Amxlu XVI. ARADU, 26. Inlin (7. August) 1892. Nr. 3 0 .

BISERICA si SCOL'A. F o i a bisericesca, scolast ica, l i terara si economica.

Iese odată in sşpjtânwina: DUMINECA.

PBETIULU ABONAMENTULUI. P e n t r u Austro-TJngari 'a:

Pe unn ana 5 fl —cr., pe 1/9 ana 2 fl. 50 cr. P e n t r u Komani'a si s t ra in e ta te :

Pe una ana 14 fr., pe jametate ana 7 franci.

PRETIULU INSERTiUNILORU: Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 fl ; pana la 200 cuvinte 4 fl.;

si mai sus 5 fl v. a.

Corespondentiele se se adreseze lledactiunei „BISERICA si SCOL'A."

E r b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e la TIPOGRAFl 'A DIECESANA in A R A D .

C e r c e t a r e a b i s e r i c e i .

In timpulu nostru se plangu tote confessiunile, ea a slăbit iu poporu semtiulu religiosu, si ca bise-ric'a nu este cercetata de credintiosi in inesura co-respundietoria. Avem si noi niotivu de a-ne plânge in acesta privintia, pentru ca mai cu seam'a ver a, in timpulu lucrului, biseric'a nu este cercetata de poporu in totu loculu in mesura corespundiet6ria. Ne preocupa acesta imprejurare, si deci trebue se-ne ocu­pam cât mai des de dens a, si anume, câ se studiam niijlocele, prin cari am pote, se amelioram cerceta­rea biserieei. S'a făcut si pana acum ceea ce s a potut in acesta privintia, si anume: s'au introdus si activat in multe comune coruri de plugari, si preste tot preoţi 111 ea si organele n6stre din parochia 'si-dau tdta silinti a a contribui din tote puterile la amelio­rarea frecuentatiunei sântei biserici. Ni-se pare inse, ca totu ceea ce s'a făcut, si continua a-se face in acesta privintia este putienu, si respective nu este de ajunsu facia de curentulu materialista alu lumii de astadi, carele tientesce a slabi credinti'a in Ddieu si mai cu seama credinti'a in divinitatea Mantuito-riului Christos si in divinitatea bisericei.

Astadi sunt t6te bisericile, suntem si noi in lupta cu acestu nefericita curenta. Si ceea ce-i po-tein opune spre a-lu impedecâ este tocm'a ceea ce elu combate, este credinti'a in Ddieu si in divinitaff tea missiunei sântei sale biserici; er mijl6cele pal&ru acest'a s u n t : educatiunea religidsa a poporulpis'fS^y impartesirea credintiosilor de darurile dumnediţ _ , r ~ cari se reversa prin mijlocirea bisericei si iera: asupra credintiosilor si prin vieti'a intru Christos.

Am lucrat, si lucrăm la activarea acestor mij-16ce in poporu prin scdlele ndstre confessionale, prin predie'a bisericesca si prin cultulu dumnedieescu. Dar se pare, ca ceea ce am lucrat, si lucrăm nu este de ajuns dupa trebuintiele timpului, in care trăim. Si deci trebue se fia undev'a vre o gresiela. Ne-am ocupat se aflăm, unde este acesta gresiela,

er resultatulu, la carele am potut ajunge, este, asia ni-se pare n6ue, ca nu s'a dat in totu loculu cul­tului divinu importanti'a, carea o merita dupa subli­mitatea lui. Cultulu divinu al bisericei ndstre infa-cisieza tdta chran'a spirituala-morala, dupa carea î n -seteza inim'a omului; dar nu este in totu locuia deplin intielesu. Cultulu nostru este unu complecşi* de o mulţime de acte simbolice, cari numai atunci petrundu si misica inim'a omului, daca sunt deplin intielese de ascultători, si daca organuiu vediutu r

instituit spre a-le seversi este misicatu si pătrunsa pre deplin de valdrea si însemnătatea lor s im­bolica.

Daca poporulu nu intielege in mesura corespun-diet6ria acţiunile simbolice ale cultului divinu, — acest'a nu-i p6te dâ chran'a spirituala trebuintidsa.. Amintind aici acesta imprejurare credem, ca facem unu bunu servi tiu sântei ndstre biserici, daca cerem dela cei chiamati ca in sc6lele ndstre elementarie se puna pondu mai mare pre esplicarea acţiunilor sim­bolice ale cultului divinu ; er incât pentru adulţi,, pentru poporu, cerem, câ aceste acţiuni se-se esplice-prin predici si prin prelegeri poporale tienende in> sc6l'a de repetitiune.

In forma acest'a sperăm, ca din di in di VOMT ote face, câ cultulu divinu se devină totu mai in-

ntu si mai atragetoriu si saut'a biserica totu mai ercetata de credintiosi; er pentru mai buna

e vom publică si in coldnele acestei foi unu asemenea prelegeri cu atât mai vertos, ca

tulu divinu, alu bisericei ndstre bine intielesu pentru poporu celu mai nimerita mijlocu de a.

pătrunde, si a planta credinti'a in Ddieu in inim'a credintiosilor este, celu mai puternicu alimenta spiri-tualu-moralu al omului.

Cultulu divinu cuprinde in sene intrega isto-ri 'a revelatiunei si intrega desvoltarea bisericei, si daca este infacisiatu poporului, precum pretinde subli­mitatea lui, si daca este intielesu de poporu, atunci

•elu devine o putere, carea cu sigurantia lucréza, cá vointi'a lui Ddieu se devină faptice stepana preste modulu de gândire si acţiune al credintiosilor.

Dr. l o a n V a n c e a .

