Articulií nepublieaţî se ard. — Preţul abonamentului pe an opt Iei. — Pentru studenţi, meseriaşi $i ţărani,] preţul jumătate. — Anunţurile pe a patra pagină, dece ban* rândul.—Scrisorile nefrancate se refusă.

ADMINISTRAŢIA PROVISORIU LA TIPOGRAFIA ÇIARULÜL

? 1 9ff£ /1 >49a x u l I. No 46.______________ Esemplarul 5 Bani j o i 30 a u g u s t 1884

g e n e r a l u l d a v i l a

B u cu r escî, 28 august

Conduita guvernului faţa cu turbu- b u rările dela B răila, cari de cât va timp se c’am ţin lanţ, arată cât de neîntemeiate şi calomniose sunt în si nuările acelor diare cari pretind că el ar voi să pescuiască în ap i turbure.

Nu numai că este departe d’a me­rita o asemenea im putare, dar şi în vedereză că, pentru zelul ce are de măn ţinerea ordinei publice şi pentiu

respectul datorit libertăţeî d’a ’şl ma­nifesta ideile şi simţimentele ori-cine, este gata a renunţa şi la datoria d’a tra ta p’acelaşî picior de egalitate drepturile partidului sëü.

Faptele vorbesc de sine.Iéca ce ne spune îu acéstá pri

vinţă Voinţa Naţională :In urma scandalurilor întêmplate la

Brăila cu ocasia alegerilor judeţene, d. I. Câmpinénu, ca ministru ad interim la interne, luase o mesura forte în ţelâptă. D-sa chemase telegiafic la Bucurescî atât pe prefectul judeţului cât şi pe prim arul oraşului, adică pe cei doi capi aï adm inistraţiei locale, cari erau acusaţi că voiesc să se in- gereze în alegeri. Aeestă chemare a- vea de scop a l is a alegătorilor cea mai deplină libertate şi a feri alege­rilo r ce se fac în B răila de orî-ce bănuială de influenţă din partea de- positarilor putereî publice.

D-nul F leva a rëspuns că este bol­nav şi nu pote veni. D-sa a trim is însă în acelaşi timp demisia sa din postul de prefect, şi suntem inform aţi că aceşti demisie a fost prim ită. Cât despre d. Câmpiniu, prim arul uibei, d-sa a rëspuns m inistrului că nu vo- iesce a veni în Bucurescî şi a p re fe ­ra t s i rem ână la B răila, pentru a

continua în cualitatea sa de piim ai

acţiunea politici ce începuse. In uim a

acestui refus categoric, aflăm că d.

ministru interim ar a revocat pe d.

Câmpiniu diu funcţia de prim ar.

Cu modul acesta, de şi cam târdiü,

alegëtoriï vor putea, cel puţin de a-

cum ’nainte, să ’şi eseicite d ieptul lo r cetăţenesc fără nici o influenţă şi

fără nici o presiune din partea ni-

mënui.

Vom reveni mai pe larg asupra a- cestor fapte şi vom arăta modul nos­tru de vedere.

Croniea caileiReîntoroerea miniştrilor. La sferşitul acestei luni mai toţi miniştrii vor fi întorşi Ia posturile lor.

** *Q scire gravă. Piaţa laşilor este a-

meuinţată de doă m ari falimente fiau dulóse de mai m ult d’un milion fie­care. Este vorba de doi evrei, unul neguţător de stofe şi cel-alt bancher,— dar uniţi în tre dânşii cu re la ţii

forte strënse.** *

întâlnirea împăraţilor. — Pes t e r Lloyd primesce pe o cale indirectă de taliele urm ătore în privinţa întravede- reí îm păraţilor. îm păratul A lexandru sosesce la Varşovia duminecă sau luni, însoţit de îm përatésa, de moştenitorul tronului şi de prinţesa Xenia. L inia Vilna-V arşovia este ocupată reşce, de aceea este'Jprobabil că cale toria se va face pe dênsa. Fam ilia imperială va sta trei cMe V arşovia, stradele şi casele vo r fi ilum iuate şi decorate în tot timpul, însă numai eu drapele rusesei. In prim a <|i vor fi di- minéta o mare râcepţie la curte, sera un bal* A doa (Ji se va ţine o revistă m ilitară la care numai invitaţii vor putea asista ca privitori. In diua a patra fam ilia im perială se transportă la Schiernevici, unde va fi Întrevede­rea celor trei împăraţi, Ia 15 sau 16 septemvrie. Im peratul iran cisc Iosef pléd; din viena la 1 4 septemvrie.

