Nr. m Braşov, Miereuri 8 (21) Oetomvrie n. 1914■ i l " " l'V - *V i- I IN rí •-i ; - a r t — .r n . t «, i m. » »■■«— ■.■■I i « .n—. m ■■ III ..i n — -

Anul LXXVtt

AÖONA«í«tULPe< on sa . . . 24 Gor. P« o jóm. 4t so 13 . frttelftfai. . . 6 „

Psnlru fttmènUi şl «frftfnttate:

Pt" on sa . . . 40 l«l. ^ © F é drán SC «

f m , -ZIA R P O L IT IC NAŢIO NAL..

HäHttfNrtiW*ÉâÂàiim ‘

> . ÜrgJU ll j ■nreEaATlfljc^ «sdiéttltv

tarţi* Preţul Capă tarii şi Învoială.

wmrsm*!dM**M««ftna st în-

cspoissă.

p e câm pul de răsboiu .iiUt dltW M iţi ám primit '«ftfla bi­

roul de pMggâ al prtta-tiffiitottfltat or- măioarele comunicate tWteforte cenzurate*

L # f4 ie î ia G atiţk^şlf^M m -ruâ«â»ied.

f to riap ilfa 19 Gctomrirfe*Din cartierul generat al armatei

ifl®Btro-ungare se eomunică:In cntefcilvftifctei dér éri 'spte*<telf

de Chirow şi Przem ysl am obţinut mai succése năâri. Lupta a fost în- H lijită cu deosebire la Mizyoiec. f la p e le noastre au luat în stăpânire H htoulM agterie, care a t e s t până ü i m In stăpânire duşmană şi care #£•& îngreunat tn mod însemnat M u n ţ i i

Spre nord de Miziitfec neutru l|ri>piat prin atacul nostru pâuâ la tifktanţ& de atac.

Spre ost de Przemysl am ajuna m bă Ia înălţimea dela Medyka. La J ttlp a noastră s® H B am respins u n Hac al Ruşilor, continuat şi noaptea, ■lârepU t cu deosebire că tiâ in&lţi- |Mte situate spre sud-vest de Satry-Sam bor.

In valea Strij şi Swica trupele d ia s tre de operaţie continuă să îna­inteze. Lupta a continuat eri şi în m ai m ulte puncte de-alungul râului S ip . Atacti! dtrşman îndreptat în contra trupelor noastre, cari sub scutul întunerecului au trecut la la* roszlaw pe celălalt m al al râului, a

Documente din ajnnul răsboialni.

»Nord-deutscbe A. Z.« publică o serie de documente dinaintea rbaboiu­lui între* cari extracţe şi dări de seamă ale diplomaţilor germani din străină­tate. lată » unul din aceste documente :

La 38 Mái 1914 a avut ioc o conferinţă la şeful amiralităţei ruse, In care a au fixat bazele pentru ne­gocierile asupra unui acord maritim anglo-rus. Acest acord trebuie Să pHftraxâ, ca şi acordul m aritim franco-rus, acţiuni convenite mai în- tâiu însă separate ale flotelor ruse şi engleză In regiunea Bosforului şi Dardanetetor. Va trebui să se pre- vază întreprinderi temporare în strAmtori cum şi operaţiuni strategi­ce din partea Rusiei; în caz de războia vasele ruse a r trebui să poată să se servească cu consimţi* Mlftltul Angliei de porturile engleze din Mediterana engleză, precum baza comună a acordului francez permite Hotei ruse de a se baza în Medite- rana occidentală pe porturile fran­cele.

»Vossisehe Zr.c comentând aceştiazice :

Rezultă că trecerea vaselor rusé ; prin Dardaneie^tn >oaz de urgenţă prin

forţă şi violarea neutralit&tei Turciei era de multă vreme un plan comun rusesc şl francez şi a devenit In cele din urmă un plan anglo-rus. Se în ţe­lege prin urmare ce rol a jucat misiu­nea maritimă engleză la Constantino- pole şi pentru ce Turcia avea trebuinţă a& se scape de ea şl să Inchiză Darda-

eşuat complect.In Polonia rusească cavaleria

Aliată germ ană şi austro-ungară a fespins un puternic corp duşman de cavalerie, care a încercat să spargă Mnia noastră spre vest de Varşovia, peste Sochaczewe.

Generalul H âftr, locţiitorul şefului statului major.

Luptele franco-ruso-gerMane.Berlin 19 Octomvrie.

încercările de atac ale duşma­nului spre ost şi nwd-ost de Lille au -fo st - respinse de trudele noastre tu m ari perderi pentru duştttăt».

Pe c â n tu l de luptă din ost si­tu a ţia e neschimbată.

1 ■ netele.j

P r e s a otom M n& ţ i i&ofeois- l a s u d - a f r i c a n ă . Cercurile tur­ceşti dau mare Însemnătate ştirilor despre răscoala sud-africană, care ar putea prlcinui Angliei serioase încur­cături. » Terii j umani Haktfeat« scrie In­tre altele: Această răscoală ar putea

socotită' Ca începutul decăderii impe* rialul colonial al Angliei. Istoria, în sute de exemple, ne arată cât de iute seprepagă mişcările de acest fel. Dacă

*aeisMtesfte în Europa continuă, dacă celelalte colonii engleze urmează acest exemplu al Transvaaîu.ui, ar fi greu de închipuit o cale de scăpare pentrti Anglia.

i

êmfa §m iCum a.prim it komtl României.

