEormaţia poate Ei de asemenea Ealsă c3nd( de eBemplu( puGlicitatea este
înKelătoare0 Qn aceste condiţii agenţii economici a8ung să ia decizii proaste( care ar putea Ei evitate
dacă inEormaţia ar Ei mai uKor disponiGilă Ki mai Gună0
#eoreticienii drepturilor de proprietate arată că inEormaţia este costisitoare Ki deci
accesiGilă în Euncţie de cost 9Rogo8anu( ;66;( p0 ;44:0 Pe măsura creKterii compleBităţii Gunurilor
economice Ki c1iar a relaţiilor economice( inEormarea implică energie( nervi( timp Ki Gani@ altEel
spus( presupune ((costuri de tranzacţie"0 CreKterea acestora reprezintă în economiile actuale o
importantă sursă de ineEicienţă a pieţelor( cu at3t mai mult cu c3t creKte compleBitatea structurii Ki
mecanismului de Euncţionare a pieţelor actuale0 MicKorarea sau eliminarea costurilor de
tranzacţie poate Ei realizată prin introducerea unor reglementări care să oEere inEormaţii clare
despre modul de Euncţionare a pieţei( prin oEerirea de către stat a unor inEormaţii complete astEel
înc3t costurile legate de oGţinerea acestora să Eie suportate în mod egal de către toţi agenţii
economici0 Qn general( cu privire la inEormaţia imperEectă( implicarea statului este posiGilă doar
pe calea reglementării0
-.-.7. S$"&"" &'&5" 6%* +*#*$" )*+"&
8/18/2019 Management Fin Publice
28/90
&acunele pieţei de care se preocupă intens economia puGlică 9deoarece ele motivează
adesea intervenţia statului: rezultă din caracteristicile speciEice ale anumitor Gunuri Ki servicii(
precum serviciile colective0 C1iar dacă pentru motive de8a evocate prezenţa serviciilor colective
nu 8ustiEică în mod necesar o implicare a sectorului puGlic( totuKi activitatea statului în domeniul
alocării resurselor este str3ns legată de eBistenţa acestor Gunuri ((mai speciale"0 Acesta este
motivul pentru care unii specialiKti le evidenţiază prin termenul C*unuri pu*liceD> Cutilit,i
pu*liceD&
Conceptul de Gunuri puGlice este deEinit de către amuelson 94=5: astEel /bunuri0 de
care se bucură toată lumea în comun+ astfel încât consumarea unui asemenea bun de către un
individ nu împietea)ă asupra consumării aceluiaşi bun de către un alt individ& %nii autori Eac
distincţie între termenul de Gunuri puGlice ca Gunuri Eurnizate puGlic Ki cel de Gunuri colective ca
o caracteristică economică0
A& "aracteristicile *unurilor pu*lice sau ser5iciilor colecti5e !i cau2ele acestora
Aceste Gunuri puGlice sau servicii colective prezintă caracteristici speciEice în raport cu
Gunurile private0 Acestea sunt pe de o parte( rivalitatea dintre consumatori( iar pe de altă parte( posiGilitatea de eBcluziune 9Atinson Ki tiglitz( 476@ ,roSn Ki /acson( 46:0
- %n Gun este rival sau diviziGil atunci c3nd cumpărarea sau utilizarea sa de către o persoană
eBclude( în mod deEinitiv 9sau în anumite cazuri simultan:( orice consum al său de către o
altă persoană0 Qn acest caz( eBistă o relaţie unică între Eiecare unitate produsă Kisau
oEerită
Ki Eiecare unitate consumată sau utilizată0 Costul marginal al unui consumator suplimentar
este mai mare ca zero( ceea ce 8ustiEică eBcluziunea sa prin preţ0 - %n Gun este eBclusiv sau
se pretează la eBcluziune sau la raţionalizare( atunci c3nd deţinătorul său 9adesea
producătorul său: este în măsură să împiedice accesul oricărei alte persoane care ar reEuza să-l cumpere la preţul pe care acesta i-l impune0 Deţinătorul unui Gun eBclusiv se Gucură( în
consecinţă( de dreptul de proprietate pe care i-l conEeră legea( uzanţele sau tradiţiile0
PosiGilitatea de eBcluziune garantează deţinătorului Gunului o anumită despăguGire în cazul
renunţării la acel Gun0
Qn literatura economică înt3lnim numeroase încercări de clasiEicare a Gunurilor 9Eăcute pe
criterii economice: de care ne vom Eolosi pentru eBplicarea diEerenţelor dintre ele0 O astEel de
clasiEicare este sintetizată în #aGelul ;040 din care putem identiEica( în mod Eormal( patru categorii
de Gunuri Ki servicii( pentru care consumul este rival sau non-rival( iar eBcluziunea este posiGilă
sau imposiGilă0
'a*el +&)8 Categorii de Gunuri Ki serviciiCaracteristici PosiGilitate de eBcluziune
9raţionalizarea posiGilă:ImposiGilitate de eBcluziune9raţionalizarea imposiGilă:
Rivalitate9raţionalizare dedorit CMX6:
A%unuri pri5ate pure- costuri de eBcludere mici- produse de Eirme private- distriGuite prin intermediul
pieţei- Einanţate prin v3nzarea lor pe
piaţă
$B0 alimente( încălţăminte
DSer5icii colecti5e mi
8/18/2019 Management Fin Publice
29/90
$B0 resurse comune !on-rivalitate9raţionalizarenedorită CM Y 6:
CSer5icii colecti5e mi
8/18/2019 Management Fin Publice
30/90
C1iar dacă este mult mai puţin Erecventă( această situaţie apare atunci c3nd drepturile de
proprietate nu eBistă sau sunt prost deEinite0 Acesta a Eost cazul( iniţial( al eBploatărilor de aur sau
