ANULU ALU DOUE-SPRE-DECELE. ADMINISTRATPONEA PASAGIULU ROMANI: Nu. 1 REDACEIUNBA STRADA ACADEMIEI t.).. I 0 I: I I I IANUARIF 1 868.

VOIEIKE VEI PUTE-PK ABU

PE SESE LEIN

PE TREI LUNT

rt: UA LUNA

LHST.

LEI BOVI 48 58

24 29

,. 12 16

., 5 6

tarir EsEmeLeut. 24 BANi

PENTEF PARIS PE TRIMESTRU FR. 20.

FIOR. 10 VAL. LUST.PENTRII USTRIA

AMIkrticlele trämise si nepublicate se vora arde. Redactorti respunOetora Eugenie' Carada.

,LTJMINÉZA-TE VEI F.- -

PENTRU ABOSAIIIENTE, NCNUIURI I RI:CLAMS ASR ADRISA 1 BLICAIRESCI, L ADMINISTRATIUNSI

7.15RULVI

IN DISTRICTS LA CORESPONDINTII DIARIULL4 11PRIX POSTA... LA PARIS Lk D. DERAS-11ALLEGR5

RUE DE L'ANCIKIME I ()Mum NO. 5

1.1ItIA DE SO LITERE 40 BANIINSERTIVNI VI REOLANS, LIMA . 2 LEI vUI

ATENEULU ROMANI:.

JouI, i I Ianuarid, la 8 ore sera, D. C.Stincescu va inea tfà conferinti asupra Pie-turilorù 1?cmulnii inainte de 1848.

&Env ITIU TELEGRAFICU111,11 KUM ULUK

PARIS. 2 1 Ianuarid. Wariulti Etendardasicurä ci cifra trupelorü ruses& grimiditela uestuld iinperiultfi, este multi] esageratä.importanta lord rrar presinta actualrninte niciunü caracterd esceptionalú nit:I in Polonianid In Besarabia,

WIENA, 2 1 lanuarid. Ministruld financie-lord a presintatil delegatiunei bugetuld chiel-tuielilord comune. care se urci la 83 demilióne.

In facia until limbagia Aka denobile, s'a unorti acusarI atättl denemerite, adresate nouil de partitac,a vechiä, credemü ca suntemil cuprisosti resbunafi prin reproduce-rea ce fcuraanti si ca multI, fórtemulti vorú dice cà partita cea ve-chin anda scrie, se pune tota d6u-na in facia unel man i fidele

R111)111'08e4 !213 Carindariti.

Iii timpulú alegerilorü amti pustinoT èrisi-ne suptü ochiT publiculuTtöte acusärile ce PL:u partita opusà,atata guvernuluT catia i partiteT li-erale. La cea din urmä intruaire

electorale in BucurescT, la care asi-stati i delegafiT sätianT, d. C. A. [to-setti a data citire tutoril actelorade acusare publicate in diariul 11(1rra.

Partita opusä, a re'nceputti a _u-skile carä furia cresc'entil i d'acea-avonig incepe a le pune din nuotisuptii ochiT publiculuT s'a represin-tanfiloril nafiuniT cariT, ail i dênsiTacumil tu aceste acusárT, uà bunäpärticicA. Eeä, spre esernplu ce diceTérra, in nr. sal de Mug (9 Ia-nuarial).

Namti tägAduitù dreptulti de a-pelt ald TronuluT. Ainü cerut6 nu-maT i ceremú, ea acelti apel6 ses'adreseze, precumii se prescrie deConstitufiune, fereT legale, érti nuuneT natiuná factice, create pentrutrebuinfele unel cause. CAndti gu-vernulti intrebuinféM violinfa i ile-galitatea pentru a face pe partituliisea se trrumfe, avemti dreptulti acere garanfie seriöse pentru ea o-piniunea publieä se fiä represintaasinceraminte, 41.4 nu se se falsifice.Garantia unite' controlii seriosù nueste in presinta a itua sut-i cincá-decá de mend pe déluli Mitropo-lieá i In sanctuariulte legi, ci inpresinta unorii omená ce suntii man-datariz' si represintantii adeveratá

natiuniá ."Asia darü, maioritatea care corn-

pune Camera actuale nu represintätéraleuale" ci uä natiune .ifactice!"ET nu sunttti adeneratiá mandatarl

represintanti aï naiuniT, i sane-tuariultl legit nu rnaT dä garanfiepartite]: de la Terrlf. Eca acurnü

partea ce privesce mai d'a drep-tulti pe guverng.

AP tremuratti din naintea gla-sului strMnilora fosta surdi laglasula nafiunk, care protestä in con-tra mèsurelorti vóstre barbare, CACIVE ESTE DATI: a nesocoti In totadéuna vocea si aspiratinnile (ere ,

pentru a ve 'nclina vi umilicelooi tari."

rnai la vale:A! Doinnilora, nu vé faceti

Cabinetele vè cunoscei din a-nulti trecuta i v'ati judecatü. 0-piniunea publicA va stigmatisatnnu v6 ve-ti späla d'acestti stigmatanief trä, datä. Värsaff darti veni-nulti calomniel care ve 'näbusiä,nima, eAcT in loca d'a ve se:61)a de1)6la care ve r6de viéfa ca unti can-certi, yeti da cea de pe urmä resu-flare in convulsiunile unel agoniéridicule. Fatalitatea va insemnatti

frunte eu degetulti sét!"

Senatula in sedinfa de a,l1 a stir-sitti veriticarea titlurior i mâneva procede la rmarea biurouluTdefinitivg. Camera a proelarnatü adT1 39 de deputafT i mäne, conformttregulamentuluT, va procede la des-baterea alegerilorg contestate.

Avetnü a constata aci osebirea ceeste intre proeederea maiorithfil deat,IT s'a rnaioritäfilorti trecute. Ma-ioritatea a otArita in sectiuni ca co-legiele ear' aü deschisü urna in An-tAia di, i unde numerula aleg6to-rilota earl nail votatil este asta-felaIii câta d'ar ti votata s'ar fi pututtisehimba maioritatea deputatuluT vo-tatti, se fia nulä. Acestti casti nus'a presintata de eitü Iii eolegiele I,

förte pueine din colegiulü al II-le,prin urmare in vre 1 5 casurT, vre 3numal suntd de opiniunile maiori-täfit actuale. Pe eändti darn maio-ritäflle trecute &eat"' totil spre a res-pinge pe eeT de opiniunT contrarie,maioritatea actuale a &IAA contra-riula. Ea a adusü pe top acei de-putafT unde s'a deschisti urna in an-tèia cu singura eseepfiune a a-celorti colegie uncle se gäseseti pro-testärT fb.cute de alegetorT cari, prindeschiderea urn Ï in Auteia di, aqfostü lipsi1 d'a esercita dreptulu lorti.Credernü cti mulfT din ceT din dréptavora aprefui acestii fapta alti maio-ritäfiT actuale i vorti recunósce in-siT in care parte este lealitateanobilitatea.

D. G. Brùtianu protestä contra cuven-tuluf neparlamentarii de asurdr`i cu care4. Niculescu a debutatd. Camera emite opi-Dillnii: ele suntii supuse discu!iunei dard nuse potd nurni asurde. cad astd felt] se in-sultä natiunea cärei-a i se spune cá Ira sciutilce alege. D-sea aria In aminuntd cari suntüformalititile cari trebuescd a li indeplinitepentru a dobindi impimintenirea. Nu putt] fivalabile nesce märturii date de membrii fa-mine"' ad este in natura lucrurilord camembrii acelei-a§i familiä se aibi slinpatifqise se sprijine. vorbitil de maioritate sdro-bitóre, de despotismuld apol se*aducä aininte membrii dreptii cä anuld tre-curd ad data votuld lord d-lui G. Papado-polu, care MU lumea scie cà nu este Ro-mind. gi cu tOte aste maioritatea d-lord aimpusd cameref pe d. Papadopolu. Nu sepotii acusa Rotnánii cd nu suntd ospitalieri;in told dam e'i ad primitd eu braciele des-chise pe toy sträiniì i speriinta lé a dove-dad (Ina ad ficutd bine sed re'r1 (aplause)D'acea-a trebue se deschidemd acumil bineoc hil asupra cesti u ni lord de irn painInten ire ;se nu sc creeze und precedinte care né-ardputea aduce noul rele. D-sea vorbesce apoipe largd despre drepturilf natiunilord q'aleindividulul, 'pee cà. 'n asemene cestiune nutrebue se flá In jocii deçätì simptirnentuldnationale qi se lipsiasca totuld luptele departite i personale. Ccfrichide oicêndil cäeste de pärere a se numi ua comisiune ad-hoc pentru cercetarea acestei cestiuni.

D. Vernescu, vorbindü In cestiune de re-gulamentd, spune ca este fOrte red ca atundcindd und deputatri ie cuventulil pentru ada uä lectiune de buna crestere §i de par-lamentarisind se intrebuinteze termeni multilmai violiny gi niai pucind farlamentari ancadecätú acei contra carora protestä. Dupa a-cesta desvolti cá nu este de locti nevoia ase trimite cestiunea impämentenirii inainteauneI comisiune ad-hoc,. si ca dupi regula-mentd, trebue a se trimite din nuod In sec-tiune, ca alegere contestati.

D. Dim. Ghica., protesti contra violin-ei tormenilorü intrebuinttLI 4 d. G. Britia-

nu; ariti, respectuld ce-a avutti totri déunad-sea pentru legi1e terei §i pentru Roma-nia, patriotismuld d-sele atité de adese pro-batd.

D. D. Lupascu, çlice ci in discutiuneade eri nu s'ad intrebuinted termeni violinydirectd contra d-lui Niculescu, ci nume Ingenere contra acelord-a dintre sträini cari nufact] de catd réti Romanid. Desvolti apoidrepturile natiunilord i demnitatea nationale.

Vorbescii pe lungd in cestiune de regu-lamentd, d-nil Gheorghiu, Zeucianu qi Turna-vitu cari sfirqescii propuindd comitatti in-stituitil anume pentru a cerceta cestiunea.

D. Al. Lahovari, vorbindti totil In ces-tiune de regulamentd, propune a se läsa a-legerea, ca contestati, spre a se discuta laurmi.

