4NUL XXXVI No . 11 25 Aprilie B f »

Director: STELIAN PÜPESCÜ.

REDACŢIA ŞI Я0ЛШІ5ТІШТШ REVISTA PREŢUL 25 BANI И, STRflDR BREZOim, 11 SĂPTĂMÂNALA Abonament IG Lei pe an

S U M A R : Şerban Bascovici , . Rapsodia Soarelui Ion Dragosiav. jiletca mea Horia Furtună Concursul hipic Lia Hârsu . . . . Din ţara piramidelor Ion ßreculeseu . . . . . . Primăvara erldlm . „ Tâlhar Llii Panta » , • # . Chemarea murei Th. Solacoiu . . . . . Dialog în ceruri N. Macedonski . . . . Cântarea femeei Adrian Vefea . . . . Să nu-fi faci idoli Popie Luceafărul Mihalţ Moşandrei . . Buchetul de iarnă

Mişcarea Literară şi Artist ică

Vintllă Panta Cronica Dramatică (Poezia / . depărtărei)

Uzys Cronica Literară (Umbra pe drumuri) etc., etc.

162 £> U N I V E K S I J L L I I ' E R A K

U APINISTR'AÎIA ZÍARÖIÜI

„UNIVERSUL" SE GĂSEŞTE DE VÂNZARE URMĂTOARELE VOLUME : I

Memoriile regelui Carol 17 volume, colecţia complectă 10.-—

Carol I Regele României I — Memoriile Principesei L u i s a a

Saxoniei 1.59 Păţaniile minunate ale lui Petre

ScMemil . . „ 1 — Conversaţiuni moderne în 6 limbi „ 3.50 Călătoria în India 2 volume » 3 -Dragoste din alte timpuri 2 ; y pl. „ 2 . -Tragedie cerească 1.50 Călăul din Berlin 8 volume colec

ţia complectă . . . . c . . „ 1 0 . -Două nuvele de Carmen Sylva. . „ 1.50 Aventurile unuUCălugăr . . . „ 1 . -Pentipu p r o v ine l e p o r t o 30 ban ţ

UNIVERSUL LITERAR RAPSODIA S O A R E L U I

• I —

Ţu care joci mereu aceeaşi dramă Muţind pe rug în fiecare amurg, Ţe 'ncenusezi in largai tău cuptor de aramă... Şi s*ara 'acet se cerne pe pământ

lQe parcà-і spuza ta împrăştiată 'n vânt... Tu шв joci mereu aceeaş dramă De ce m 'ncremeneşti odată 'n zare ? Şâ na mai vie noaptea peste noi, Să m mai meargă nimeni la culcare.» Destul dt-adănc e somnul de apoi!

filei am dori să luminezi întt'una calea lumii Şi să 'nălţăm spre tine braţele 'ngheţate Ça spieße din noaptea пищіі... Şa ne 'nalßm spre tine frunţile pietate Ça să k 'ncingi cu rozele mândriei... 0ht sufletu-ţi nemărginit de aur De-ar scânteia mereu, din zările pustiei fffd o furtună nu s'ar mai stârni... Şfn holde veşnke de s'ar topi prin văi Din aici o casa pâinea n'ar lipsi... Surâsal tău aprins ce şterge'n zori Petale înrourate, pe-ar fi etern ще-аг şterge lacrimile toate... Sub zhta-ţi veşnică pe căile 'nsorite $m trece fofi ca roiuri de albine,' Şi frunţile n'ar mai cădea trudite Sub lămpi, ci te-ar sfida pe tine... Şitb ziua ta noi a'am şti zilele cum curg, Şt eitm avea trecut s'au viitor Cum. n'ai avea nici ţa amurg sau zori..,

# Dat cum? Să nu mai vie noaptea niciodată?

Şi nici tăcerea ce ne picură din haos In suflete cerescul ei rep aos ? Să nu mai vie visul, albul crin Ce-l pune somnu 'n cupa noastră cu venin ? O, nu... Mai bine da-te soare Şi lasă-ne sub gingaşele stele Pe care le iubim, căci noi ne zbatem In fafa veşniciei ca şi ele.„ O, lasă somnu-aromitor Să ne desmierde tâmplele şi ochii reci^. Şi lasă luna să ne-apară pe poteci Ca'n ochii turmelor pierdute un păstor.^ O, du-te soare Şi lasă-ne''n deşertul zării visul:

' Un paznic mat cu ochii plini de infinit* " El singur ne deschide paradisul

In orice noapte când am adormit.. E ei călăul sujerinţilor de ieri Şi crainicul speranţelor de mâineJ. O, lasă noaptea să coboare din abisşti Căci ne sugrumă ziua fără visuri l

^ Urmează;'diresă joci aceeaşi dramă. Când timpul orb, războinic nevăzut, Luptând cu noaptea 'n zare te-a pierdut Ca pe un scut însângerat de aramă.* Urmează^ dar să joci aceeaşi dramă Căci mâine 'n zori începe biruinţa, Şi scutul tău vibrant Va fi spălat de sânge in roua аітіпф Şi ridicat să 'nfrunte noaptea din neant Ca şi un scut fulgerător al fießl

ій4 U N I V E R S U L L I T E R A R

J I L E T C A M E A ч S t a u Ia hotel ,.Luv»"u". c a m e r a J_b. o c i i n e i a ш а і e l i i -n i i n o a s a , с,і croua pat.tt«"i, cu bmi'oii si cu l i a o^iiii/.i , una la s p a l a t o 1 ' , r11 r;) la duiajnil (ic h a in o şi una ia o m a s a dc n i m i c u r i , z i s a „consola* ' , ba sa n u u b - u m i ù a i» şi o c a n a p e a şi na lo le l , o s e b i t ! u i l J i n a e l e c t r i c a ca ziua. S t a u bine-D e s t u l a i a Mai a op ta p a r t e d in l . r 'un \ e a c pe la m a h a l a l e , l u p t à m l u - i n a un n o r o a i e l e *i cu i n t i n s o a ' c a d ' 4 i " ' u ! u i . cu m u l t e v o r b e i u l i e n n n e şi p' 'o p r i c U f e - e , a c u m . s t au şi eu in ( e n t r u . .Viii p o t m i ş c a dupa t r e b u ' i în v o i e : po t s c i e n ' a i cu cirac, c a m e ' a inalta. şi. l u m i n a îmi dan ;;ust dc " c ' i s şi sc-i'iu. s c r i i ; c â t e in luna şi in s o a r e . \ ş a a \ i ' u t D-zcii aii a m ş i e a o c a m e r ă ca . lir" 'ca-

C a t t j n i p o t ine , o t i n e : e voi 'ba e r ci • o c a m d a m s t a u H pu ca o a U ' c u i i - Cc d r a c i i : s u n t >cri:toi" J e d o u ă z e c i d e a n i . d e aş fi 1'áeut s ' u iba a s i a Ia s t a t . ca mfmc n v e r r n p e n s ie Şl sa n ' a ! | i t i ei! o o d a i e ca l u m e a ?