« Inl8fi6>Románk lUg& peâppinţuI Carol să* dMteeaseă m *fi donaatiorul ţlsfior surori.

Propunerea âcèâéta rûSiâe tăfcută fritt^fiMUmu. Ba ^nfâmpfiEftlte ‘‘feupă csm s e ş t ie ^Âfarite greetă^ţi, mai cu seamă 4#** néféieMdâ aproteftoategelul Wtiteim,

_ Mai era apoi eeafiietul aeut-dtatve\ Prusia Austria. !

La U Mai însă, prinţul Garol după ce, emqfâtâil, Iţi !tă*fus bună de la 8cumptf*săiţinuţi, ptecă la castelul! Mftmii iMeror^aaa «Sdra ‘Sa Maria. Aeolo lăs& ebgtuoHil lui de ofiţeri de dragoni, tinbir&căndu-se cu hainef civile. Trecu Rinul ca să ajungă Ia Bofin,« îh gâfâi aţf^ mnău-i tonsitierni db ca­binet wn Weşner, «Sre tirebuia «&-1 ÎU- seţessoă.

A‘t ic u r i soeWâ ia FHbourg, apoi la Zfiricb. unde evau aşteptaţi de

‘tfarOtfUl'Ue^Mlfyânfisch.Toate drumurile spre Ronîă>iia e-

râu^pîrne de’pericole, '%e oi#«ce dacă auteril^ite austHace fi sesttneacut Tar fi arestat ca ofiţer prusian.

Greu era şi drumul prin Marsilia sfu 'Geaua la OonAfăutiffOpol 'şl mai

greu prln Rusia. Ou toate pericolele, prinţul se hotărâ să la drumul Vlena- Bariaş.

In Blveţia, înainte de toate, tre­buia să-şi procure alte paşapoarte şi 'gliirifr un ajutor nepreţ^lt în persoana iul Ladatnnlan Apli din Baint-Gall, care fusese de1 multe ori oaspetele familiei prinţului la Weinbürg, lângă lacul Constanţa, proprietate a prinţului Ca- rol Anton.

Acesta procură paşapoarte prin- ţulfil'şl domnilor de Werner şl Mâyen- fiseb. In acelaş timp, Prinţul Carol acrie împăratului Napoleon ab Franţei Atiftâudu-i motivele cari ti fac să răs­pundă la apelul României.

Domnul de Măyenflsch plecă îna­inte la Münleh, cu doi servitori şi cu CCa mai mare parte do bagaje şi Ia Zürich nu rămase decât principele eu domnul de Werner.

La 14 Mai desfăşură de pe ru- fârie monogramele şi coroana de prin­cipe, bagajele fură reduse. Cei doi călători citiră tn ziare, că Turcia şi Rusia vor sft ocupe România.

A doua zi, la 15 Mai, prinţul şi tovarăşul său luară paşapoarte, ai prinţului fiMd pe numele de Charles Hettlagen, care se ducea la Odessa pentru afaceri. Prinţul îşi puse şi o§ereche de ochelari. Astfel, plecă din

firlch şi Ajunse la Hfioieh, unde se

Străinătatea k moartea Regeim Carol.Requiemul fiela Budapesta.

Vineri s?a celebrat' la Budapesta un requlem pentruregefeCarol Io capela orto­doxă romftiă. Serviciul funebru a fost oficiat de protoslncelul Bogoevici în faţa unei mari asistenţe.

Se aflau de faţă ministrul instruc­ţiunii publice Jankovits, ministrul apărării Hazai, secretarul de stat

■ baron Perényi. Aceste trei persoane, cari reprezentau pe guvernul ungar au prezentat condoleanţe din partea guvernului consulului general d-l George Bliciurescu. Au mai luat parte la ser­viciul funebru primarul Budapestei, Barczy, o deputaţlune de ofiţeri în frunte cu comandantul garnizoanei, gen. Sorsics, mulţi generali, notabilităţi şi consulii statelor străine.

Requiemul dela Sofia.Regele Ferdtnand principii Boris

şi Cyrill au mers Vineri dimineaţă la biserica catolică spre a azista la un r&juîem pentru regele Căfrol. La eşirea de ia söriribiUl religios regrie *a jWfU- zőntat însărcinatului de "áfaceri al Ro­mâniei profundele sale cOndoteanţe pentru moartea Régeiül CafOi, îh persoaBii căruia, a zis regele, perde un mare amic.

Requiemul dela RomaLa serviciul funebru cétébrit Vi­

neri la Roma pentru regele Garol în biserica ortodoxă ' guvernul italian a fost reprezentat de subsecretarul ex­ternelor d, Borsarelii.

La serviciul divin au asiătât dl. Ghica, întreg personalul iegăţiunii române, ambasadorii Rusiei, Germaniei, Angliei, Spaniei, reprezentanţii amba­sadelor Franţei, âusiriei, Statelor Unite, ministrul Greciei, consulul României şi numeroşi diplomaţi. Gen. BrusutI re­prezenta pe rege. Au asistat de Ase* menea miniştrii], Gasei regale, MatHod, prefectul palatului Boieadolmo, Ofiţeri din armată şi marină în mare ţinută, şi autorităţile. După ceremonie re­prezentanţii Casei regate şl diplo­maţii aú prezentat condoleanţe driui Ghlka,

Condoleanţele comitatului Timişoara.