ar avea de gând, să revisuiască deci- sile luate de comisia însărcinată cu fixarea cifrei îndem nisaţiilor datorite din causa bom bardărei A lexandriei.

Viena, 8 septemvrie.—Imperatul şiIm përâtésa Rusiei aii sosit aci. Popo- ra ţia a prim it pe M aiestăţile Lor cu

entusiasm.

Viena, 8 septem vrie.— Eri după a- médï s’a dat o masă de 4 0 ta lere la im peratul. Regele Serbiei a asistat de asemenea Ia aeestă masă. Mâne, mai ţi, la 6 ore diminéta, îm păratul F ran- cisc-Iosif şi regele Milan vor pleca la Durnkrut ca să asiste ia m arele m a­

nevre.

Roma , 8 septem vrie. — Se asicură că consiliul s in ita r, în tr’o în trun ire ce a ţinut’o ieri, a decis d’a suprim a ca- rantinele stabilite pe fru n tarie le E l­veţiei şi A u s tr ie i.

Veneţia, 8 septem vrie. — Fam ilia regală a plecat de aici. Populaţia, a- aflând că regele plécá Ia Neapole, a făcut o manifestaţie hnposantă în fa- vórea M aiestăţilor lor.

Prinţul Amedeü însoţesce pe regele

Humbert la Nea pol.

haz-

Seirî TelegraficeFu-Ceu , 8 septemvrie. — Corespon

dentul diarului Times telegrafiazo din acest oraş diarului sëü că autorit ţile chinesesci aű notificat declaraţia de resboiü şi încurajarea Voosungulni, şi că Sanghai s’a declarat port neutiu.

Londra , 8 septemvrie. Daily l e g raph a primit o telegram ă din A- lexandria, care (|ice că în acel oraş, s’a răspândit vorba cum că Englitera

Generalul DavilaDoctorul Davila a încetat din viaţă .Mortea lui este un doliu pentru

ţără.Numele doctorului C arol Anton Da­

vila este cunoscut de toţi rom ânii pen­tru eminentele servicii făcut ţărei lor.

El s’a născut la 2 0 aprilie 1 8 2 8 , în Parm a (Italia).

Studiele liceale le -a făcut în Li­moges. A lu a t baealauriatu l la facul­tatea din Rennes. F u elev al şcolei de Medicină din A ngers,— apoi prepara­tor de Himie, prosector de Anatomie, intern al sp ita le lo r, cap de clinică prin concurs şi în urm ă doctor în Medicină de la facu ltatea din Pai is.

Doctorul D avila a venit în România le anul 1 8 5 3 m artie 13 trăm is în misie din partea guvernulu i Frances, după speciala cerere a guvernului Român represantat atunci de P rinţul

B. D. Ştirbei.

t -A. « Air*

CIOMAGUL 3

Misia sa a fost prelungită în mai multe rânduri, iar în timpul Domniei Prinţului Alexandru Cuza a rëmas funcţionar român încetând de a face parte din misia francesă.

Cu ofisul No. 455 de la 6 martie 1856 fu numit director al şcolei de medicină şi farmacie, şcola fiind fon­dată în 4 decemvrie 1855.

Prin decretul No. 48 din 31 de­cemvrie 1854, Prinţul Ştirbei ’l-a es- primat mulţumirea sa pentru fondarea museuluî de anatomie şi hirurgie.

