Management Fin Publice

8/18/2019 Management Fin Publice

1/90

Inovaţie în Administraţie Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative"

y *


2/90

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI

Ministerul Administraiei !i

Internelor


3/90

ROM!IAMI!I#$R%& $D%CA'I$I( C$RC$#)RII *I #I!$R$#%&%I

%!I+$RI#A#$A ,A,$*-,O&.AI C&%/-!APOCA tr0 Mi1ail2og3lniceanu( nr0 4( 566675 Clu8-!apoca #el0 966: 56-;066?@ 560=>064@560=>06; @ 560=>0;; aB 966: 56-;


4/90

E"ONOMIE #I FINAN$E PU%LI"E& MANAGEMEN' FINAN"IAR

SUPOR' (E "URS

ConE0 %niv0 Dr0 Alina ProEiroiu ProE0 %niv0 Dr0

Mi1alH ogHe Asist0 %niv0 Drd0 ,ogdan Andrei

Moldovan

"UPRINS

)& Sectorul pu*lic !i rolul economiei pu*lice000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000>

4040 $conomia puGlică00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 <

404040 Definirea economiei publice000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000J4040;0 Evoluţia gândirii economice în economia publică000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000J

40;0 Rolul statului în economie00000000000000 000000000000000 000000000000000 0000000000000000 000000000000000 000000000000000 0000000000000 000000 00000 00000 00

40;040 Statul 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000040;0;0 Delimitarea sectorului public sau a economiei publice000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000004640;0>0 Concepţii privind rolul şi funcţiile statului0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000004>40;050 Transformarea rolului statului0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000004=

+& Alocarea optim, a resurselor0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000004

;040 Alocarea optimă a resurselor00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000004

;04040 Necesitatea alocării optime a resurselor 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000004;040;0 Criterii de apreciere a eficacităţii alocării resurselor 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 ;6

;040>0 Optimul şi ecilibrul 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 ;>;0;0 $Kecurile pieţei0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000;>

;0;040 Concurenţa imperfectă000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000;5;0;0;0 !nformarea deficientă00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 ;=;0;0>0 Serviciile colective sau bunurile publice 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 ;=;0;050 E"ternalităţile0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 >4-& (istri*uia ec.ita*il, a *un,st,rii000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000>J

>040 ProGlema distriGuţiei Gunăstării 9a venitului Ki averii:000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000>J>0;0 Cauzele inegalităţii distriGuţiei venitului0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000>>0>0 Criteriile politicii de 9re:distriGuire000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000054

>0>040 Teorii privind distribuţia ecitabilă0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000054

>0>0;0 #edistribuirea voluntară 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 5>>050 Instrumentele politicii de redistriGuire000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000005>>0=0 &imitele politicii de redistriGuire00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000005J

>0=040 Neconcordanţele e"istente între redistribuirea legală şi cea efectivă000000000000000000000000000000000000000000000005J>0=0;0 Conflictul ecitate$eficacitate000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000057/& A*ord,ri teoretice ale *u0etului pu*lic0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000=6

5040 Caracteristici Ki Euncţii ale Gugetului puGlic000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000=650;0 $voluţia unei teoriiL000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000=;50>0 Reguli Ki norme pentru elaGorarea Gugetelor puGlice0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000=>

1& A*ord,ri teoretice ale impo2it,rii0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 =J

=040 ClasiEicarea impozitelor000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000=7

=0;0 Principiile impozitării000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000=%&'&(& Ecitatea în impo)itare000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000


5/90

3& 'eoria c.eltuielilor pu*lice000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000


6/90

Capacitatea de a utiliza metode de elaGorare a Gugetului@ Dezvoltarea capacităţii de muncă în ec1ipă@

%tilizarea noţiunilor teoretice în studiul Ki analiza unor cazuri practice 9proiect Einal:0

Metode de predare8 eBpunerea( descrierea( proGlematizarea( studii de caz

IV. BIBLIOGRAFIE:

40 &azăr( D0#0( Inceu( A0 Ki Moldovan( ,0( *inanţe şi bugete publice+ ediţia a >-a( Clu8 !apoca$ditura Accent( ;660

;0 Miesell( /0&0( *iscal ,dministration+ ,nal-sis and ,pplications for te .ublic Sector+ PaciEicNrove( CaliEornia ,roosCole PuGlis1ing CompanH( 440

>0 Musgrave( R0 A0( Te Teor- of .ublic *inance+ !eS .or McNraS-ill( 4=050 Rosen( 00( .ublic *inance+ omeSood( I& IrSin( Inc0(4;0=0 +ăcărel( I0( 9coodonator:( *inanţe publice+ ediţia0 a I+-a( ,ucureKti $d0 Didactică Ki

Pedagogică(;6650

Materialele sunt disponiGile at3t pe site-ul Eacultăţii SSS0apuGG0ro( c3t Ki în cadrul GiGliotecii Eacultăţii o parte din ele Eiind ac1iziţionate în cadrul proiectului PODCA - Program

Postuniversitar în Managementul Administraţiei PuGlice0

+0 MATERIALE FOLOSITE: calculatoare( instrumente de specialitate sau de laGorator(ec1ipament special

+I0 PLANIFICAREA/CALENDARUL ÎNTÂLNIRILOR ŞI AVERIFICĂRILOR/EXAMINĂRILOR

INTERMEDIARE:

)& Sectorul pu*lic !i rolul economiei pu*lice Data planiEicată săptăm3na 4 Organizarea înt3lnirii 4 1 curs( ; 1 seminar

Concepte deEinirea economiei puGlice( evolutia g3ndirii economice( concepţii pivind rolulstatului în economie( Euncţiile statului( transEormarea rolului statului0 ,iGliograEie recomandatăMusgrave( R0 A0( Te Teor- of .ublic *inance+ !eS .or McNraS-ill( 4=0

+& Alocarea optim, a resurselor& E!ecurile pieei Data planiEicată săptăm3na ; Organizarea înt3lnirii 4 1 curs( ; 1 seminar Concepte criterii de apreciere a eEicacităţii alocării resurselor( criteriul Pareto( optim Ki

ec1iliGru( concurenţa imperEectă( asimetrie inEormaţională( Gunuri puGlice( eBternalităţi0 ,iGliograEie recomandatăMiesell( /0&0( *iscal ,dministration+ ,nal-sis and ,pplications for te .ublic Sector+ PaciEic Nrove(

CaliEornia ,roosCole PuGlis1ing CompanH( 440

-& (istri*uia *un,st,rii Data planiEicată săptăm3na > Organizarea înt3lnirii 4 1 curs( ; 1 seminar Concepte proGlema distriGuţiei Gunăstării( curGa &orentz( coeEicientul Nini( cauzele

inegalităţii distriGuţiei veniturilor( teorii privind distriGuţia ec1itaGilă( instrumentele Kilimitele politicii de redistriGuire0

/& A*ord,ri teoretice ale *u0etului pu*lic& A*ord,ri teoretice ale impo2it,rii& Data planiEicată săptăm3na 5

Organizarea înt3lnirii 4 1 curs( ; 1 seminar

http://www.apubb.ro/http://www.apubb.ro/http://www.apubb.ro/


7/90

Concepte Euncţiile Gugetului puGlic( reguli Ki norme pentru elaGorarea Gugetului puGlic(clasiEicarea impozitelor( principiile impozitării( ec1itatea în impozitare( principiul capacităţiicontriGutive( principiul GeneEiciului0

,iGliograEie recomandatăRosen( 00( .ublic *inance+ omeSood( I& IrSin( Inc( 4;0Miesell( /0&0( *iscal ,dministration+ ,nal-sis and ,pplications for te .ublic Sector+ PaciEic Nrove(CaliEornia ,roosCole PuGlis1ing CompanH( 440

+ăcărel( I0( 9coodonator:( *inanţe publice+ ediţia0 a I+-a( ,ucureKti $d0 Didactică Ki Pedagogică(;6650

1& 'eoria c.eltuielilor pu*lice Data planiEicată săptăm3na = Organizarea înt3lnirii 4 1 curs( ; 1 seminar Concepte dezvoltarea sectorului puGlic( teorii Ki Eactori ai dezvoltării sectorului puGlic( teoria

opţiunii puGlice( teoria Girocraţiei( teoria statului Gunastării0 ,iGliograEie recomandatăMiesell( /0&0( *iscal ,dministration+ ,nal-sis and ,pplications for te .ublic Sector+ PaciEic Nrove(CaliEornia ,roosCole PuGlis1ing CompanH( 440

3& Metode de ela*orare a *u0etelor Data planiEicată săptăm3na <

Organizarea înt3lnirii 4 1 curs( ; 1 seminar Concepte Guget Euncţional( Guget Gaza zero( Guget pe programe( Guget pe perEormanţă(PP,0 ,iGliograEie recomandată&azăr( D0#0( Inceu( A0 Ki Moldovan( ,0( *inanţe şi bugete publice+ ediţia a >-a( Clu8 !apoca $dituraAccent( ;660

VII. MODUL DE

EVALUARE:E5aluareNota 9inal, de la acest curs 5a repre2enta media ponderat, dintre8

!ota pentru activitatea din cursulsemestrului -:;

!ota pentru proiectul Einal

4:;

Participarea la cursParticiparea la curs presupune parcurgerea materialelor indicate de către instructor Ki

implicarea activă Ki capacitatea de a dezGate pe marginea acestora0 De asemenea temele care sedau pe parcursul semestrului treGuie realizate la termenul staGilit0 Cele care nu vor Ei predate latermen nu vor Ei luate în considerare0

Lucr,rile reali2ate 5or respecta urm,toarele re0uli840 e vor Eolosi caractere de 4; Ki distanţa dintre r3nduri de 40=@ Eont #imes !eS Roman0;0 e vor respecta toate cerinţele unei lucrări KtiinţiEice citarea surselor 9modelul arvard:0>0 ,iGliograEia poate să cuprindă titluri de cărţi( articole sau surse internet( împreună cu toate

datele de identiEicare 9nume Ki prenume( editură( anul( oraKul Ki ţara în care au apărut sauorice date necesare pentru a putea identiEica sursele de pe internet:0 #oată GiGliograEia

prezentată treGuie să Eie Eolosită în cadrul lucrării050 tructura

Introducere Prezentare teoretică


8/90

Partea de analiză Concluzii

VIII.DETALII ORGANIZATORICE, GESTIONAREA SITUAŢIILOR EXCEPŢIONALE:

e cere o prezenţă la ore de J=T $ste eBplicată noţiunea de plagiat în mod eBpres

Consecinţele plagiatului nota 4 Ki în Euncţie de gravitatea aGaterii( eBmatricularea Consecinţele cazurilor de Eraudă la eBamen anularea lucrării( nota 4( Ki( în Euncţie degravitatea cazului( eBmatricularea0