Adunarea generală a comita­tului Timişoara, ţintită Vineri, a exprimat condoleanţe ca ocaziunea morţii Regelui Garol I al României.

H ă s e o a l a C u r c i l o r Din Con- staottnopol se comunică următoarele:

In apropiere de localitatea Tar- gheVAr a avut' loc o nouă Inptă Intre Curai şi RUşi, cari ^a terminat» cu re­tragerea Ruşilor. Oausadacestef răscoale este, că Ruşii-au postit satul Govl mă- celărând populaţia.

2 Oetomvrie 1886 2 Oetomvrie 1914.Ce fatală coincidenţă:Prima călătorie a Prinţului Carol

Ia Curtea-de-Argeş s’a făcut In 2 (14) Octomvrie 1866, va să zică înmormân­tarea se face chiar In ziua aniversării a 48 tot în Curtea-de-Argeş. lată ce se poate citi în «Memoriile» sale:

«2 (14) Octomvrie. — Deja pe la 6 ore dimineaţa plecară peste munţi (dela Câmpulung) la Curtea de Argeş. „Pe la amiazi prinţul soseşte ia ţinta călătoriei, unde zace lângă Argeş, in adevărată uitare de lume, un mic giu­vaer al arhitecturei, biserica episcopală a Curţei de Argeş.

Din nenorocire însă, această mi­nunată clădire se află într’o stare tristă; interiorul e distrus de foc; trăsnetul a izbit unul din turnuri şl un zid a fost ştirbit de un cutremur de pământ. Din fericire frumosul monument arhitecto­nic e întreg din piatră, aşa că n’au ars dec&t părţile do lemn, întrebuinţate la îufrumseţarea interiorului...

Orăşelul Curtea do Argeş, la 3 km. dela biserică, a fost în veacul al 13-lea reşedinţă princiară. Orăşelul zace într’o poziţie plăcută în valea largă a -Arge­şului, împresurat tn depărtare de munţi de o formă frumoasă. Astăzi e plin de pitorească viaţă, alcătuită de porturile pestriţe al populaţiunei ţărăneşti»,..

Şi aci au să se odihnească rămă­şiţele pământeşti ale micului Prinţ de?a 2 Octomvrie 1866, devenit Marele Rege ai României independente, la moar­tea sa.

V. Gh. Borgovanu, prof.

îm p r u m u tu l d e r ă sb o iu a l G erm aniei. Din Berlin se anunţă că până la 30 Sept. inclusiv s’au văr­sat 2771 ratiieane de mărci pentru Îm­prumutul de răsboiu, adecă 62 la sută dîn suma totală a subscripţiunllor, a- decă un miliard mai mult decât suma piătfbilă la prima dată a vărsământu- lui, care a fost la 22 Septemvrie. La această dată 40 la sută din suma sub­scrisă era plătibtiă. S’au vărsat atunci i 54,26 Ja sută pe când 20 procente erau de plată la dăţile 13 Oct., 1'2 Notmv^ 9 Dtc. ;

Norii ofiţerinustro-BBfari.

Sfiliitni geweriilMmvini ‘afc tnH ragdrc ă tră n o u tie tt ţe r i . ,

ArhidtrcMn Ftedâric, AOttHtndmiCnft şgf aL armatei, <a adresat eterilor ^aca­demiilor militare şi şcoaleior militare, cari, terminând studiile, au întrăt In armată, Cuvintele de salutâfe Urină- toAre:

»Trimit salutările mele cele hfâi cordiale de camarad, tinerilor ifejftbf- nici, eărora prin graţia AUgttStiiftll nostru suveran Ie deVîfte inaf%a cire de a putea să fiăşdâ^ă sdb tffh- pelele noastre victorioase.1 Sttiit titeîte- dinţat că tinerii mei camâtăiti, Ciddîn- cteşi tradlţiimii ofiţmflbr Att8tec»qingari — în totdeauna dstete’ă’ şP'âoâEriăiW din nou în riteie m m m piW m tg& k vitejilor —'* întră 1 în* Idfiti m m â m jUfămâbt de, a îttVh^e‘iSim 'aete muri ^ i l ^ ’b iittă riitâ l^ 'ire ib • f M i l kTelegram a Maj. Sale Mbnâdhttlui

Gadeţii eşlţ! din»şeoalele îşitijtm spre a întră !n armktă. adresând 'Mm* Sale o depeşe de omdfti, W»l RrafÎilJ le^a răspuns prin4 U ftA im te :

„M. S. a primit cu satilifâ^ftîiîe sinceră otnagiiîe ce i S’ău ffiez&hltt în cuvinte călduroase de câtrâ dfi- ţerii cari întră prematur în a‘rtnatâ şi mulţumeşte îu modiil chX mai cordial pentru devotamentul dr^dîU- cios m anifestat Augustului suveran în această ocaziune de iHâfe ÎUsem- nâtâte. M. Sa binevdeşte'îu "âdUMli tim p a exprima ferrria Spăfafiţă ’dă nouii ofiţerii, dări alâar^ă dU dUTd- ziasm să-şi îrfdeplîneââdă dâfdria în faţa inamicului dklâuzlţi Jde ^fâtdc- ţiunea AtotputernicdîUi, vdr dorifH- bui cât vor putda măi ‘blrîe cu du- râgtiil tinereţii la VîCtdiia Şi ? lă ^Jb- ria armatelor noastră".