•' La m a î i a ' a , iri 'ozav m a t e -raoam s a a d o r 1 ' 1 cu uşa ne ln -c u i a t ă p e d i n l ă u n t r u c h i a r şi z i u a d a r a i ce . ş t iu ce . p â n ă m a i d a u n a z i dc ' " u i t e o r i u i t a m .sa î u i o r c si cheia iu b"oa

*scă. D a ' ' v(. z ;_ t o a t e p l ă c e r i l e ş i

toa te h u n u ' i l c au şi p a r t c a lor de r ă u . d c n e p l ă c e r e ; . in unele p ' ' i ! ( \ iu i i na'-cii îti \ ' ino e n t e aş. i c e v u d in n e c u n o s c u t , o î u -t â m p i a i ' e d c n i m i c , o p r e s i m ţ i r e , o n ă l u c i r e , c a ' l i da a î n ţ e l e g e : „ O m u l e v i a t a e .un .ioc d e a p e ; n i m i c nu . e s t a t o r n i c : totul e fa lş . m i n c i u ni i , f e r ic i re ; ! e în t ine hi m i n t e a , în i n i r i i a ta. îu m i ş c ă r i l e f a l e ca si u e i c i c i r e a f e r i c i r e a t a , bunul t ă u o p i z m a şi ' d i s p u t a a t â t o r si a t â t o r şi . lin i i (le tot soiul de b i i i iu v i şi

e l Fu 'a a-fa mă 'an d"pă ilăn^nl- . H * ' ' ' hoţii 1 strii.aî J i u ti">C • p-umâro.i'.

îmi fip'n-t» nanii abîa 'noii

de I O N D R A O O S L A V

in ajun după o editură a uneï carii. E r a hrana şi rostul de a-im cumpà 'u măca r o pereche dc s:hete în vremea as ta do scumpete, si mă prinse a*a o desnădejde de mar«, şi hai , să m a iau Jupă, hot. L'ar curu> Nu aveam decât o put in ţă : s ä sbor, insa tocmai m a pregăteam sá má inait. . hop, cái par'ca cineva îmi .dădu cu o vraja pe och i : c a m á vázui tot in p a t &"a dimineaţa, ş i eram leoarcă de apa. T>'asu-і ч і ѳ si awtomobilêie făceau ;

um sgomot asurz i tor ; copii cu ííazcte s t r igau: ..Dimineata« Universul, îndreptarea ' ' .

Atunci, a m zâmbi t fericit ii râs'uf'ai u şu ra t ca m 'a scăpat D-zeu dintr'un vis în care; nii'mai mi s'a pă ru t ca m ' a furat si m ă fffindeam cu aráz Ia sutele co le avea. „Bravo, — îmi zisei — ce va s ă zică' sa visezi n u m a i nenorocirea, dar nu s'o si ai". Si m ă sculai, mă spălai , mă îmibracai. iţus când să-mi pun jjuletca i ă -o de unde nu e. Să-mii vie dambla... Caut-o ift sus, caut-o гП jos. nu e. O caut. sub perna, nu e. O caut s>ub pat, «n e. O caut sub canapea, nu e. Ca cel pe care începe să- prindă ciu dăe ten ia şi desnădejdea. caut şi după sobă. mi e. Caut snh du 1 ap. nu e. Mă mai învârt pe unde a m căutat, nu e. Caut! prin sertare, în dulapii! Cn hai ne. unde ş t i am că n'o Dusesem. Nu e. RăscoJesc ia r aşternutul, nu e. Caut prin Kft*-mantane. unde stia«» i*r Ca m'o pusesem, mj e. Disperarea si năcazul să juca oii miinef ca t}i un copil cu un pisic. *2 cu toate acestea nu-mi păleai rău- Nu ç*îii de c» tra-*»î pa r*af rău. şi doar aveeim de ce5 toată averea m e a e r a si Julet-ca.

Atunci. îmî zic eo c u p r i n s de o bănuială dusă J a putinţele cele тпаі neîndoioase.

..Visul meu nu a fost^toc* mai v i s : a fost ceva a\-* furat iilete.i. Si Inceoui să de«

http://ceec.ee

" S UNIVERSUL LITERAR

păli tot visul : cum a intrat ho tul, c u m e ra la fată. cu ce e ' a îmbrăcat , ce avea în " 'ani-

Dar cum? C e r c cheia ; usa de data a*ta icuiatá. Atunci, pe unde a int ra t? P e fereast ră , da r eu sunt la al patrulea r â n d de oda i si t 'ebuia ,să _ii fost pisica, să se ca tare pun ă sus . ' Atunci. îmi amin t i i ca etâmi oda tă de vorba cu d. Ro'"u-llus Voinescu directorul S i g u r an ţ e i 's tatului Şi membru al |

•ÎSpcietaţei Scriitori 1»!- R o mâni , îmi a ră t ă o carte s t rei c á de criminaiogbe. în care

fiffli dădu s ă văz. că poti i i jura t şi cu uşile tnchHe pe din-j läu№ r u şi-ini a r a t a four ţrraîia itrrai instrument nu-,mit . .uis t i t i ' . cu oa'"e poţi înt o a r c e cheia in broasca si du- ' фа ce hoţii îşi fac afacerea; d>rin casă ş i poate s'o şi î n c h i - \ O ă iar ciim a iost. lásnnd si ; pe păgubaş î i pe oamenii de áege în m a r e n e d u m e r i ' e şi tmnüia la cu păcat-

— ..Numai că aşa a f o s t tmi zisei eu ; hotu a avut o idräcie de aceia, si mi-ade«-ch i s u

168 в UNIVEKSUL LIIEKAR

SA N U T I F A C I I D O L I FILM DRAMATIC IN TREI ACTE

DE ADRIAN VERRA

( F R A G M E N T )

Un pictor evreu, a avut curajul să picteze pereţii unui templu, cu nuduri şl poi-trete după natura, călcând astfel preceptul «su nu-ţi faci idoli» Locuitorii au venit a*" admire teemplul :

I, NOTABIL F.i b ine , vom distruge erorile aceste I

toţi tinerii se Întorc spre iei, foarte surprinşi)

Il AU Ai (după o clipă}

Ii auziţi, pr ieteni !

TINERII

A C T U L II LUPTA

- Interiorul templului în lucru. Ornamentele aproape gata. n parle din tablouri isprăvile. Feres tre le bătute cu scânduri , numai sus răm â n ' u n ie i de lucarne . Fundul şi capătul drept al s cene i , ocupate de sche l e , scări e l e . In mijl ocu l s c e n e i , V> estradă toarte largă şi foarte joasă acoperită cu scoarţe . Acolo se află un .şevalet cu un desen început , nu scăunel , o banchetă pe care e aruncată o pătură. Ceva mai spre dreapta in tund, tăiat din scânduri , un trunchiu ile arbore cu ramuri necomplect •vopsite. In jurul trunchiului se. înco lăceş te uit t rup de şarpe (făcut clin pânză montată pe un

. sche l e t de sârmă) căruia îi l ipseşte partea su per ioară , menită a ti înfăţişată prin bustul şi capul femeei ce va sta model , dând astfel i luz ia unei vietăţi jumătate oui, jumătate şarpe.

Portalul templului , în fund, în stânga s cene i , având în canalul drept o uscinară.

Împrăştiate, in desordine : butoaie, lădiţe, i l c e l e , etc.

SCi-; NA 1-а Uscioara din portul se deschide încet şi apare

HAüAl introducând misterios un grup dc tineri,— bărbaţi şi femei,—printre cari si BEN ANTIM. Toţi se împrăştie prin templu şi admiră.

HAGAI, BEN-ANTIM şj TINERETUL 1)

HAüAI (şoptind misterios)

Intraţi, intraţi, pr ie ten i şi admiraţi , în grabă!

TINERII - — O Doamne !—Ce minune !-g»Ce artă I — Ce

podoabă 1

O FATA (ducând pe Ben-Antim spre tabloul „Betsabé în baie)

( >Priveşte, Ben Antimé j

BEN ANTIM (îşi acoperă ochii cu o mână, cu cealaltă respinge fata).

Ce. faci . ' - C e faci'.'—M'ai milă •De biata mea pudoare . ' Ş'atât e de fragi lă! . . .

(In acest moment câţiva notabili apar în pra? : unul dintre ei mai bătrâior, va privi din când

iii când cu plăcere mulurile oe furiş).