petrol( Ki astăzi( într-o anumită măsură( cel al resurselor marine 9peKte etc0:0
$Bploatarea lor este Eără îndoială caracterizată de rivalitate( însă primii eBploatanţi nu pot
să-Ki rezerve acele Gogăţii numai pentru ei( deoarece ei nu posedă mi8loacele legale de a
împiedica eBploatarea acestor Gunuri de către noii veniţi0 !umai apele teritoriale sunt rezervate
pescarilor aparţin3nd ţării respective0 Prin eBtensie( această categorie de servicii acoperă( în egală
măsură( Gunurile naturale care sunt în general gratuite Ki pe care societăţile industriale le
utilizează( în mod aGuziv( pentru a-Ki deversa deKeurile toBice( în apă sau în aer@ de eBemplu
stratul de ozon care a Eost distrus de EluorocarGurile clorurate sau stratosEera în care s-a acumulat
GioBidul de carGon Ki care a dat naKtere eEectului de seră( sursa încălzirii planetei0 Capacitatea de
aGsorGţie a mediului natural este rivală( însă e Eoarte diEicil să Eie împiedicată0
$Bistă unele Gunuri sau servicii care pot Ei socotite ca Eiind Gunuri puGlice sau servicii
colective în urma unor decizii politice0 ConEorm legislaţiei naţionale( educaţia elementară ar
treGui să Eie accesiGilă pentru toţi cetăţenii Ki poate oGligatorie0 Acest suGiect ar putea da naKtere
unor discuţii( deoarece o astEel de decizie nu are la Gază caracteristicile economice ale Gunului( ciargumente de ordin social-politic0 Nuvernul uneori impune sau interzice consumarea unor Gunuri
consider3nd că indivizii nu par să Ktie ce este mai Gine pentru ei 9paternalism:0 Acest tip de Gun
este considerat de către mulţi autori drept un Gun de merit0 ,unurile Ki serviciile( cum ar Ei
medicamentele( centurile de siguranţă sau educaţia elementară sunt date de oGicei ca eBemple0
$ducaţia primară poate Ei considerată de către puGlic ca Eiind at3t un serviciu colectiv( datorită
principiului constituţional al liGerului acces la educaţie( c3t Ki un Gun de merit datorită participării
oGligatorii la consumarea lui0
,aileH 94=: ilustrează cele mai importante caracteristici ale ansamGlului de Gunuri
puGlice( miBte sau private 'a*el +&+8 ,unuri puGlice( miBte Ki private'ip de mar9a ,unuri puGlice
pure,unuri miBte ,unuri de merit ,unuri private
pure%ene9iciarul #oţi memGrii
societăţiiConsumatorii Ki
societateaConsumatorii
individualiConsumatorii
individualiE
8/18/2019 Management Fin Publice
31/90
;0 Qn cazul Gunurilor miBte se aplică impozite în cazul eBternalităţilor pozitive Ki seacordă suGvenţiiîn cazul eBternalităţilor negative0
,ernard 947
8/18/2019 Management Fin Publice
32/90
Această situaţie a randamentelor crescătoare( care este evidentă în cazul eBtrem al
indiviziGilităţii oEertei ca cea a unui tunel( este relativ Erecventă în cazul unui număr mare de
prestaţii de interes general( denumite „monopoluri naturale"( precum producţia Ki distriGuţia apei(
gazului( electricităţii( transportului puGlic pe cale Eerată sau caGlu( telecomunicaţiile 9poKtă(
teleEon:( ec1ipamentele de protecţie a mediului0
#otuKi( în toate aceste cazuri( c3Ktigurile oGţinute pe seama economiilor de scară nu sunt
aKa de mari ca în situaţia eBtremă a indiviziGilităţii oEertei( deoarece numai anumite ec1ipamente
ale procesului de producţie prezintă caracterul de indiviziGilitate Kisau întruc3t limita capacităţii
este atinsă Eoarte repede0 Aceasta deoarece randamentele crescătoare determinate de
indivi)ibilitatea ofertei creea)ă o incompatibilitate între satisfacerea condiţiilor alocării optime+
printr$o politică de preţuri adecvată+ şi obiectivul rentabilităţii financiare& Statul se vede deci
constrâns să intervină+ fie prin acordarea unei subvenţii întreprinderilor private+ fie preluând el
însuşi sarcina ofertei prestaţiei respective&
* Ori0inea imposi*ilit,ii sau a di9icult,ilor de e c@t !i economic& $Bcluziunea necesită capacitatea de a putea identiEica GeneEiciarii( pe de
o parte Ki pe de altă parte( de a măsura intensitatea 9Erecvenţa: cu care aceKtia recurg la serviciurespectiv cu scopul de a cunoaKte valoarea pe care aceKtia i-o atriGuie0
Ori în anumite cazuri( ca de eBemplu iluminatul puGlic( te1nica nu ne Eurnizează nici un
sistem adecvat care să permită rezolvarea acestei proGleme0 De notat că( c1iar dacă acest caz de
imposiGilitate te1nic pare să răm3nă deEinitiv( progresul Eulgerător al electronicii Ki inEormaticii
permite aplicarea unor soluţii de control al utilizării diEeritelor servicii( ca de eBemplu Eacturarea
parcării ve1iculelor pe drumurile puGlice( utilizarea căilor de circulaţie în centrele aglomerate0
Datorită diEicultăţilor te1nice( eBcluziunea poate( în consecinţă( să se traducă printr-un
cost Eoarte ridicat( c1iar eBorGitant( de aceea nu este recomandaGilă din punctul de vedere al
alocării optime a resurselor0
%& "ondiiile aloc,rii optime 6n ca2ul *unurilor pu*lice sau ser5icii
Top Related