Telegram a moştenitorului Francîsc.Arhiiuoele ‘moŞlenitor Ccfbl Francisc

Iosef a ttfdiis t<fl%raufta urdifttoZte:

AMâlţUtaflrfte mele cele mai căl­duroasei pentru manifestaţhţuea*voastră Inspirată de spiritul adevărat militar. Gânduri te mele sunt la tinerii moi 4a* marati, cări consacră azi bumitşrAfttt-

.gele lor pentru îinpărâful nostru ra t şi pentru patrie. Sigur de vifâfffa voastră de a lupta, de credinţa şi de bravura VdâStră, rog pe Atetîfiiternicul

afia d. de Mayeafisoh. Acesta luă loc într’un vagon da clasa 1, iar prinţul şi

-4. de Weraer intriun vagon de clasa li.

Teama era să nu fie recunoscut la VIena. La 7 ore dimineaţa când sosi în aeea gară, peronul era înţesat de soldaţi. Erau şi câţiva generali austriad, pe cari principele îi cunoştea personal. Totul trecu însă tn linişte. Ungârta era în agitaţie militară. La 18 Mai prinţul sosi la Bazlas, de unde; trebuia să scoboare Dunărea, Nu cir-: culă Insă nici un vapor din cauza; transportului trapelor. Şederea în acea localitate era însă plină de pericole, căci în orice moment putea să fie recunoscut. La masa restaurantului se vorbea poiitieâ. Prinţul auzi spunân« du-ae : Noul principe se va face şi el nesuferit ca şi Cuza«.

Aliul spuse : »Nu va trece mult şi valahii 11 vor da afară«. Cuvinte re nu erau tocmai Încurajatoare pentru tânărul principe.

La 20 Mai st. o., în sfârşit, prin­ţul se sui pe un vapor, ocupând o cabină de clasa I I ; In alta se afla Brâtianu, care venise dela Paris. Tre­cură Porţile de Fier şi pe la 4 ore seara se văzu fluturând drapelul ro­mânesc din Turnu-Severin.

Prinţul se sooborâ Împreună cu Brătianu. Căpitanul vaporului însă ti

p- i ................ . ... .......... . i.—: : ------- - " 1 r 1 ..*....i1sîntrebă pentru ce se opreşte la Turnu- Severin, daeă ere bilet pentru Odessa.

— Mă Întorc acum, spuse prinţul Caro).

Dar abia f&ou câţiva paşi pe Solul românesc &şl auzi pe căpitan exclamând : _ **

— Dumnezeule, trebae să fla prin- ţul de Hohenzuilern.

Căpitanul vaporului 11 recunoscuse.

Primirea în Ţară.Un poştalion aştepta pe prinţ

csre plecă însoţit de Brâtianu, după’ce prinţul trimisese o telegramă locote- nenţei domneşti din Bucureşti.

in zorii zilei ajunseră la Cralova. Populaţia era Înştiinţată de sosirea prinţului printr’o telegramă din Bucu­reşti. Toţi îl edrâ în cale; primarul îi ură bună venire. După un ceas de o- dibnă, trăsura porni, Însoţită de astă dată de miliţieni călări. Pretutindeni populaţia era înaintea (rinţuiui şi la 10 Mai stilul nostru, prinţul îşi făcu Intrarea în Ca­pitala ţărei unde fu primit cu o deosebită cinste şi cu un entuziasm de nedescris. In aceeaşi zi depuse jurământul la Mi­tropolie.

— Trăiască Carol I, striga mul­ţimea entuziasmară pe străzile Capitalei.

Prima grija a tânărului principe a fost să-şi cunoască ţara, să cunoască

pe acei pe cari avea eă-i guver­neze. Primul său minister fu compus din: Ion Brătianu, Lascăr Catargiu, I. CantăCUZiiio, P. Mavrdghefii, cOtenfci loau Ghica, C. A. RoSetti şi Dcmctru Btttrite, singurul azi în viaţă.

Făcu o iungă'c&lâtiârie p’Hn toată ţara, fiind pretutindeni primit cti tln entuziasm de'nedCScris, tutindenl Iubit prin farin eoni sale. Deşi tânăr, domnitorii) ţătei teSţfta tutUt’Or un deds^blt Tesphct, IhSbţltdAe cea mai vie simpatie. f

A avut de luptat cu multe greiţţtţi prinţul Carol, cu greutăţi atât eXterne, cât şi interne, şi poate mai ales cu cern interne.

Regele Garol tâmplar.— Defunctul Rege era sculptor în lemn şi avea un atelier care-1 costa

80.000 lei pe an I —Acum două zile, — pe calea Vic­

toriei — un domn pe care-1 întâlnesc cam prin toate părţile pe unde mă obligă profesiunea să circul, se apropie de mine şi-mi spune, în chip discret:

— Ştii că regele Cârd se ocupa cu tâmplăria ? Du-te în strada Ştirbii- Vodă, acolo vei găsi atelierul lu i , . ,

Pagina î . G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 282—1914.