Inte0ritate academic,Respectarea standardelor de onestitate academică este una dintre cele mai importante

norme de conduită pe care o împărtăKesc memGrii acultăţii de *tiinţe Politice( Administrative Kiale Comunicării0 Orice preluare a unor idei sau cuvinte ale altor autori Eără a preciza acest lucrureprezintă Eurt intelectual sau plagiat0 Constituie plagiat Reproducerea eBactă - în cazul teBtelor de altă limGă decît cea rom3nă c1iar Ki în traducere

proprie - a cuvintelor unui alt autor dacă se omit g1ilimelele Ki reEerinţa precisă0 Redarea cu alte cuvinte( altEel spus reEormularea în cuvinte proprii( a teBtului altuia Eără a

adăuga reEerinţa precisă0 ReEormularea Kisau rezumarea ideilor altuia Eără a adăuga reEerinţa precisă0

"API'OLUL )& Sectorul pu*lic !i rolul economiei pu*lice

)&)& Economia pu*lic,

Qncă de la început( treGuie să reamintim Eaptul că în decursul secolului UU Ki în special

între cel de-al II-lea RăzGoi Mondial Ki sE3rKitul anilor VJ6( sectorul puGlic a cunoscut o

eBpansiune EormidaGilă0 Mărimea sa( măsurată prin volumul c1eltuielilor puGlice totale Ki prin

produsul intern Grut s-a triplat( cel puţin( în unele ţări mărindu-se c1iar de circa 5 ori( pentru ca la

începutul anilor V6 să atingă o pondere de aproBimativ 56-=6T în aproape toate ţările OCD$0Omniprezenţa statului în viaţa economică Ki socială se maniEestă îndeoseGi suG un duGlu

aspect

- pe de o parte( el Eurnizează colectivităţii nenumărate prestaţii( adesea Eoarte costisitoare(în domenii Eoarte variate precum securitate( apărare( asigurări medicale Ki pentru

Gătr3neţe( educaţie( cercetare( transporturi( energie( comunicaţii( c3t Ki protecţia

mediului@

- pe de altă parte( el intervine( în mod continuu( asupra Euncţionării economiei de piaţă prin intermediul unor măsuri de ordin 8uridic sau economic pentru a EiBa regulile 8ocului

Ki pentru a corecta deEicienţele acestuia0

Rezultă că aceste intervenţii au un caracter Eie reglementar( de eBemplu atunci c3nd statul

EiBează normele maBime admise de poluare( Eie Einanciar( atunci c3nd acesta încearcă să modiEice

distriGuţia veniturilor prin prelevarea unui impozit progresiv asupra veniturilor sau atunci c3nd

încearcă o relansare a activităţii economice printr-un program de creKtere a c1eltuielilor puGlice0

Prin activitatea sa intensă( sectorul puGlic 8oacă un rol economic consideraGil0 tatul

recurge din plin la resurse economice limitate( la Eactori de producţie 9muncă( păm3nt( capital(

resurse naturale Ki energie:( c3t Ki la Gunuri Ki servicii produse de către sectorul privat0 #otodată(

el operează importante transEeruri de venituri între diEeritele grupuri ale populaţiei0

Activitatea sa legislativă are repercusiuni consideraGile în domeniul economico-social(

c1iar dacă adesea ele sunt mai puţin viziGile0


9/90

Qn aceste condiţii( nu este surprinzător Eaptul că rolul statului Ki mai ales mi8loacele sale

de acţiune în economie( preocupă comunitatea Ki Eac oGiectul a numeroase dezGateri puGlice0 $le

evidenţiază un ansamGlu impresionant de întreGări de genul

e poate aprecia talia optimă a unui statL Care sunt sarcinile care treGuie să-i Eie conEerite Ki care sunt cele care treGuie lăsate în

gri8a sectorului privatL

#reGuie ca statul să continue Eurnizarea aceloraKi prestaţii sau ar treGui ca o Gună partedin acestea să Eie produse de către sectorul privatL

Qn ce condiţii ar treGui naţionalizate întreprinderile private sau dimpotrivă( privatizateîntreprinderile puGliceL

Ar treGui reduse sau crescute reglementările care vizează cea mai mare parte aactivităţilor privateL

-ar putea iniţia un proiect( de eBemplu( în sectorul transporturilor( c1iar dacă Einanţareaacestuia nu va putea Ei acoperită în întregimeL

e pot vinde prestaţiile puGliceL

Domeniul analizei economice ce consacră o atenţie deoseGită studiului statului( ca actor

economic( admite adeseori denumiri diEerite precum /economiepublică0 sau /finanţepublice0+

prima acoperind un c3mp mai vast dec3t cea de-a doua0 Qn ultimii cincizeci de ani( economia

puGlică s-a aEirmat ca un domeniu speciEic al economiei politice0

C1iar dacă se Ktie că economia publică anali)ea)ă natura şi consecinţele economice ale

prestaţiilor+ intervenţiilor+ finanţării sau organi)ării statului+ aria de cercetare răm3ne încă vag

conturată deoarece

- în primul r3nd( ele depind de c3mpul de investigaţie al celorlalte ramuri ale Ktiinţei

economice( precum teoria monetară( teoria comerţului internaţional sau teoriaorganizării industriale Ki a pieţelor@

- în al doilea r3nd( economia puGlică acordă o importanţă deoseGită proGlemelor speciEice(care n-au reţinut atenţia economiei politice tradiţionale( precum proGlemele mediului(

energiei( transporturilor( educaţiei sau economiei suGterane@

- în sE3rKit( ea eBaminează cu mi8loace proprii Eormarea opţiunilor puGlice4( un suGiectcare prin deEiniţie aparţine Ktiinţelor umaniste învecinate( Ki în particular Ktiinţei politice0

$conomia puGlică( ca disciplină KtiinţiEică aBată pe studiul statului ca actor economic se

Eocalizează asupra unui suGiect vast Ki diversiEicat de cercetare0

1.1.1.D!"#"$% &'#'("" )*+"&

Economia publică este o ramură a ştiinţei economice+ care îşi concentrea)ă atenţia

asupra anali)ei rolului şi comportamentului statului+ mai precis a servitorilor săi+ politicienii şi

funcţionarii+ cât şi asupra impactului acestuia asupra economiei naţionale+ şi ciar a celei

internaţionale+ şi în consecinţă asupra bunăstării cetăţenilor& $a se concentrează( Eără însă a se

limita( asupra economiei nemarEare( termen ce pune în evidenţă Eaptul că în cadrul economiei

sectorului puGlic au loc tranzacţii diEerite de cele din cadrul pieţei0

4 #eoria opţiunilor puGlice a Eost Eormulată Ki dezvoltată de reprezentanţi ai Kcolii din +irginia 9vezi( spre eBemplu( Al0#aKnadi( *coala din +irginia( I0 McNill ,uc1anan Ki #eoria opţiunilor puGlice( $ditura A$( ,ucureKti( 47:0


10/90

Mai concret( economia puGlică eBaminează originea( Eorma( c3t Ki consecinţele

economice Ki sociale ale următoarelor activităţi puGlice

- prestaţiile sectorului puGlic( prin care înţelegem serviciile pe care acesta din urmă le pune la dispoziţia colectivităţii( Eără ca acestea să Eie produse( în mod necesar( de către

stat@

- diEeritele intervenţii cu caracter Einanciar Ki reglementar realizate de către stat pentru a promova o ameliorare a Gunăstării colectivităţii Ki o mai mare 8ustiţie socială politicile

de redistriGuţie a venitului Ki a averii( staGilizarea Eluctuaţiilor Ki încura8area creKterii

economice( protecţia mediului natural sau a comunicaţiilor( măsurile luate în vederea

asigurării aprovizionării ţării cu produse alimentare Ki energetice@

- Einanţarea( în principal prin Eiscalitate( împrumut sau tariEare@- repartiţia responsaGilităţilor Ki a surselor de Einanţare între diEeritele niveluri

administrative Ki organisme para-statale0

1.1.-. E'*"% 0#2"$"" &'#'("& 3# &'#'("%

)*+"&4A& Amprenta clasicilor

AEirmarea tardivă a economiei puGlice se datorează( în principal( turnurii pe care Adam

mit1( părintele economiei politice moderne( a dat-o dezvoltării acestei Ktiinţe0 mit1( ca Ki

economiKtii de astăzi( era Eascinat de „misterul" sc1imGului marEar( conEorm căruia graţie unei

aparente „m3ini inviziGile"( universul economic dispune de un sens înnăscut al ordinii( care nu

este impus de sus( ci este rezultatul tranzacţiilor de sc1imG dintre indivizii care încearcă să-Ki

maBimizeze c3Ktigurile Ki avanta8ele personale0

Qn mod cert( mit1 era el însuKi conKtient că liGera eBprimare a intereselor particulare

putea contracara Gunăstarea colectivă( în cazul în care ea nu ar Ei Eost încadrată într-un mediu

instituţional Ki legal adecvat0 Cu toate acestea( inspiraţia proEund liGerală pe care el a dat-o

g3ndirii economice a Eăcut ca această disciplină să se dezvolte Eăc3nd reEerire la modelul

economiei marEare0

Cu siguranţă autorii clasici( care i-au succedat lui mit1( în mod special Ricardo( au Eost

preocupaţi de repartiţia sarcinii Eiscale@ ei considerau( cu toate acestea( că determinarea

impozitelor era într-o mare măsură independentă de staGilirea c1eltuielilor0 Qn ceea ce priveKte

c1eltuielile( ei estimau că intervenţia statului treGuia să Eie limitată la c3teva responsaGilităţi

speciEice 9apărare( 8ustiţie( educaţie:0

Dintre aceKtia( aH considera c1eltuielile puGlice drept o sursă de risipă Ki ca urmare( cel

mai Gun plan Einanciar ar Ei de a c1eltui puţin( acţiunea statului treGuind să Eie limitată la protecţia individului0

%& Precursorii economiei pu*lice

Constatarea conEorm căreia oEerta de prestaţii puGlice aGsoarGe resursele productive Ki în

consecinţă( ea intră în concurenţă cu sectorul privat( n-a Eost Eăcută dec3t la sE3rKitul secolului al

UIU-lea( în principal de către cercetători italieni 9Pantaleoni( Mazzola( +iti de Marco( ,arone: Ki

suedezi 9Wicsell Ki &inda1l:0 AceKtia au Eost( în egală măsură( preocupaţi de caracterul de

indiviziGilitate al serviciilor colective Ki( inEluenţaţi de către dezvoltarea teoriei marginaliste( ei

au avansat ideea că sectorul puGlic( urm3nd eBemplul sectorului privat( treGuia să Eie g1idat decătre dorinţele consumatorilor suverani0


11/90

Wicsell a Eost primul care s-a preocupat de proGlema opţiunilor politice în materie de

Einanţe puGlice0 $l considera că( în scopul satisEacerii condiţiilor de optim în materie de

Gunăstare( votarea oricărui nou capitol de c1eltuieli ar treGui să Eie eEectuată simultan cu cea a

veniturilor necesare pentru a Einanţa aceste c1eltuieli( Ki acestea în principiu conEorm regulii

umanităţii0 DeKi vor marca în mod proEund teoria modernă( aceste descoperiri n-au iniţiat c3tuKi