Anunciâm cu durere, ca Archiepiscopulu si Metro-politulu bisericei greco-catolice romane, Dr. l o a n T a n c e a , dupa unu morbu scurtu si dupa impar-tesirea cu sântele taine a incetat din viétia la 81 Iuliu n. a. c.

Biseric'a greco-catolica romana a perdut in a-cestu prelatu pre unu Archiereu bunu si iubitu, ca­rele tota viéti'a s'a si-o a jertfit pentru binele bise­ricei sale, er naţiunea romana a perdut prin tr 'en-sulu unulu dintre cei mai vrednici fii ai sei, pre bar-batulu, carele in totu decursulu vieţii sale a lucrat in modu neobositu la luminarea poporului.

Maretiele palate de cultura din Blaj, ridicate iu timpulu din urma in parte mare cu concursulu feri­citului Prelatu, vorbescu astadi, si vor vesti posteri­tăţii cu o neperitória elocintia iubirea si devotamen-tulu. Densului facia de biseric'a si de poporulu in-credintiatu Archipastorirei Sale, precum si neperitó-rele resultate obtiénute pre terenulu educatiunei si -culturii clerului si poporului seu.

Remasitiele pamentesci ale defunctului s'au de­pus spre odichna eterna iu 3 August n. a. c. intre lacremile de durere ale clerului si poporului seu si •cu o rara solemnitate. Serviciulu funebru a fost ofi­ciat de Pré Santitii Domni Episcopi Mihailu Pavelu •din Oradea-mare si Dr. Victor Mihali din Lugosiu cu asistenti'a clerului metropolitanu. La finea servi­ciului divinu, d-lu canonicu Dr. Al. Grama a tieuut discursulu funebru, in carele espuse momentele mai însemnate din viéti'a defunctului prelatu, accentuând cu deosebire meritele neperitóre câştigate prin fru­muşele lucrări de trăinicie, sevérsite de fericitulu Ar­chiereu pe terenulu educatiunei clerului si poporului.

Biseric'a nóstra a fost representata la actulu in-mormentârii prin o deputatiune esmisa de Escelenti'a S'a înalt Pré Santitulu Domuu Archiepiscopn «i Me­tropolita M i r ó n R o m a n u 1 u si anume prin:

Pré Cuviosiele Sale arcbimandritulu Dr. x ţd á-r i o n P u s c a r i u . protosincelulu N i c a n o r F r a -t e s i u , părinţii protopresviteri l o a n P a p i u si l o a n G r h i b u , părintele asesor consistorialu M a-t e i u V o i 1 e a n u si dlu secretariu Dr. R e m u 3 R o s i c'a.

Ne asociam glasulu de durere al inimei nóstre -cu glasulu clerului si poporului greco-catolice ro­

mâne si rogâm pre Celu Atotputernieu, câ sufletnlu Defunctului se-lu asieze in locasiurile drepţilor, er osemintelor Lui se-le fia tierin'a usitira.

In veci amintireu Lui.

A p e l u *) catra p ă r i n ţ i .

Conform decisiunei comitetului Reuniunei femeilor romane din Aradu si provincia, si in urm'a însărci­nării primite dela acestu comitetu, precum si cu con-voirea Inaltu Prea Santiei Sale D-lui episcopu die-cesanu, prea gratiosulu Patronu alu Reuniunii, - sub-scrisii aducemu la cunoscinti'a onoratului publicu ro-mânu si in specialii tuturora parintiloru, câ la scol'a româna gr. or. confesionala superiora de fetitie din Aradu, provediuta cu internatu, si arangiata dupa re-cerintiele timpului moderau cu tdte recuisitele pre­scrise — inactivată in t6mn a anului 1 8 9 0 , — înscrie­rile se începu in 1 Septemvre st. n. a. c. in loca­lităţile scdlei : cas'a propria a Reuniunei femeiloru române din Aradu si provincia din strad'a Deâk-Fe-rencz Nr. 27 , unde este asiediatu si internatulu.

Atâtu scoTa, câtu si internatulu, mai alesu prin transformările radicale si edificările noue, cari tocmai acum se efeptuescu si pe 28 . Augustu a. c. st. n . voru fi completu gata, pe deplinu corespundu tuturora postulateloru atâtu didactice, câtu si sanitare.

Eleve se primescu in tdte clasele. Elevele, cari pana acum nu au frecuentatu sc6l'a,

au a-se supune unui esamenu de primire, seu a do­vedi cu atestatu publicu scolasticu clas'a absolvata in anulii trecutu scol.

Elevele potu fi interne — cu locuinti'a si in-treg'a provisiune in internatu — seu esterne, cari numai prelegerile cerceteza.

Elevele interne solvescu pentru intreg'a provi­siune pe luna 14 fi. v. a.

Atâtu elevele interne, câtu si cele esterne sol­vescu 2 fi. v. a. la inscriere câ taxa de inscriere, si pe luna 2 fi. v. a. didactru.

Elevele interne au a mai solvi la inscriere o taxa de 5 fl, pentru medicu.

Afara de studiile si ocupatiunile prescrise in planulu de invetiamentu, elevele, pe lângă o taxa lu­nara de 4 fl. de o eleva, voru fi instruate in pianu (violina etc.) si pe lângă o taxa lunara de 1 fl 5 0 cr. in limb'a francesa.

T6te solvirile sunt a-se face anticipative. • \ Tâte elevele au a fi provediute cu cărţile pre-^ scrise, cu recuisite de scrisu si desemnu, precum si

cu recuisitele de cosutu si lucru de mâna. Elevele interne au a mai fi provediute c u : a) unu matratiu ; b) unu covoru de p a t u ;

*) Diuarele române suntu rugate a reproduce a-apelu.