■ă blsecuvinteze armele voastre v irane şl ■& vă hărăzească să duceţi la Isbândă steagurile vechi şi venerabile amenin­ţate de inamici crânceni«.

Cetirea acestor telegrame a fost primită pretutindeni cu entusiasm

Convorbire cu Generalul Auffenberg.

»Peşti Ujsâg« a pub ija t o con­vorbire ou generalul Auffenberg, fost comandant al unei armate, care, după cum se ştie, sufere de disenterie şi de tueă, cauze pentru care a trebuit sS ie demită din comandamentul său.

Generalul Aufteoberg a declarat că şeie şase diviziuni de sub comanda­mentul său a’au luptat cu mare vitejie, dar ră ar fi nedrept de a crede că ad­versarul le t In ferio r,Ruşii au arătat, pentru prima oară că sunt soldaţi buni şl că trupele lor sunt bine comandate. Artileria rusă e de primul ordin ; dar Io asalturile cu baioneta, vitejia trupe­lor noafetre e precumpănitoare sl ne-a dat victoria dela Komarow. Bătălia dela R&warueka a rămas nehotărâtă, dar duşmanul a suferit pierderi mari. Ne*a fost cu neputinţă să coutiouăm ofensiva noastră, de oare ce superiori­tatea numerică a vrăjmaşului era prea covârşitoare.

:,.v in liniile ruşilor, cadavrele for­mau ţin dig, o tntăritură de patru me­tri înălţime, pe care a trebuit duşma­nul să treacă ca să ne atace.

In timpul când am fost pe tea­trul de răsboiu, a spus generalul Auf- fenbeig, holera nu a bântuit In ar­mată noastră. Am gă^it nişte boli avi de holeră numai lotr’un sat rus ocupat de husarii noştri, dar unde ruşii s’au ferit âă pătrundă.

Generalul Auffenberg nu se În­doieşte de triumful definitiv »1 arma­telor austro-germane; totuşi, a decla­rat că ou se poate prevedea durata a- cestui răsboiu.

Dar generalul Auffenberg e con­vins că austro-germanii nu vor ceda*

A d u n a r e a o o m U n tu lu i T i­m i ş o a r a . In protocolul şedinţei Adu­narea a acceptat o rezol u ţiu ne expri­mând patr'oti-mul şl jertfirea de sine care Însufleţeşte p * toţi locuitorii fărâ deosebire de confesie şi naţionalitate. D-l Aurel Cosma a declarat la nu­mele Românilor că primeşte cu entu­siasm resoluţiuoea patriotică. Arhiman­dritul sârb Wladtmir Dimitrievici a a- derat şi el la rezoluţiune.

Ş U R I .- 7 (20) Oct v. 1914

lU litlf l Maiestatea Sa Monarhul Ş dispus prea graţios tiecerea la pen­sie dj» cauze sanitare — la cererea prppriă, — a colonelului Dionlsiu Fio• rtan dela reg. de infanterie Nr. 33; şi din acest incident! s’a conferit ordui: Coroanei de fler clasa a 3 a fără taxă.

Pronotionş. D-nul Liviu 7. Căm- peanu, medic la clinica de ochi Nr. 1 din Budapesta, a fost promovat doctor In ştiinţele medicale.

întregirea efectivului armat prin glotaşi. Cu privire la noua chemare sub arme a glotaşilor se mai comunică din Budapesta următoarele:

Pe baza articolului de lege XX, din 1886 pot fi atraşi la caz de tre­buinţă extraordinară, glotaşii de clasa Întâi, ca Întregire ia armata comună şi teritorială (honvezime). Bazându-se guvernul ungar pe această dispoziţie legală, a hotărât, In comun acord cu guvernul austriac şi ministrul comun de răsboiu, ca glotaşii născuţi intre 1878 şi 1890 (dela 24—36 ani) cari nu sunt instruiţi milităreşte să fie acum conscrişl şt Ia caz că va fi trebuiuţă de ei să fie deja acum vizitaţi de sunt apţi la purtarea armelor şi dacă e trebuinţă să fie chemaţi la serviciu de arme si instruiţi in legăturile armatei comune Ordonanţa guvernului se va publica in zilele aceste. Conscrierea acestor glo­taşi se va termina la 29 Octomvrie, iar revista de control — al cărei scop e să constate, care este apt de servi çiu la arme — se va ţine tn ziua ce se va publica tr tre 16 Novembre şl 31 Decembre. Mal târziu se va aduce ia cunoştiaţă publică când vor fi che maţi sub steaguri aceştia pentru a primi instrucţia militară. Contingentele telor mai tineri vor fi chemate Înainte de cele a celor mai bătrâni.