Cu decretul No. 977 din 22 iunie 1856 fu numit profesor de clinica hi- rurgicală şi bandagie,—iar cu adresa Eforiei Scólelor No. 651 din 21 mar­tie 1858 profesor de himie,—cu de­cretul No. 1129 din 3 august 1867 profesor de himie medicală. La 1869 fu numit profesor la facultatea de medicină din Bucurescî pentru cursu­rile de fisică şi himie.

In anul 1866, Camera şi Senatul ’i-a votat, din propria iniţiativă a u- nuï numër de peste 50 deputaţi, titul de cetâţen român cu dreptul natura- lisărei celei mari ca recompensă na­ţională pentru eminentele servicii fă­cute ţereî.

Raportorul Comisiei delegaţilor A- dunăreî Legislative a fost d-nul Y. Boerescu, iar unul din membrii ace­lei comisii, general Chr. Tell.

Căsătorit pentru prima oră în 1860 cu fica doctorului Marsilie, avu ne­norocirea să rëmâna vëduv, şi se că­sători mai târtjiu cu d ra Aniţa Ra- coviţă, nepóta Golescilor, dela care avu patru copii.

După mórtea primei séle soţii, ge­neralul Davila adună în propria sa casă 40 orfane şi luă iniţiativa pen­tru esecutarea testamentului Mitropo­litului Filaret. Ast fel organisă insti­tutul filantropie a cărei primă pétra fu pusă de Dómna Elena Cuza şi care, sub înaltul patronagiű al gra- ţiosei regine Elisaveta, deveni insti­tutul model de căre românii se pot mândri cu drept cu vént.

In 1870, în timpul resboiului fran- co-prusian, d. Davila propuse să se ' organiseze doă ambulanţe române, * una pentru Francia şi una pentru Germania, dar ne obţinând autorisa- ţia guvernului conservator, plecă ca voluntar şi se înrolă în serviciul Cru- 1 cei-Roşii. 1

El asistă Ia bătăliele dela Saint- Privat. Arestat ca suspect la cuarti- rul general al prinţului Frideric Ca­rol, la Domcourt, în esersiţiul func- ţielor sale, refusă să rëmâe prisonier pe cuvent şi fugi nóptea Ia Etain, intrând în Iiniele francese prin Ver- dum, şi asist i la cele mai multe lupte.

După patru luni de devotament şi osteneli, cade bolnav şi, după doăspre- dece dile de suferinţe într’un ospel din Neunkirchen, se întorse în ţâră. In 1874 avu nenorocirea să perdă pe mult iubita sa soţie.

Cu totă durerea sa, generalul Da­vila nu’şi perdu curagiul şi ’şi urmă lucrările. In 1877 făcu mari servicii în capul ambulanţelor române din Bulgaria. După căderea Plevnei, fu atins de un antrax, car® necesită o gravă operaţie, şi cu tote că rănile nu se vindecaseră încă, plecă la Vi- din, unde remase până în aprilie. In timpul acestei campanii dăte probe de o abnegare, un devotament şi un curagiü mai presus de tote laudele. In tote luptele, activul general se vedea în avant-posturi. La luarea Plevnei, Regele Carol termina tele­grama adresată Majestăţei Séle Re­gine : Davila este pretutindeni unde am trebuinţă de densul.

Prin mórtea doctorului Davila, Ro­mânia suferă o perdere nereparabilă.

Corpul sanitar este în doliu, căci el a perdut pe organisatorul sëu.

PROGRa MaI N M O R M E N T Ă R E I

G e n e r a lu lu i D A V IL A

iMarţi la ora 2 dupi amiacji pre­

cis va începe serviciul funebru, la Capela Elisabeta a Asilului Elena Dómna.

IICortegiul va porni de la Capelă în

ordinea urmatóre:1). Un pluton de jandarmi călări.2). Şcolele publice de băeţi pri­

mare, secundare şi speciale.3). Elevele Asilului Elena Dómna.4). Corul ceremonial.