Anulu XVI. B I S E K I C A si S C O L ' A 235

c) doue perine ; d) patru fetie de perine ; e) unu poplonu cu doue lipidee ; f) doue lipidee de patu ; g) siese stergure ; n) siese salvete ; i ) cutitu, furculitia, o lingura de supa si un'a

de cafea, pocalu pentru apa, layoru, peria de dinţi, sajranu si peptene.

1) vestminte albe din fiecare celu pucinu siese bucati, precum si cu incaltiamintele si imbracamin-tele de lipsa ;

m) pentru egalitate si uniformitate se voru face in internatu pe spesele eleveloru : catrintiele (siurtiele), precum si unu vestmentu de strada.

Desluciri mai detaiate se potu cere seu in per-sona, seu in scrisu dela direcţiunea şcolara seu dela secretariu.

Aradu, din siedinti'a comitetului Reuniunii femei-loru romane din Aradu si provincia, tienuta in 1 3 . Inliu st. n. 1892 . A u r e l i ' a B e l e s i u , m. p . Dr . G e o r g i u P l o p u , m.p.

presidenta. secretariu.

I n s o i i n t i a r e . v Reuniunea femeilor române din Brasiovu"

a infiintiatu, dupa cum se scie, un internat, cu scopu de a instrui fetitie din clasa de mijlocu a societăţii Tomânesri in m e n a j u l u c a s e i, precum si in diferite l u c r u r i d e m â n a , ce cad in sfer'a unei bune económe.

Reuniunea intretiéne si subventionéza acestu in­ternatu cu o suma considerabila, numai ca se pota primi fetitie cu o tacsa cât se pote de scadiuta.

In acestu internatu se invatia: a) A pregăti tot feliulu de mâncări; b) A spală si a calea totu feliulu de albituri ; c) A croi si a cose eu masin'a totu feliulu de

albituri si vesminte; d) A cultiva legumi si e) Reguli higienice. Pentru completarea cunoscintieloru câştigate in

scóla, s a introdusu si unu cursu ,din religia, limb'a româna, maghiara si din aritmetica.

In acestu internatu se primescu fetitie române, eari vor fi absolvatu celu pucin 3 (trei) clase primare si vor fi impfinitu celu pucinu doi-spre diece ani.

Tasc'a pentru intretienere si instrucţiune este 12 fl. pe luna plătită anticipativu.

Fetitie orfane si serace pot fi primite gratuitu in internatu.

Fetitie din Brasiovu, cari vor voi se petréca in internatu numai peste di, plătesc pentru tote instruc­ţiunea si pentru prândiu si ojina câte 8 fl. pe luna.

Deoreee numerulu eleveloru, ce se pot primi in acestu internatu, este restrinsu, de aceea se invita părinţii si tutorii a se insinua la subscris'a presiedinta.

Primirea eleviloru in internatu se va face dela Angust in colo.

La primire are se aducă fie-care eleva albitu­rile si vesmintele necesare, precum si aşternutului de patu.

Informatiuni mai de aprtipe se pot primi dela presiedinta si dela actuarulu Reuniunei.

Agnes Dusioiu, Lazar Nastasî, presiedinta. prof gimn. si actuarulu Reuniunei..

I *1'<>1 o i -o l t i l u siedintieloru reuniunei cercuale a invetiatoriloru din trac-tulu protopresbiterălu alu Buteniloru, tienute la 30 Mavtf

1892 in comun'a Bârsa.

S i e d i n t i 'a I . -

In urm'a convocarei din 22. Maiu Nr. 552 1892.. membrii reuniunei cercuale s'au intrunitu in biserie'a or­todoxa româna din locu, pe la órele unde s'a celebrat „chiamarea Duhului. St." prin Pré On. Dn. Constantin. Gurbanu protopresbiteru tractualu. Seversindu-se serviciulu divinu si adunandu-se membrii in scóla, presiedintele reu­niunei, Pré On. Dn. protopresbiteru Constantin Gurbanu,. dupa o vorbire potrivita si plina de invetiâturi, in care arata inriurirea ce o au adunările invetiatoresci asupra invetiamentului poporalu, declara siedinti'a de dechisa..

1. Se constata ca sunt presentí 28 membri, afara de acesti'a, ca onoratiori: Zaharia Hali cu preotu in Bârsa,. Augustin Mihulinu preotu in'$iebesiu, Lazar Oprea preotu in ; Chisindi'a, Leontin Beltechî preotu in Aldesci si altr poporéni din locu. Dupa aceea presiedintele suspinde sie­dinti'a si conform programei, invita pre membrii a asista-in corpore la esamenele scolariloru.

2. In conformitate cu program'a, esamenulu se incepe cu scol'a baetiloru din clasele I—II, conduse de invetia-toriulu Alecsandru M a t c a u , in care erau presentí 4 0 copii si 17 fetitie. Pré On. Dn. Constantin Gurban, pro­topresbiteru cá inspectora şcolara deschide esamenulu care se începu cu esaminarea din religiune (rugatiunile, si istorióre biblice), din limb'a româna (essercitii intui­tive, cetirea si scrierea), din geografie, din socóta si din cantare.

Dupa esamenulu cu clasele I—II, se incepe esa­menulu copiiloru din clasele III—VI dela scol'a condusa de invetiatoriulu T e r e n t i e P o p a . Aici erau 30 baeti 5 fete. Dupa „Imperate cerescu", unu scolaru bineventéza* pe inspectora, pe părinţi si pe óspeti si dupa caven-tarea de deschidere a inspectorului se incepe esaminarea pe rénd din tote obiectele de invetiamentu.