Cutremur de pământ în Grecia, ehdimineaţa pe la orele 8 cutremure sis- mice repetate au zguduit Întreaga Grecia. Din Atena se comuniră: Outre- murite sismice au continuat. O primă sguduire a durat 20 secunde. Multe case sunt crăpate, câteva e’au prăbuşit ia Pireu. O primă sguduire. Ia Teba, a ţinut 25 secunde şi a fost însoţită de mugete subterane. Locuitorii cu­prinşi de panică, au părăsit casele şi s’au adăpostit sub «orturi. Aproape toate casele au suferit stricăciuni. S’a trimis in localitate de Urgenţă merin* de. La Atlanta au fost iar multe stri­căciuni şi tot astfel tn Chalcedonia Toate gările de pe linia Larisa au su­ferit mult de pe urma cutremurului, satul Kappereii, de lângă Teba, a fost cu totul distrus. Şi In satul Pyri tn Pe- loponez s’a resimţit puternic cutremu­rul dar cutremurul a fo**t mai violent în Ciciade, In insula Eubea şi insulele bmiene, precum şi tn pioviacfa Beuţia. Până la orele 4 seara, 20 sguduituri au cutremurat pământul. Numărul ră­niţilor la Teba şi Împrejurimi nu este tnsă prea mare.

Pentru familiile mobilizaţilor amprimit delà N. N. sublocotenent Loco suma de 3 cor.

Gonzllui co <»111181 ai oraşaBui Bra­şov v> ţinea în *8 1. o n. u şedinţă.

U tiami decret semnat de Regele Caroi Din Huzureşti se anunţă: »Moni­torul Oficial« de ieri a publicat ultimul decret semnat de M S. Kegeie Caroi tn ziua de 26 Septemvrie, adecă cu o zi Înainte de a-şi da obştescul sfârşit.

In baza acestui decret, ofiţerii şt trupa batalionului 2 vânători „Regina Eiisabetam vor purta cifra M. Sale Re­ginei Elisabeta.

Ruşii şl capitularea cetăţii Prze-mysl. Din Viei'a se anunţă:

Scrisoarea următoare a fost adre­sată comandantului fortăreţe! Przeay«l tn ziua de 2 Oct. după amiezi, de cătră un parlamentar:

>D-le comandant, norocul a părăsit armata austro-ungafft; ultimele lupte pline de succes pentru trupele noastre mi-au dat putinţa de a Împresura for- i tăreaţa Przemyşl Încredinţată Exc. V. Socotesc că e cu neputinţă să obţineţi vre- >

un ajutor de undeva din afară. Spre a evita Exc. V. negocierile asupra predârei fortăreţe! şi pentru că ar fi posibil tn acest caz a abţine de ia înaltul coman­dament condiţii onorabile pentru d-v. şi garnizoană, dacă Exc. V. doriţi a în­cepe negocieri, binevoiţi a comunica condiţlunile d-v. loc.-colonelul Wandao, delegatul nostru întărit cu puterile cu­venite. Profit de ocaziune spre a exprima Exc. V. Înalta consideraţiune. Coman­dantul armatei împresurătoare, General Radko Dimitrieffc.

Iată răspunsul dat Îndată de co­mandant:

»Socotesc că este mai prejos de demnitatea mea de a răspunde tn fond propunerii d-voastre. Comandantul gar­nizoanei Przemyşl c.

0 licitaţie publică se va ţinea tn 26 1. c. dim. la orele 9 in depozitul de mărfuri ale gării.

Mulţumită. Comandantul spitalului de rezervă Nr. 2 din casarma neagră exprimă tn numele soldaţilor răniţi reuniune! femei'o»* române din Braşov precum şi reuniunei femeilor israelite mulţumite pentru darurile marioimoase primite. Căp. de Bayer.

ApOllO-BiO. in programul pentru Marţi şi Miercuri: Vin bandiţii! (come­die In 2 acte), Tiranul (dramă crimi­nală în 3 acte). Albania (vedere) Babby şi gemenii (umor) Revande ffarză).

ULTIME ŞTIRI.Un miliard pentru pregătiri

militare în ItaliaO telegramă din Milano comunică

urm ătoarele: rDin Florenţa se anunţă, că re­

gele Italiei de acord cu miniştrii şi cu şeful statului major, au hotărât să se destine un miliard pentru pregătiri m ilitare.

Politica externă a Italiei. Din Borna se anunţă:Ministrul Salandra luând in­

terimatul portofoliului afacerilor streine a pronunţat un discurs dedarândy că directivele politicei externe a Italiei vor fl şi de-acum înainte tot aceleaşi, cări au fost până astăzi Pentru continuarea acelor directive este nevoie de su­flete hotărUe şi senine, de o ve­dere limpede a adevăratelor inte­rese ale Patriei, de o\matură chib­zuială, care însă nu escludef dacă va fi nevoie} o acţiune energică şt repede.

Proprietar :Tip. A. Mureş! a nu : Branisce & Comp.

riftctor r«apon»ab ‘ Ioan Lacea.

Nr. Mag. 19876/914.

Publicaţiane.S unt de Închiriat în d a tă ur­

m ătoarele locu in ţe:1. M oara de odin ioară o răşe­

nească din V alea M orilor c) Nr. 23, e de înch iriat ca casă de lo­cuit fără folosirea dreptului de apă.

2. In casa orăşenească din S trad a P o rţii Nr. 45 este de în -

ch iria t locu in ţa despre stradă, eta- gin I, co n stă to a re din 2 odăi, cuină şi localităţile la te ra le co­respunzătoare.