1) Tinerii poartă cos tumele veneţiene. ale e-poeei ţ bătrânii cari vor apare imediat , mai

-••aia-aortul lor, reminiscenţe...spaniole.

— Noroc că-am prins de veste I — Afară eu bătrânii !

11 NOTABIL

Dar -

TINERII

— Jos cu ei : -r- In valuri I

HAQAI

şt iam că t inerelul se tos de idealuri Va fi cu uoi !

TINERII

fa: voi e

1 NOTABIL

Dar când , o ininli n e b u n e . Va ş l i -o Don Lucero —

HAGAI (oprindv'l)

— Eu cred într'o m i n u n e Aveam un biet pr ie ten , Girolatno Sodonja

Călugărul O VOCfii

HAOAI Vrăjmaşul org i i lor din Roma, !

Când şi-a 'nţeles chemarea , el hotărUod odatt In Padua, în piaţă să-adune lumea toată, Sărmanul său părinte, Încovoiat dç ani, Ie ta in ic . într'o noapte , surprins de franelseanis „De'ţi vor huli fec iorul , nu-І facem nlci i in răii; De'l vor s lăvi , bătrâne, ie vai de fiul tau !" , Ce n'nr li dat moşneagul, şi cum lupta 'îtgadsr, Din ghlara razvrat irei sa'şi smulgă ІІЦІ iar !,..( In groaza-i de părinte , el începu cu sârţ S'alerge sa'şi adune pr ieteni i ai» Щц. Iar trântori din taverne pr imesc tn chipnedenje Să f luere, să urle , când li va face s e m n

In Padua. îp piaţă, tn zori, *ub cer obscur Vin valuri c red inc io ş i i d in târg şi dimprejur Si'n valur i le a c e l e , ca umbre se strecoară Părinte le nevrednic sj plebea mercenari . , f #

I UNIVERSUL" LITERAR

Ca murmur,.. Girblamo apare... glăsueşte ÇI murmurul se stânge iar glasul creşte...creşte, Vibraed de 'nllăcărare mal multă, tot mai

multă NtUIţimta'şi ţine suflul...Bătrânul stă şl-uaculta... Ar vr*a să iiiiste-o mână, ar vrea să i'acä-uo

semn, Dar tu väsduh pluteşte ca un fior solemn : Iar glasul ce blestema şi glasul ce Imploră, Şl glasul ce vesteşte o altă auroră, Şi leatul de apostol şi fruntea de martir, Vrăjesc o iunie 'ntreagă ce'h tremur şi'u delir Pé vrăjitor II soarbe Cu ochii nesătui 1... — 41 vrăjitorul ăsta e fiul Iul, al lui !...

— Girolamo sfârşeşte . . .Bătrânul cn prin ceaţa Abia'şi zăreşte fiul luat şi dus pc. braţă,^ A iniiuei bătne vrea pieptul să i'l spargă, Şi totuşi în Convoiul pornit din piaţa LARGA, Ncbănul tu i ta tă îşi tărâe f a n t o m a Strigând nebun :—trăiască Girolamo Sodorna », Cu tine sănt. eu t ine, de-a.şi şti că mă distrugi. . .

L'X TIN AR (entusiast) Sunt împăcaţ i dec i astăzi l

H AGAI (plecând capul) * Sunt morţi pc-aee laş rugi

Adrian Vere»

CONCURSUL HIPIC . , — Ei, îmi spuse colonelul Ni-eolaef, a m căzut şi eu iutr'o zi dè pe cal. dar de două ori. Spectacolul a fost grandios.

Colonelul surădea. Design? că t impul ştersese durere* şi nu «nai lăsase decât amintiri le panoramice. • M ă pregăteam să-î ascult.

— Era într'o Duminică de 4Ш. Lângă oraşul Tamb>v d io parte şi de a l t a a drumulu-, de fier erau şcolile militare. Scoală .de cavalerie avea un câmp mare deschis despărţit de oraş prin-tr'o ravina destul de abruptă prin care curgea o apă cu debit variabil . . -Eram sublocotenent de cava

lerie şi luam parte la concur.su! hipic.

Tribunele èrau pline de v»eves-tele ofiţerilor şi de fetele b r In cos tume vesele de primăvara ţi. e u timbreluţie de mătase . Vese

l i e , vorbă, râsete. Toţi priveau epre ofiţerii care trebuiau .să încalece şi s ă evolueze pe câmpul verde încărcat de soare.

Eu e r a m c a m nou in a.'e *;â. iapa se întoarse brusc la dreapta porni dealungu! ravinei, trecu podul drumului de fier ş 1 tot în carieră se îndreptă spre oraş?.

Copii şi femeile se opreau in loc şi m ă priveau minunai/.. Iapa ocolea sacale le brusc ,u trecea printre căruţele de gunoi şi printre stropituri cu o tndiin-V nare uimitoare. Toţi treceau grabnic strada la apropierea mea. Delà un t imp tnsă Inchipu-indu-mi că publicul ar pute", bănui că acest galop nu e izvorât din fantezia mea ci din f iatezia iepii, cârmii la s tânga spre a scăpa de privirile nu Îndeajuns de admirat ive ALE m u l ţ i m i i , , ' , '

de HORIA FURTUNĂ

Iapa. intră în curtea eatedr.iHÍ o ocoli în gaiup şi i n t r ă ap:>i l a g r ă d i n a publică, pe o alee cu arbori secular i . In fund era pavil ionul unui b i r t de v a r ă . Trecui ca fulgerul printre mese printre l a n t e r n e japoneze . îmi pierdut chipul s m u l s

ti aşezai pe cop şi începui s?. re-1 flectez: O' să fac? Să U N lawrc I pe jov.' Nn puloam; m;\ l'.'i • E A N I : de râs. Iapa se mai liniştise. 0 J mângâ ia i şi mă sui larăş p n ea.

Trcui în pas prin oniş. luând figura С Й І Г М Ч Ч І І І І І І «are şi-a făcut gustul d-' . 1 gai»pa duna p a c u l inimei. Trecui podul drumului de fier i i 1 1 luai ia d r e a p .A pe lângă ravina spre *;ra să | fac? M-am văzut pocnit de lem I nul de sus.,. O cupă Înainte lie 1

contactul eu grajdul m'sn» runcat pentru a doua «ară io*.

De atunci, sfârşi Nicolaef. ana semnul acesta pe nas. Căzând mi am rupt nasul şi doua oase aici la mâna dreaptă. Am stat vrrbe* de cai.

Horla Furttmă

CÂNTAREA FEMEII De mii de ani, femee, te-a preamărit chemarea, Cântarea, rugăciunea oricărui visător: Decánd a in spume albe şi perie loze. marea, Tr-a întrupat, Venera, din valul căutător. Ai ràsvràtit atuncea prin farmecele tale, Toţi zeii, monştrii mării şi ultimul atom Şi'nţuriată, apa din valurile sale, Tc-a asvârlit pe ţărmuri, spre-a terţei pe om. Acum ii eşti stăpână, aiât de nemiloasă Cu zâmbetul, privirea, cu vorba, cu minciuni.. Cu cât eşti mai frumoasă eşti mai nesăţioasă Tot aurul din lume ai vrea ca să-l aduni. bogăţii în monede ţi-l dau şi'n diamante, Să am, eu ţi-aş da toate comorile lumeşti Mireasa 'ntre mirese, Amanta 'ntre amante. Cu zâmbet de uiocondă şi mie să mi zâmbeşti, Căci aur vrei când ochii ф ard într'o vapae Şi când te uifi la mine cu milă sau dispreţ, Poetul rfare aur şi tu eşti tot Danae, Tu, veşnic preţuită şi veşnic fără preţ. Mai bine pentru mine aş vrea să ştiu că ura Sau turta m'aşteaptă, ca eu te-am învrăjbit, Te-aş adora atuncea, mi-aş adora tortura Cùci m'ai iubi frumoaso... şi tu nu mai iubit. Dar n'ai iubit pe nimeni şi numai cântăreţii Un tron îţi aşezară alăturea de zei Ei numai, te-au vrut astfel şi te-au iubit poeţii Şi tu ai fost Venera de piatră pentru ei, Beţia fericirii o cucerim prin tine: Şi pentru că prin aur nu pot să te robesc. Când ştiu că râzi de lacrămi, de doruri şi susp'ne. Ori cât eşti de frumoasa, aş vrea să ie zdrobesc, Dar*când îfi lasi. o clină asupra mea nrivirea,

http://zgomot.oa.se

TTVrVF.RSn, LTTETIAT?