5). Musica militară.6). Clerul.7). Decoraţiile purtate pe perne.8). Carul funebru.9). Familia.10). Diferitele delegaţii, corpul pro­

fesoral, corpul medical, presa şi stu­denţii universitari.

11). A doa musică militară.12). Trăsura familiei.1 3 ) . Trăsura regalt.1 4 ) . Armata cu onorurile militare

de general de divisiune.15). Trisurilê particulare.

IIICordónele carului funebru vor fi

ţinute de representantul guvernului, de Rectorul Universităţei, de decanul facultăţei de medicină, un représen­tant al Eforiei spitalelor civile şi de doii oficeri superiori ai armatei.

IVCortegiul funebru plecând de Ia

Capela Elisaveta a Asilului, va stră­bate şoseua Déluluï Spirei coborînd pe la noa scolă militară (strada Is- vorului), trece podul gârlei la Mihai- Vodă, urcă strada Lipscani, strada Colţei, Bulevardul, calea Victoriei, co- boră piaţa teatrului şi prin strada Ştirbei->Vodă merge la Cavoul familiei la Cotroceni.

VIn tot mersul sëü cortegiul fune

bru va fi îngrădit în drépta şi stînga dela prima musică (Nr. 5) şi până în capul colonei armate Nr. 1 4 ) , prin doă şiruri de soldaţi.

VIDiscursuri se vor rosti la Capellă,

înaintea Palatului Universităţei, pre­cum şi la mormêut, în ordinea care se va regula de Ministerul Instruc­ţiei Publice.

SeirI oficialeD. Mihail Negulescu, inspectorul

serviciurilor administrative, este auto­risât cu gerarea afacerilor prefecture* judeţului Brăila, până la numirea unui titular în locul d lui C. Fleva, acărui demisie este acceptată.

D. R. S. Campiniu s’a revocat din funcţia de primar al comunei urba­ne Brăila.

CIOMAGUL

ÎMPUŞCAREA LUI PANTAZESCU

ŞiCOMÖRA COZIA

împuşcarea Iui Pantazescu vesti­tul fur al closcei cn pui de aur, în­chis în penitenciarul Cozia rămăsese învăluită în mister. Iecă nisce amă­runte relative Ia împuşcarea acestui nenorocit, culese din isvor autentic.

In anul trecut, d-nul i. Orăscu, ac­tualul director al penitenciarului, gă- sesce de cuviinţă si dărâme un zid vechiü pentru deschiderea unei comu­nicaţii în interiorul arestului; patru arestanţî armaţi cu târnăcope se şi pun pe lucru.

După mai multe lovituri, cade din crăpăturile zidului nisce obiecte de argint, tavi, linguri, cesci şi alte vase de formă antică; arestanţiî surprinşi stau din lucru şi vestesc pe director,

r3 venind îndată, strânge obiectele şi ordonă a se urma dărâmarea zidu­lui în asistenţa sa. Zidul cade şi lasă a se vedea între ruine o lada bine închisa şi legată cu cercuri de fer. D. Oiëscu nu perde timp, ci îndată cu ajutorul celor patru arestanţî tran­sportă lada împreună cu cele alte o- biecte la locuinţa sa.

Treî din condemnaţi se înapoiază, la lucru, iar cel d’al patrulea care era condemnat pe viaţă îl opresce di­rectorul şi tocmai după doă saű trei ore vine lângă dânşi, însă beat topit spunêndu le că în ladă s’a găsit o mulţime nenumărată de bani de anr şi că d. director are să cără graţierea Iul.

In adevăr d-na Orăscu, soţia di­rectorului, plecă la Bucuresci chiar a doa (Ji şi după 4ece 4^e yine 8raţ*e“ rea condemnatuluî pe viaţă.

După cât va timp se mai liberăzăîncă unul a cărui osândă se împli­nise; cel d’al treilea se transferă la un alt penitenciar. Dar în escortarea lui prin Rîmnic, cere să fie dus îna­intea procurorului local, avênd să’î predea o reclamaţie din partea unor arestaţi ; procurorul vine la casarma călăraşilor, unde era condemnatui şi primesce reelamaţia, care nu era alt de cât o denunţare în formă despre găsirea lătlei cu bani şi argintăriei.