3. Dupa esamene si dupa dimiterea scolariloru, presiedintele invita adunarea, ca conform programei se se ticna unu feliu de conferintia didactica, in care se-'si espuna obiectivu fiecare membru observările sale didactice, si metodice asupra esameneloru. Membrulu Nicolau Boscaiu îsi espune observările sale pe caii l e cuprindem in urmatórele: La esamenulu şcolarilor din clasele I—II, respunsurile in genere n'au fost in me-sur'a dorita corespundietórie, materialulu de invetiamentu prescrisu prin planulu de invetiamentu nu s'a propus in tota intregitatea, esercitielor intuitive, cari desvólta |price-perea, desteritatea in vorbire si cugetare nu li-sa dat destula importantia, ceea-ce se constata din respunsurile nesigure si scurte ale scolariloru, de multe ori cu da! séu b a ! De asemenea mai constata, ca disciplina nu e mentiénuta. >

236 B I S E R I C ' A si S C O L ' A Anulu XVI.

î n de ajuns, ceea ce sa potutu observa din neastemperuiu scolariloru sub durat'a esamenului si din esirile afara si intrările acelora fara a'si cere învoirea invetiatoriului. — -Conmembrulu Romulu Bortosiu, isi face observările sale asupra scrieriloru caligrafice, din cari resulta, câ la scri­erea numeloru de familia etc. se da o direcţiune contraria reguleloru ortografice, denaturându-se originalitatea nu­meloru.

4. Cu privire la esamenulu scolariloru din clasele III—VI din scol'a invetiatoriului Terentie Popa, mem-brulu Nicolau Boscaiu 'si face observările in urmatóriele: Din tienut'a scolariloru si din respunsurile lămurite si precise date de dénsii din tote obiectele de invetiamént se •constata, ca in prelegeri inv. T. l'opa a fost cu cea mai •deplina conscientiositate, si si-a împlinit bine misiunea, aplicând cu rationamentu principíele didactice, tienénd sema si de planulu de invetiaméntu. Face apoi observări critice •asupra intonarei in vorbire d. e. la predarea fluida a pie-seloru istorice.

Toti membrii au declarat, câ observările făcute le privesc fie-care de a-le sale, luandu-se unanim urma-

"torulu conclusu : resultatulu esamenului din clasele III—VI precum si modulo de procederé observat, e pe deplinii sa-tisfacetoriu si invetiatoriului Terentie Popa i-se esprima glanda," er esamenulu din clasele I—II „neindestulitoriu."

Fiind timpulu inaintatu, presiedintele redica siedin-ü ' a prima.

S i e d i n t i 'a II. tienuta dupa amédi la 3 ore.

5. Casariulu Vasilie Suciu aduce la cunoscinti'a a--dunarei, ca pana acuma au incurs la eass'a subreuniunei 14 fl. v. a. din tacsele déla membri. Adunarea luând a-cést'a la cunoscintia, autoriséza pre casariul V. Suciu a-i •elocá spre fructificare la institutulu „Victoria" din Aradu.

6. Urméza disertatiunile : Invetiatoriulu Nicolau Bos­caiu cetesce disertatiunea sea despre „Importanti'a Isto­riei in educatiune," care fiind ascultata cu interesu, adu­narea decide a-se aclude la protoeolu sub b).

Invetiatoriulu Petru Popa cetesce disertatiunea sa din constituţie „Despre judecătorii," care de asemenea

üind ascultata cu plăcere, adunarea decide a-se anexa la protoeolu sub c). Prelegerea practica a invetiatoriului Va­silie Suciu, reíeritóre la „Introducerea eleviloru in socóta," ascultandu-se cu viu interes se decide a-se alătura la protoeolu sub d).

7. Presiedintele pune la ordinea dilei întrebarea, câ subiectu pentru o disertatiune, a On. comitetu alu reuniu--nei nóstre districtuale: „Ce e caus'a, câ invetiatur'a pri­mita in scóla, poporulu de multe-ori o folosesce câ arma in contra preotului si invetiatoriului." • j

Aci se întinde a disensiune mai lunga, la care ieau paite : Nicolau Boscaiu, care recomanda a se pune des-chilÎDÎt pondu pe educatiunea poporului in genere si pe ar-moni'a dintre preotu si invetiatoriu ; Petru Lazar preotu in Prajesci recomanda desvoltarea culturei inimei in po-poru. Avisalonu Tiucra preotu in Bârsa, insista pe langa iubirea facia de poporu, care nasce iubirea reciproca. In­vetiatoriulu George Dirlea afla ca preotulu si invetiato­riulu trebue se-si sustiena autoritatea cuvenita inaintea poporului, ér Prea On. Dnu protopresbiteru Constantin Gurbanu, impartasiesce opini'a, câ in poporu, in genere luatu, nu se ivescu asia dese caşuri de acesta natura, si unde se si ivesc, provinu dela semidocţi si omeni cu cul­tura sociala nesuficienta. Constata prin esemple din viéti'a practica, ca unde preotulu si invetiatoriulu 'si implinescu conscientiosu missiunea loru culturala, acolo dénsii se fcucura de stim'a si iubirea poporului. De altmintrelea îucrulu nu'l afla greu de resolvatu si ca cestiunea se fie

studiata din tote punstele de vedere, propune si adunarea decide: ca discutiunea se remana intrebare deschisa pana la procsim'a adunare, când apoi sè se iea unu con­clusu in acést'a privintia.

8. Cu privire la absentarea membriloru dela siedin-tie, adunarea autoriséza presidiulu a procede contra lor in intielesulu „regulamentului consistorialii" (p. 5.)