Ki de puţin un curent de cercetare Eructuos în prima 8umătate a secolului0

"& A9irmarea economiei pu*lice

PuGlicarea în 4>< a #eoriei generale a lui 2eHnes a pus în evidenţă rolul primordial pe

care Gugetul puGlic îl putea 8uca în căutarea ec1iliGrului macro-economic Ki în revoluţionarea

politicii macro-economice0 Cu toate acestea( 2eHnes n-a Eost interesat mai mult dec3t precursorii

săi de proGlemele alocării resurselor Ki distriGuţiei veniturilor0

A treGuit să se a8ungă în anii V=6 pentru ca economia puGlică să înceapă să se aEirme0

Acest proces s-a datorat în principal dezvoltării generale a economiei politice( creKterii eBtrem de

rapide a sectorului puGlic( preocupării de a armoniza evoluţia sectorului privat sau începutului

conKtientizării pericolului degradării mediului0Desigur( la această dezvoltare au contriGuit numeroKi autori( însă amuelson( prin teoria

sa privind Gunurile puGlice 94=5( 4==: Ki Musgrave prin lucrarea sa enciclopedică „#eoria

Einanţelor puGlice" 94=: reprezintă Eigurile cele mai marcante0 ără îndoială( lor li se datorează

dezvoltarea cercetărilor privind economia non-marEară în paralel cu cele privind economia

marEară( Eăc3nd astEel din economia puGlică o veritaGilă specializare a Ktiinţei economice0

Cu toate acestea( cum cercetarea s-a desEăKurat în 8urul aplicării unor instrumente ale

economiei marEare în economia non-marEară a sectorului puGlic( cercetările au Eost lung timp

conduse în optica contriGuţiei sectorului puGlic la alocarea optimală a resurselor0 Qn plus( punerea

în evidenţă a disEuncţionalităţilor pieţei a determinat autorii să aEirme că sectorul puGlic treGuie

să intervină pentru a le elimina( Eără să se întreGe( însă( dacă procesele de decizie politică proprii

sectorului puGlic nu suEereau Ki ele de anumite deEicienţe0 Dacă Eacem aGstracţie de c3ţiva

precursori( cercetările privind Euncţia de redistriGuţie a sectorului puGlic Ki lacunele

guvernamentale nu au luat o importanţă semniEicativă dec3t Eoarte t3rziu0

)&+& Rolul statului 6n economie1.-.1. S5%5*

Poate dintre toate categoriile politice str3ns legate de economie cea mai controversată

este cea a statului0 Accepţiunile termenului de stat sunt Eoarte diversiEicate( în Euncţie de autori Ki

de perioada istorică la care ne raportăm0 !oţiunea de stat poate Ei deEinită prin prisma a douăcaracteristici organizaţională Ki Euncţională0

Din perspectiva organizaţională( statul reprezintă un set de instituţii de reglementare şi guvernare care au menirea de a produce reguli+ de a controla+ de a îndruma sau de a

regla&

Din perspectiva Euncţională( eBistă două moduri de aGordare Ki de deEinire a statului

- Primul( denumit a*ordarea e deEineKte statul ca pe un set de instituţii care are gri1ă să reali)e)e anumite scopuri şi obiective& Această aGordare consideră că nu printr-

o deEiniţie aGstractă se poate caracteriza o instituţie ca Eiind de interes puGlic sau privat(

ci dacă prin scopul Ki Euncţia pe care aceasta o îndeplineKte corespunde sau nu Euncţiei


12/90

statului0 AstEel( orice organi)aţie al cărei scop se suprapune cu funcţiile statului devine+

în mod automat+ parte componentă a statului&

- Cel de al doilea mod( numit a*ordarea e deEineKte statul prin consecinţele pecare le poate avea dezvoltarea unor Euncţii ori instituţii( ca de eBemplu cea de menţinere

a ordinii sociale( cea de ec1iliGrare a Euncţiei pieţei cu cea de intervenţie( cea de

realizare a Gunăstării sau a ec1ităţii sociale etc0

Qn acest mod de aGordare statul este identificat cu acel set de instituţii sau modele de

comportamente care produc efecte+ ale căror caracteristici principale se pot clasifica pe

următoarele direcţii2 liGertatea individului( staGilizarea economică Ki socială( ec1itatea socială(

ec1iliGrul dintre perEormanţa economică Ki ec1itatea socială0 Ideologiile politice au pus Ki pun

accent deoseGit pe acest ultim mod de deEinire a statului0 Qn Euncţie de eEectele urmărite( se pot

determina Ki se pot orienta politicile practice pe care statul le pune în practică0

AstEel se poate Eace o distincţie netă între diEerite dimensiuni ale intervenţiei statului

- .rima rezidă în rolul statului de a asigura cadrul legal pentru viaţa socială Ki economică(d3nd prioritate legii Ki ordinii( prote83nd teritoriul naţional împotriva agresiunilor eBterne

Ki apăr3nd anumite valori morale tradiţionale0- , doua constă Eie în intervenţia statului în mecanismul pieţei( Eie în diminuarea

intervenţiei statului - prin dereglementări Ki reEorme economice - în vederea sporirii

perEormanţelor sectorului economic0 $Bperienţa istorică a dovedit că intervenţia statului

se poate Eace printr-o gamă largă de politici - de la intervenţii minime p3nă la înlocuirea

mecanismului de piaţă cu un mecanism planiEicat Ki centralizat( care implică sc1imGarea

tipului de proprietate( a sistemului de distriGuţie Ki a celui de alocare a resurselor0

- , treia constă în demersurile legislative Ki instituţionale în scopul de a modiEica Kirelaţiile dintre stat Ki grupurile de interese pentru a trece de la o conEruntare la cooperare

Ki negociere0Dacă vom încerca să punem în relaţie aceste trei categorii de politici privind modul(

gradul Ki sEera de intervenţie a statului vom constata eBistenţa unei game largi de sisteme de

organizare economică Ki socială Ki de eEecte ce caracterizează diEeritele tipuri de stat - de la cel

liGeral clasic( la cel neoliGeral( apoi la cel Gazat pe negocieri sau corporatist democrat Ki de aici la

cel totalitar sau Girocratic0

DeKi statul are o mare importanţă în economie( Eiind mult mai mult dec3t un agent

economic( teoria economică este departe de a reda în mod satisEăcător regulile comportamentale

ale acestuia care să Eie comparaGile cu regulile Eolosite în predicţia acţiunilor Ki

comportamentelor celorlalţi agenţi economici( cum sunt consumatorii Ki Eirmele0

$Bplicaţiile privind negli8area studierii analitice Ki în Eorme adecvate a rolului statuluiderivă din c3teva Eapte de necontestat suGliniate de ,uc1anan 94>: astEel( economia clasică(

precum Ki cea marBistă au considerat statul ca un element eBogen proceselor economice Ki ca un

Eactor neproductiv@ prin Eolosirea utilităţii ca Euncţie oGiectivă a politicilor economice ale statului

s-au idealizat Ki s-au simpliEicat oGiectivele politice Ki s-a negli8at structura instituţională care să

oglindească realităţile0 AKez3nd suG un reElector prea puternic teoria economiei private a lui

Mars1all( teoria economiei puGlice în care este implicat statul a rămas complet în umGră@ în

viziunea romantică asupra statului - aceea de aducător numai de Gine în economie sau aceea de

despot Ginevoitor - rolul acestei instituţii nu a mai Eost supus unei analize critice KtiinţiEice de

către economiKti dec3t mult mai t3rziu0 emnul suG care a continuat cercetarea statului este cel de


13/90

sorginte antropomorEică potrivit căreia statul este considerat ca o persoană cu scopurile sale

proprii Eără nici o relaţie cu indivizii reali care compun comunitatea0

1.-.-. D"("5%$% 6&5'$**" )*+"& 6%* % &'#'("" )*+"&

Qn legătură cu sectorul puGlic( adeseori se ridică întreGări privind structura Ki rolul său în

economie Ki în societate( dacă este sau nu prea dezvoltat( dacă este pus în mod real în slu8Ga

puGlicului Ki dacă este eEicient0 %nele din răspunsurile date sunt în Euncţie de epoci Ki deideologii0

?ntr=un model tradiional> 6&5'$* )*+"&, aKa cum precizează &ane 94>:( serveşte publicului printr$un set de structuri ierarice sensibile faţă de politicieni& AceKtia din urmă sunt

cei care au în vedere latura normativă a lucrurilor( urmărind interesele puGlice( deoarece ei

depind de puGlicul alegator( iar serviciile administrative 9Girocraţia: sunt cele care treGuie să

asigure( în mod eEectiv( ca scopurile să Eie atinse0 Acest model poate Ei pus însă uKor la îndoială în

ceea ce priveKte veridicitatea( eEicienţa Ki aplicaGilitea sa deoarece( în opinia noastră( el este rupt

de realitate0

?n modelul mar 6&5'$* )*+"& face parte din suprastructură+ este pus în întregimeîn slu1ba clasei dominante şi repre)intă un sector neproductiv+ para)itar& Această concepţie( în

Eapt( respinge structura Ki procesele democratice de tip pluralist0

Potri5it concepiei ce st, la *a2a modelului li*eral> sectorul public este pus în relaţie

de competiţie cu sectorul privat& *rontierele dintre cele două sectoare+ deşi nu sunt bine

delimitate+ se află în continuă mişcare+ variaţia acestora fiind decisă de societatea însăşi+ ca

urmare a victoriei în alegeri a diferitelor curente politice& $ste de la sine înţeles Eaptul că

sporirea sectorului puGlic implică sporirea volumului c1eltuielilor puGlice Ki( prin aceasta( o

sporire a implicării statului în viaţa economică Ki socială0

DeEinirea sectorului puGlic în economie treGuie precedată de selectarea unui criteriu de

distincţie între sectorul puGlic Ki cel privat( din varietatea celor eBistente la ora actuală0

Criteriile cele mai Erecvente de delimitare a sectorului puGlic precum criteriul

administraţiei publice+ criteriul autorităţii publice+ criteriul proprietăţii publice sunt în opinia

noastră unilaterale0 Aceasta deoarece identiEicarea sectorului puGlic cu administraţia puGlică sau

cu autoritatea puGlică( prin accentul pus asupra Euncţiei Gugetare( respectiv asupra Euncţiei

legislative a statului( oEeră o imagine mult prea îngustă a sectorului puGlic Eaţă de dimensiunea sa

actuală reală0

Criteriul proprietăţii puGlice este de asemenea insuEicient0 Cea mai sintetică contestaţie

care i se poate aduce este taBonomia acţiunilor puGlice propusă de !ic1olas ,arr 946:0 Qn

opinia acestuia( în funcţie de modul de finanţare şi de producere+ acţiunile puGlice se împart în- acţiuni cu Einanţare puGlică pentru Gunuri Ki servicii produse în organizaţii puGlice

9apărare( 8ustiţie( ordine puGlică etc0:@

- acţiuni cu Einanţare puGlică pentru Gunuri Ki servicii produse de întreprinderi private9eEecte militare( alimente pentru cantine puGlice:@

- acţiuni cu Einanţare privată pentru Gunuri Ki servicii produse în întreprinderile puGlice9energie( poKta( telecomunicaţii etc0:

,roSn Ki /acson 947


14/90

Av3nd în vedere toate aceste nea8unsuri( vom porni în deEinirea sectorului puGlic

reEerindu-ne la criteriul po)itiv ba)at pe natura procesului de deci)ie& AstEel( putem considera că

sectorul puGlic sau statul este constituit din ansamGlul organizaţiilor în care prevalează modul de

decizie politic sau colectiv( oricare ar Ei regimul politic din acel stat dictatură( monar1ie(

democraţie reprezentativă sau directă0 Aceste organizaţii sunt în principal

- administraţiile puGlice( prin care înţelegem guvernele Eie ele naţionale( regionale saulocale@

- organismele de securitate socială însărcinate cu organizarea sistemelor de pensii pentrulimită de v3rstă( pentru invalididate( c3t Ki a asigurărilor de sănătate( pentru accidente Ki

pentru Koma80 aptul că acestea Eie constituie adevărate servicii ale administraţiei( Eie că

sunt relativ independente( nu sc1imGă cu nimic această deEiniţie( întruc3t ele sunt direct

supuse controlului puterii politice0

ConEorm conceptelor Ki normelor contaGilităţii naţionale Ki principalelor statistici privind

c1eltuielile Ki veniturile puGlice( criteriul reţinut nu se poate aplica întreprinderilor puGlice( care

în mod tradiţional sunt considerate drept „întreprinderi" Ki aparţin sectorului instituţional0

Din punctul de vedere al analizei economice a sectorului puGlic( această soluţie enesatisEăcătoare( deoarece între cele două categorii de întreprinderi puGlice( pe care le putem

distinge( una aparţine în mod indiscutaGil sectorului puGlic0 AstEel

primă categorie este Eormată din întreprinderile de drept privat( al căror capital este în

întregime sau în ma8oritatea sa în m3inile statului( Eie pentru că acesta le-a creat( Eie

pentru că acestea au Eost naţionalizate0 C1iar dacă puterea puGlică poate eBercita un

control asupra lor( în virtutea participării sale Einanciare( aceste Eirme sunt asimilaGile

întreprinderilor private( deoarece ele v3nd Gunuri Ki servicii private Ki sunt gestionate

conEorm principiilor comerciale care prevalează în societăţile private( adică au ca

prioritate oGţinerea de proEit0 ,cestea repre)intă statul ca actor economic+ care seconduce după principii comerciale la fel ca orice alt subiect economic din sectorul

privat+ care adoptă deci)ii în funcţie de semnalele pieţei şi nu urmăreşte un obiectiv

derivat din procesul de deci)ie politică& DeKi Eormularea este aparent paradoBală(

realitatea conEirmă eBistenţa unui ((sector privat al tatului"( iar criteriul deciziei puGlice

eBclude statul ca ((antreprenor" din sEera sectorului puGlic0

în sc1imG( întreprinderile de drept puGlic( respectiv privat( care produc Gunuri sau servicii cu

caracter colectiv Ki care sunt Einanţate în principal de către stat( prin participaţii de capital(

împrumuturi Kisau suGvenţii( Eac parte din sectorul puGlic pentru că statul le impune( în

detrimentul rentaGilităţii( luarea în considerare a unor oGiective de redistriGuire( de ocupare( de

dezvoltare regională sau respectarea unor norme de calitate speciEice0 #reGuie să remarcăm însă

Eaptul că împărţirea tradiţională a economiei în cele două sectoare( puGlic Ki privat( nu mai este

satisEăcătoare Ki ridică numeroase semne de întreGare

- Pe de o parte( în secolul UU au cunoscut o largă dezvoltare organizaţiile private( Eărăscop lucrativ care produc( pe o Gază voluntară( servicii ce răspund unor nevoi colective

ale unor categorii de populaţie0 !umărul Ki importanţa lor au Eăcut ca ele să Eormeze

astăzi un sector care se distinge de cel al economiei private0 pre eBemplu( asociaţiile de

consumatori sunt organisme care urmăresc un oGiectiv social de protecţie Ki de inEormare

a cumpărătorilor de Gunuri Ki a utilizatorilor de servicii( cu prioritate în Eavoarea

memGrilor lor aEiliaţi0 Această activitate non-guvernamentală ar putea Ei asimilată unuiserviciu colectiv( întruc3t de diEuzarea inEormaţiilor GeneEiciază nu numai memGrii


15/90

acestor asociaţii( ci ansamGlul populaţiei0 indicatele( asociaţiile de automoGiliKti(

organizaţiile caritaGile sau religioase( anumite spitale sau Kcoli constituie alte eBemple de

organisme care aparţin acestui sector speciEic0

- Pe de altă parte( statul recurge( în mod regulat( la reglementări pentru a constr3ngeramurile economice să-Ki conducă aEacerile în concordanţă cu oGiectivele politice pe

care el le urmăreKte0

Această Eormă de intervenţie prin legi Ki reglementări contriGuie( în egală măsură( la

imposiGilitatea de a trasa o Erontieră între sectorul puGlic Ki privat0

Criteriul care oEeră imaginea cea mai cuprinzătoare a sectorului puGlic( ţin3nd cont de

relaţia actuală tat - economie( este criteriul producţiei publice 9Iancu( 47:0 ConEorm acestui

criteriu( sectorul puGlic poate Ei identiEicat cu sistemul de producţie a bunurilor şi serviciilor

publice+ într-o accepţiune care cuprinde pe de o parte procesul de Eormare a cererii Ki oEertei de

Gunuri Ki servicii puGlice( iar pe de altă parte sistemul instituţional speciEic acestuia 9proprietate

puGlică asupra avuţiei( decizie puGlică( mecanism de realizare a interesului puGlic etc0:0 Acest

criteriu permite aGordarea sectorului privat( înţelegerea legitimităţii sectorului puGlic( dar Ki a

disEuncţionalităţilor acestuia0Admiţ3nd că graniţele dintre sectorul puGlic Ki sectorul privat nu sunt strict delimitate(

sectorul puGlic sau tatul în sens economic poate Ei deEinit drept ++ansamblul tuturor activităţilor

desfăşurate de Stat0& Qn acest conteBt( componentele principale ale sectorului puGlic sunt

Instituţiile puGlice( care operează cu venituri de la Gugetul puGlic Ki care cuprind

- administraţiile publice centrale şi locale+ care produc Gunuri cu caracter puGlic 9serviciicolective: destinate întregii societăţi( respectiv colectivităţii locale0 Repartizarea

competenţelor pe diEerite niveluri administrative 9central( local( regional etc0: depinde de

natura Gunului puGlic 9de desc1iderea spaţială a eEectelor sale:( de diEerenţele de gusturi

Ki preEerinţe eBistente de la o regiune la alta( Ki nu în ultimul r3nd( de gradul dedescentralizare admis de sistemul de decizie politică0

- organismele de protecţie socială direct suGordonate puterii puGlice Ki în care prevaleazăacelaKi mod de decizie colectiv0 Organizat iniţial suG Eorma unor societăţi mutuale

muncitoreKti care( pe Gaza cotizaţiilor oGligatorii( asigurau prestaţii doar pentru memGrii

lor( sistemul de asigurări sociale s-a transEormat proEund de-a lungul timpului( căpăt3nd

pe l3ngă Euncţia de asigurare Ki Euncţia de atenuare a inegalităţilor economice( de unde Ki

denumirea actuală de organisme de protecţie socială0 Qntreprinderile puGlice care

operează cu venituri oGţinute din v3nzarea pe piaţă a producţiei proprii( cu suGvenţii sau

transEeruri guvernamentale Ki care cuprind

- regiile autonome+ companiile naţionale 9de regulă monopoluri naturale( care nu suntconcurate de Eirmele private:@

- societăţile mi"te+ cu capital de stat şi privat 9aElate în concurenţă cu Eirmele private( Eac parte din sectorul puGlic( dar sunt mai apropiate ca mod de Euncţionare de sectorul

privat:@

- bănci şi societăţi de asigurări cu capital de stat&AKadar( nu eBistă o deEinire eBactă a ((sectorului puGlic sau a economiei puGlice"0 #eoria

microeconomică nu este de acord cu o aGordare pragmatică a sectorului puGlic( privit ca rezultat

al proceselor istorice Ki compromisurilor politice( o instituţie organică în evoluţie care s-a

sc1imGat ca răspuns la imperativele siguranţei naţionale Ki la modiEicarea aKteptărilor sociale privitoare la statul Gunăstării0 e sugerează o deEinire a sectorului puGlic prin evidenţierea


16/90

distincţiei dintre ((piaţa privată" Ki ((piaţa puGlică" sau cel mai adesea( prin descrierea activităţilor

9rolurilor: sectorului puGlic 9sau ale guvernului:0 Dar nici una din aceste aGordări nu ne

Eurnizează o deEinire categorială clară0

Qncerc3nd să punem în opoziţie cele două sectoare tradiţionale( sectorul privat poate Ei

descris ca Eiind un sector nereglementat( în care producătorii decid ce să producă în Euncţie de

voinţa de a plăti a consumatorului( iar alocarea de Gunuri Ki servicii se Eace în ultimă instanţă în

Euncţie de eBistenţa sau aGsenţa proEiturilor( în timp ce sectorul puGlic este un Eurnizor de servicii

care sunt produse nu în Euncţie de cerinţele pieţei( ci în Euncţie de deciziile luate în cadrul

proceselor democratice( iar alocarea serviciilor se Eace în Euncţie de nevoile celui care primeKte0

#aGelul de mai 8os prezintă o serie de elemente care diEerenţiază sistemul de piaţă de

sistemul politic( dar ele treGuie interpretate nuanţat0

'a*el )&)8 $lemente de diEerenţiere ale sistemului de piaţă Ki ale sistemului politic

Sistemul de pia, Sistemul politic

Proces de sc1imG Proces politic

,unuri Ki servicii private ,unuri Ki servicii puGliceistem de valori economic istem de valori pluralist

Interes privat Interes puGlic((M3nă inviziGilă" „M3nă viziGilă"Roluri economice Roluri politice

9producător( consumator( investitor( salariat: 9politician( cetăţean( grupuri de interes puGlic:

uveranitatea consumatorului uveranitatea cetăţeanuluiRecompensa proEit Recompensa putere

Instituţie ma8oră aEacerea Instituţie ma8oră guvernareaPrincipii active eEicienţa( productivitate( creKtere Principii active 8ustiţie( ec1itate(dreptate

Sursa8 ,uc1olz 947=( p0 44;:

1.-.7. C'#&)"" )$""#2 $'* 8" !*#&""65%5**" A& "oncepiile pri5ind rolul

statului#eoria economiei puGlice se Gazează pe două concepţii politice sau EilozoEice Eoarte

diEerite ale rolului statului0

A*ordarea indi5idualist,

AGordarea individualistă( de departe cea mai importantă în planul analizei economice(

încearcă să dezvolte o teorie a sectorului puGlic care să Eie( pe c3t posiGil( oglinda teoriei

economiei marEare0

,az3ndu-se pe postulatul suveranităţii consumatorilor( această aGordare admite că

prestaţiile puGlice treGuie să reElecte preEerinţele individuale0 tatul nu are nici o Einalitate în

sine( deoarece el este în întregime în serviciul cetăţenilor0 Dezvoltarea sa se datorează pionierilor