iii dau orice iertare, mă taci atât de bun. Sint robul frumuseţii şi toi mai sper iubit ca ; Simi bine că vre odată ea n'am sa mă răsbun. Cuci ferite, şi ele vor auru d n soare 6'e 'noo iobesc cu dânsul, cu veşnicu-i tezaur Şi tu ce ai pe faţa a fiotilor cutoaie Nevoe ai femee, de soaiele din aur.

NIK1TA M' ; ON' KI.

D I N Ţ A R A P I R A M I D E L O R l

©ricv>iagnl pribegiei şi

Ca un simplu muritor mi-am Un pornit spre aceasta ţara a visurilor. Dar "am pornit cu to-fegn' ш mâna şi ru opinci de (1er în picioare ca î.n poveşti,.ri eomod instalată la Constanţa fijtr"o coliba a vaporului Dacia, tn tot confortul! modiern şi o vitézi de nu stiu cftte noduri — «an se г*с# în limbagiu meniurilor.

Aşa der : spre Egipt? Vaporul tăia cu repeziciune

•udele ceri ven iau grămada ca • ameninţare in noaptea liniştită şi senină de iarnă. Cu rât Înaintam insă spre Serunoscut, mintea mă ducea înapoi cu mii 4e «O», spre nn popor a cărui florie s'a stins de m u t şi spre întreaga mărire apusă a Faru,i шііот, stapânitorii Întinsului K-fipt, oare se numea pe atunci Ouemt. eidică ţara pământului •egru.

Tăiat în lung şi 'n lat de cana-lari aduse din apa Ni'ului, acest ţ&mânt blagoslovit fie Dumne-leu dedtea si dă şi astăz' ţfirii belşugul lui rte rod de trei ori pe M.

Soarele fl apa erau bel fUgui ţării. Arnflnduuu aceste itameni* ale naturii au fa>ut D P

vechii egipteni sá creadă mtr'o 1

putere supranatura ă iar vărsarea Nilului în fiecare an la aceiaşi epocă, i-a silit să urmăireas că mereu,! stelelor.

IA+ă i ceri porniţi pe căile ştiinţei, înfăptuind apoi reguli pe cari s'a bizuit întreaga lor viaţa intelect ua'ă. Căci a existai pe vremea ARPJA lucru dovedit şl de netăgăduit, atât arta, cât şi ştiinţa.

* * *

EgipîeriH erau un p> p т religios. Ki se în hin-'c u n e i întregi armafp de zei şi zeiţe,

Fie unele precepte «ie religiei 'or. asemuitoare celei creştine, fie din oricine că pe vremea a-ceia egiptenii — poporul era foar'e asuprit, când evanghelia tul Marcu a." pornit să propovăduiască noua credinţă pe valea Ni'ului. ei an î m b r ă ţ i ş a t e cu căldură : Р Л e doar mangâeres ce lCT obijfiuiţi si umili .

Astăzi încă aceşti creştini, ortodocşi, care se numesc copţi şi există în n u m ă r de peste 700.000 ei s imt adevăraţii de-rendenţi ai v e c h i ' w egipteni. Mai târziu, când .Mahomet a cucerit prin toc şi sabie întregul Orient, egiptenii au devenit musulmani ; mulţ i creştini însă- au rămas neclintiţi ; n crcc'inţa l'KR.

Ziceam că supuşii Faraonl'or credem îri zei şi mai ales m zfiil S'jficd. Zeii ereu repre/.m-tati cu cap de animale. Aşa. de pildă Horns, cu chip de u l iu ; Plob, ca taurul Apis; alţii cu cap de crocodil, etc. iar pe zeiţa isis o găs im ncosea cu cap de vară sfântă- purtând discut şelar în- j tre coarne.

tnsuji regele. Faraonul, _ cu- ; vânt care înseamnă, п к а m tire, j

de LïA HAH SU reşedinţă regală — era corside rai drept o divinitate, putere fără, s eamăn. reprezen; antul Dumnezeu ui suprem, căci i se zicea : „Chipul iui Tt"h printre ce; vii".

Era sfinţit rege i. n tamplu. Ceremonii! era următoarea : la a-ptopierea rege'ui. guvernatorii templului — marii preoţi — i se închinau n d n n c dascălul spu nea o rugăciune care să apere pe rege de orice nenorocire. Re-ge'e se parifica apoi cu apă şi tâmâe. Crind ieşea Am templu, pnporu! se repezea şi săruta p i m â n uil.

Pe. l ângă ee'elalte nume i se mai zicea când se vorbea de el : sfinţia sa.

Insignele faraonului erau: coroana, cârja, biciu: şi paloşul. Ca să închipue cea mai mare divinitate purta şi el discul solar; ier ca. mare preot, era împodobit cu două pene. Deasupra capului-o zeiţă îşi întindea aripi'e în semn de ocrotire.

Alte embleme ale recelui Egip tului erau sfinxul şi leul. Prinţii şi prinţesele casei regale purtau ea. semn distinctiv cozi im pielite pe frunte.

Faronul era înconjurat de o curte strălucită. Fe' de fel de funcţionari şi demnitari cari purtau numele de „sfetnic se creţ.1', prietenul regelui etc.

La moartea lui. până la a 1" dinastie, corpul îi era. îngrop.'v în piramide, iar de'a a 18 dinas t'e înainte. într'o я*Г>гка.

Tronul era ereditar. Dacă nu aven moştenitor de perie bărbătească, se urca pe tron una din fiice care guverna singură, sau încredinţa tronul soţului ei.

LIA HARSU

m UNlVEÄSUL LITER Al*

SUB VRAJA FRONTULUI DUPĂ „LUCEAFĂRUL" de EMlNESCU

Ü FOST odată pe la NOI Л FOST CA nici odată In vremea cruntului războui 0 prea FRUMOAEĂ f*tl_

Şi ERAI MÂNDRU când vedeai Ce DRAGĂ *I printre oamen^ ŞI te 'nţristâi când NU ŞTIAI ÇJU ce S'O mei авашеа^

De pilda mulţi spuneau CÄ-I fâr Oe luminează largul Când ndApt*» FĂRĂ de HOFAR InVălue catargul.

Că e UN ASTRU, CĂ-i o ETEA Cu RAZE ORBITOARE, "a orioe OCHI ţintiţi Ia ÈA Orbesc C* ţrl la soare

Că ÎN sfârş't feste TIN VIS Iluminat feeric. Ce luTuraează un aids D«J vieţi în întuneric

* * . * în zori de ti cân* Unlçtéa Se rupe 'n raza-vi«, ï)ln depărtări groBiv eíéttea A focului nfgle.