Inform aţiuni m ai de ta ila te se po t prim i în despărţăm ân tu l V al M agistratului orăşenesc pen tru a- faceri econom ice (S trada A urarilo r Nr. 5, etag in II), to td eau n a în oa­re le an tem irezane.

B rassó , în 14 O ctom vrie 1914.Magistratul orăşenesc

Nr. 18975/914.

. Publicaţiune.In 30 O ctom vrie 1914, la 10

oare a. m., se va ţin ea licitaţie în localul oficiului forestier orăşenesc din B rassé, pen tru darea în aren ­dă a drep tu lu i de vâna t din revi- rele forestiere orăşeneşti înşirate mai la vale pe tim pul delà 1 A ugust

1914 p ân ă la 31 Ianuarie 1915, şi anume:

H otaru l B ranului cu 2868 jug. ca ta s tra le .

Hotarul G em ătului cu 2515 „ „„ SatuluDg cu 7181 „ „„ Zizinului cu 4801 „ „

N ainte de a tncepe lic ita ţia trebue să depună fiecare lic ita n t 1 0 # din p re ţu l de esclamare.

Cum părător a\ obiectului lici­t a t răm âne oferentul cel m ai m are ; cu to a te acestea însă rep rezen tan ­ţa com unală îşi rezervă d rep tu l de a ap ro b a şi ofertai cel m ai m are.

M ărim ea p re ţu lu i de esclam a­re, precum şi oondiţiunile lic ita ţi- unii şi cele a le con trac tu lu i de arendare le p o t afla şi ceti cei interesaţi în can ce la ria oficiului forestier orăşenesc, to td e a u n a 1u oarele de oficiu.

i - i M agistrata! orăşenesc.

S p ec ia lita te de apă r-:neralfi.

IsTorul MATILD din Bodokeste cel m ai ap rec ia t rep rezen tan t al apelor m inerale alcalioe.

A pă m inerală de prim ul rangcare am esteca tă cu vin este superioară celorlalte ape m inerale.

Beutura de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale

care în urm a con ţinu tu lu i şi tngrijirei conştien ţioase şi cu­ra te a isvorului, se p referă din partea m edicilor apei mi­nerale m ondial lenum ite G ieahhbler.

Cel mai bun semncontra falsificărilor a apei: m inerale MATILD este lim pezeala absolută pân ă la cea din u rm ă picătură.

Deposit principal a apei M ATILD în B raşov la firma E- 0- k L- THEIL, s tra d a gărei Nr. 25. T elefon 364 se capătă în cele m ai m ulte prăvălii eh ape m inera le şi în re s tau ­ran te le m ai de frunte.

Ju toa tă stim aAdminieţraţia isvorulni, lo se f GyOrgy,

ŞepSibodQk (A rdeal).' ;.î2î>37-200.

si Cafenea ,JM E T R 0 P 0 L VA m onoarea a aduce la ounoştin ţa On. public din Braşov şi ju r

şi On. oaspeţi din R om ânia că am lu a t în an trep risă . ’

Hotelul şi cafeneaua „Metropol”Braşov, S tra d a N eagră Nr. 2.

renovat şi aran ja t cu to t confortu l necesar. 20 camere,R og cu to a tă căldura Onor. D om ni şi Dame din R om ânia a

cerceta H otelul în sesonul de vară.A sigurând pe Onor. , v is ita to ri de un serviciu p rom pt şi cu a ten­ţiune, sper că voi fi sprijinit în nona m ea în trep rindere cu de­

osebire din p a rte a On. public rom ânesc.

Cu to a tă stim a

Iancu Axente.

• Când să-l întreb, să-i cer amănunte, domnul dispăru prin mulţime.

Şl cum eram p’apmape de Ştir­bei Vodă, coborât strada. Abia făcusem patruzeci de paşi şi mă opri in dreptul Administraţiei domeniilor Coroanei. Miel o firmă, nici un semn exterior nu «răta că In clădirea ce o aveam In faţa ş i a e instalat atelierul de tâmplărie al regelui Oarol. Şl totuşi instinctul meu de gazetar îmi spunea că acolo e atelierul. Şl era firesc ca atelierul re gélül să fie aproape de Palat, pentru că Suveranul nu avea de umblat mult cş să ajungă acolo. Din curtea Pala­tului trecea tn aceea a Administraţiei domeniilor Coroanei de unde, travbr- sâod strada Stirbei-Vodă, intra In cur­tea atelierului de tâmplărie.

In clipa în care deschideam poarta care dă In curtea atelierului regal, gân­dul meu zbura la »domnul« cu care vorbisem du câteva minute mai Înainte. Căuta! să-mi amintesc numele acelui domn; zadarnic. Nu-1 cunosc. Suntem prieteni »de căciulă«. Ne vom fl văzut pe undeva, vom fl schimbat, în vreo aglomeraţie, câteva cuvinte — de atunci domnul acesta necunoscut, mi se iveşte tn cale ori de câte ori duc lipsa unui subiect de articol încep să cred tn Pro- vedinţa gazetarilor. •.

Atelierul e închis, na funcţionează

acum, căci »paţronul« e trecut în lu­mea drepţilor.