Se Tichide incidintele qi se pune la votépropunerea d-luf Lahuvari. Se respinge.

Se da citire unel propunere, supt-scriside me muly deputay, prin care contestin-du-se nationalitea ceré a setrimite cestiunea in cercetarea rule"' comisiu-ne conformd art. 1 6 din reglementd. Se pu-ne la votti cu bile, dupi cerere, i se pri-mesce cu 63 bile albe, contra 4 1 negre.

D. G. Br4tianu vorbesce In cestiune per-sonale i se aperi de imputirile ce-1 a adusdD. D. Ghica cä s'a esprimatd cu violintä.

D. Vernescu in cestiune personale, cerese retracteze D. Gheorghiu cea-a ce ar fi

disé cä d-sea a numitil pe maioritate parti-sani cad acksta ar fi uä insultä.

D. Gheorghiu dice ca red a 'ntelesd D.Vernescu acea.-a ce a disd d-sea, si spunecare a fosté sensuld cuvintelord séle.

Se urmeza verificarea titlurilord qi se pro-clamä de deputati

ADUNAREA DEPUTATILORU;S'edinfa de la 10 Ianuariii

Suptd pre,edinta provisoriä a d-lui N. Golescu.

Se di citire sumariului qedinLei precedinteqi se aprobi.

Se anuncii de biurod c'a venial uä pro-testare, supsemnatä in limbele rusésca qi gre-césci, contra alegerel d-lui

D. Cogidnicianu (lice ci in parlamen-tulü roman(' nu se vorbesce decitd roma-nesce; prin urmare cea-a ce nu este In astá

nid nu trebue a i se face onórea d'ai se da citire.

La ordinea dilei este urmarea discutiuneiasupra validitätii alegerei d-lui C. NimlescuCA;i: i sa contestatù Impämenteni-rea ea Romind.

D. C. Niculescu, multimesce arnicilorüsei politici cari Pad aperatd. I s'a contestatiivaliditatea alegerei suptét motivd ci nu esteniscutd In Romania, qi Ira dobOnditd im-painéntenirea . Curtea de Casatiune prin de-cisiunea sea, eirei-a cere a i se da citire,a otiritti, casandd detisiunea tribunalulul ca-rei contesta linpämentenirea, cà a indeplinittiformabilitäylc cerute de lege pentru a aveadrepturile de piméntend. Cu ocasiunea dis-cutiuna urinate ierf asupra cestiunei", e-mist" pareri asurde (protestiff). Protesti Iarenduld d-sele contra terminilord ce Fad in-trebuinted ieri contra d-sele. D citire unaadrese a consulatului rusesed prin care de-clari ca nid uädati n,a fostü supusd ru-sescd. Daci consululd, cirtd-a se çlice cáeste supusti, ild respinge . apol , intrebi,ce automatü este d-sea? a (uf este ? (14-sete). Actuld de botezd i s,a perdutii. dart"pae constata prin uä mirturire supscrisä depatru persetne respectabile ci este niscutd inRumania, ci este &mind. Dä citire aceleimärturiri. Sfir§ias:e apoi dicendé a din a-cesta. din sentinia curtii de Casatiune. seprobézi cä are tóte drepturile de pimententi.

La colegiulti II s'a aiesu D. G. Adrian,sa desehisil urna in tjiva d'antM, si nafosté maioritate din voturile inscrise : se con-testézi de sectiune i astd-feld se trimite la

La colegiuld Ill s'a alesil D. T. Latesid,urna s'a deschisd in (jiva d'anUnd, insä afostO maioritate din Voturile Inscrise. Netiindùcontestare, se proclami deputatuld. Se pro-clami D. Alecu Vasescu la colegiuld 1V, finch)alesti cu niai unanirnitate, cu t6te ci urnasa deschisd in qiva d'Anttnü.

Se proclami.Judecitdii Oliu .

Colegiuld I. Dr. Polisu.H. G. Vilénu.III. Titulescu, detnisrunatd.IV. Boicea Radianu.

Jutteciulii 211 eltedinp.Colegiula I. I. Ghica.

Il. D. Genescu.III. C. Chirget,IV. Girdärianu.

G. Niculescu.

Presedintele constati ca. 'find() proclamatidejtt 1 00 deputay Adunarea elci a Ro-manicl este constituitä.

Judeciuld Tecud. Col 1 Petre Ciuci. Sepro 71a mi.

Cal. H. Costache Racovitä. Se pro-lami.Cdl. HI. Antonia Cicu. Se proclami.Col. R . Tache Anastasid. Se proclami.

SECTIUNEA III.Districtulé Ia0. Col. IV. Alesuld este D.

Petre Suciu, se proclamä deputatd.Colegiulti Ill. Dumitru Gusti, A. Holban,

A. Gheorghiu, Const. Corjescu. se proclamadepu tay .

Colegiuld II. Anastasie Fitt], se proclamadeputatii.

Colegiuld I. Petru Mavrogheni, se pre-clami deputatd.

Districtult] Bused. Coleg. IV. Doctorele P.latropolu, se proclami.

Colegiuld III. Ghiti Discilescu, se proclama.Colegiulii II. Caloian Pleqioianu, se proclamä.Colegiuld I. Ion Marghiloman, se proclamd.Judetuld Arge0d, Colegiuld IV. Costache

Christecu, se proclami.Colegiuld III. Gheorge Enescu §i Micescu,

se proclami.Colegiuld II. Gheorge Britianu, se proclaida..Co legi uld I. Hurmuzach, se proclami.Judeciuld Putna. Colegiuld IV. Dumitru

Pruncu,CÖ1ÁgÍLI1I' III. Voinav. Vidrascu Dumitru

ZO.nu, se proclami.Colegiuld II. Gheorghie Apostolénu, se pro-

Colegiuld I. Alesandru Balqid, se proclami.

SECIIUNEA VI.

Judeciuld lalomita. Col. I. N. Mot: 11. Seproclami.

Col. 11. lipsi de forme.Col. Ill. loan Vasiliu. Se proclami.Col. IV. Pula Buescu. Se proclami.Judeciuld Bolgradd. Col. 1. ParuOef. Se

proclamä.Col. II. Apostold Minescu. Se prwlarnä.col. Ill. B. P. liajded. Se proclami.Col. IV . Al. Coiu. Sa proclami.Judeduld Must:eV]. Col. I. lorgulescu. Se

proclamä.Col. N. Searlaté Turnavitu. Se proclamä.Col. Ill. Ales. Golescu. Se proclami.Col. IV. Sache Nicole". Se proclami.Jud. Covurluid. Col. I. N'a venitú closaru.Colegiuld lI. Mantu Rau. Se proclami.Colegiuld ill. N'avenitd dosaru.Colegiuld IV. Dumitru Tacu, se proclami.

SECTIUNEA VII.

.lud. Vasluid. Colegiuld I, Petre Carp seproclami.

Colegiuld II. G. I. Racoviti, se proclamä.Colegiuld III. Colonel() Miclescu se pro-

clamä.Colegiuld IV. Ion Latif, se proclami.Jud. Ismaulìí. Colegiuld I. T. Lauriand. se

proclami.Colegulii II. Dumitru Iconomu, se pro-

clama.Colegiuld III. Al. Cociu, se proclamä.Colegiu IV. George Filcoianu, se proclami.Jud. Fälciu. Coleg. I. Nicu Bilinescu, se

proclami.Colegiuld II. Dumitru Berea, se proclami.Colegiuld III. Mihail Cogalnicianu, se pro-

Colegiuld IV. Durnitru Castrolanu, so pro-

Jud. DAmbovita. Coleg. I. I. Florescu. Searaäni din causi cä sunté protestari de ci-tra alegétorI ci deschisd urna in giva 1-a.

Colegiuld II, lanache Vicirescu,pentru cast] analog].

Colegiuld III. I. Lerescu, se proclami.Golegiuld IV. Preotuld Gheorghie *erbi-

nescu, se proclami.Jud. Vélcea. Colegiuld I. Al. Lahovari, se

prpclami.Colegiuld II. Grigorie Lahovari, se pro-

Colegiuld III. Scarlat Cälinescu, se pro-clami.

Colegiuld IV. Stamati Budurescu, se pro-clami.

SECT1UNEA a IV.Judetiuld Suciava. Colegiuld I. Dumitru

Cozadini, se proclamä.Colegiuld II. Gheorghie RacoviLi, Se pro-

Colegiuld III. Costantin Mortund, se pro-(lama.

Colegiuld IV. G. Ghitescii, se proclami.Jud. Tutova. Colegiuld I. Aci se presinti

ca alesd d. Manolachr Costachi, insi Prima-rele n'a deschisü colegiuld. amAnatd ase desbate la urrni.

Colegiuld II. NI alesti.Colegiuld III. D. A. Ionescu, Chenciu, I.

Codrescu, se proclama.Colegiuld IV. Vacantd prin m6rtea

Virnav.Judeciuld Nemtu. Colegiulti I. Colonel('

Rosnovanu, Se proclami deputatd.Colegiuld Ir. Grigorie Isacescu. Se pro-

Colegiuld III. Dumitru Georgiu *orecil.Se proclami.

Colegiuld IV. 1asile Zaharia. Se proclami.Judeciuld Vlasea. Col. I. Nae Tätiranu.

Se proclami.Colegiulii II. A Lazirescu. Se pruclami.Colegiulé III. Nicolae Gogoqii. Se proclami.Colegiuld IV. Ales(' d. Serrurie. Fiindé

contestare s'amAni.

ludeciulii Reimnicu-Seiratù.Colegiuld II. 1. F. Robescu.

L C. Gridistianu.

Judeciulii Ilfov.Culegiult I. D. D. Ghica.

II. St. Golescu.Ill. D-nii N. Golescu, C..1. Ro-

sati, D. Britianu. I. Britianu. D. Culoglu,T. Mehedintianu.

Colegiuld IV. Eugeniu Carida.

Judeciulii Dorohoiii.La colegiulti I s,a alesti D. T. Pisotschi,

cu 1çJ voturi din 38 alegetori, lnscrii. §i ur-na s'a deschisd in cljua dAnteiii la 4 ore.Se retrimite la sfirOtd. ca alegere contestatä.

SECTIUNEA V.