Atunci prt-frmd te èHïont Băzbotul cUm BE 'aiinde Suaţl Domniţa йШрН freut Ü B fer « o cuprinde

Şi visătoare m *B pOreşti ÍEa 'şi rede 'л vi* Viteazul Spărgând ŞIVOAIELE nemţeai, Şî.O 'nvăiue extazul.

închide осЫі et frumoşi Şi 'n ALTĂ lume eatä Cum SE frământă printre BOŞI Făptura mult visată.

II vede 'n ori gi oe moment •Va 'otr'* fotografie. Şi telepatic fel, urgent Resimte pbfta-i v-*.

Cum ea din tălpi gi până. 'n pâr Se LASĂ prinsă 'N «paeme, Il vede chiar în adevăr Aţa precum în basme. .

Şl cât de.*prins ee.araţă el In VISUL ei DE părăa Nici soarelui nu-i dat 1* fel St Фкі&ЛелнЛ

Şi când in pat «e-aşează ea Şi 'nehirio mdgie ochii Regtmte-uu tremur enni o ia De.aliingul caldei rochii

Şi voluptatea apăsând Şj gurc ei şi pieptu-i. Adoârme corpul. dar in gând 'Păcatul tot de?ţeptu-l.

Şi suspinului printre mişcări Impuse de in&ţincte, S*àud nebunele chemări Cum se repet djstincté:

„O vino( vin iubit vitéá/. „pin lumea ta de sânge „Mai lasă lupte ţi necaz ,,Şi URFT ţi-o înfrânge

„La pieptul mêu véi regă/i „A dragotei vâlvoare ,_Care va ereyte zi de zi ,,08 florile sub soáré

* * * E! auzind rostirea ei Porni ca o nălucă Dê.alungul lungilor аЫ Iinplflá de.ön dor âe ducă. Şi drumul unde.au fost trecut Se.aprihdê, se topeşte Pstreă Vulcan s'a desfăfcut Şi flăcăii risipeşte.

Prin geamul el străbate 'ncet Ca raza «urorü Şi are frunte de poet Şi rumeni obräjiorij.

Părea un falnic Don Quichot Cu gabie şi- armură, Cu îndrăzneală peste tot Şi tot atât* «i-n.

Did ochii săi lumini porneau Ca flacăra din tcavă, Iar buzfele.j pe încreţeau Phrc'ár fi supt otravă:

b in lüméa mea de 'nfrigurări ,,M'am desfăcut o clipă ,*0ăci taina caldelor chemări ,Jn mine se 'nflripă..,

t,trn dor nebun mi-a străbătut ,,Tot sufletul Dudne, ,.In gând adesea te-am văzut

^,0.um alta 'n l»mo nu m l.

„Ca în odaea ta să-ajung, .Precum la ţărmuri valul, ,,Făcui un drum atât de lung ^Că mi.a plesnit si calul l

,0 VIN comoara mea DE véci '^Lăsând părinţi şi rude l,E\i KTMT oeeanUl unde îneci ,,A VIEŢII grele TRUDE

,,Colo pe front la îlaraşeţţ. , ţVei fi o vrăjitoare ,,'şi 'n pieptul nostru ai si 'ntăreft, tA patriei vâtvoăre",

— . ,,0 eşti VITEAZ, eum numa*! (soma

,,Ar îl gândit vreo fată •Дпза mă iartă »CUMPE Dorna ..Te rog să VII alt'dâtă ..

,Nu mă 'iitreba de ce şi eifl* ,Лти căuta sä stărui, .,Iubirea-i foc â n r e »! füm ţ,Şi moarte fiecărui".

É1 bombon! ce** urât Şl dispăru în z»re Precum áiípare dups et« Tet vinul din pahare.

Şi caua la front ajunse jan Ou dragostea lui frânta, Ca ui» nebun fără habar S'a 'nein* diu »ou k t rânt i

* * a Trecu o z\, trocuri, opt Ş! iarna infră 'n zodli. Şi fructul dragostei s ' a copt Ca rotule rodiii.

Difl geamul trist ţJ ingbetÉ* 8e scutură zăpada. Căci de la front un râBt Atjfbiff Aduce caftim ad*.

»Snb ochii fetii dia pö*e#t| Trec visiurti într'una Priveşte cerul prin ІегОД Şi roagă 'n lacrimi luna:

,,0, tu stăpâna mea i e ],Begină màjcstoas». .Cobori din spaţiile reci .̂ Vrftjindu-m'Ä mireasă.

„Iubitul meu nu este pr»af ,,Nici cancelar germaBle ,,Nici ambuscat fără c r e d i t .Ci »? viteaz titania.

http://unde.au

' U N I V E R S U L L I T Ê H A K 171

„Deci spunej lună că-1 aştept „Cu dorul nieu sălbatec ,,8unt focul dragostei îu piept t,Cum arde singuratec !'»

* Sub viiet groaznic, nesiârţit •De tunuri ai de aiote, iBătrfinul Marte 'nebunit iVoeşte tot să darme

Se 'ntinde furia pe front Mugind fără 'ncetnre Şi arde t°t la orizont iVâlvoare ai» vâlvoare

Pământu4 ro?, Sireiu-i roş Ş; roşu.i tot acuma, Pir'ar ai diacului de boş! Că s'au trecut cu gluma.

;D°r noaptea viile Ca un duh ,Ce n largurt se desfnee, •Şi lin pogoară din văzduh 'Adânca, sfânta pace.

'Atunci în suflete vorbesc lAţâţe» doruri аеінвре, 'Atâtea visuri şe urzesc Că inima se rumpe.

Cum дцгеа duce spre luniirşi ІА nimfelor cântare. Ispita vieţii spre ostaşi ÎŞ» poartă focui tare.

lYJteacul mostra pe un cal i'ăeut ea din jerute^. •Itainteaza ca un val. Ce spumegi sălbatec,

{Aleargă prins de-un dor ne'nfrînf Mereu fără repaos . şi ua astru împins de-ayânt îtătăeiter prin hao^

iDar ochü mari ca flăcări vü Aprind şi cer şi ape, (Nepotolite grozăvii Pornesc de sub pleoape;

,Din lumea mea de 'nfrjgu^ri ,Venji a doua oara

,,Căoi taina caldelor chemări ^Fiinţa 'mi impresoară

,,0 vin cu mine raeum pe Iront ..Frumoaso între toate, ,.Nu-mi face groaznicul afront ,(Să-mi spui că nu se poate !

_ ,,0, «g(i viteaz cum шіша *n (somn

.Ar fi gândit vre.o fată. ^Insă mă iartă scumpe Domn „Te x?g si vU alt 'daţ»,,

,.Xu ni» gândesc sä plec de-aici -,Spre frontul tău de glori'i)

Să-rai părăsesc. at#ţi ajnlci: , Poeţi; şi actorii

„Dar euin yoeştJ, superbul nimb „Să-1 p:erd mişelnic. ? — Parcă ,,N'ai şti că nu po( să mă schimb ,,Ceci sunt viteaz de marcă !

,,Nu voi cuvinte mari *á spun, Şi nici n'aş şti fireşte, ,,De mă iubeşti ca ua nebun ,,La mine t e opreşte !

— ^Tu.mi cerj acum să m'am. (buschez

, Ca să tiăeşti eu mine ? ,,E mare jertfa. însă veti %,\ТЫ íace-o pentru tine !

,,Da. am să cer acum la Iftrt , La M. C G. mutarea „Nu.mi pasă dacă printre la?i „îmi vojti цгпів chemarea".

Şi ie tot duce bieţ soldat De dorul unei feţe, Şi într'o crâşmă a intrat Cu gând c a să se 'mbete

• * * In vremea, aşta-un ambu»eat Gingaş ?i p'in de graţii Inmânuşiit şi parfumat Pe i.H'nt cu decoriiţ'i,

Pe strada unde şade ea Din /.ori până 'noptează Necontenit se învârtea La fel fa o sfârlează.