Samuelson Ki Mus0ra5e& Am văzut( cu toate acestea( că modul de decizie este diEerit pentru

economia de piaţă Ki pentru sectorul puGlic0 Cum( în acest ultim caz( deciziile emană dintr-un

proces politic relativ centralizat( analiza treGuie să Eie prelungită printr-o eBaminare a instituţiilor

Ki proceselor de decizie politică0

A*ordarea constr@n0erii


17/90

AGordarea alternativă( numită a constr3ngerii( a interesului general sau organic al

statului( pleacă de la organizarea politică eBistentă pentru luarea deciziilor colective0 ConEorm

principalilor săi adepţi "olm> 4= 4 4J;:( deciziile puGlice pot să

nu reElecte preEerinţele cetăţenilor( adică pot Ei impuse acestora0

Qn acest caz( raţionalitatea colectivă nu reprezintă o simplă agregare a preEerinţelor

individuale@ tatul deţine o veritaGilă personalitate care îi permite să-Ki urmărească propriile

oGiective0 Această aGordare nu este( în mod necesar( autoritară sau anti-democratică( însă ea

consideră deciziile puGlice drept alegeri ce emană de la o autoritate0

%& Funciile statului

$Bamin3nd dezvoltarea sectorului puGlic Ki determinanţilor săi( putem oGserva Eaptul că

statul îndeplineKte multiple Euncţii Ki că aceste responsaGilităţi s-au ampliEicat de circa un secol0

Pentru a le analiza( este de dorit ca ele să Eie ordonate Ki grupate pe categorii Gine delimitate

9Atinson Ki tiglitz( 476@ ,roSn Ki /acson( 46:0

Printre diEeritele clasiEicări posiGile( cea care s-a impus în opinia economiKtilor a Eost cea

propusă de Musgrave în 4=( deoarece ea considera principalele Euncţiuni ale statului puGlic caEiind domenii Gine deEinite ale analizei economice0 $a permite nu numai tratarea Eiecăruia dintre

aceste suGiecte( în mod separat cu mi8loace de analiză proprii( ci Ki Eurnizarea unor criterii precise

pentru aGordarea altor proGleme reEeritoare la sectorul puGlic0

AstEel( Musgrave atriGuie statului următoarele Euncţii

Euncţia de alocare optimală a resurselor economice rare cu scopul de a creKte Gunăstareacolectivităţii@

Euncţia de distriGuţie ec1itaGilă a Gunăstării - mai concret a venitului Ki a averii - întreindivizi( regiuni sau generaţii@

Euncţia de ec1iliGrare 9staGilizare: macro-economică prin staGilizarea Eluctuaţiilor creKterii economice0Aceste Euncţii sunt interdependente0 $le semniEică Eaptul că

pentru a conduce Gine politica proprie a unei Euncţii 9menţionată anterior: este necesar caoGiectivele celorlalte două Euncţii să Eie atinse@

diversele Euncţii se pot aEla în situaţia de complementaritate 9ameliorarea rezultatelor uneia contriGuie la îmGunătăţirea rezultatelor unei alte Euncţii: sau în situaţia contrară de

antagonism 9măsurile luate pentru a îmGunătăţi o anumită Euncţie aEectează o altă

Euncţie:0

1.-.9. T$%#6!'$(%$% $'**" 65%5**" Misiunile statului nu pot Ei cuprinse într-o listă 9eB1austivă: determinată( dat Eiind Eaptul

că aKteptările cetăţenilor evoluează( iar oamenii politici încercă să răspundă mai mult sau mai

puţin convenaGil dorinţelor acestora cu scopul de a-Ki asigura o Gază electorală convenaGilă0

AstEel( în lumea occidentală statul a cunoscut mai multe etape de evoluţie

A& Statul Bandarm

ConEorm doctrinei liGerale a secolului UIU( administraţia nu treGuia să intervină dec3t

într-un c3mp de acţiune limitat la asigurarea suveranităţii Ki a Euncţiilor regaliene Ki tradiţionale(

precum politia( apărarea Ki emisiunea de monedă0 Ideea de guvern care nu intervine în activităţile

economice este atriGuită în principal lui Adam mit1( dar Ki altor g3nditori care au analizat naturaguvernării0


18/90

ără a admite amestecul statului în interesele particulare( Smit sugerea)ă că statul

trebuie să$şi facă simţită pre)enţa în economie într$o serie de împre1urări2 EiBarea legală a ratei

doG3nzii( administrarea poKtelor( instrucţia primară oGligatorie( organizarea eBamenului în orice

proEesie liGerală sau pentru orice post de încredere0

Motivaţia acceptării în principiu a implicării statului( deKi violează liGertatea naturală a

indivizilor( constă în necesitatea de a alege răul cel mai mic dintre două rele0 Statul va interveni

numai atunci când manifestarea libertăţii naturale a unui individ sau grup de indivi)i riscă să

pună în pericol siguranţa întregii societăţi+ atunci când monopolul cucerit sau acordat unui

individ sau companii pune în pericol libera concurenţă&

De-a lungul sec al UIU-lea( în ciuda revoluţiilor Ki crizelor de regim( acest stat Ki-a

asigurat perenitatea0+eritaGila originalitate a administraţiei în această perioadă era că aceasta se

Gaza în special pe Euncţionari amatori0 Qn acea perioadă titlurile primau în Eaţă aptitudinilor Ki

capacităţilor0 Qn plus( în acea perioadă( puţine persoane lucrau pentru stat0 Qn mai mult de un

secol( numărul Euncţionarilor a eBplodat( în timp ce populaţia nu a Eăcut dec3t să se duGleze0

%& Statul or0ani2ator&a începutul secolului al UIU-lea a avut loc în numeroase regiuni o eBpansiune a

capitalismului Ki a industrializării0 Qn acelaKi timp( numeroase ţări occidentale posedau colonii

care drenau cea mai mare parte a capitalurilor lor0 Apoi au urmat două Kocuri ma8ore care au

Gulversat ec1iliGrul armonios care părea că s-a instaurat între stat Ki piaţă0

%n laissez-Eaire pur nu a Eost practicat pe o scară largă nici măcar de către coloniKtii

revoluţionari din tatele %nite0 Datorită nevoii de a str3nge toate coloniile laolaltă( în ceea ce

priveKte comerţul Ki pentru a aduce pe piaţă produsele din regiunile agricole eBtinse( rolul de

început al guvernului american a Eost acela de a construi drumuri( canale( de a moderniza porturi(

de a preveni inundaţiile Ki de a crea un sistem poKtal0 Rolul de Gază al guvernului era acela de a

promova comerţul0 O eBtindere a acestui rol a Eost acela de a staGiliza condiţiile economice Ki

comerţul prin tipărirea de Gani Ki plata datoriei naţionale0 Qn comparaţie cu tatele %nite de

atunci( statele europene erau mult mai active în ceea ce priveKte proprietatea Ki în promovarea

intereselor economice0 DeKi politica de laissez-Eaire îngăduia o anumită activitate

guvernamentală( ea nu avea în vedere însă proprietatea puGlică asupra producţiei Ki nici nu

aducea limitări proprietăţii private asupra păm3ntului Ki a celorlalţi Eactori de producţie0

"& Statul inter5enionist !i Statul pro5iden,

Primul RăzGoi Mondial 9445-447: a Eost cel care a antrenat numeroase modiEicări în

s3nul societăţii 9locul Eemeii în cadrul societăţii( sistemul de securitate socială( suEragiuluniversal:0 Cu toate acestea( evenimentul care a provocat punerea suG semnul întreGării a

liGeralismului economic Ki criza sistemelor administrative clasice( au Eost cra1ul Gursier din 4;

Ki crizele anilor V>60

AGordarea tradiţională a modelului laissez-Eaire a Eost insuEicientă pentru depăKirea

marilor proGleme din situaţia economică mondială0 De Eapt( multe dintre politicile

guvernamentale ale timpului nu au Eăcut dec3t să ad3ncească criza0 $le aveau în vedere reducerea

c1eltuielilor guvernamentale Ki impunerea de restricţii comerciale în încercarea de a eBporta

proGlemele economiei în alte ţări0 Qnaltul nivel de interdependenţă dintre economia auto1tonă Ki

comerţul internaţional nu era încă pe deplin cunoscut0


19/90

Cel care a propus o soluţie pentru rezolvarea acestei crize a Eost /0M0 2eHnes care a pus

ba)ele teoretice ale rolului conducător al guvernului în economiile naţionale& $l propunea ca

guvernele să soluţioneze cererea eEectivă în c3teva moduri Eie să o crească( dacă ea va Ei

ameninţată( Eie să o reducă( odată pornită eBplozia ei0 AstEel( între cele două răzGoaie mondiale a

avut loc creKterea intervenţionismului statului( în special în domeniul economic0 A eBistat( în

primul r3nd( o nouă gestiune puGlică mai diri8istă vizavi de sectorul privat 9naţionalizarea căilor

Eeroviare( a industriei de armament Ki ec1ipament aeronautic:0

%lterior a avut loc naKterea unor organisme parastatale care dispuneau de o anumită

autonomie Einanciară0 %nele dintre ele au dat naKtere sectorului puGlic industrial Ki comercial0 Qn

Einal( a apărut o nouă Eormă de investiţie economia mi"tă care punea laolaltă capitalurile puGlice

cu cele private0 Cu toate acestea( în timpul acestei perioade( intervenţiile statului se concretizau

cel mai adesea în măsuri empirice+ nesistematice+ gidate de circumstanţe+ care nu se încadrau

într$o strategie globală&

Ca urmare al celui de-al Doilea RăzGoi Mondial( intervenţionismul statului în economie

sa accentuat0 De îndată ce situaţia eBcepţională ce a permis acest diri8ism a dispărut( ei i-a

succedat o perioadă de intervenţionism mai moderat0Cu timpul( s-a dezvoltat o sEeră de activitate a puterii puGlice0 Qn primul r3nd( în

responsabilitatea statului a intrat politica de credit+ el acoperind astEel vidul legislativ lăsat de

sectorul privat( dar Ki ca urmare a planului Mars1all0 Nuvernele naţionale au Eost cele cărora le-a

revenit sarcina de a redistriGui Eondurile investitorilor privaţi( Eapt ce a transEormat statul într-un

adevărat „Ganc1er"0 Apoi( cu scopul de a prevedea Ki concepe politici puGlice( au foste create

metode de planificare care au sE3rKit prin apariţia unor oEicii( Girouri Ki c1iar ministere ale

planiEicării0

Qn stadiul actual( statul posedă responsabilităţi în domenii e"trem de variate+ precum

cercetarea Eundamentală( investiţii( industrie( telecomunicaţii( v3nătoare Ki pescuit( sănătate(locuinţe( protecţia mediului0 ectorul puGlic a devenit( puţin c3te puţin( un compleB gigantic care

este din ce în ce mai diEicil de gestionat0 Cu scopul de a asigura o anumită supleţe acestei enorme

maKini statale( parlamentele Ki guvernele naţionale au consEinţit( în mod gradual( să acorde o mai

mare autonomie acţiunilor administrative0 Puterea discreţionară a administraţiei asupra societăţii

se aElă într-o continuă creKtere pentru că ei i se recunoaKte capacitatea de a-Ki determina ea

singură modalităţile de acţiune0

Paralel cu intensiEicarea intervenţionismului s-a dezvoltat 65%5* )$'"2#4 9statul