9. Cu privire la timpulu si loculu tienerei proesimei adunări, se decide in unanimitate, ca aceea se se tieaa in 17J29 Augusti! a. c. in eomun'a Moneas'a, cu care ocasiuno se vor face si escursiuni la minele de marmora si de feru de acolo.

10 Ne mai fiind alte obiecte, presiedintele lăudând dragostea fratiésca observata intre membrii acestei reu­niuni cercuale, precum si obiectivitatea cu care aceştia au discutat tote agendele acestoru siedintie, pentru-ce le multiumesce si-'si esprima multiamirea sa, ér conmembrul Terentie Nonu preotu in Moneas'a, esprima din partea a-dunarei multiamita presiedintelui On. D n . Constantin Gur­banu, pentru bunavointi'a, interesulu si iubirea manifestata si de astadata facia de adunările reuniunei nóstre, ceea ce maresce zelul membrilor ei, si-i doresce deplina sane-tate si tăria, spre binele comunu si alu invetiamentului poporalu. — Adunarea intre urări de „traesca" decide a se lua actu la protocolli de aceasta multiamita. Cu a-ceasta, siedintiele s'au inchisu, emitiéndu-se pentru au-tenticarea protocolului o comisiune constatatóre din mem­brii : Vasilie Suciu, Corneliu Novacu, George Dirlea si Te­rentie Popa.

Cilu, 17. Iuliu st. v. 1892.

Petru Popa, notariu II.

D I V E R S B.

* Congresulu bisericei serbesei, se va tiene pe la sfersitul lui Oct. in Carlovetiu sub presidiul Santieniei Sale patriarchului George Brankovici. Inaltulu Guvernu si-a dat deja învoirea, fiind designat câ comisariu regesc baronul Fe -dor Nikolic. Nu mai incape indoela —• scriu foile ser­besei, — câ la acestu congresu nu se vor isca scene fur-tundse, dupa-ce la desbaterea acestui congresu se va su­pune sinoulu proiectu alu „Statutului unitara" (Jedinstvenij Statut) despre organisarea din nou a bisericei ortodoxe serbesei. In contra acestui proiectu de statute, care fu studiat si esaminat de o comisiune de 15 insi, foile ra­dicale serbesei (Zastava scl.) semnaleza proteste din partea mai multoru comune bisericesci, cari dic, ca noulu statutu restringe multe din drepturile poporului, acordându-se iu acelaşi timpu preotimei o influintia prea ampla. Foile li­berale (Branik scl.) din potriva sustien, câ neintielegerile si certele acute iscate in sinulu bisericei serbesei, intre pastori si păstoriţi, sunt a se datori „Rescriptului impe-rateseu" care asigurând mireniloru drepturi prea estinse, drepturi, cari dupa institutiunea bisericei nu li s'ar cu­veni, — imping preotimea in laturi depe terenu si-o faca imposibila. Cestiunea e de unu timpu inedee forte viii discutata in foile serbesei si fora indoela ca ea va pro­voca discutiuni multu mai agitate in siedintiele congresului. Noi vom impartasi la timpulu seu resultatulu desbateri-loru asupra acestui proiectu, care e redactatu in parte si dupa Statutulu nostru organicu si care e menit a îmbracă

Armili XVI. B I S E R I C ' A si S C O V A 2 3 7

biseric'a ortodoxa a fratiloru nostri Sèrbi intr'unu veş­mânt nou de organisatiuue.

* Statistica scolara. Din „Program'a prepa­randiei diecesane gr. cat. din Gherla de pe aniüu scolas-ticu 1891/2 publicata de direcţiunea preparandiala," aflamu, ca in anulu scolasticu espirat au fost inscrisi la acésta preparandia: in cursulu III 18 elevi, cursulu II 27, cur-sulu I. 32, — de totu 77 elevi. Benevoli au fost 13 elevi. Stipendiati cu câte 120 fl. au fost 7 elevi. Co¡ pulii didacticii consta din 8 profesori si unu directorii prepa-randialu (d-lu Ioanu Papiu canonicu.) Program'a aduce date referitóre la trecutulu preparandiei, din cari resulta, cà dela anulu 1869 (alu infiintiarii) panala 1891 inel. au frecuentat si absolvat cursurile 1065 elevi, ér invetia-torii, cari au depus esamenulu de cualificatiune invetia-torésca la- acestu instìtutu incepèndu dela a. 1873 pana la 1891, sunt 259. Institutulu face progrese frumóse.

* Lun'a la o distantia de unu metru dela pamentu. Francois Deloncle, deputaţii republicanu, se ocupa cu idei'a construirei unui telescopu uriasiu, care se aiba chemarea a apropia lun'a de pumèntu pana la o distantia fòrte mica, — se dice, pana la unu metru. Te-lescopulu e proiectam deja, si va fi terminat pe 1900, cand adeca se va tiene nou'a espositia universala la Pa­ris. De sine intieles, sunt multi cari tienu proiectulu de neesecutabilu, dér pana acum lucrurile stau totu pe partea lui Deloncle. Deputatulu republicanu a calculat cu o pre-cisiune minutiósa efectele unei atari linte din uriasiulu telescopu proiectat si a ajuns astfelu se constate, cà lun'a, dieu, se pote scoborî la pamentu panala o distantia de — unu metru. însuşi Flamarion, astronomu renumit, a cum-penit lucrulu si studiând proiectulu si calculările lui De­loncle, a declarat, ca proiectulu e r e a l i s a b i l u . Fla­marion a aflat inpedimentu numai in construirea (facerea) lintei, intru-câtu adeca dènsulu nu crede, cà sticlarii vor fi in stare se faca o linte atât de uriasia. Dér d lu De­loncle a resturnat si acesta parere. Sticlarulu Fabier a declarat, cà dènsulu potè face o linte uriasia pentru te-lescopulu lui Deloncle si lucrările s'au si inceput deja. Idei'a lui Deloncle e farà indoéla cu spirita si dèca se va realisâ, ea va forma o epoca in sciintiele astronomice si naturale.