Judeciulii Gorjié. Col. IV. Pare RoOanu.Se proclamá.

Colegiuld III. Vaoantil.Colegiulti II, Tache Moscu. Se face con-

testare der aü avutil maioritatea cu unü vottcare conynea numele de Costache Nosu. Seaminä a se desbate in urmä.

Colegiuld I. C. Sivoiu. Se proclamä.Judeciuld Briila. Colegiuld IV. Grigorie

Eliade. Se proclami.Colegiuld III. T. Giuvara i Campiniu. Se

proclamä.Colegruld II. A. Geani. Se proclamä.Col. I. losif Niculescu. Se proclami.Judeeiuld Botoqiani. Col. IV. Casian Leta.

Se proclami.Col. Ill. Christea Gheorghiad. Adam Ha-

reto. Su proclami.Col. II. Gheorghe Adrian. Se proclamä.Col. I. Dosarulti lipsescc.

CARACTERULU

NATIONALITATil ROMANECA

BASEA LEGISLATIUNEI SELE.

Pour bien comprend re l'h is-toire des peuples, il faut vas-seoir long-temps aupres deleur berceau et les suivre pasA pas A leur entrée dans la ca-riere

,Pentru a intelege bine is-toria popórelorti, trebue se neaKjAmil multi" timptd lêngileginulé lord, §i se le urmä-hard apol past] la pasd la in-intrarea lord pe sceni ..."

GuIZOT, Essais sur l'histoire.

I.

E ciudatd, c unuhl j acelasTprincipiü este universalmeute recu-noscutd in privinfa miserabileT in-dividualitäff, i scapa cu desevArsiredin vedere, chiar5 din p trtea 6me-nilorti celir6 maT seriosT, din dathee este vorba de alti apliea cAtre

, cätre pop6re , eätrenafiunT.

Cândü uá pers6na vrea se'sT con-fectioneze uà hainá, ea nu trimitepe croita ca se iè mesurä dupacorpula vecinuhil, séü aid eelul de

26 ROMA:TLC 11 1110 RIU 1ft 68

tiü trecataii, ei din wutra o croe- Dar eunin 6re se póte ,nroísce ca-ace dupt propria sea staturt care raderult nationalitAtit romAne? Dudenu p6te fi intoemal egalt eu nieT óre se tit I, usolit, care se ne eon-

alta in lume cAct natura a fitt- duet pe a esta oceana atAtt de un-cuta asta-felit, in cAtti se nu esiste &lost), aint. de inuln,dorn. atAttdoue frunze absolutamente de ut de nestat troicd? Fostat 6re viut-potrivl data duo! aotori. earl se lie ti

CAndtt unn boluavii ch1lint pe rfi terisitt ir recinti modifi tart seurn) medict, ela nut. diee : domnule ti ilsitt in not a elcaAT elemente.doctort, cautt pulsula juptindul dc let,leaAT r ithut, thrt a eAdes unit inpeste druma s4ìm du-te de fa, diag- neiwe laud/ esagerate i altil in miesenosea domnulul curare din sfrada iletratiArt peste tri6surt?de aitturea t apoT vino denfirscrie la afart Ai in intrult tI1reT, in vs.ut recett. ,1dme t in timpit modernt at fostil

El bine! tiumat Staturile, nuinat multi' i fórte mulil de serfs, ee necorpurile cele imense, ale drirora for- zugrAVian in facia luiniT eu um)mA i conservatitme sunta de mit coMplexii de vpsele atAtú de po-de or! mal importaute 0 mat pre- somorite, attta de internale, in cAtaPee de ettil personalitatea cea mat una singurt dintre ele ar fi tbstailustrA; numal ele suntt osAndite a de ajunsil pentru a titre nafronali-suferi cu rebdare 0 a indura in tt- talent nóstrt unfit obiecta de desgusttcere coca ee n'ar primi a i se tamomuld cela mat de pe urnit!

CAnda una poporii are etun-vanevoe de ut haint, adiet de vfutreformA esteri&A, legislatoril 0 ad-ministratoril set se grAbesen pe dattalA inveli in nisee vesminte eso-tice, aduse eine mal seie de nude

croite eine mat scie pentru cine.Daet haina este pre largt, se res-punde et purtAtorula o se se matingrar eu tirnpuln; diet e préstrimptA, se asicurt stofti it se seinal IntindA mal in urmt ; i astn-felt nenorocituld ptipora se vedeconstrinst, vrAnda-nevrendn, a tAridultt, sine ut chlamidt de astrologildu a stringe din innert intent sour-friet de arlechint.

CAndii ut natiuna este bolnavt,medicula set, in loca s'o intrebeuncle o dóre i cumn se simte, inloot de a studia eausele locale alemorbulut, iii loon de a aprofundaorganismula iniakitui ala paciintelut,inottlect de tit dath pe unü bidi-

pléct la Paris, la Brnxella, liBerlin, la Londra; pipte en cea matmare ingrijire pulsurile 6menilornde acolo, i apol trimite ut reeett,adict ut lege!

Trebue uti erbire estraordinarApentru a nu observa de la primavedere pe d- ut parte bufonada,6n) pe de alta perieohiln arestet pro-cedure; totuAT slant) ant intregt, batnet mat multe deciml de ant, in-cepfinclii de la Regulamentuhl Or-ganic') du ehiani de la PravileleCaxagia i Ipsilantd, de cAnda shr-mans Bomdnit zace intfut aseme-nea oribilt oftalinit, une-ort fortatt,cate ut-datt benevole, primindin leglAi reforme de la Muscall Ai de laAustriaci, smíú comisionAndu-leinstAT din drépta 0 din stAnga. I uptcaprieiula model.

Este timpa inst, actunn séti aidtit datt, de a ne leptda delmuinelealtora, Ai de a intelege in fine, etla b6lele nóstre, earl sunta (mini)multe, filudA efecte croutee ale unultrecutil peettosti, none ne trebuestilnisee reeete sense anume pentrunot, iirti nu pentru China set Ja-ponia. Mesagiuln Tronulut,prin care sa desehisa mat de una-diut pout. legislaturt a ambelorn (a-mere, ne Mann% la acesto marepast, dicêndune ct armarea gene-ra% a tare o se se opereze nu du-pre sterpe Unit-4MM din strainttate,em In spirituld romAnesed cola vedbia.

Ai de despreta pentru tkíte popórele.Asa, de esemplu, dupt intrturia

istoricilort maghiart i saAt,tott fart deosebire, mien Ai

mare, sunta furl, ucigast r» ineen-diarl; 1) Ai nu trebue se ne mirAmnde a audi ut asemene sentin% dingura unor strAint, inamicl secolartat nationalitgil nóstre, de vrenie cemal-mal MO in acesta felt ne de-pingeati pe not pint mat a-l-alta-erl&darn boeril nostri romtnesel, di-eênda, de esemplu, in petitiunilein inemorandele Ion) cAtrt PuterileEuropa :

In adevArt, earacterula 'met na-Ponalittili este siugura tbutent, sin-gurult criteria, siogura bast a le-gislatiunil 861e, intArbidu-se ge-neralistudu-se asta-fein ceitt cedish. neinuritorult Montesquieu inprivinta guvernulul unui Statn, ,Gu-vernulti celA mal donforma cu na-tura este acela, a etruia disposi-tiune particularit se potrivesee matbine eu dispositiunea poporuluT, brEruntea etruia se alit." 1 1

1f Esprit des lois; liv, 1, chap. 3.

strAbAtutl ii fludiele eelegaulice.

Este invederata et, dact natiuneamutant fit nesea anpregiurtri a-

. Proprieteril de la tera naai ea yenta fa-enda parte din aces clasa numera Mire dIngiimuId ernes' enoraldli i inteligenti ; dar suntilpucini car' ail Indestula instructle i destulaspeed* ca se plite t in stare a traM afa-cerile malte ale terei hint Macese linistitlgi inedesti in preteatiunile lor, se multineesea so ocupa de starea si de speculapile loreli se marginescii a da tera Omeuui cei mai

recomandabili Wire functionaril ardinului aM2-le gi ala 3-1e."

Asupra teraniloril Romani nici sfeturilenici esemplek ceki mai doveditere (concluante)wail puler, ca se le Para 4,ine,vil nine, tre-bue ea black, aA vie din porunea guverna-lui. planet chiaril se Inprotivesce la *eraordinii, de date on nu este Simple de atne-similari esmulive fOrte persistinte."

Da. nu Mauna airafia asupra protesM-adorn libere, euS. 'o a ipsescii cu totala lanol. Cati-ve influir cari o ii Name (Mellon-farm MU HOLM,' de prufeseri gi dave,aLi, flaunici nurnerula Mel eidnatile cerute ca se con-stitue aa clasa In societate."

maloge, int6mplate in Transilvania,n Moldova. In Téra-RomAtiésct. in

delimit KV. In se-lult X\ II.. inseelufil nostril, s'a aretatii tota-d'a-una pretutindenT intoemaT in acelautimoda. Part se fi avutA in vederesdti mteard ft.rt se fi audita despreesemplele trecutulut 0 ale proviri-cielort sumorl, aces% adinirabiltdentitate de procedurt, derivatt un-mat din inst-AT natura intimt pm-prit a poporulul, denott r» definescecaracterult sea.

Ett soreina, ee ne-tinfin impus'onot in studiula de &sit. Este grea,este spinóst, dani nol sunternii fe-ricitt fume de a o incepe, indi-etralt adevèrula lii trAseture ge-neralt

B. P. 11,'ljdeii.

AceSta Se tit Ore lii realitate ca-racterufil Romtnilord ? Wet var fiaAa., attuat ar trebui indatt se a-runetm josa condeitiln, IncrutiAtudamAnele pe desperata fin-pasibilitate a until fitkirt0 se asceptAmti ttpol eu apatit, dinmomenta in momenta, fatala peirea gintel rornane, etcl tint) poporacompusa de furl, din Imigit11, dinineendiarl, din nerodt Ai din Airetl,nu p6te se trtiaset, nu póte se e-siste, tiimidai ut port, negatiune.