In corpul de case din fund, locu- eşte şeful atelierului d. loseph Mihalek, dar nici dânsul nu e acasă. D-na Mi haiek, cu care schimb câteva cuvinte, nu ştia sau nu vrea să-mi spună multe... In cele din urmă, un lucrător bătrân, venit ca să tntrebe nu ştiu ce, îmi des­chide atelierul, mă conduce şl, tncet- încet, fără să-şi dea seama, reuşesc să aflu din gura lui multe lucruri intere­sante.

Este o tradiţie, In casa deHohen- zollern, — aşa se afirmă, cel puţin — ca fiecare prinţ să înveţe o meserie. Unul e cizmar, altul croitor, altul fie» rar, Regele Caroi era tâmplar, mai mult era sculptor in lemn şi avea o adevărată pasiune pentru această me­serie.

Interlocutor meu mă conduce prin atelier, — o sală lungă de vreo 25 metri, instalată cu toate sculele şi a- paratele de lemnărie. Maşinele sunt puse tn mişcare prin electricitate.

— Eu unul, deşi lucrez tn acest atelier de vre o şaptesprezece ani, nu l’am văzut pe aci pe Majestatea Sa. Dar Îmi povesteau lucrătorii cari erau înaintea mea aci, că regele Caroi avea obiceiul sfi vină destul de des prin ate­lier. De regulă venea un lacheu care anunţa vizita regelui. Apoi, peste câ­teva minute regele sula cele câteva

trepte de iftngâ poartă, Intra tn camera cela mică, unde sunt modelele, — ca­mera de lângă stradlţ. Îşi lăsa chipiul acolo şi tntra apoi cu capul gol, In a- teller. Venea lângă fiecare lucrător, ob­serva lucrul, se interesa cu amănuntul de fiece obiect şl vedea, pe figura iul, că era foarte mulţumit. Apoi ieşea prin curte unde i se aducea chipiul şi se întorcea Ia palat.

— Cum s’a întemeiat atelierul a- ceata ?

— Pe vremea când regele Caroi a venit !n ţară, nu exista la noi un a- telier de tâmplărie fină şi mai ales un atelier de sculptură !n lemn.

„Regele a adus atuncia, — nu ştiu dacă chiar de ia venirea lui sau câţiva ani mai târziu, — pe un foarte bun maestru, unui Martin Stehr şi i-a deschis un atelier pe care l’a instalat lângă Cişmegiu.

„In urmă regele a cumpărat locul acesta şi a pus să se construiască un atelier special pentru tâmplărie. Atelie­rul era condus tot de Stehr. Regele 11 iubea foarte mult pe acesta. Erau a- proape prieteni, aş putea zice şi dovada a făcut-o regele când, Intr’o vară, In- nainte de a pleca ia Sinaia, a venit să-şi ia rămas bun de la Stehr. Acesta era bolnav greu. Regele s’a urcat în camera lui şl a s*at vre-un ceas lângă căpătâiul bolnavului.

„Şi după moartea lui Stehr regele a arătat aceias vin interes atelierului.

— Ce se lucra tn atelier ? Lucrări particulare, comenzi f

— A, nu. Lucram numai pentru easa regală şi princiară şi pentru aşe­ză minte! e de cari se interesa tn special regele. Am lucrat toată lemnăria pen­tru castelele de ia Sinaia, pentru fon- daţiunea universitară.». Uite, acuma chiar, avem de lucru pentru castelul Foişor de la Sinaia... Se destinase acest castel nou pentru prinţul Cnrol, dar de sigur că acuma castelul acesta va trece prinţului Nicolae, rămânând ca prinţul Caroi, moştenitor al tronului, să locu­iască tn castelul Pelişor...

— Şi cu atelierul ce o să se facă?

— Nu ştim. Majestatea Sa trebueaă hotărască IM . i ‘ ■'

— Ce buget anual aveţi ?— 80,000 lei.—» Frumoasă sumă.— Da, frumoasă. .

■ * ■

M’am mal preumblat; vre-un sfert de ceas prin atelierul regelui Caroi şi am văzut lucrări cu adevărat frumoase, sculpturi artistice modele făurite de defunctul rege, — lucruri cari 11 pun pe Vodă Caroi lntr’o lumină nouă şl, de sigur, demnă de cea mai pură ad­miraţie.

Fortunlo.

Lemne de fag prima pentru aisuscate, fe res tre ite şi crepate dela v 2 stân jin i în sus, duse acasă li- ferează cu bani gata firm a P ortlan d Cement fabrlk ,

Kugler & Cie Braşov« C ancelaria s trad a H/rşer 18

Telefon N r. 3. Fabrică lbS,L a cumpărare de an vagon

preferinţă de preţ. 4—6

C o n c u r s .Institutul de c red it şt economii

societate pe acţli »Zlagneana“ dinZlatna pub lică p en tru ocuparea postului p ro v izo r COntfibil concurs cu term in de 15 O ctom vrie s t. n . 1914 sub u rm ă to a re le cond iţiun i:

1) salar lunar eor- 200.2) eaartlr corespunzător li

natură.D ela reflectanţi se p re tin d e :

cualificaţie şi p raxă deplină ş! să dovedească capacitate de-a concura in d ep en d en t afacerile d e bancă.

P o s ta i se poate ocupa indată .

s—e Direcţiunea-TB tJM JL TIPOGRAI1H A. UUJUSIANU «BAJPOOI k COMP BRAŞOV.