* JHultiamita publica. Evlaviosii creştini din B o l i n t i u , D a m a s c h i l i C a r a b a s i u si démn'a sa socia M a r t a , eari in anulu 1890 au infrumsetiat bise­ric'a locala cu unu policandru frumosu, in pretiu de 7 0 fl. v. a. astadata au redicat inaintea bisericei din locu, pe spesele loru proprie, una cruce monumentala fòrte frumósa de marmore albu, in pretiu de peste 1200 fl. v, a., carea fu santità cu cuvenita ceremonia in diu'a S. S. Apostoli Petru si Pavelu, prin părintele protopopii Georgiu Creciu-nescu cu asistenti'a preotiloru locali P. P. Georgiu Ba­hne si Petru Caprariu, esecutand cântările corali corulu plugariloru din locu, sub conducerea zelosului loru diriginte si invetiatoriu d-lu Constantin Pava. Pentru care dar fru­mos, primésca susnumitii nostri bravi conlocuitori, adenc'a nostra multiamita ; inpreunand ferbintile nòstre rogatiuni

catra cel Atotpotinte, cu ale Părintelui Protopopu din fru­mósa cuventare ocasiónala, ca acestora zeloşi si bravi creş­tini, se-li lungésca firulu vieţii pana la cele mai estrem* hotare ale vieţii omenesci, resplatindu-li munificenti'a lora cu darurile Sale cele bogate, de eari dénsii atât de demni se arata! — Belintiu, in 15/27 Iulie 1892. — P e t r u C a p r a r i u , m. p. preotu presied. com. par. D im i-t r i e C e n g e a, m. p. not. com. par.

* Contribuiri pentru alumneulu românit din Timisiór'a. Pentru alumneulu romanu a incursu pana astadi la subscrisulu cassariu urmatórele contribuiri: (Continuare.) — Isac Mania Chiseteu 50 cr, Vichentie Cechina Giroc 10 cr, Paul Joi Chisioda 80 cr, Gavrila George Beba 20 cr, George Pava Ictar 10 cr, Steva Mu-

"rarescu Mehala 20 cr, Vasilie Belintian Mosnitia 50 cr, Siruion Voivodicean Ozorá 50 cr, loan Brenici Ozora "50 cr, George Micu Belinti 10 cr, Sima Reda Mehala 30 cr, Antal Jstvan Sinersig 30 cr, Nicolae Milos Tees 10 cr, Isac Popescu Tees 10 cr, Chira Rodean Iancabid 50 cr, Dimitrie Bancu Dalei 50 cr, Constantin Nicora Buchiu 30 cr, Petru Borlovan Dalei 30 cr, loan Harambaca l e i -vesti 30 cr, Iosim Bontica Buchin 3 0 cr, Iova Marsavina Valeabou 30 cr, Simion Harambasa Serveşti 10 cr, Sa-muil Coreadé Obreja 30 cr, Nicolae Puiulescu Ruieni 10 cr, Petra Sirbu Var 20 cr, Ion Borlovan Dalei 10 cr, Măria Cucu Faz 20 cr, loan Graure Iebeli 10 cr, Area-die Crăciun Mehala 30 cr, Petra Isfan TJnip 10 cr, N i ­colae TJrosi Ianova 20 cr, loan Mustetiu Cebza 10 cr, Dionisie Maga Topólovetiul-mi cu 20 cr, Nicolae Simiou Topolovetiulu-micu 20 cr, loan Pirvu Ficatar 20 cr, Traila Boc Feny 50 cr. (Va urmá.)

Nr. 3807392.

Pablicare de licitatiane. Pe bas'a decisiunei Vener. Consistoriu diecesan di»

Arad, Nr. 1803/892. prin acést'a se aduce la cuuosctnti'â publica esarendarea bunului si a dreptului de vénat apar-

! tienetoriu fondului preotieseu de pre hotarul comunei St. Mihaiul-rom. si adeca:

j I. Parcella Nr. I. asia numita „Palco" in estensiune de 491 jughere 555n° se esarendéza in 3 parcelle si adeca :

a) Cas'a cu estravilanul de 11 jughere, pretiul e s ­clamarli 196 fl. arenda anuala.

b) Parcella triunghiuala intre hotarulu Utvinului, i drumulu Pârtiei si pamenturile urbariali in estensiune de

56 jugheru, cu pretiul esclamarli 661 fl. séu 12 fl. de jugheru arenda anuala,

c) întreg restul, pamentul „Palco" mărginit cu dru­mul Pârtiei hotarul Utvinului, pamenturile Jeszenszky, dru­mul Uj-Pécs-ului si pamenturile urbariale in estensione de 424 jughere 555 st. • pretiul esclamarli 4249 fl. séu 10 fl. la jugheru arenda anuala,

II. Parcell'a Nr. III. asia numita „Selisteantia" in estensiune de 604 jughere 941 st. o se esarendéza in-trega cu pretiul esclamarli de 7254 fl. séu 12 fl. la j u -gher arenda anuala.

III. Parcell'a Nr. IV. asia numita „Belerit" in esten­siune de 491 jughere 608 st. a asemenea se esarendéza in întregul seu, cu pretiul esclamarli de 3932 fl. séu 8 fL dupa jugher arenda anuala.

EsareBdarea se face pe timp de 6 ani dela 10 Oc-tomvre 1892 pana inclusive 1 Octomvre 1898, pre langa conditiunile speciali, cari sunt espuse si se pot vede atât la subscrisul in Arad cât si in cancelari'a comunala din San^Mihaiul»rom.