Din norocire, nu Maghiaril, nuSaAii, Ai nu clasea teudalt de val-resort Ai de valvasini, numitt alta-fela Wert, aim pututa sé cunlisetan dreptufil de a judeca caratiterulaRonitnilorti. Luptilli este unt es-pertn de rainutle in privinta utruit

inst munal atata, Ai nu curn-vase v6. basati pe eeea de-0 sespit% despre calit4ile morale alevietitnel sele. Sunni alte izvóre. unclese -oglindesee, ea intr'una tapett deapt limpede, earaeterula cell) ade-vèratt alti nationatitatil raístre, '0 a-tar! izv6re stunt autunno aeele fitptedin istorta romAnt, in earl poporulanostru Sa manifestatti uniform') Aiconseciute, desi seeolit le despAr-timad unula de altulii i de0 ele a-vura loeil nu numal in diferite tim-purT, di Aiwa In diferite regiunt, pecart le separt muntil eel mal ne-

Eder Observationes ad historiam Tran-silvaniae, Canna, 1803, p. 267.

D-lut redactore alt 4iarinluT govvi'neDonmule,

Su vorbita adesea In colenele diarialal ceredactati despre inetructiune. Revenirea ne-contenita asupra acestui subiecta a celoraearl ail de preocupatiune mal generale for-merc societitii pe laze solide, a aretatil ea,dintrui instructitme bine Intele., imbue seese elernentele necesari pentru desvoltarea siIntirirea unel naps,* Dad. Intradevera vil-torula ce prepara at natiune este daptdireetiunea soldeloni, apol act este una dincostiunile serif.m de deslegatil, de cari credaCa mma camera, inspirata, de mil bane sen-lineal", se va ocupa series* va dude ca

scolele se fortune catheter", si sentimentedernne de trebuintele timpurilora. Pint acinstruclianea. sunlit ut sisterna neincuragre-tare, ba adesea chiara lovitere, pututada fruclele ce trebue so se MOW, baa des/TOM:Li adesea amhitiuni precocie i ne-justith ate. Ararat credit Iasi ca a venita¿amide a areta ei totula depinde de Ms-traction, ca numat ea srie a face viiterulaowl ten, iei mm este data a face industria,comerciula, pimentula &Mrs din sterpa ter-mini, ea scie o nutri sentimentele de patriegi lihertate. Fire La instractiune series* vor-brie sfinte devinii ima joca de glume seade esploatare. Dace dare instructiunea di a-deverate callirra unei wpm* arid este in-dispansabile a se stabili mai WW1 princi-Muhl dupe care se Ire ',endue salla. Des-voltarea mai multa a instructiunii superiereti neingrijirea celort secundare si primare,educe dupû din55 suberdonarnu claselorl po-porare. 'ultra se lomsce democratia. Spre afarce dare egalitatea reale, trebue se de-mise sisterna care respendesce Meta se pfitemai matte cimoecintele elementarie. De aci&cargo use 'Oa piling nu mai !wind in-teresiona: acela ca In resl indir. instrumyarn" gi inai cu semi u sciintelora se do-mine acea-agn sistemi, teuretica see practice.Sistema cea &Wei invite ma" cu semit dintitivate lui Loke a cedatil Moult sea bee-tale ru tneetulii sisteinel aplicaliaflel, reco-mandate asta-di Indestalit *eta de Mebuin-mie Lirnpalam, calg si de esemplula naps-nilora Inaintate. Ac.tu este asia de ado*ratil incatii u.0 comperare Mire numeral see-lelorii de aplicatione gi a celorû teeretire,da adesea termonetrulti dupa care pete cineva judeca Industria carnercinlû. cu unit ea-vento staras de culture a impenitent. Mili-tants sistemel de aplicaliune este mai simulOti terile mid. in cari ateta resursole res-trInse cala i munerula elevilarg au [amanita

avea arnindime sistemele desvoltate in l'a-ulla. Trelmintele ce se simpta pria des-vet tarea instrucjunei superiese numai, daftMen la nisce creatiunl efemere, ce trail deresultate de cite a introduce at spiritualgenermiunilora, presempunea nelncredereaceaa de COnseCinli neactivitatea. 5 se side caactivitatea este necesará sure a put. puneLase seriose la on ce Inlreprindere.

Detertninarea &oil a sistemei dupe carea se forma, programele si caularea until

Personal," apia pentru a aplica na aunt-feltde programa, este, ini se pare undloculaedit mai sicura neaten a avea pa animal,

foneni capabili, darn distils' a =plea gain-rile ce se veda orl de cite orì este vorhaa Intreprinde ce-va folositora. Pentru a a-

junge la acestü Indouita scopit trek° us,

pre de na parte et contisiune de Omeni con-

pettily se formeze programa dupe Ili aisle-

determinati, Mid guvernula trebue sema

scie trebuintele sele aituale p yiitere,(fari acesta nu este una bunti guvernal, era

pe de alta a modifies legea instrucliunel.

Unula din artiala de noilificata uste gi

aliniatele b i e de la Art. 3 7 5, dare dice:pentru profesori de giinnase cunoseintele eese ioopuna In lieee.. prin unizare, una as-pirante la eta din catedrele carman' inte-rim* trebue se depue unit esamena de letemateriile ce se predail la licee. Esperiinte aaratatil ca ferte rara candidapi implinescii

acestä conditiime p Intradeveril a cere, de

esemplu, de la ling psofesore de ban. [a-line set istorie, si matematica , este prea

mutt* sei trebue prevolutt gi tillurile a-cademice ce aspirantii pota poseda.

ut lacuna Ririe Insemnati In legma in-

structiunei este gi acm-u a nu prevedea in-spectori peMra soldele secundare. Sistema

IntrebuintaM stadi, acea-a trimite la fi-

nele anului scelarg oh comisiune Ice nu vinecela Lamina In con* se judece despre re-sultatula dobendita In cursula maid cuterea, Marla ci una comisarii nu pete judecaresultatula si pe profesorg inn.** momentadupal ant elevd gi msi cu semi candil estecondusa In apreparea sea de consideratiunipersonali sea de egoism* In casual entailva distribui merite sea critice duph simpatifgi antipatii, In casula ala duoilea va gaSitote rea. Pentru a se Inleture eri ce ca-lomel din partea ori cal art veni, este in-disponsabile una inspectore capabile, Matti

sea din meld prefesori ai instructiunii su-perifire sea de membrii consiliului perma-ninte; acesla prin desele si neasteptatele vi-site, va vedea asiduitatea profesorilorii, va

vedea metoda Intrebuinlata precurna si car-tile cc se pima in mina elevilorü, na vedeapine uncle se Impinge calomnia, einda se diceea elect at facilitates a seri fonnulele petable si amicO ma" mull* Name cu mo-de% 'meant se va ceded unde este adevera-tale sea 1i ee trebue acute spre wit In-drepta; altn-fela se va calla mai totü unaa se mimes see amain nedrepte sea calm-at, cari nu ridica in facia eimosekorilerilMet pe cola ce le face, dara niel nu en-filada pe cola ce le side&

Ala deuilea puntil ce ectuala lege de in-struetiune nu prevale inamovibilitalea

prolesorilera si nu determine Inceputula si-tuatiuna materiale a lera, nici gradele princari ag a trece. Aceste doue condipuni sunlitesintiale pentru a ridica pe profesori la iniil-times ce trebue se ocupe. Una ii di sic*rams positiunei lui, cea-l-alta fi da presti-giula asicura respeetalii familiel ore, ele-vital* cu unit euvèlnla a soeietitei In caretraiesee; prin unnare Art. 387 trek,. com-plectatii Wahl se se veda ca. cucita legea a preveduto midilece prin earl

se se garinteze eseeutarea isi atri. ta, impu-nenda datoril Ce pota fi contrelate In fii-care momenta, pe Meta a preveduta gi

drepturi.Dace pe Magi late acestea shr face si

at lege de admisihilitate, atunci elevii re's"face studii seriese vedindu-Si positiunea ga-ranted. nu void] mat pirasi meta din cla-sele inferinre spre determine mat de Me-pane cariera, ci veal chute a Implini conch-petiole impuse de lege. Cu module acestase va valua And gi niel bine resultatulainstructiunii secundarie si cita de mare atesta caloninia dada sh disa. ci m claselesuperióre suntil lipsite de elevi din causeprofesoriloril."

Asia-feat, d-le Redactore, determinarea sis-temei dupa care se Ili cenduse amidele, con-Mrmü eu resurgele si trabuintele Wei% me-difi_area legel instructitmel i mai semi apunturilora se ant Mama numai, in fine &-lama lleeelora cu aparatele necesarii, mmtiicredit literati ce von contribui pe de uaparte, a da resuliate p inai bane de citecele de pint acuemt. erd pc de alta se voraInlitura ori ce deseuragiari si calomel

Prirnip, etc. etc.A. F. Robeseu.

TEATRULU ROMANI!.

Demnulur C. A. ROSETTI.Dornnula mea,

Directiunea Teatrelera, alipindu-se ite tan-gi meta Ministeria prin decretuln Doinnesca,supta No. 1 ,2 2 4 ells 25 Augusta 1867, etiam trebuitil se Inc preocupt de settee Re-uel nationale, si dent' am cereetata ca tOta

rtiaturitatea imulptele larrOn, ce In anii dinurma sift publicata, fia sure a areM mlelede car" safer& wastt institutiune nationale,

fie spre a indica promisee pentru Indrepta-rea Mfiorirmi el. Tine lucrarile acesteasunta de acacia mai fife .ceptiune Intrunasinguril pundit care-le rate ca m sistentahl de

Intreprindere pentru scene nationale, at adusadecideros el, gi va tmpuuhhilita Indreptareadonna de guvernamintii gi do publicala in-

teliginte.

Para a cerceta pina la ce pundit initia-

tive 0 intreprinderea privata, atele Inutiliresorte ale industriei si arutiel nationale, artpututil se Itasca relele ce i 5v imputa citepentru Teatru, ea totu-si am venita la comclusiunea, In vedere cu deprinderele nestre,

pe care nu le putema medifica la voima.,

am venal die* la conclusiunea, ca gayer-namentula are datoria a face cea-a ce nu aMalta din nenorocire unulialice private., ajmMM. chiara de guverniminta.

Modalitatea Insi In care annexe a regulascene romana, mi-o indici punctele urmaterei

I). A estrum artistlloril de merita ut seramat bane., fire Insa, de este 'pesibile, a e-duce si pe scene iM souk inveninare a .n-grenei snare sociale FusuSionalismulii.