Procurorul ca să se potă pune în curentul afacere! s’a adresat îndată

către colegii săi dinVlaşca şi Muscel, unde ’şî-aii domiciliul cei doi foşti condemnaţi, pentru culegere de infor­maţii asupra celor denunţate.

In fine, d. Orăscu aflând despre a- cestea o baga pe mânecă, cercetăză în penitenciar şi ajunge să se încre­dinţeze că acei cari aii denunţat aű fost îndemnaţi de către Pantazescu, care Ie şi scrisese denunţarea. D. di­rector se supără, se face foc

Duminecă 19 ale curentei, după a- medî, pe când Pantazescu cu senti­nela după dênsuî se preumbla pe mar­ginea Oltului, alegênd petri cu care ’şi ascuţia intrumentele care’i servïaü la strungărie, se pomenesce eu solda­tul de la spate că’i strigă: Stal l Pan­tazescu surprins, se întorce către el şi mai ’nainte d’a putea un cu­vânt, o împuşcătură resună şi cade Ia pământ, lovit în pântece.

Pantazescu, care mai avea câte-va luni de îcchisore, se consacrase raun- cei. Tot-dauna visitatoriî îl afiaű lu­crând cu strunga, diferite obiecte, de lemn, între cari nisce bastóne de totă frumuseţea. In anul 1882 la Esposi- | ţia judeţului a fost premiat cu meda­lia de aur pentru sculptură în lemn, şi un d. Fălcoianu a cumpărat o vi- oră lucrată cu atâta artă în cât a es- citat admiraţia tutulor.

Medicul a declarat că Pantazescu a murit asasinat, pentru că un om când fuge, primesce glonţul în spate, iar nu în faţă.

Deja circulă sgomotul că directorul este dat judecăţi.

Din moliftele podgoriei

Mântuiesce, Domne Odobescii Şi blagoslovesce Nicorescii ! Biruinţă Cotnarilor Asupra cârciumarilor,Şi cu cotul.Păzesce tot norodul !

D. Baican.

Doetorul amoresat

meilor se pot deduce din privire ochi stă inimă.

Doctorul : —Vă încelaţî, domni inima este în antecavitatea pep între a 4-a şi a 6-a costă.

DRA.CIÏ POETICE

Bietul Eminescu, îu poema lui urmă Lucéfêrul, ne dă aceste pr< te erotice, pe cari Ie reproducem tru instrucţia tinerimei de arc i*. secse :

Dăcă nu scii, ’ţi aşi arăta Din bob îu bob amorul,

Ci numai nu te mânia,Ci stai cu biaişoru! ;

Cum vênàtoru ’ntinde ’u crâm La păsărele laţul,

Când ’ţi-oiii întinde braţul stâ Să mă coprinc|Î cu braţul.

Şi ochii tei nemişcători Sub ochii meï i ămâe ;

De te înalţ de subsiori,Te ’nalţă din cilcâe ;

Când faţa mea se pléci ’n jos In sus rămâi cu faţa,

Să ne privim nesăţios Şi dulce tóta viaţa ;

Şi ca să ’ţi fie pe deplin Iubirea cunoscută,

Când sărutându te mă ’nelin,Tu iarăşi mă sărută.

P O R C Ă R I E

Doi redactori, unul guvername >: şi altul oposant se întâlnesc pe tuar şi încep a glumi despre dep tele d-îuï Damé.

— Seil tu,—întrebă guvername t-* Iul, — să tai vântul în doi părţi potrivă ?

— Çeû, nu ! - - respunse oposan— Cu tote acestea forte uşor

cu sémâ pentru tine, care eşti nă; N’aî de cât să vâri nasul tău în C când dă câte una... şi vântul va ir- • tra d’o potrivă în fie care nară.

Domnişâra : — La ce mai servă cuvintele, doctore? Simţimântele fe-

Tipografia »Govora*

* V