Şi înfr'o яі cam pe 'nseret Când unirea e'aşeesa Sentimentalul ambuscat Galant o acostează..

Şi dovă vorbe-au tremurat Şoptite.aşa, in grabă. — ,,D?.r ce vrei, muri, Ambuscat, ,,De ee nu.ţi c.aţi de treabă?

— ,,Ce voi МаЛаще ? Aşi vrea (să fi

,,Blon a. iar eu Pare , ..Aşi yrea in pieptul meu ră şU1 ..Isr-itele ce marl-s !

„Dar nibnţeleg ce urma.eşti ,-Te rog mă lesa 'n pace, ..Viteazul delq Mărăşeşti »E ainguruj. « e j a i в і д о 1

— .0 Doamna mea, — do m ('nţelegi

,,0e-i dragostea pe lume, ..Ce 'nsoamng.a firii noastre leg Şi ce dorese anume,

„Atunci priveşte 'n jnr ea tßt ,,Cât de frumoasă-i viaţa, „Şi te topest« binişor ,,Cum s e topeşte ghiaţa. .

„0. lasă.mă să-ţi poyeatesc ,,Cât te iubesc de tare.,. „Când nu te văd mă ofilesc JM floarea fără soare

,.E frig pe stradă, dar când văi , Alcovul tău prin geamuri, ,,Mă prinde 'n suflet un prăpăd ,,Ca foyul printre ramujfl.

,J)eçl dû că vrei ambryl ce.i ,,Să ştii Dudue dragă, ,,Ascultă doară ce îţi cei : .Guriţa ta de fragă!-./'

Ea '1 asculta pe ambuscat Aprinsă şi nătângă Şi îi venea aş» 4e"0n vl* „l-atât de plin de patimi, ,,ln cât mă cred în paradis „Când т д priveşte 'n lacrimi,

..Şi tremur toată ca o stea,

..Când vine şi se arată ,.Şi de.l gonesc, e doar aşa. ,Сй nu 'ndrăznesc pe dată

Dar câiul se duçe rămân paf.. 0e ce e prost şi pleacă ? *• ,,Nici chiar ia cinematograf ; „Nu_i dramă să ne 'ntreacă

..Eşti cam naivă draga mea. , Si ţiu 'nţeleg cum draeu ,,ín gMstul tău putu intra „Un biet pifao săraca 5

„Plin de noroi murdar şi rupt ..Şi jdiu chiar de insecte , Ou chipul pnl'-d, ochiul Î U P I , ,.Şi eu vorbiri suspecte^

„Ce tip ignobil ţi-ai gă^i 1 ...ЛІаі Ыае Ju.ai ou т іце .

171 UNIVERSUL LITERAR

„Căci eu sunt straşnic învârtit, „Cu foc nestins în vine '<

Porai vHeazul_ Băsărea" In calea lui t ° t felul De p'edici care încercau Să.i depărteze ţelul,

f'r.r el nebun şl furios Ca un Mazeppa falnic Fugea călare şi pe jos înaintând năvalnic.

T" pieptul lui el e'mte un flux De viată care.l chiamă, Aşa cum s'mfe bietul Fuchs Câ;.d sala îl aclamă,

— „De greul sfintei vitejii, ,,0 şefule mă iartă ! I (Co-i nemurirea, când tn şt'l .,Că gloria-i dejartă ?

„Pe orice pTeţ îmi dau acum „Distincţiile luate, „Căci totu 'n viaţă este fum,., ^Deşertăciuni sunt toate

»,Per;-ige_ml ordinul de zi t,Şi orice auspicii, ,,Căci rumai dragostea 'mi trez' ,,Săibatcoe delicii,

,,Tn colo viaţa e un gol ,,In care 'ntr'una urlu ,,0 cucuvea în mi bemol ,,Ascunsă într'o turlă.,"

— ,,Viteazule ce de la front ,,A(luci dogccrea vie „A unei patimi fără cont, ,.Ge cerj^ i.o herezie 1

,.Tu vrei din cal s'ajuagi niagar, ,.Să.ţi uiţi a ta putere V „Un ambûscat. un sedentar ,,Nu-i om. ci e mufcre.

„Pe când tu eşti nemuritor ,,In cartea Komânească „El o un simplu cerşetor , De mila omenească

„Şi pentru cine vrei să pierzi ,,Şi cinstea ta şi slava ? „Intoarce.te te rog şi vezi ,Ce bună-ţi fu zăbava!''

E noapte plină, în oraş Şi străzile sunt moarte Numai Y iţeai ul e trufaş Cu visul lui. aparte.

Străbate ul'ţi fel de fel Şi_ajunge chiar, la casa Unde visa odnta el Să-şi mângâie mireasa.

Şi ochii lui prin giam. străbat Şi se 'ntregesc cu-auzul, Precum la front s'au învăţat Câ:.d bubue obuzul.

, 0, scumpa mea spunea frumos ,,Un tânăr plin' de paterni ,,G'u glasul tău armonios „Necazurile.abate-mi !

..Pe chipul tău Dumnezeesc „Pe formele.ţi de statui ,,Mă lasă gura să-mi lipesc „Căci dulce e păcatu.i_

,,Sunt ambugeat dar forţe v'i „Păstrez în al meu sânge,

,.N"u vezi œ bine o să fii .,Când dragostea te_o 'nfrâage I**

Viteazul nostru se uita Trăsnit de-«.şa uimire _.-Cum voluptatea îi scote» Pe amândoi din fire.

Se face noapte în lata« Şi-аіага e t

UNIVERSUL LITERAR 173

D I A L O G I N C E R U R I de THEODOR SOLACOLU

Thtmriezeu îmbăt rân ise- Cursese ani i ca valuri le u n e i ape peste barba şi păru! lui. spă-Jándu-i Je şi a 'bindu-i-lp ca eâpada . Tolăni t P e , fotoliul «nui n o r îşi p iep tăna ba rba cu desretele-i zbârc j te şi răschirate «a o g reb la . Inconş t ien ta senili tăţi i s ăpase pe ohipu ' lui pfânt zâmbetul satisfacţiei si al bucur ie i , iar ochij Jui albaştrii., — albaştr j i ca bana l i ta tea r cre4în te lor r ă su f l a t e — licăreau umezi de pofta şi dorin ti , S>rJ v i nd t rupu r i l e lăptoase ale ef«bj]or-ingeri.

vt'o c ă r a r e umbri tă , d e coci tTfiacsi. cum n u m a i în Ra i

т$вс. se aPropia încet Fiul . si a l Mar ' e i Fec ioara , —

'Cristos-f Era tot t â n ă r , tot blond, Щ, ^rjeător, si t r is t , t r i s t , trjst a*a

în bjserjci s U n t zugrăvi ţ i m*rf i r j i .

Ajun* î n fata Ato tpu te rn i -tenlui Său păr in te , Cristos în-ireDuchiă p ro tocolar ş l să ru-tândui d reap ta 'i zise :

—. Ta tă , i a r tă -mi îndrăzneala-.. Tată. v iu să te rog, şi v in să p lâng, d a r ă r u g a m e a zadarnică v a fi. c a să m ă cruţ i ide d a t a asta să- m a i .ioc aftefaş Pantorniroă a pat imilor , a r ă s -tjgjni^ei ?i a în v ie re i !