2). A priveghea i regale unü reps torMIn totula cm:donne cu sc.milit morale si e-minimintre naponal ce trebue se ailia Teen**

Unala din aceste pennone, privitera La sar-itea artistilorl, fiind as cestihne de bani aemi. Mehl In mane sh deslegn

de cant prevedandti meek necesarie prin

proiectula de budgetil pe 1868. Cea

doua, degi eminamintre morale, ea nu putmse fid mai cu liquidate regulati, cad duiparte, nu puteamil cere de la artisa .0 so-delay sea nape dramatice se resettle la tris-fete gi adesea nemeralele chiara repents.*care atingendii uno gusta pervertitil, singismin mal aduceal recete bum ; i d'alte pan-le, spre a motile piese bane, trebuesca In-trunite pucinele puteri, rarele teleate dre-matice, cari le alai avenet, sciinn ci a-césta Intrunire era cu neputinit de mai multiani, din causá a regretabile confiicte gi seta-telegest !titre prima subIecti, sea din causeCi shit ua Muni nu putea cagtiga In deajunsii,sfah a remunera dupi merite pre protagonisti.

In facia cu aceste greutay, allandu-ne laInceputult stagiunel Teatrale curente, a douadi dupre reziliarea contractului unei lath-prinderl, din caust de fiagranta deviare de la

direcpunea generate'. a Teatrului a cer-rata se Invinga aceste dificulte.y, Indeinnandapc 'artist.," nostri principal' se se 1ntruniasci,clasificandu-i in vedere cu subventiunea a-

cordate. Teatrulid de Ciotti guvernimenta. A.cOsta subvenpune fiinda lase nesuficante sprea anima emoluininte potrivite dace OM cumeritula individelora, darn MO 'meant cunecesitaple lure, propunerea directiunei oricala de salutaria pentru valor* nu primi

adesumea tutuloni artistilora prIncipall si ¿era,nerealisanda intrunirea tutulora talenteloralira de care scene roulette continua In de-cideree el, ea am testa nevelta amen*Intre aceste, uniting de la d-na Millo gi Pas-cab', blibucuratórea wire ea d-lora, larvatimpii despartiti, sha deciet a-gi Intruni pa-!trite spre a tonne tia trupä romana, si

cerura dile in Teatrula guvernulul.Canal staginnea Teatrale trebuia se Mee-

pa peste patru sea cinci dile, ti nimica Incanu se regales° tn privinla Teatrului pentrurnotivele aretate mai sus* cuma dupe de-rlarqiunea Millo-Pascaly, era imposi-bile orl-ce speranla de realisare a proiectu-lui propusa de once. Dlrectiune a Teatrulifi;eú vedindn ca in cadrula trupel formate demesa domni tipsier, eki-va din principaliisubjecti ai scene" romane, warn WWI n-eural d-sele subventimea destinata TeatrululRomenü, darn pentru ca se nu se privezepublicula de represintalima naponale si as-tistil de unii middoel de trail, am vantg lacombinatiunea ce prin referatubt No. . .

ama propusa onor. consilia de ministri.

ROMANLILU I IANTARIP 18611,27

Prin acMta ministeriule, acordandû dile de

representaliune d-lore Mille lama

In reservi une nurmre de Mle pentru or-tintii principal) ce ou aflasera Mee a ca-drule Intentianea mea era. ca

DoNiNuLui MINISTRu AjC NSTRECTIUXEIPUBLICE.

D.,Inuir ifini,trtlDa-mi cuie se neepe prin a te ruga Se

primesci espresitmea simptimintelord Clete defomiandu-se ui a doua trupa din artiste pna- Jecumscinta pentru emir. mi-al ficute

pai ea pougemf iutli de timpO 0 de du me numi Mire cei 'epic membrd caripublice. la uf fusiune a ambeloni. Tommi

In 'odd" ra ant a'menea wept am re- Insa mute de simmitoril la acesti unare, auserystd aub'C'a-jan'a 'pre " hiarpil mite smite datord so decline. ne siintindu-uteImpel mica mai tune. In stare du corespunde la asceptarea dom-

11 a doua trupi In care se Intreprincipal) ce lipsiag din cadrule Mille-Pas- In adresa doniniel-tale insemni um dincaly, vedendil ca nu se formézi, et am In- plagele oceani romine actu-a du 13 silitä asirelnate pe d. V. 0. Urechii, ea prin sta- unt

ruinta sea pe lange artiste' print/iv/I nean- aste-felt se pole face recut: bane..gajati M trupa care deja Intruma. cu mat-limirea publica, pe d-nil Millo-Pasealy yi alyieill-va artist distinct, se grabiasca revenireape stem romini a lutulord talentelord teal

alese ce ea p,sedi In 13ucure.sci.

kfultimitt spiritulai de coneillatione ce apast si al parte pi alta, una din scacterile

Teatrului Romani], sae Inliturald

Sub-ventiunea. d-le Ministru, sa date trupei

Acesti Parlay, ori cite de deco-tati artei, se datoril pecuniarie de Indepli-site, ca unii ce sunlit pi intreprener. Camedart. deumule Ministru. ca membru ale minicomisiuni. ce ware alta Insarcinare de citea siege repertoriule, ayi] putea impeca artea

['mid Id- cu intermele inteprinderii usendite a fi toteMarco desbintrilore ee de mat truly anidura Intro artistii principall ¡Isle-fete au-

scena din Bucurmci, are la dispositiu-nea ei, taleptele d-lore Mille, Pascaly, Vel-

lescu, Caragiali. Gestian. Oelbariad etc., gi a

dómnelore Matilda Pascaly. Stavrescu, Fisch-temnaher, Catnstantinoseu, From Sarandy etc.

Insult d-ld lainitriade aveme speranti dupani deelaratiune posedimg de la d-lui Ins-criste cit panä In fine, nu va lipsi scena na-tionale de concursufil d-sele.

Incetande In acestg mode inconvenientelece presinta la Incepute trupa

de a nu presinta cadrule complecte ale ar-tistilorit principall, et mum ocupatil cu

doua Intraare. relativi la module came tru-pa Intruniti cani se urmäriasci seopole a-

semnate leatrului nationale. Lisande ea bud-getule otter]) se se come de Meta arts-there, et am creduld a rmolve Intrundmode avantagiost intrelorea din arma prininstituirea and comisinni u teatrului, carese alba de misiune privegbiarea si conduce-

rea morale a acistei iustituliuni. A se alegetine repertore bunt In vedere cu sedPultmend nationale ; a privighia ca esecutioneaacelui repertorie se se faca cu liti corer-yenes pusibile ela tote ce ne Ole cure mo-raimente de la ui trdpi: eta ce du sicLITOva cere guvernamentule In dies candd elear avea trupa sea. Eli cea-a ce ea ampropurd limpet Intrunite a tutulore artist -lore principali ca conditiune principale pen-fro acordarm subventiunei.

Ant criKlule ea aveme a ne felicita cadam reeyild pe deplint In acesta comhinatiu-ne, Mille pi Pascaly primindd a se su-pune la inapelabilele decisiunl ale acelei co-wished teatrale de care vorbirame. Do si-cure sine fi dorilli io deja de pe amine bud-getuld se no II permise a status In modedefinitive dmpre stortea teatrulul remind. Denicuru ante don oc oedema Incipende istrupa, sub-ventionate si pe d-niiDesdriade, Dragulici, Michailianu, Coeliac etc.,gi ne place a credo si in acesti priiinlaca

Millo-Pascaly core face bite sacrificieleposibile.

De ea came date Insa, pasta cele maigrad se acute, aveine Intrunki toti ar-tistii de ¡airmle ordint yi va depindo deconlisiunea Matrale s da prin alegerm rejaut-Mendel, directiunea ci tendintele euvenite d-uet scene nationale In vadere pururea i cupersonalult complecle de care dispune.

Comishinea teatrultd aventlii prin urmareIn puter. sea Inflorirea yi ruurganisarea see-md naponale, ed Quad nei. donmuld men .

se me adreseati la barbed mai competiMi Miiiai speciall venire cumpunerea ei '. de cued,suntey d-orstri yi d-nil I. Eliade Racialism.Dimitrie tiolinlinlatia Michaild Cogálnicenu.V. A. LImbia, sbucuon Ottehealnaco §i C. Stan-mace. Contandd po iobircu ye pururea allmanifestate pintru arta roinana, eil ve rageterininande, se grábki a cè Intruni In can-celäria direojunel generate a teatrulai sprea face cite mat !apnea eseculord kite an-gajamentele Millo-I'ascaly si s ceteraalY artist'. Intru cite privesoe euiniSiUnesteatrale,

Pritnij ve rout, &Humid med asicurareaprea osebilei mele consideratitini.

Ministru D. Ousti.30 Decembre 1867.

deuna In lupta ca artea.

Spent dare. dominate Ministru. ca nre vetant dilri nu pole lea In facia publicului sanspundere nudes lucrinì ce sett ea nu .sepota face. pi nu pole sacrillea linapala madspre a face mi oiaipls lucrare de alumni sicare Facea-a este. trebue se flit. cu Muleneeficacie.

C. A. Roset.ti.

publien la judeciule layi. In locale d-luiStefan *endrea. demisionatd.

D. Panad triumato oste proc enure de tri-bunate, mte numite advocate publicil la ju-deciull Totem. In locult lascan Costin.nmiasil In disponibilitatc.--

INTERNE. Prin decreld co data 5 la-nuarid curentd, persenele armitere sunte no-odle in funetiuni la judeciule Cabala

D. George ergulici. sub-prefwtil la MesaTigheciu tn locale d-lut n. Matargaru

D. George Conslantineseu. sere ode Ma-ntilla! 1 In cancelaria prefectural. In Mudd

Dimitrie Eriehmescu.