Gunăstării: care se înscrie pe linia doctrinei solidarismului social( prezentă la Einele secolului al

UIU-lea0 Qn viziunea acesteia( statul este cel care treGuie să asigure un nivel de trai decent tuturor

cetăţenilor săi0

AstEel( constituţii numeroase prevăd că /statul este obligat să ia măsuri de de)voltare

economică şi de protecţie socială de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent0&

Cetăţenii au dreptul la pensie( la concediu de maternitate plătit( la asistenţă medicală în unităţile

sanitare de stat( la a8utor de Koma8 Ki la alte Eorme de asistenţă socială0 De asemenea „copiii Ki

tinerii se Gucură de un regim special de protecţie Ki de asistenţă în realizarea drepturilor lor"0 &a

r3ndul lor( „persoanele cu 1andicap se Gucură de protecţie socială"0

Aceste garanţii acordate cetăţenilor pe tot parcursul vieţii lor a implicat o creKtere

progresivă a c1eltuielilor puGlice cu destinaţie socială0 Această creKtere a administraţiei a indus

însă eEecte perverse( de genul sporirii Eiscalităţii directe( dezvoltării unei Girocraţii enorme Ki aunei tendinţe de suprareglementare0


20/90

Qn opinia lui NraH 947( p0 (; T în &etonia( de eBemplu0


21/90

DeEicitul Gugetar al multor state a a8uns la cote de neimaginat cu puţin timp în urmă

9Nrecia - 4;(J T din PI,( Marea ,ritanie la 4;(7 T din PI,:( la Eel ca Ki datoria puGlică 9,elgia(

Italia Ki Nrecia - peste 466T din PI,:0 AstEel( în ceea ce priveKte %niunea $uropeană( criteriile de

la Maastric1t reEeritoare la deEicitul Gugetar 9maB0 >T: Ki datoria puGlică 9maB0


22/90

unui alt Gun sau serviciu0 M3na de lucru Ki ec1ipamentele necesare( de eBemplu pentru un

serviciu de transport puGlic( impun de asemenea un cost de oportunitate( care se măsoară

prin cantitatea de bunuri şi servicii care ar fi putut fi produse cu resursele prelevate de

către puterea publică+ resurse care nu mai sunt disponibile pentru sectorul privat sau

pentru o altă prestaţie publică& De aceea( spre deoseGire de ceea ce economia privată

încearcă să Eacă în mod spontan( statul treGuie să veg1eze pentru a nu risipi resursele

productive aloc3ndu-le în mod ineEicace0

- în al doilea r3nd( statul are un rol constituţional de garant al interesului general@ înconsecinţă( lui îi revine sarcina de a acţiona( în cadrul producerii propriilor prestaţii(

dincolo de respectarea normelor de alocare optimă a resurselor Ki de a contriGui în mod

direct la ameliorarea alocării resurselor în cadrul sectorului privat ori de c3te ori aceasta

se 8ustiEică0 AKa cum vom vedea mai t3rziu( mecanismul pieţei prezintă( în grade diEerite(

anumite deEicienţe sau lacune( susceptiGile de a-i perturGa în mod complet Euncţionarea0

#isipirea resurselor+ care decurge din acest fapt+ determină pentru colectivitate o

pierdere

de bunăstare care poate 8ustiEica necesitatea unei intervenţii de corecţie a Euncţionării sectorului puGlic0 După cum vom vedea( acest rol nu se limitează doar la alocarea resurselor( el are în

vedere Ki realizarea unei 8uste repartiţii a Gunăstării Ki a ec1iliGrului macro-economic0

-.1.-. C$"5$"" 2 %)$&"$ % !"&%&"54"" %'&4$"" $6*$6'$

Pentru a eBamina proGlemele speciEice ale alocării resurselor în conteBtul sectorului

puGlic( treGuie în primul r3nd să putem dispune de un criteriu care să ne permită definirea

alocării optimale a resurselor& Această iniţiativă aparţine trunc1iului teoriei economice denumite

prin termenul Ceconomia *un,st,riiD> disciplină care încearcă să evalueze Ki să compare

diEeritele situaţii economice 9stări ale lumii: din punctul de vedere al Gunăstării colectivităţii0

Această iniţiativă normativă este Eoarte delicată întruc3t noţiunea de Gunăstare este parţialsuGiectivă este diEicil să măsurăm Gunăstarea Eiecărui individ 9vorGim de asemenea Ki de utilitate

sau satisEacţie: Ki ca urmare( este cu at3t mai greu să agregăm Gunăstarea mai multor persoane în

scopul de a determina Gunăstarea colectivă0 Din aceste motive

- Pe de o parte( din imposibilitatea de a o cuantifica cu a1utorul unui etalon de măsură+bunăstarea procurată indivi)ilor prin diEeritele soluţii de alocare a resurselor nu poate Ei

dec3t ierar1izată( adică clasiEicată în ordinea crescătoare a preEerinţelor0

- Pe de altă parte( pentru a Ei riguroasă din punct de vedere KtiinţiEic( economia bunăstăriiar trebui să poată să depăşească orice 1udecată de valoare şi să renunţe la comparaţiile

de utilitate interpesonale+ adică la conEruntările de variaţii ale Gunăstării dintre indivizi

datorate unei modiEicări a alocării resurselor0 AstEel spus( nu este acceptaGil( din punct de

vedere oGiectiv( ca o dată cu realizarea unui proiect să comparăm c3Ktigurile Ki pierderile

de utilitate ale Eiecărui memGru în parte al comunităţii0

A& "riteriul Pareto

Pentru a deEini condiţiile economice ce treGuie satisEăcute pentru ca alocarea resurselor

să Eie optimă( Eără a recurge însă la comparaţii interpersonale de utilitate( economiKtii au Eăcut

apel( în general( la cunoKtinţele noii economii a Gunăstării care propune un criteriu de alocare

optimă care ar treGui să Eie acceptaGil pentru întreaga populaţie0

C1eia acestei aGordări( utilizate pentru a determina Gunăstarea colectivă plec3nd de lacea a indivizilor( este Eurnizată de către criteriul propus în 4;J de către +ilEredo Pareto 94;J:0


23/90

Acesta se Gazează pe Eaptul că Eiecare individ este personal în măsură să ierar1izeze diEeritele

stări 9de lucruri: care i se oEeră0 Criteriul lui Pareto poate Ei enunţat în două moduri

- stare de lucruri treGuie să Eie preEerată alteia dacă cel puţin o persoană are de c3Ktigat dinaceastă sc1imGare( Eără ca nici o altă persoană să aiGă de suEerit criteriul relati5

- alocarea resurselor este optimă 9sau eEicace: Ki prin consecinţă Gunăstarea colectivităţiieste maBimă( atunci c3nd nu mai este posiGil ca printr-o nouă modiEicare a alocării să se

amelioreze Gunăstarea cel puţin a unei persoane( Eără ca nici o altă persoană să nu aiGă

de suEerit criteriul a*solut&

InEormaţiile oEerite de criteriul Pareto pot Ei ilustrate cu a8utorul graEicului din igura ;040

care prezintă 9rontiera posi*ilit,ilor de utilitate> astEel spus Gunăstarea potenţială maBimă ce

poate Ei atinsă de către comunitate ţin3nd cont de noS-1oS-ul Ki resursele disponiGile eBistente

la un moment dat( comunitate care( pentru a simpliEica lucrurile( este alcătuită numai din două

persoane P Ki M0 Ordonata măsoară utilitatea primului individ P-%P( iar aGcisa pe cea a celui de

al doilea -%M0 Cum nu eBistă nici un etalon pentru a măsura utilitatea din punct de vedere

cardinal( aceasta va Ei măsurată ordinal0

Qn realitate este rezonaGil să admitem că cei doi indivizi sunt capaGil să ierar1izeze înEuncţie de ordinea preEerinţelor lor diEeritele situaţii ale stării de lucruri care li se oEeră0 *rontiera

posibilităţilor de utilitate t$) defineşte utilitatea ma"imă ce poate fi atinsă de către individul .+

ţinând cont de utilitatea atinsă de cel de al doilea&

%M

Fi0ura +&)8 Domeniul de validitate a criteriului

Pareto +om analiza în continuare diEeritele situaţii prezentate pe

graEic0

a - ilustrează situaţia iniţială presupusă( care este caracterizată printr-o alocare a

resurselor non-optimală@ este posiGil ca deplas3ndu-ne în direcţia nord-est să ameliorăm

Gunăstarea a cel puţin unui individ( c1iar a doi( Eără ca nici o persoană să nu suEere@

* - reprezintă o alocare superioară celei din punctul a> cei doi au o utilitate superioară@ cu

toate acestea( ea nu este cea optimă( deoarece punctul se aElă în partea de suG Erontiera

posiGilităţilor de utilitate@

c - nu se poate atinge cu resursele Ki noS-1oS-ul disponiGile( deoarece este situat

dincolo de Erontiera posiGilităţilor de utilitate@

%P 0


24/90

d> e> 9 - toate satisEac criteriul lui Pareto în raport cu situaţia iniţială0 #recerea de la a la d> e

sau 9 ameliorează cel puţin utilitatea unui individ( sau c1iar a doi indivizi 9E:( Eără ca nici o altă

persoană să aiGă de suEerit0 $le constituie( în egală măsură( situaţii optime pentru că nu mai este

posiGilă creKterea Gunăstării unui individ Eără a o reduce pe cea a altuia0 Acesta este cazul tuturor

punctelor situate pe Erontiera posiGilităţilor de utilitate0 Cu toate acestea( criteriul lui Pareto nu ne

permite să selecţionăm unul dintre aceste puncte în detrimentul altuia Eiind vorGa de o proGlemă

de distriGuţie a Gunăstării între cei doi indivizi( va Ei necesară utilizarea altor criterii0

Pentru a determina soluţia unică care ar satisEace( în mod simultan( condiţiile alocării

optimale a resurselor Ki pe cele ale distriGuţiei ec1itaGile a Gunăstării( 9adică un optim

„optimorum": ar treGui utilizat un criteriu de evaluare colectivă sau socială0 orma aleasă( în mod

tradiţional( este Euncţia Gunăstării sociale( analoagă unei Euncţii de utilitate individuală( dar ale

cărei argumente sunt nivelurile de utilitate ale indivizilor0

Qn mod Eormal( o Euncţie de Gunăstare socială constituie o reprezentare aGstractă a

preEerinţelor colectivităţii( ale unui guvern democratic sau ale unui dictator( în ceea ce priveKte

distriGuţia interpersonală a Gunăstării0 Acest concept este Eoarte util( din punct de vedere analitic(

pentru a reprezenta diEerite 8udecăţi de valoare în materie de distriGuţia Gunăstării0 Cu toateacestea( în realitate( Ktiinţa nu-Ki poate impune opiniile sale în materie de distriGuţie a Gunăstării(

ci treGuie să lase să primeze preEerinţele dega8ate din cadrul procedurilor politice0