{Se î n c r u n t ă S t ăpânu l : — Oe epui ? Ce арш ? Eşti

nebun sau p o a t e auzul m ă iuţ e a l ă T D a r omenirea a ş teap tă . Ea. «ţie că aProaPe de 2000 ele a n i ţu t r e b u ş s ă mori şi să iniţiezi. P r i m ă v a r a , penj ru jsipă-«rrea p ă c a t e l o r e i ! T r e b u e . ІРіцІѳ, t r ebue . Recunosc că iPOate te vei îi Plictisit jucând n i e r a i acejaiş rol ; totuşi trebue să eon-tLouL p â n ă ce î n înţe lepc iunea mea găsi-voi eu cale să te t r i m e t ia răş i p e pământ, ca eă s e împl inească litera Scrjrpturei.

— E de Prtóos. Ta tă . І ц da i *u seamă m i n c i u n a caro sc îna l tă dezgus t ă toa re din toa tă înţelepciunea ta. din t oa t a păt imi rea mea 1 Dacă na iv i ta tea

şi idealismul meu ţ i a u sfrijit, odinioară- g â n d u r i l e ascua&e, şi dacă am prjmit cu resemnare (sau Poate cu inconşt ientă) să fin p ă p u ş a t r a sa de sforile Ta lc du jnnezeeş t i . aŞtăzi m i s 'au l umina t orbii şi imi_ s;Vr gçrà s u f l e t u l la gândul cârdăşiei noas t r e . Nn v r e a u să mai fiu pă r t a şu l şi Tovarăşu l Tău la jocul cu c a r e Hi p lace să-ţi distrezi pl ict iseala Şi i r â n d a -v i a -

S t ă p â n u l t r esă r i ca lovi t de s fâ rcu l ппці bici de foc:

— Cum ? R e v o l t ă ?... D a r bsue. în f lăcăra t , i -arătă

'prin.tr'o s p ă r t u r ă a cerului , Şi îi zise :

— P r î v e ş t e T a t ă , p e păm â n t . Deschide ochii, şi pr i veşte tot s ânge le care c u r g e ea o a p ă nesănă toasă p r i ve ş t e făpturile tale cum s e ucid înt r e e le . Pr iveş te pumni i văduvelor r id icandu-se sPre cerur i ca o a m e n i n ţ a r e şi ca u n blest em ; scoate v a t a d ; n urechi-le-ţi sfinte şi ascultă g lasul orfanilor şi al prunci lor nev ino va t i ea niş te înger i , ascul tă b u bui tu l t u n u r i l o r f l ămânde de c a r n e o m e n e a s c ă şi mf ioară-te T a t ă , şi t r e m u r ă T a t ă , şi Plângi Ta tă , p l âng i Pen t ru toată i sp r ava T a . Plângi p e m i n e l e o p e r e i tale, p l âng i Pent ru acela p e care l-ai zămislit d u p ă chipul şi asemăna rea t a . şi Pe c a r e l 'ai hărăzit a to t s t ăpân i to ru l r ege al p ă m â n t u l u i .

T a t ă n u v r e a u să mai moşi iarăşi să î m i e z .

A r fi p r e a m a r e ne legiu i rea , şi d a c ă . Şi Dumnezeu a r face ne leg iu i r i , arunci să se p ră buşească Ra ; ul - eă se s t ingă s o a r e I e . să se umf le apele , şi să moară Cred in ţa şi Dumneze i rea — ca să p i a r ă minc iuna p u r u r e a şi iu veci i vecilor !

^ T u ne-am c n i n o s c u t supuşii . Ta tă . şi ne -am b ă t u t joc de sufletul şi de credin ţa for.

B ă t r â n u l aiurjt , obosit , bâjbâ ia t r e m u r â n d :

— T r e b u e Fiule.. . ТтеЪие A m zis.

PleoaPele-î o s t e n i t e copeau : apoi înc l inându-ş i capul pe Pjept, D u m n e z e u adormi, somn blând

A t u n c i I sus îl pr> v i şi simţ ind c u m i s e urcă Plânsul în gâ t l e j , îşj acoperi fa ta în mâin i şi la c r a m p e curse ră djn ochii lui de vis ca o pă re re de r ă u târzie Şi a m a r ă , lacrimile cu r se ră eu belşug ca njş^e p ică tu r i de sârge .

I sus se g â n d e a : •— I a r ă ş i va tr3bui să păt i

mesc, să fiu răs t ign i t , şi să în-viez a t r e i a A după Scrjpturj. , . Oh ! de ce ? de ce toate as tea? De ce n u pot m u r i pen i ru totd e a u n a ?

I a r Dumnezeu do rmea sf° ră ipd şi fa ta 'u i zâmbea se ra fic în v-.'.sare.

Dialogul acesta s'a P e t r e e i u acum 3 ani — mi 1-a povestit nn înger , în vis — i a r de-a-tnuci , în fiecare p r i m ă v a r ă în zilele PaŞteUu. Cristos Mântui torul lumei. a mur i t şi a înviat , aşa cum scrie la Car t e , şi a şa cum are să ma i î n v i e z e şi la anu] , şi în vecij vecilor.

Crjetos e u n copil ascul tă tor ' Theodor SoJ acoju

BUCHETJJE IARNA La geamuri gerul a fesit Scânteetoate tlort de ih.aţă Si ace fine de cristal De-o feerică albeaţă.

Din spuza fragedă a vir ţi. Garoafe apr,nse au răsuni Şi trandafiri 'nvoalţi de srrr Cărbunii albaştri au in '!o' i.

Ş?acum, când fire de arg ni, Pe frunte încep să se aştearw' E-al treilea buchet ciudat Al florilor de iarnă.

Alibai IWosandrel

17* UNIVERSUL LITERAR

C R O N I C A D R A M A T I C A de VINTiLA

Teatral Mfţiefltl. r - Cu pri lejul re luăre i piese i d . Duiiiu Zamfimcu «Poezia depărtăm*.

- A m fost primii dacă nu singuri, cari ne-am ridicat împotriva campaniei pornite contra T. Naţional. Se ataca atunci direcţia T. Naţional, Şi comitetul de lectură, se a-taca din motive streine unei critici conştiente şi obiective, şi atunci nu ne-am sfiit să luam apărarea T. Naţional.

Azi însă, cu prilejul puţin îndreptăţit ai unei reluări, se evidenţiază la Teatrul Naţional, o stare de fapt dăunătoare instituţiei şi mâi ales înaltei sate meniri, încurajarea poeziei dramatice rqmâ-neşti !—De ani, cartoanele arhivei teatruiui gem, împo/ă-rate de marele număr de pie-

f s e originale bune, admise de comitetul de lectură, lăsate

Literară „ ІІтШ pe drumuri* de B,

Solacolu. Volu**ul фіц» Ва/гЬц Solaco-

lu. Щ-і format convingerea cä autorul e un poet de talent. Unul din tinerii noştri poeţi cu calităţi alese, cu versuri frumoase Si imagini noi. D-î Solacolu promitea încă de pe timpul când publica poezii răslete în diferite reviste literare- Acusm, având la îndemână un mănunchi din ele, ne putem da bine seama de calităţile sale literare.

îmi place mult calmul poeziilor sale.

Le citeşti $i par'çi pace-a îti coprinde sufletul. -!

Şi ce imagini frumoase —• ciliar dacă sunt banale — a re autorul voltimtpui „Ujmbre p ; d r u m u r i t V M ^ W á k i i S &

însă în părăsire de ăcelaş comitet—Zeci de piese bune de autori fără muifă trecere— aşteaptă zadarnic să vadă lumina rampei. In acelaş timp fără să aibă marca genialitate}, fără să fie vorba de •literatură universală», se montează şi se reprezintă piese vechi originale, jucate în trecut nu cu extraordinar succes.

Cărei extraordinare nevoi se datoreşte faptul că se reprezintă din nou azi piese »de altă dată» ? Ce gol împlinesc ele, şi mai ales care-i determinantul puternic ce îndreptăţeşte comitetul de lectură să răpească drepturile năpăstuiţilor autori urgisiţi ?