D. George Pnitili. actualulit suh-prefixtilale playü Costangalia. este permulate In a-sonenea functiune la plasa In lui-

tait d-lui 050ibe blexandreseu care su tre-cute la plasa Costangalia, In locale d-luìGeorge Fratili

Din procesult-verbale Incheiate de prima-rout contend Pogontsci, districtule Tutova,anent; la referatult prefecte alit di-sului thstrkte ea No. 12.303. se constataca. In neut. de 11 Decembre tractile, anulilIncelatt 1867, trecende prin acea commieuspuglimia Mandel Its trei siMi d'Unpreunä cupasageri, si raticindu-se din causa groravu-luf vifore. una din acele sanii In care eratine sergente de sonvicit, raticita de cele-l-alte done, o venite la domiciliule proprie-

fári a palm da idol ai relatiune e-

xam celort-balle, Mel era Inghetate de told:stand d. primare, lmpeeoni mo proprietaruleD. G. Galcd. a plecate In Miami.a lore, atIntèbOihfi trel pasagerl relit** re ceread ad-More, antacid-se Intrui positiune de marepericule, pc cari Imitoilelodu i la domiciliuled-lui proprielarti, primartile si d. Gal. atInaintatd mal departe spre allarea conducts-natal t suragillort, ce erae memenua ex-peal aste-felii ca. In neobosita

stärnintä ad allatd pi pe conductoruldcu 000 summit mend, citi mid nit duoileasuregit nu Fa palate sci ce devenise, piMancini Impreuni cu tea espedipa simpiagi de valere, dme Innsportate la domiciliuldd-lul Gala unde ad state pini dent lace-tarea viforultd.

Directitmea Ora, In vederea °clone ce pre-cede, pantosa de ces mat Nina multämire

de cildurosult adjutort date de d. pringarepi d-nu talea persenelort sate arelate,me grabesce a multurni cordialit nuisihiluetd-ni, pentru acksii made laudabile

era mai cu semi d-lui Gal., care a datepi ospitalitate, traditionale Flonlanilord, acelore

perstne amenintate de tine aya mare pericule.Dirt:clone generate aid

telegrafeloril si postelord.I. Kilcoianu.

(Monitoralii).

Donnade Ministra.Pentru alegerea repertoriulul Theatruldi

Routine, pi stride lai esecutiune. a recon-

attune comisiunea teatrall, compuindu-o de¡Mute Nrsene, si oil ali 6:Lentil yi mie u-norea de a me pane alfturi co eminintiilairbaY ce o compund, pentru care ve sunlitforte recunoscetore,

e mge Insi, cu respect:CI, d-le MMistru,segiti permiteli o duclina acista entire, no

Wendt mama asupti-ml respunsabilitateaand lucritri. pe care Ward d-0601ri uiust

nainte do Inceperea ici, o declarati nape-sibili.

D-060tri mentiney sistema Intreprinderilsuloventionale, ci needy due mutilate carese Ulmer, ea se dieg alga, and reportoriealese, antreprenerti.

Dace nell bine-voi s aroma m1111141 a-

supra lucririlort din tomtit'. coy volna caacea-api sistema era adoptata, cu demebireci conditiunile co ministeriule de Interne,impuse antreprenorului see. In arma publi-care' lord prin jionitora, crag bine pre-risate, pi Mtge folosilbre ...el,. nasal matneescutabile pi de acea-a resultatudi s fostdceld dobenditi si condamnate de toy.

Unil din otaininit nostri artist, de a ea-rdrii mien, am entre a me bucura, pi cartatunci mug simpli artist, ad luptate mute

hay id. 1 40.000 (mete. la ultalti 3 80.000la atilt, de la ,Vagranse 200,000

franceri pi I 40,000 austriaci. la ullalti3 40.000, In bitilla de la Solferinu I 50 000austriaci. pi 150.000 atilt, la ailalti 300,000:in lupta de la Borodino 130,000 francegi pi120,000 rusi. la Milani 250,000: In hi-bilia de la Relle-Allianm 40.000 prusiani.65.000 alia M 75.000 francesi. la nillalti I 80,000: In bitilia de la Sadowo (Kee-niggratx) 220,000 prusiani, 200,000 austriaci.

lalti 420,000 °Masi. Prin urmare dinlialahielo mai sand memorate eco mat marso foste ma de la Koeniggratr

Darn. pontificalu. Unit prelate duceimp Napoleone ca dare de la puntilicele Ro-mani tia pelárie de surd pi salda In formade cram, care se Indatinera muddled Romaniale dint numai principilort acelora. cari ailneritatil de aperarea scaunulai pontificate,De la monarhult Flaw:id Carol X Incece oitt-port Napolmne lib primesce anode dart.

Illageta Transilcanii.)

pi energict contra acestel sisteme: ad tom-Patel, prin presi ag date inemorii gave,nultd: sad formate In societate particulari:pi töte acestea ca se shim. 6re mind pe

col de la guvemd, a vedea reuld pi add a-plana. epiniunea lord am Mute yipL cande am putute, am luerate In acestesense, pi astä-di nu cdreil alai fi Itemise piIllie a me mine In contra-cheeie at mine. la-crande contra opiniunei ce ato sus;inute altàdata fiji c.a.dnicarit se ain si ell seam ceo ae unit luptitorl de aloud a canora pu-sijune actuala sa complicate.

De PE ar mist, main] mine Mel acestilindite, totting nu a'ai palm conrespunde cu

sinceritate pi consciinciose la onerm ceall acute, [mitre ca, ruin ant maisage, d-vbetri u 1i reeunoscute imposibilito-tea impunerii reperloriuluialeturi Ca sister.Intraprinderii: hammeres ideiei morale cuMeta materiale denial...aide to adresa ce 'miaLi fixate ontire a-rni trimite aid nu,putemd cere de la artist. sag trupe dra-onatice, se renuncie la Iristele Ci Mesta ne-,,moralele chianti repentord, cari atingendemidi geoid pervelitd, singarele le maiu-,,duciaii recele 651,4

d-le Ministru, asicurarea prea one-Mel mole consideratiuni.

S. A. .31ileidesca.

l'otastrofù din t'lerkentrell. Cued-tattle pentru ajuldrea colore cc ad suferiteIn unmanoo mplosiunet de la Clerkenwellcausabi de citre foal, pi-a publicalt raper-tale prime care aniline UrInitorelc date: 7persone pendult vieta in unwires es-plositmei, 41 parte au urbilit park li slaO

chmtate membrele, 56 ag devenitt lira case

Vera mesa. 600 fulfill din apropiire, Mu-mma outreniurulul causate de esploshmesuferiri daune In avere sinetate. Supscrip-punile de ajutore trace preste 7000 WY'sterlingi.

scat con&ei soi bine situatiumu loft. ai

sc Incepi a Intrevedco ventorinle lore. ed.suptt titula de Pantheenedn istorief;Romonilemr. ain Intreprinst puldicarea antestaid] clasice do ui mare insminitate pen-tro toil Remind.

Teti istoria, Incependit de la descilicareastribunilord nostril pc acesti] *Oahe, pri-vita din puntult de vedere 001.60 polifici.Maui .socinui m ditani, 1 iterari .

romercialii ii industrial? , va fl tra.tati. Inmodule de a II interesanti 1b alibi. la orico alma din socielatea nosträ. circiapa.% de stria pi viilorisit actstei teri.

Fitende dara acesti retrosptcliune seriesiasupm trecutuluì nestru. si urmärindtclepinä In dfiele de facia come vcdes pi some

cvntsce faptele diferitilord Omeni earl ae ja-tale vent one nde, 0h bunt. fla ctn. In

vieti inteleptuali. morali sad materiali apoportilta nostru.

Aces!, fapte yore ii criticate ca cea maisalmi-11[16M impartialilate. Iii-care, dupft cumse ag raportate la politici, la arta medal*pe campli litmaria, In sanctuariult Piscine&sail In fine pe campia comerciali ti mOan-

Verne resume tide actste %Mc vome learesultatule lore recle, pi &tit yore fi foste

bane si marl, ele ne yore stimula la allelesi mat mari, cad acêsta esto condithmea e-sentiall a progreaului ainanil sub bite pun-tole de priviru. DC. Insi oho nu at Mlleresultatule unei convictiuni yi I in-latesci. ele one core face 0e ne desceptinidsi se schimbime calea pe care ame emote.

Sunni ori ce made de vedere dera, a-

cesti puldicare Insupesce In sine o mare im-portanti ¡mitre one popord, Old eld inte-resAndu-se en seriositate de trecutule see,

va sci come se se conduit In viitorid.

Trecutalü este aml laoapd, apeçlata inpresinte, pentro GI se luminezeroiitoruli'i.Eti ant adeverti vechig, si and adeveritbine constalate prin esperiiata Oramilore cariaa lama parte sonims pe arena cmspintsi a luptelore de diferite sped dinvieta poptrelort.

Pentru a se facilita publicanco acestei o-pare, m desehide lisle du abonainente subsrmittrele condithini:

Opera va pare In 12 bromine de Me3-5 ctle bropura. In octave mare ii pre-valeta Ili cure cu cite and tabled care serepresinte cele mal Importantt subiecte dinacea bropura.

La fli care 2 lunl va spare cite si bro-sari, care se va espedia imediate la adresaabonatultii. si aate-fele publicarea operei In-tregi se va termina In dud uti.

Prima bropuri va apnea la 1 Amin 1808.

Pretiult abonamentalui pentru Intrega pa-blicatiune este de trei galbeni platy de nidata cu subscrierea.

Abonamentele se face la tOte librintile, latoti profesorii si institutoril, precume gi latote primirifie pi Melillo telegrafo-postaledin lêr

Listele de abonamente, din preunä pre-late abonamentultd se vend tramite pe a-dresa sub-semnatulul prin lipogralla tenWeiss, strada biserica Ieni No. 1.

Demetriii N. Preda.

d'Andrea care Dina velaPapei se dune la Neapole de wide vorbia Inontra enelcliceil pi a silabultd, provocald

Made a returns subil amunintare cu pedepsibisericesca a rutornatt pi su Impale de Mr-tare, subseriinde pi dechiaratiunile mailiterece i sue promise. Din cardinale-episeope co

era, Papa Pa degradate la cardinald-presbitert.

Cu alibi toso elericalii anea tote nu sittrublandild.

FELUR1MI.Omorarl. Nu sense mane pi nu mime

venire ce, ca In aceste mare Principals mat a-lma de la Auntie an. tr, oinorunile se 111111111-

i...ell ca Mel Adtdati de 18 ani incece.