%& E


25/90

Qn numeroase cazuri însă( în particular( atunci c3nd proiectele dau naKtere unor pre8udicii(

eBperienţa arată că perdanţii nu sunt în Eapt sau sunt insuEicient despăguGiţi0 Qn cazul construcţiei

unei autostrăzi de eBemplu( ac1iziţionarea unor parcele de păm3nt( remunerarea muncii Ki

capitalului( c3t Ki c1eltuielile de întreţinere viitoare constituie costuri( care Eac în mod normal

oGiectul unor plăţi compensatorii@ în sc1imG( riveranii( care vor suEeri pre8udicii( adesea nu sunt

despăguGiţi0 Realizarea proiectului antrenează deci o redistriGuire a Gunăstării 9sau a venitului: în

detrimentul păguGiţilor0 Dacă prin Kansă această redistriGuire merge în sensul dorit de către

comunitate ea poate Ei toleraGilă( însă nu este( în mod sigur( toleraGilă dacă ea va acţiona în sens

opus0

$Eectul de redistriGuire provocat printr-o compensaţie insuEicientă pentru paguGele

suEerite are( în egală măsură( o mare importanţă în planul procesului de decizie politică( deoarece

aceasta determină ((victimele" să se opună proiectului0 Dacă „victimele" sunt minoritare din

punct de vedere politic( proiectul va Ei acceptat conEorm criteriului de alocare a resurselor@ va

eBista un c3Ktig de Gunăstare pentru colectivitate( luată în ansamGlul său( Ki un eEect de

redistriGuire0 Dincolo de concluziile analizei economice( testul de compensaţie are deci o mare

importanţă pentru Euncţionarea democraţiilor0 Qn realitate( dacă cei care c3Ktigă de pe urma unei politici ar Ei treGuit să-i compenseze pe perdanţi( atunci nu ar mai eBista cu adevărat perdanţi( Ki

în consecinţă nu ar mai eBista nici opoziţie0

#reGuie notat Eaptul că Ki atunci c3nd compensaţia este prelevată( va eBista o redistriGuire

relativă a Gunăstării întruc3t unii c3Ktigă( în timp ce situaţia altora va răm3ne nesc1imGată0 C1iar

dacă este modestă( această modiEicare relativă a redistriGuirii este în general ignorată0

-.1.7. O)5"(* 8" &""+$*

Criteriul Pareto Ki condiţiile marginale de alocare optimă ce decurg din acesta( c3t Ki

testul de compensaţie a lui ics Ki 2aldor relevă o aGordare normativă ce vizează determinareaunui criteriu de alocare optimă sau eEicace a resurselor0 Qn această optică pozitivă( se oGservă însă

că o economie perfect competitivă produce în mod spontan o alocare optimă a resurselor sub

impulsul /mâinii invi)ibile0 care o conduce& Pieţele au deci o duGlă proprietate

- de a tinde către punctele de ec1iliGru a cantităţilor produse Ki preţurile practicate care îisatisEac at3t pe cumpărători( c3t Ki pe v3nzători@

- de a satisEace simultan condiţiile de alocare optimă a resurselor0Această proprietate a pieţelor competitive de a produce soluţii de ec1iliGru optime

treGuie pusă pe seama comportamentelor agenţilor economici( care caută în mod spontan să-Ki

maBimizeze utilitatea - dacă sunt consumatori( Ki proEitul - dacă sunt producători0

$c1iliGrul general care se staGileKte pe termen lung graţie acestei ((m3ini inviziGile"( are

următoarele proprietăţi care corespund în mod eBact normelor de alocare optimă a resurselor

- Gunurile produse sunt repartizate în mod optim între consumatori 5ecilibrul consumului34- resursele productive sunt repartizate în mod eEicace între întreprinderi 5ecilibrul

producţiei34

- comGinarea Gunurilor este optimă 5ecilibrul simultan al consumului şi al producţiei3&

AKa cum vom vedea în continuare( principala 8ustiEicare a luării în consideraţie a unei

prestaţii puGlice sau a intervenţiei puGlice pe o piaţă este legată de Eaptul că restricţiile alocării

optime a resurselor nu sunt satisEăcute( întruc3t piaţa Euncţionează în mod imperEect0 AltEel spus(ele permit identiEicarea disEuncţionalităţii pieţei prin compararea soluţiei de ec1iliGru către care


26/90

economia tinde în permanenţă suG impulsul procesului de decizie descentralizată a pieţei( cu

condiţiile alocării optime0 De c3te ori eBistă o diEerenţă între cele două( putem aEirma că eBistă o

disEuncţionalitate sau o lacună a pieţei@ Ki în Euncţie de amploarea acesteia( se poate 8ustiEica o

intervenţie a statului( Eie suGstituindu-se pieţei în Eurnizarea unui serviciu( Eie suG Eorma unei

intervenţii corective a pieţei imperEecte0

Cu toate acestea( eBistenţa unei disEuncţionalităţi a pieţei nu 8ustiEică în mod necesar o

intervenţie puGlică( deoarece pierderea de Gunăstare care rezultă pentru societate este adesea

acceptaGilă Ki inEerioară celei produse de către însăKi disEuncţionalităţile guvernamentale0

+&+& E!ecurile pieei

Analiza Euncţionării economiei de piaţă demonstrează că aceasta prezintă adesea lacune0

&ăsat să se autoregleze( sistemul de piaţă nu produce în mod necesar o alocare optimă a

resurselor0 AstEel pot apărea discordanţe între condiţiile alocării optime Ki caracteristicile

ec1iliGrului0 IneEicacitatea unei pieţe se maniEestă prin preţuri care nu reElectă costurile sau

GeneEiciile marginale eEective Ki în consecinţă( printr-o oEertă de Gunuri superioară sau inEerioară

optimului( Ki uneori c1iar prin aGsenţa producţiei unui Gun care este cerut0aptul că sistemul de piaţă nu este întotdeauna eEicient( nu implică nicidecum intervenţia

automată a statului care să se suGstituie pieţei pentru a asigura alocarea optimă0 Aceasta

deoarece

- pe de o parte( o întreagă serie de deEicienţe pot Ei depăKite pe Gaze strict voluntare( Eărădeci să se recurgă la intervenţia statului0 Organizaţii precum asociaţiile Ki cluGurile oEeră

celor interesaţi posiGilitatea de a se reuni Ki de a-Ki pune în comun mi8loacele pentru

realizarea unui oGiectiv pe care nu l-ar putea satisEace c3tuKi de puţin prin intermediul

pieţei0

- pe de altă parte( nu este în mod apriori garantat că alocarea resurselor realizată pe Gază politică în cadrul sectorului puGlic este întotdeauna mai Gună dec3t cea a pieţei( întruc3t procesul de decizie politică prezintă el însuKi carenţe care aEectează alocarea optimă a

resurselor0

Din acest motiv( orice aGordare normativă treGuie să Eie completată printr-o analiză

pozitivă cu scopul de a eBamina dacă măsurile propuse ameliorează în mod eEectiv eEicacitatea

economiei0

Aceste lacune sau deEicienţe ale pieţei apar în diEerite circumstanţe( ca de eBemplu

concurenţa imperEectă( cauzată de monopolizarea cererii sau oEertei sau de eBistenţa

monopolurilor naturale@ inEormarea deEicientă@ serviciile colective sau Gunurile puGlice@ Ki

eBternalităţile0

-.-.1. C'#&*$#% "()$!&54

Cazul cel mai cunoscut este Eără îndoială cel al concurenţei imperEecte care se maniEestă

atunci c3nd oEertanţii 9sau consumatorii: se aElă în situaţia de a eBercita o poziţie de Eorţă pe o

piaţă Eie pentru că au înc1eiat un acord de neagresiune cu potenţialii concurenţi 9carteluri:( Eie

pentru că ei dispun de o putere economică mai mult sau mai puţin pronunţată 9oligopol( monopol

etc0:0

Qn aGsenţa unui mediu de aEaceri competitiv( Eorţele pieţei nu pot asigura soluţiile

sugerate de diagrama Pareto0 Motivul este că monopolurile vor limita producţiile pentru a oGţine preţuri mai mari0 Această situaţie de monopol generează o pierdere de Gunăstare pentru


27/90

colectivitate( Eiind aEectat optimul Pareto0 ,unăstarea generală este aEectată din două motive pe

de o parte eBistă un transEer de Gunăstare de la consumator la producător( iar pe de altă parte

evidenţiem o pierdere de Gunăstare generală0

O importanţă deoseGită pentru economia puGlică o reprezintă monopolurile naturale

*a2ate pe economiile de scar,& $l este un caz particular al monopolului care apare pentru că(

din punct de vedere te1nic( monopolul este mai eEicient dec3t concurenţa( el Eiind Eacilitat de

condiţiile te1nice0 De aceea( acesta este denumit Ki „natural" 9WeGer( 44: pentru că natura

particulară a Gunurilor Eurnizate Eavorizează monopolizarea producţiei0 $ste cazul unor Gunuri

economice de interes general precum producerea Ki distriGuţia apei( gazului( curentului electric(

telecomunicaţiile( transportul Eeroviar( aerian etc0 Particularităţile acestor Gunuri este că nu pot fi

oferite decât global+ colectiv+ ceea ce determină imposiGilitatea staGilirii cu eBactitate a

producţiei în Euncţie de cerere0 Această particularitate se numeKte /indivi)ibilitatea ofertei0 Ki

este însoţită la nivel microeconomic de randamente crescătoare sau economii de scară+ ceea ce

înseamnă că la o capacitate dată de producţie( creKterea cererii determină scăderea costului unitar(

iar costul marginal al unui consumator suplimentar este Eoarte mic sau aproape nul0

+3nzarea anumitor utilităţi puGlice Ki a unor monopoluri naturale este încă diEicil derealizat0 Putem invoca aici unele argumente politice Ki economice împotriva „nepregătitului"

transEer de proprietate din sectorul puGlic către cel privat0

-.-.-.I#!'$(%$% 2!"&"#54

#otodată( pieţele Euncţionează imperEect atunci c3nd inEormaţia este insuEicientă Ki Eoarte

costisitoare datorită compleBităţii Gunurilor Ki transparenţei insuEiciente a pieţelor0 DoG3ndirea

unei transparenţe perEecte a pieţei este aproape imposiGilă pentru că este diEicilă înlăturarea dozei

de suGiectivitate eBistentă în prelucrarea inEormaţiilor0

$Bistă Ki situaţii în care inEormaţia este voit ascunsă( Eapt Eacilitat de eBistenţa

posiGilităţilor de cumpărare a inEormaţiilor secrete( de mituire a oEicialilor puGlici( desuGordonare a presei( a televiziunii Ki a altor mi8loace de inEormare colectivă0 Qn aceste situaţii(

inEormaţia devine incompletă sau ineBistentă pentru ma8oritatea agenţilor economici( în Eavoarea

unei minorităţi care pune în miKcare p3rg1iile mai sus amintite 0

Alteori( inEormaţia poate Ei de asemenea Ealsă c3nd( de eBemplu( puGlicitatea este