Piesele luj Râuleţ, Valjean,

1 0 Í

Citez la întâmplare strofa din poezia „Dram de noapte'.

Jar uneoH „ca ochi fascitmtoH »ţereHre\e clipesc in

dcpăre4re .Sncăt îmi pare „că drumul meu până la ele. ,.e tot atât de \ung ca pâri

la stele..-Sau „Stanvpa" care î ţ i cre-

iia-ză imediat în fata ochilor peisaKUil zilei de Octombrie. ,Cu o puternică concepţ ie • ..Semănători*!" foarte evocator. Par'că ai aevea în fata ta, un tablou de Millet-. Ѵо^тці D. Solacolu tre

bui pitit. poPodă calităţi deosebite cari nu într'o cronică su m ară pot fi evidenţiate.

Atragem atenţia asupra ѵ ѳ -hrmuhii, ca''e incontestabil face parte din putinele volume literare de m e r i t cari s'au publicat după rgzboL Lizys.

Sorbu, Papadat-Bengisçu t fe etc. etc. îşi aşteaptă—şi vor. mai aştepta—rândul, pe elmf; comitetul animat de frumoase dar subiective sentimente de colegialitate, dezgroapă "şi face loc unei opere de mult uitată. De ce a găsit cu c$-' le comitetul să pună din щи pe afiş «Poezia depărţărei» ?

Nu şi-a dat seama că ştirbeşte din drepturile legitime ale celor cari aşteaptă cfţn de mult? Nu cunoaştem considerentele comitetului , nu vedem de cât unul: repre-j zentând din nou «Poezia 4e- ! părtărei», comitetul a ţinut să aducă omagiul său, Excelenţei sale d. ministru puitiu Zamfirescu... şi atunci ne închinăm ! Vintil* Puni*

3 N'AR FI RAU

SAYAWWfl Numai într'o zi I« eurw Afin ca s'» pariat Cam vre-o două milioane,. Apoi spuneţi ea - | picat t

Nu-1 picat s i se arunce Chiar pe gftrti un avut, Într'o vreme când în t er i Totul « de refăcut 1

N'ar » fost ca mult mal W p Banul ăsta *n v in i L i a ţirei Întremare Cu folo* t i fi slujit ?

Buuioari, împrumutul Ce v'a tot făcut «pal, îl aci'1 mal sporea pariul C« l 'a ţ i l i «ubscVls 1« t i , N'ar fi fett malt mal cuminte I Nu eraţi mai folosiţi? D'ala, dacă mă iaţeleseţl, N'ar fi râu să vă grăbiţi.

UNIVERSUL LITERAR 175

hui ni coDsolJdareaRomânii lari ÎMPRUMUTUL INTERN

!ц virtutea legii promulgată tn Monitorul Oficial No. 218 diu 16 Ianuarie 19?0, Guvernul Roman •mite rentă amortibilă 5 ia suta 41B192Û.

S c o p ) împrumutului 'Acest împrumut are de scop a-

eeperirea nevoilor tezaurului diu c*uza marelui contingent de trupe rămase Încă mobilizate pentru apăr*r#e tării, pentru punerea fa apjicare a diferitelor legi avilis, ÍSYprftte din înseşi urmările războiului, precum şi pentru ««constituirea gospodăriei naţionale.

In t*ţţtil ţitjteîilqr noului împrumut ee vor reproduce următoarele conttiţjun}:

împrumutul va fi emis lu ti-unrÇU purtător de Ш aOÄ ЩЩ şi ІОф tei.

TfluFfle vor purta tn facsimile IPmşfturile Ministrului de P ţ wott, § Directorului Datoriei ЭДр* $ Щ Casierului Central al Tezaurului Public şi o semnătură manuscrieă de control^ < } foUlirlIf d | imjţpţitş . Sufeaşrjitorul 1» acest Împru

mut e scutit pentru suinele sub-iţfţşe de impozitul asupra ere-ţteiii averilor, (asupra câştiguri. \or de război) şi asupra averilor. Sumefe subscrise nu se vor so-toti la stabilirea averilor asupra turqra se vq executa ün eventual Цтргитщ foţţat.

Titlurile acestui Împrumut vor fi scutite de orice impozite prezente sau viitoare.

Titlurile Titlurile vor fi primite pe va

loarea lor nominală ca garantie la toata casele Statului. Cupoanele scăzute vor fi primite la a-celeaşi Caase drept numerar. Ti-titlurile vor putea fi puse în gaj (lombardate) la Banca Naţională a României şi la Cassa de Depuneri

Subscriitorul va putea plăH pământul cu care a ţ°*t improprie tirit prin expropriere eu e-ceste titluri pe valoarea l°r tio-щіЩіа purtând primul cupon neajuns la scadenţă.

Titlurile acestui împrumut vor purta o dobândă de 50 la suta p« an la capitalul nominal. In actet scop titlurile sunt însoţite de o foa e de cupoane de dobâa«i semestriale pe zece ani, reînoibile până la complecta stingere a a-cesţui împrumut.

Amortizările Amortizările acestui împru

mut se vor face pe valoarea nominală In curs de 40 ani, ooa-form tabelei anexate ia toztol titlurilor, prin trageri la sorti semestriale cari vor avea loc la J Septembrie şi la 1 Martie al fiecărui an, cu începere asia Э Septembrie 1921, dată Г і х щ pcpţru prima tragere. - •- ^

Guvernul se obligă a гл denunţa acest împrumut înainte de 1 Mai 1931.

Titlurile eşite la sorţi vor fl plătite la 1 alai şi 1 Гчилпьт ce urmează fiecărei trageri în schimbul titlurilor având ataşate toate cupoanele, începând cri scadenţa imediat următoare termenului rambursare! Primul cupon va fi plătibil la 1 Й8й$> brie 1920.

Cupoanele Valoarea cupoanelor ce voi

lipsi se va deduce din capitalul de rambursat

Numirile titluriţor eşite la sorti la fiecare tragere, împreuniţ cu o specificare a celor din ţra* gerjle precedente, cari nu s'&ţ, prezentat la plată se vor public» In ЦопЦоЩ Oficial.

Cupoanele scăzute şi neprezentate la plată se prescriu după cinci ani, iar titlurile eeite ia sor< ti după trecerea de treizeci d* ani delà scadenţa lor.

In tocul titlurilor perdute furate sau distruse se vpr Ішег* proprietarilor duplicate In conformitate cu legea decretată cui No. 3380 din 13 Noeinbrie 1918, putându-se lua cunoştinţă d« dişpoziţiunile acestei legi la Ic* curile de plată.

Subscrierile acestui tmprumul vor fi ireductibile. Min. 4e Finanţe, AUREL VLAH

/In baza prospectului de mai

Pa, subscriere* la împrumutul la sută din 1Ô20, va începe In !dua de 25 Martje a. c. /ÊtubscTierea sa va facă;

C o r i d i t i v i n i l e d e B u b s o r i e p e

1 La Banca Naţională a Roma- mânut': niei. 10. La Banca rde Scont a Ro*

In ffyeureştl I. Eo МШцеЩ dß ЩааЩе, la tsa 'de Depuneri Gonsemna-

jftmi si Economie ta Administra. Щ*ЕігтсіащГ'

íti,

f. La вапса Marmorpsch Blank tt Co. ь^

І. La Banca Românească. t. La Banca Naţiunei.

•й i . La Banca, de Credit Roman! . У . La fiança Agricolăt if 4 *

8. La Banca The Bank of Rou-manian Ltd.

u n i v e r s u l l ; t f . r a r