Foile magidare il germane Inregistrega ce-le mai mute casuri, (Ulu rominesci mutealai patine, ee dintrua parte Ore-carese esplica ayia. ca oi cuing corespundintilorele are fi (lira a &sail anci si scene de s-wim; pe care le veduri ci lash cu ockdlore. In septemana actsta ne mai oinorl antrominti In Secuitue dim mare In drumulttend ce duce sera Moldova. Despre acestecase asceplämil informaytine autentica.

In BreSell Seenii onlorara palm conatio-me' de ai lord: In and salt vecing pe alecincilea.

ln 10 lanuarid pad urarii Impuyeasi pc duet

locuitori din Fenegit de laugä Clsyit. AmbitImptmcati remaseri mural. IM. PL

In saute Nadayie ant seethe linpupeä pcunit biete de ciriugin numal din causa

noi cestnientil. di. E.]In Almagiuld mare omorira pc and bield

de erne In locuinta Sea pentru si plea nu-

clei de 5 Curial. Asasind fuserä prinsi. di. E.)

FINANCIE. Prin decrele, CAL data 4 silanuarin eurantd. d. Michail Mircm, li-

ceMiate In dreptd. si dosis advocate pa-Ldicri, se munesce In postuld de advocate

V'edura ba Mil moon (a generalulnimecsicane care a Poste judeald la merle dede uä data ea Imperatuld Maximilian) so a-

prectunt ame spud, aLi In Vienaimpreuni co trei lii al set, dintre rani coldmai mare e de 10 ani. ai locues_ii in e-

kid la archiducele Carol.' Ea aduse us e-pistolä de la Maximilian II peril de suveni-re ca se le predea Imperitesel Carolina, set

dam acesta nu va II In vieti archidu-etsei Sofia magnet itouperatalam. Arebiducesa a

Poste fOno pitruns'a dude vide anthia datapc generalesa. Curtea impcnites a o grijesceu multi bunatate. si dupii doh* re-

pausattilei Imperate va griji atisderea eide eduemitinea topiilorg, mime pe copild avoile send incredintme colegiului jesuitileredin Kalksburg, Ora pe fete cutirel monastiride fennel. Generälesa laM e cu amere pi s-hake tnai multi calm flit set de cite se seinvoiesei ea se nu condmi dinsa educatiu-nea lord. Asia re amanate dispositiones pinidupa. sosirea yi imormIntarea corpultd repo-satulul imperate. Véduva e camd de 28 desal, pe Magi Inaba spaniolä vorlasce fran-tuvesea cam MAO,

(Albino)

Fois militarliseptimdaulä, din Pru-sia septa rubrica ebsereqiuni ampro bd-taiiiloril miam Mali. educe uneeterele date:In bitilia de la Lipsca se atlae O 30 ,000 a-

PANTHEONUI, ISTORICI1

ALL ROMANILORU,oste

FILOSOFIA ISTORIEI ROMANE.

Tratati din puntuld de sedere politicil,ciale, militant, religiose, !tenant gi comerci

st-ale.

Prospectil,

luplele politico cart continua de atata taupepe pimentule Rominiei, cu diferite tendinte,

balaxlicale fart, multi desvultarea spi-ritului literarie In poporalt nostril.

Luptele puttee lIlaO, pe ttrimule bineinjelesii ale adevemtel politice, dä ui des-cohere neaseeptate spiritulul pablieu, tlii des-cepti. Ile oivieä pi 'le fam capabile de a'yida singurd 00 direepune salutaria In vinopoperelorii civilisate. Aciste teränit anci nuna cunoscute bilge pini amine la not.

Pentru a re1nvia, a vivifica pi a cultivaspinituld publicd Mire ROMant; pentru al face

TEATRIT RIOMANU

MILLOPASCA LEYJuoT la 11 lanuariti 1868

S. IS Jae. pleas,

IDIOTULUMasai In 5 acte.

IneeputulA la 7 0 juna. ore.

ARTEA, ICOIA SI DEMINECA

MARE

BALLU MASGATU NOBILU,

IN SALLA SLATIMANU

A NON8, Achvarate Omni pe Drighani Vo-CMcb1 precuml i nnol dM Mite awl Rimelemon e MO de Onlime in sunlit M partI lathou Zlitari No. 26 opta firs. PismoNova cu nreler1 moderate.

Mean.. e poO da or ce on.. de Maorise vord care si jo orl ce firopli. Oita in Orlicuml i M streinitate.

No. 8

ROMANTII tl 1 'IANUAISIU I 868.

BUBSS VIEBRI.

90 leattarit. ma.

NISOILIULE PORTULLIf BRIIIM e ISRUARI. 50 GALATI 0070.il6ALNMIELE PROIACTBLORD BRAILA. GALATI. GORIBIE 61 VAI OHL BR.

Metehee 66 76 Gehl olaeara adder. 1-15, chUce eke le 250 255 Corlibit ocoile inclooate..... 3

Ne1ional .......... ..... 57 50 980 236Lose 65 16 255-295 ¡,, hcheete....

Creditel5 82 66906-810

810Aetinuele banene 678 ...... ....... . 225-280London 185 20 Porumb5 Slepurl porrite la Selina it -Arginta .. 119 70 Orda 160-165 182Arginta ice MarfurL... 118 16 Orida.... .

Meld&wile ...... ... .

..00-.M.M.M.InateSMISMnanteettneeten.

GfIEORGIIE FILITTI

Doeteri io dreptil, fosti membru de cotefostli presedinto la carte0 jureNlord die Bucuresel, inbratieinda pmfesiunea de whom,enoucia teturor melora cam vor bine voi o.nora de Mamiele. D-lor, ei (RI consulia1luallo Ote dilele, Dinh* de la orele 8 10si Ora de la 5-9.

No. 6 6-84.

ADMINISTRATRINEA ROMANULUICu introdueerea mulct sisteme monetarie, prefurile 9larhilnì s'a tipsatu precum urinezA:

nk Awn ma Is. NW IF: ALMMILIIMIrIOLSIR1 [SI SST/. ti Lei Noel Boni

BUCURESG1

Pe one .Pe ghee lunePe tret tunePe og lung

ile116141el 116,elik&IBMI..11...../ItElt111UPentru Austria 5i Germania

Lei NW Rani POKEPe ann. , . - .. ....Pe vise lunePe Set lunePe ote IWO

U.= MOW. 61,22kIllPentru Francia 20 francl

Lei Noul Bani Anuntifirl In 'Pablo IV, linie de 30 liters 40

Ineertiuni i roclamede 30 litere 2

Repetirde nu se fan de cat in conditiunile eel aratate p cu scedeminte tornigtercPentru anunfurt ce 8e. repetö de 3 oi 4 De 16, 17 5i 18 oil sog, de 20. 218iorl log de 5, 6,7 t}i 8 old 158 de 9, 10 22 ort 35g, do 24 5i 25 orl 4og, de 28Ii 11 ort 20g, de 12 13 5i 14 oil 25g. 5i 29 old 45g, de 32 OK si baleen 50g.

Pentru anuntiurt ce so publicA pe mat multe lune se fang invoirl p reducen o ¡Aster, cele inaemnate and sus&

482412

5

10 florMI argint pe trimestru.

.582915

6

no Alamein,.eAl 1L.1 I% 4C IU 1111 11. IM 11117 AS LW gir

AdministraIiunee r6gA pe D-niI altoueld carl an s plAti abouemente, firt dupA vechiele preturT fiR dupA cele nOtie, a respunde banit dupA valOra torn de astA411.

PASTILLES DIGESTIVESauLAGTATEnn SOUSE a noMMINESIE

0E BURINDIBUISSON8111110 DIGESTIVE DA Lind DB Slilli lil 26 UMW

D. 118818 DU 8878202Phenimeuta karma do Its Academia anyeriald

de Midland din Petrie.Aemle meellentri medicamenda este preserisn de

mama din De medic! din Brenda in contra demosgeamentulul de foncliuni digestive alle stomach uluk

alle tnloneccihoe2 adica o Gastritit, Gastralgik, di-gestiune lunglt laboriesb sau duceroSsit, righialk oiRandle stomachului fi alle intestinilorft, Assamdupe chili, inepitentit oi slibirce corpuld, CAlbe-narea oi maladii lo [Sandal oi file ranichilore.

Dgpould generalft in Buccuresel, In phartnacieeD. ',Rolf Pincher, la GerbuIll de aur poste drum dePeasegiule Roman.

MMOMIIISMOSSIMISIMM.113Mmeedanhitilanao.

MULTUMIREPT..7

Asti.-01 mi ritta numerata mom de lei88,600, fire Ma end selidirnlintli de li-tre Agnenlier Generald a rompanidoel. de As -Retinare o Ungard generald ni la Batoiee,Carol I, No, 2, Halm V erde, dreptd del-pSgUb ceioco ma ineendhen1 mom rni to.

intimplatil la 12 Noenome a. c. ma smutde eon impinsti a multund din tóta boccediselor eompinil precum 01 Represintente1lor dm Bucureeci, atitil pearl] grabeicedrdpta constetare a pagubel, care sM feca-nata in reurtul termeail de delta dine du-el( Moendi6, cite si de plina deal:406de,prin care mi s'a scapeta sterca ce e for-masem prin o rounel de mai multi anl; dinmom sedate coO simpta datora a recomendasus mentionatele societAll de aeigurare latop ace earl nu cord ei 'IT mimeo aye-roe le voia

Bueureeci 19-31 Decembre 1867.Pajor LAO;

Careteeti din Okada Mosiloril No. 187.

A. 1NT T_T 1NT C, TJTote persihiele care vora de vindare antichitAll mal alesii Roulette,. Grecescl, By-

zantine, Germane, Francese, Orientate RomAne, laponeze, Chinezeeel, anume Tahlour1 0 Sta-tue de niested bunt, Medalid, BijutArit vechl, Ornamente, Stole, PorfelanurI, Bronzurl vechl,Sculpturl in terrine ski piatrA, Mobile, stiln LudovicO eta XVI ei al.6. XVIII, precum;din epoca primululin Imperia Anne Annurl veche din orl ce térA, scurtii orl ee curio-sitAH entice, efarA de aii6sta Chihlibarti RomanescA. lucratn. ne-lueratA, se MU adresa lasub-semnatutO, care gAsindu-le bune putindu-se invoi in preta, doresce cumpAre aseme-nea obiecte. PersOnele din districts se poth adresa prin scrisorl;

GEORGE COST. PITIDIPESCU,Strada Biserica Amzel No. 1, undo primesee de la 10 ping. la 11 ore dimineta, in t6te oi-lele afara de SerbAtorl Duminice. No. . 6-2d.