înKelătoare0 Qn aceste condiţii agenţii economici a8ung să ia decizii proaste( care ar putea Ei evitate

dacă inEormaţia ar Ei mai uKor disponiGilă Ki mai Gună0

#eoreticienii drepturilor de proprietate arată că inEormaţia este costisitoare Ki deci

accesiGilă în Euncţie de cost 9Rogo8anu( ;66;( p0 ;44:0 Pe măsura creKterii compleBităţii Gunurilor

economice Ki c1iar a relaţiilor economice( inEormarea implică energie( nervi( timp Ki Gani@ altEel

spus( presupune ((costuri de tranzacţie"0 CreKterea acestora reprezintă în economiile actuale o

importantă sursă de ineEicienţă a pieţelor( cu at3t mai mult cu c3t creKte compleBitatea structurii Ki

mecanismului de Euncţionare a pieţelor actuale0 MicKorarea sau eliminarea costurilor de

tranzacţie poate Ei realizată prin introducerea unor reglementări care să oEere inEormaţii clare

despre modul de Euncţionare a pieţei( prin oEerirea de către stat a unor inEormaţii complete astEel

înc3t costurile legate de oGţinerea acestora să Eie suportate în mod egal de către toţi agenţii

economici0 Qn general( cu privire la inEormaţia imperEectă( implicarea statului este posiGilă doar

pe calea reglementării0

-.-.7. S$"&"" &'&5" 6%* +*#*$" )*+"&


28/90

&acunele pieţei de care se preocupă intens economia puGlică 9deoarece ele motivează

adesea intervenţia statului: rezultă din caracteristicile speciEice ale anumitor Gunuri Ki servicii(

precum serviciile colective0 C1iar dacă pentru motive de8a evocate prezenţa serviciilor colective

nu 8ustiEică în mod necesar o implicare a sectorului puGlic( totuKi activitatea statului în domeniul

alocării resurselor este str3ns legată de eBistenţa acestor Gunuri ((mai speciale"0 Acesta este

motivul pentru care unii specialiKti le evidenţiază prin termenul C*unuri pu*liceD> Cutilit,i

pu*liceD&

Conceptul de Gunuri puGlice este deEinit de către amuelson 94=5: astEel /bunuri0 de

care se bucură toată lumea în comun+ astfel încât consumarea unui asemenea bun de către un

individ nu împietea)ă asupra consumării aceluiaşi bun de către un alt individ& %nii autori Eac

distincţie între termenul de Gunuri puGlice ca Gunuri Eurnizate puGlic Ki cel de Gunuri colective ca

o caracteristică economică0

A& "aracteristicile *unurilor pu*lice sau ser5iciilor colecti5e !i cau2ele acestora

Aceste Gunuri puGlice sau servicii colective prezintă caracteristici speciEice în raport cu

Gunurile private0 Acestea sunt pe de o parte( rivalitatea dintre consumatori( iar pe de altă parte( posiGilitatea de eBcluziune 9Atinson Ki tiglitz( 476@ ,roSn Ki /acson( 46:0

- %n Gun este rival sau diviziGil atunci c3nd cumpărarea sau utilizarea sa de către o persoană

eBclude( în mod deEinitiv 9sau în anumite cazuri simultan:( orice consum al său de către o

altă persoană0 Qn acest caz( eBistă o relaţie unică între Eiecare unitate produsă Kisau

oEerită

Ki Eiecare unitate consumată sau utilizată0 Costul marginal al unui consumator suplimentar

este mai mare ca zero( ceea ce 8ustiEică eBcluziunea sa prin preţ0 - %n Gun este eBclusiv sau

se pretează la eBcluziune sau la raţionalizare( atunci c3nd deţinătorul său 9adesea

producătorul său: este în măsură să împiedice accesul oricărei alte persoane care ar reEuza să-l cumpere la preţul pe care acesta i-l impune0 Deţinătorul unui Gun eBclusiv se Gucură( în

consecinţă( de dreptul de proprietate pe care i-l conEeră legea( uzanţele sau tradiţiile0

PosiGilitatea de eBcluziune garantează deţinătorului Gunului o anumită despăguGire în cazul

renunţării la acel Gun0

Qn literatura economică înt3lnim numeroase încercări de clasiEicare a Gunurilor 9Eăcute pe

criterii economice: de care ne vom Eolosi pentru eBplicarea diEerenţelor dintre ele0 O astEel de

clasiEicare este sintetizată în #aGelul ;040 din care putem identiEica( în mod Eormal( patru categorii

de Gunuri Ki servicii( pentru care consumul este rival sau non-rival( iar eBcluziunea este posiGilă

sau imposiGilă0

'a*el +&)8 Categorii de Gunuri Ki serviciiCaracteristici PosiGilitate de eBcluziune

9raţionalizarea posiGilă:ImposiGilitate de eBcluziune9raţionalizarea imposiGilă:

Rivalitate9raţionalizare dedorit CMX6:

A%unuri pri5ate pure- costuri de eBcludere mici- produse de Eirme private- distriGuite prin intermediul

pieţei- Einanţate prin v3nzarea lor pe

piaţă

$B0 alimente( încălţăminte

DSer5icii colecti5e mi


29/90

$B0 resurse comune !on-rivalitate9raţionalizarenedorită CM Y 6:

CSer5icii colecti5e mi


30/90

C1iar dacă este mult mai puţin Erecventă( această situaţie apare atunci c3nd drepturile de

proprietate nu eBistă sau sunt prost deEinite0 Acesta a Eost cazul( iniţial( al eBploatărilor de aur sau

petrol( Ki astăzi( într-o anumită măsură( cel al resurselor marine 9peKte etc0:0

$Bploatarea lor este Eără îndoială caracterizată de rivalitate( însă primii eBploatanţi nu pot

să-Ki rezerve acele Gogăţii numai pentru ei( deoarece ei nu posedă mi8loacele legale de a

împiedica eBploatarea acestor Gunuri de către noii veniţi0 !umai apele teritoriale sunt rezervate

pescarilor aparţin3nd ţării respective0 Prin eBtensie( această categorie de servicii acoperă( în egală

măsură( Gunurile naturale care sunt în general gratuite Ki pe care societăţile industriale le

utilizează( în mod aGuziv( pentru a-Ki deversa deKeurile toBice( în apă sau în aer@ de eBemplu

stratul de ozon care a Eost distrus de EluorocarGurile clorurate sau stratosEera în care s-a acumulat

GioBidul de carGon Ki care a dat naKtere eEectului de seră( sursa încălzirii planetei0 Capacitatea de

aGsorGţie a mediului natural este rivală( însă e Eoarte diEicil să Eie împiedicată0

$Bistă unele Gunuri sau servicii care pot Ei socotite ca Eiind Gunuri puGlice sau servicii

colective în urma unor decizii politice0 ConEorm legislaţiei naţionale( educaţia elementară ar

treGui să Eie accesiGilă pentru toţi cetăţenii Ki poate oGligatorie0 Acest suGiect ar putea da naKtere

unor discuţii( deoarece o astEel de decizie nu are la Gază caracteristicile economice ale Gunului( ciargumente de ordin social-politic0 Nuvernul uneori impune sau interzice consumarea unor Gunuri

consider3nd că indivizii nu par să Ktie ce este mai Gine pentru ei 9paternalism:0 Acest tip de Gun

este considerat de către mulţi autori drept un Gun de merit0 ,unurile Ki serviciile( cum ar Ei

medicamentele( centurile de siguranţă sau educaţia elementară sunt date de oGicei ca eBemple0

$ducaţia primară poate Ei considerată de către puGlic ca Eiind at3t un serviciu colectiv( datorită

principiului constituţional al liGerului acces la educaţie( c3t Ki un Gun de merit datorită participării

oGligatorii la consumarea lui0

,aileH 94=: ilustrează cele mai importante caracteristici ale ansamGlului de Gunuri

puGlice( miBte sau private 'a*el +&+8 ,unuri puGlice( miBte Ki private'ip de mar9a ,unuri puGlice

pure,unuri miBte ,unuri de merit ,unuri private

pure%ene9iciarul #oţi memGrii

societăţiiConsumatorii Ki

societateaConsumatorii

individualiConsumatorii

individualiE


31/90

;0 Qn cazul Gunurilor miBte se aplică impozite în cazul eBternalităţilor pozitive Ki seacordă suGvenţiiîn cazul eBternalităţilor negative0

,ernard 947


32/90

Această situaţie a randamentelor crescătoare( care este evidentă în cazul eBtrem al

indiviziGilităţii oEertei ca cea a unui tunel( este relativ Erecventă în cazul unui număr mare de

prestaţii de interes general( denumite „monopoluri naturale"( precum producţia Ki distriGuţia apei(

gazului( electricităţii( transportului puGlic pe cale Eerată sau caGlu( telecomunicaţiile 9poKtă(

teleEon:( ec1ipamentele de protecţie a mediului0

#otuKi( în toate aceste cazuri( c3Ktigurile oGţinute pe seama economiilor de scară nu sunt

aKa de mari ca în situaţia eBtremă a indiviziGilităţii oEertei( deoarece numai anumite ec1ipamente

ale procesului de producţie prezintă caracterul de indiviziGilitate Kisau întruc3t limita capacităţii

este atinsă Eoarte repede0 Aceasta deoarece randamentele crescătoare determinate de

indivi)ibilitatea ofertei creea)ă o incompatibilitate între satisfacerea condiţiilor alocării optime+

printr$o politică de preţuri adecvată+ şi obiectivul rentabilităţii financiare& Statul se vede deci

constrâns să intervină+ fie prin acordarea unei subvenţii întreprinderilor private+ fie preluând el

însuşi sarcina ofertei prestaţiei respective&

* Ori0inea imposi*ilit,ii sau a di9icult,ilor de e c@t !i economic& $Bcluziunea necesită capacitatea de a putea identiEica GeneEiciarii( pe de

o parte Ki pe de altă parte( de a măsura intensitatea 9Erecvenţa: cu care aceKtia recurg la serviciurespectiv cu scopul de a cunoaKte valoarea pe care aceKtia i-o atriGuie0

Ori în anumite cazuri( ca de eBemplu iluminatul puGlic( te1nica nu ne Eurnizează nici un

sistem adecvat care să permită rezolvarea acestei proGleme0 De notat că( c1iar dacă acest caz de

imposiGilitate te1nic pare să răm3nă deEinitiv( progresul Eulgerător al electronicii Ki inEormaticii

permite aplicarea unor soluţii de control al utilizării diEeritelor servicii( ca de eBemplu Eacturarea

parcării ve1iculelor pe drumurile puGlice( utilizarea căilor de circulaţie în centrele aglomerate0

Datorită diEicultăţilor te1nice( eBcluziunea poate( în consecinţă( să se traducă printr-un

cost Eoarte ridicat( c1iar eBorGitant( de aceea nu este recomandaGilă din punctul de vedere al

alocării optime a resurselor0

%& "ondiiile aloc,rii optime 6n ca2ul *unurilor pu*lice sau ser5icii

Management Fin Publice

Documents

Transcript of Management Fin Publice