%sac. 4BooLskiefir.,...outil,r_c+/M.Y441BC-4:_iliofit

PULRERE

RO-MANGANICUno BURIN DU BUISSON.

Apr be aorta Asfilemiade Medicinit din Paris

^1

(E ne de Manse IS mina quantitate din o.4

I ra :es 6 polbere inCrun pacharll et aph, "opt Ile: numai de eete liii apn mineralh fe- I

rug nO k, gasesh Este pikeuta, cane se beala no: k semplo, sou cot vine arnesticat4Aei Oa este Wile eftleadtate consulate contropat la 1016re, sufferielele stomacbului. per-der lc Ilbe, menstruatiunile dinette, serbei-MCI do skean, oi convine mal Am s'emil per-

din ire de (ere. Want are piste tolne cellesen doe nave nu pole mistni preparatele or-

file imensult1 avantagie a nu provma cons-tipt thud oi a contine manuanesiu pecoreleeel ma1 savanti medior din Brenta MIS con-

1 sido rice indispensabile la trotamentule prinoi ferugiuMe.

Dorian general& la Bacturesci, in Miesmania. la Gerbule de aur adl Adolf PLECtinn,

I piste drum de Passagintur Roman; la lassy,de Conn; la Crojova, la D. Pron.; la Robot, a,

6 la T.CrefileSel. 4

PILULE

DE JODUllit DE FE1111 MAMANESIU

on BURIN DU BUIBSON.Aprobate prin Academia de Medecinh din Paris.

Graph ajutorultil a manganesiului, acestepilule sunt o:misiderate de chits mediciea superihre a pilnlilore de protopodur debecO semple, inalterabileaccurate MO. lecture balsounsrmintsto forteoogurich, pro:Altitude do propielllile specialeale jodn-fer manganesielui.

Este pentru dia mete titre que cite consti-lue unn medicaniente escellent affectiunileloonfatice, so:1,6MS. gi numite tubereclofse,am:orbs si sifilitico.

Palidete shrhcirnea de shoge, Are-ularitatile meniltromponsI anienorhea, dis.

pare rapidn la a lore intrebuinlare, gi DD.aledier suet siguri a gasi in tlinsele uSmedinatiune energiei a Mateo temperamen-tole slobe t a combale

DepoultS generate la Buccuresci. Aar-mad. la Carina de our adI Adolf NAMUR,piste drum do Passagintur Rowan; la f assy,de KONYA; la Crioea, la D. Pom.; la Galata,la TATUCHIS010.

S1.4.4.m.11O1t0: --P..2.9,92i8=,4 ¡Ai

GUARANAPreparape a Farmaeiotilme E. A. I. Primal i

Napoleon.GRIDIAULT p 0, mn Puss.

Aceeta subotanta vegetate, originati din Brasilia,este utilised in FilinCia 5I3 net ma mare succescontra : Bureri de Cap, Nigro., oi Mired nervomaa Gepului.

E. se vInde in cutil, avted de earache peonesde prafuri, oi Inropta de cite nu prospect in RP

rnplbdl ciptil oi modul IntrabninlArii.Depoullt generate in BuceureseI, in pharmacies

D. Adolf Plecker, la Gerbille de aur peste drum de

Passagiuld Roman.

%Aid' iteleite2DRAGEURI

OE III TAUT! FERii OE HANGAR ESIU

MI BURIN DU BUISSON.Aprobo Spin AeadernladeMedeeinhdin Pari

Mun landslide se ghseote In orange in teld'auno.d'impre unh cu ferule, medici cet DIMinal11 plaSOI resardétja drageurile de lallallde lac 81 manganom en mult5 maI activeca pe o Irageuribe semple de lactate de feremango nesiu cu multe mai acfive ca pe dra-geurild,semple de Iaetate de fere. Acestea latoSte maladille (IMOso a shrlicimel senge lobsi peste tote a forliee temperamentule sialeSDi Palidele culorT, perderile albe,irregularitatea menstruatiunel, amenorheasau suppressinnea reguld ineete&II Ole folorterapid§ la intrebuinlarea lore. Park deose-hire si cheer abode amide diverse maladilsunt complicate cu sufferinte do stomachea digestiuni lung! anévoi6se oi durerfse.

Depoule generald la Butatrosci, in phasmacioa la GerbuIll de aur are Adolf PLE.Cliso,piste drum de Passagintur Roman; la lassy,de Keen; la Cradona, la D. Poi.; la Galalo,la TATOCIIES10.

ANUNCIU IMPORTANT

A LM A NAHU

1111E111E1N PE laGaCu o colectie de data la fore. Ronadne

Pete interesante, eelfi mg imened Calendarnnentru Birouri ei Cancelerirl. Preeinla 3la eed lei nuoi I 0 11 Bea. Preesmilii Almanalne Portativit pe 1868 cu on me-

loo netarE all nollorii monede naRonale, Wo-uld can mai eRnplu ei iniestElori 4 5i o gen.

nelogie noel pc 1868 a Suveranilorre Eve

1

repel complecti,Preciula 60 pantie Oil 56 Benl. De vin

dare la t6te Librarille.

=usy ERIT DE SUB TIPARU. Animalele Antedilleriane35 de figuri Magmas. e de GRIGORIU STEFANESCU

\ SE, mtuta uuu guvernoid care se coaling halide franemiSTEADS LSGERMANA

in COO epee co prate de 4 lei si 00 de wale.Do Modem le Lillireri le Soceesi G. loanide si la Antor, lc, ism 4urA germane, pentru unii pensincat do 11011 din consul LA ORTIOBA

Gramm, meditate( favord6re. A ec adre la Meade Calvina, CH CO It 0A N 1

d'EttrOpe. Fm'"" D ENo. 1, aid in candela. ColO spre

HaleR

DROGUE COLONIALE, CULORI, DELICATESE, REUTURI SI ALIMENTE STREINEBantu d'Earepa

BUNS ..-11KILEBILoW.

c9,c 1.01THSCLIileeomanda pentrti SAntele Sarbatort ale Crnelunulut un mare asortimentu bine arangeatu:

00C3 du EMENTHAL, PARMESAN CHESTER, OLAN SATAN de LYON, VERONA, MILL ONO si SIBIU, MOR- UNTU-DE-LEMNU h PROVENCE si TOSCANA m TINI- VINURI de CHAMPAGNE, BORDO, RHIN si liNGAR18,DES, STILTON, ROQUEFORT, BRIUA de BRIE, NEup. TADELA de BOLOGNIA, GALANTINA de RAT1 II PO- CHELE si co OCAUA. -- PASTETURI de :a eele maí RE. STRUGUE1 de MALAGA; PRUNE de REMO, CURMALEOHATEL,PORTSALIU, ROMADUR, STRACHINO de 51IL. TERNICHI, TOBA de LIMBA si de 5UNCA, PlEPTI de NUMITE CASE la CUTH si TORINO, DIFERITE LIGO- %MARINE. CHOCOLATIde &nerd, CALITATL CH.LANO, GORGONZOLA, OREN de OLANDA, BONDI, Gtsca afionaqi de pomERN, SUNOS de VESTFALIA, PRA,A RUM de AMSTERDAM in diferite GUSTURI, FRUCTE de TII cc diferite ague( pent.. CADOU de ANUL NOLLDife.URDI si CASCAVAL de BRASOVILT. si SIBIU, SUNCI fiertm IAMBI fierte fi re-fiette. Italia mallet, in CUTII si se OCAUA. rite PASTE pentru wok meow si FA1NA de PESTA

Mageeinult Fill.. M Ionesm1 tre8e eteeDunca oaorabilrua mo CLIENTI situ op pubhcOnl, cli acesta nod Maga boil, inteunii mini Nunn de inn,* de In Etablarea 00 a opPout es deetuld telecast eea mal mare helm din partsa Pa-blicultd intiliginte si Line canoselitor al Candela. Suntan, Monet eli va fi cu amieo inerodere mid., o i ce an amt. moil, a se Meredinte, atit de superimitatee articoliler, eft si / relmile cele noel modes., SERVICIUL PROMPT si ONEST

4111M.00.20..`i-m_

MAGASINIIII NIEll Vinitines:;:ultr

4i'tt1 Ta4ua rl iet as et eu tiullizainuart, Ananas.

.---"`IO.A.N ANGHELESCU FBMSOBEL MTHFURVISORUL CURTII

Anuneia respeetnesu pe inalta nobilane ei ma.. publicl ca se gaseete asortata 0 amino 11481 =HO de cáld ton-d'a-una pe 'angl t6te cele-lalte artIcole de B ica-nre trebuinc:Iise easel el cu Una more attortimentu de

Mezeiteuri de Carne, Brinzeturl, Pesearil, Conserve, dilerite PAInuri Paste pentru Sum%LINO MANE ASORI1NJEINTU DE:tiNCI de Vtattalia. BULION Carne d'un ealitate PA'I'E FOIES GRASsuperi6rA.

VIN MIRE UNGURESCI3 ELT OCALA VECHIU" DE 6 ANIVINUIll de BORDEAUX, de CHAMPAGNE, de 1HN

anaufu, HOMUHI PESMETI, Chocolate cii 51 faraToni naiad tie BEU781111 SPIRITUOSE infra care Si CIIARTEEITZE VERDE CURAÇA do DIMON!, 0,1. 5i Vinurt Ungureani negre 51 alb&

Subt aernnatulu multuulinchl Ou,rabilel tonne uísel Sale Client,- le, pentrn increderea cu care Pan oucr 'au aiuntoBuotpciecria. cA 51'n rirtorn Pa eat oceiall in-voltaic oi Cacaos in puchAe. SEC si COGNAC.

credere emended pe care se s eili prin tUte mijlóeele prin promtitudine preciurr moderate a o bine merita. IOAN ANGHELESCUosier, Me4-vin d Palold Domnanee,

Tipografla C. A. Result, Strada Acadenuel, No. 22.