Esarendarea se face prin licitatiune publica si oferte iu scris, adresate dicect subscrisului pana la terminul de 15 August 1892, in care pre langa sum'a ofertului in-treg, si dupa jugher, ofereutul are a dechierâ. câ condi­tiunile speciali de esarendare la cundsce si primesce in jntregu contiemitul lor, er terminul pentru licitatiunea publica s e defige pre diu a de 14 August st. nou 1892 a. m. la 9 ore in cancelari'a comunala din San-Mi-haiu-românu.

Arad, la 20 luliu 1892. P e t r u T r u t i a

fiseu consistoriala.

C o n c u r s e * Pentru deplinirea postului de parochu la vacant'a

parochia gr. or. rom. de clas'a III. din Hissiasiu, care post este imbinat cu celu de invetiatoriu dela scdl'a con­fesionala gr. or. rom. din locu, se escrie concursu cu ter­minu de alegere de 30 de dile dela prima publicare, in „Biseric'a si Scdl'a."

I. Emolumintele parochiale sunt:

1. un'a sesiune parochiala de 3 0 jugere, parte ara-toriu, parte fenatia in valdre de 180 fl. 2. stol'a aici usuata dela 96 numere de case aprocsimativ de 40 fl. 3. birulu preotiescu de câte 2 / 4 meti parte grâu, parte cu­curuzii dela 96 numere de case in valdre de 144 fl. 4. casa parochiala cu V2 jugeru intra si V2 jugeru estra-vilanu.

II. Emolumentele invetiatoresci sunt:

1. in numerariu 100 fl. 2. pentru conferintiele in­vetiatoresci 8 fl. 3. pausialu de scrisu 10 fl. 4. 3 jugere de pamentu in valdre de 18 fl. 5. câte lji metiu parte grâu, parte cucuruzu dela 96 numere de case in valdre de 72 fl. 6. 20 metri de lemne, din cari se incalzesce si scdl'a. 7. Locuintia libera cu V2 jugeru gradina de legumi si V2 jugeru estravilanu.

Recursele cuviincios adjustate sunt a-se trimite Pă­rintelui protopresbiteru tractualu Georgiu Creciunescu in Belincz, u. p. Kiszetd.

Recurenţii sunt poftiţi a-se presenta in vr'o Dumi­neca ori serbatdre in s. biserica gr. or. rom. din locu spre a-si areta desteritatea in cântări si cuvântări bi­sericesc!.

Hissiasiu, in 4/16. Iunin 1892.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine : G. CRECIUNESCU, m. p.

protopresbiteru. —•—

Pentru deplinirea postului de invetiatoriu la scdl'a confesionala gr. or. rom. in Ohaba-Forgaciu, cottulu Ti-misiului, prin acesta se escrie concursu cu terminu de alegere pe 29. Agustu a. c. st. vechiu.

Emolumentele sunt: a) in numerariu 200 fl.; b) pentru scripturistiea 5 fl.; pentru conferintie 6 fi ; d) 32 metrii de lemne, din cari se va incaldi si scdla ; e) 1860 Litre bucate, parte grâu, parte cucuruzu ; f) 2 ju­gere pamentu aratoriu si s / 4 jugeru intravilanu ; g) locuin­tia libera cu gradina pentru legumi; h) dela inmormen-tari, unde va li poftit, câte 50 cr.

Recursele cuviinciosu adjustate sunt a se trimite Parintelu protopresbiteru tractualu Georgiu Creciunescu in Belincz u. p. Kiszetd ; avénd recurenţii in vr'o Dumi­neca, ori serbatdre a se presenta in biserica locala spre a-si areta desteritatea in tipiculu si cântările bisericesci.

Cei versati in arta musicei vocale, incât se pota di­rige corulu vocalu din locu : vor fi preferiti.

Ohaba-Porgaciu, in 20. Iuliu (1. Aug.) 1892.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine : G. CRECIUNESCU, m. p.

protopresbiteru. — D —

In urmarea ordinatiunei Ven. Consistoriu eparch. din Aradu, dato 10 Faur 1892. Nr. 432. pentru îndepli­nirea definitiva a posturiloru de invetiatoriu si invetiatdre dela scdlele de fete gr. or. rom. din comuna Toraculu-Mare, (comitatul Torontâl inspectoratulu Banat-Comlosiu) prin acest'a se escrie concursu cu terminu de alegere pe 16/28 Augustu a. c.

Emolumintele pentru fiecare clasa suntu : a) Sala­riu anualu 300 fl. v. a. b"» Pentru conferintia 15 fl. v. a. c) Pentru scripturistiea 5 fl. v. a. Cortelu liberu.

Doritorii si doritórele de a ocupi acestea posturi pre langa testimoniulu de cualificatiune si a esamenului din limb'a magiara se mai produca si atestate de con-duit'a de pana aci. In lips'a celoru cualificati si cualificate se vor admite la alegere atât preparandi cât si preparan-de absolute.

Recursele astfeliu instruite si adresate corn. paro­chialu sunt a-se trimite P. 0 . D. Paul Miulescu proto-presb. si inspectoru cercualu de scóle in Nagy-Komlds, avènd recurenţii a-se presenta in St'a Biserica in vr'o Du­mineca séu serbatdre, spre a-se arata poporului.

In fine se observa, ca clas'a prima are a-se înde­plini cu invetiatoriu, era clas'a a ddua cu invetiatdre.

Toraculu-Mare Ia 12/24 Iuliu a. c. Pahlu Tempea, m. p. Iuliu Poesia, m. p.

pres. corn. parochiala. not. corn. par.

In contielegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. pro­topresbiteru si inspectoru de sedie.

— • — Pentru îndeplinirea definitiva a statiunei de invetia-

toare la scdl'a de fete din Toracul-mic, protopresb. B.-Comlosiu, pe bas'a decisului sinodului parochialu ddto 1|13 Septemvre 1891, precum si pentru îndeplinirea sta­tiunei de invetiatoriu din nou infiintiata, la care in urma concursului publicatu in fdi'a „Bis. si Scdla" Nr. 21 a. c. nu s'au ivit reflectanţi, prin aceasta se escrie concursu cu terminu dc 30 de dile dela primi publicare.

Emolumintele statiunei de invetiatdre suntu : 210 fl. v. a. in bani gat'a din cultus ; 30 chibte de grâu in natura, 7 stângeni de paie pentru incalditu si cuartiru liberu in localul scólei.

Emolumintele statiunei invetiatoresci se potu vede in Nr. 21. alu acestei foi din anulu curentu.

Doritorii de a recurge sunt poftiţi in terminulu sus indicatu a-si trimite petitiunile la adres'a P. On. D. pro­topresbiteru Paulu Miulescu in Nagy-Komlos, instruite conform legii si provediute si cu unu atestatu de mora­litate, avend a-se presenta pana la alegere si in persóna in vre'una din Dumineci séu serbatori.

Toraculu-mic, 12J24 Iulie 1892.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. pro­

topresbiteru. —•—

Se escrie eoncursu pentru u n u s t i p e n d i u de 120 fi., din f u n d a t i u n e a „Faur", cu terminu pana la 5. Agustu st. v. an. cur.

Recurenţii au se producă: a) estrasu de botezu ca sunt Români gr. or. b) atestaţii dela antisti'a comunala, vidimat de pa-

roculu locului, despre starea economica. c) testimoniulu din anulu scolaru trecutu. Rudeniile fundatorului au preferintia.

Recursele astfeliu instruate se se adreseze la Vene-ratulu nostru Consistoriu din Oradea-mare.

Aradu, in 7)19. Iuliu 1892.

Io an u Metianu, m. p. Episcopulu Aradului.

—O— Pentru ocuparea postului de invetiatdre la scol'a ro­

mâna confesionala de fete din Fabriculu Timisiorii, se deschide eoncursu, cu terminulu de recurgere pana la 31 Iuliu st. V. a. c.

Emolumintele suntu: 340 fl, — 12 metri lemne de arsu, din care are se se incaldiesca si scpTa, 10 fl. pausialu de scrisu, 10 fl. pentru conferintiele invetiatoresci, si cuartiru l i b e n : un'a chili'a si culina.

Doritdrele de a ocupa acestu postu, au a documenta: ca suntu române, de relig. gr. or. 2) au a produce tes­timoniu din preparandia, 3) testimoniu de cualificatiune, 4) testimoniu de moralitate, 5) testimoniu de lucrulu de mana, si a 6) testimoniu despre timpulu de servitiu de pana aci.

Terminulu de alegere este 9/21 Augustu a 0. Timi-sidr'a, din siedinti'a comitetului din 30 Iuniu 1892.

P. Rotariu, ni. p. Traianu Lungu, m. p. presied. com. par" notar. com. par.

In contielegere cu mine: IOANU DAMSI'A m. p. in-speetoru scolariu.

— • — Pe staţiunea invetiatoresca din Munariu, cottulu

Timisiu, inspectoratulu Vinga, se escrie eoncursu cu ter­minu de alegere pe diu'a 9/21 August a. o.

Aspiranţii la acestu postu, au a-si trimite recursu­rile adresate catra, comitetulu parocbialu M. 0 . Domnu Archipu Munteanu iusp. de scdle cercualu in Monastirea Hodosi-Bodrogu u. p. Zădorlak, (Temesmegye) instruite cu documintele: Testimoniu de cualificatiune si din limb'a magiara si atestat despre purtarea morala avuta pana a-cuma, in fine intr'o domineca sau serbatdre a-se pre-sentâ in s. biserica din Secusigiu, spre a-si arată deste­ritatea in cantu si tipicu.

Emolumintele suntu: 1) in bani numerari 150 fl. 2) in naturale grâu 10 HI., cucuruz, 8 HI. 75 litre. 3) lemne tari 4 orgii (cari se solvesc in bani cu 40 fl.) er pentru incaldirea scolei se ingrijesce comun'a. 4) pamântu aratoru 1 / 2 iugeru, 5) Pentru conferintie 12 fl, 6) Pentru scripturistica 6 fl, 7) Dela înmormântări 40 cr, 8) Cuar­tiru 2 chilii, culina, stalogu, si cotetiu.

Munariu, 13 Iuniu, 1892.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : ARCHIPU MUNTEANU, m. p. inspectoru de scdle.

— • — Pentru deplinirea postului invetiatorescu dela scol'a

gr. ort. romana clas'a 1. din Ohinezu, comitat. Timisiu,

inspectoratulu Vinga, se escrie eoncursu cu terminu de alegere pe diu'a 2/14 August a. C

Emolumintele sunt: 1) 171 fl, 96 cr, bani gat'a, 2) 50 meti*) de grâu curatu, 3) 11f2 iugeru pamêntu aratoriu, 4) gradina intra- si estravilana, 5) 3 orgii lemne tari, 6) 5 orgii paie din care are a-se incaldi si scoTa, 7) 5 fl, pentru scripturistica, 8) La conferintia 1 fl 50 cr, pe tdta diu'a, si trăsura gratuita, 9) Cuartiru liberu cu 2 încă­peri, culina, cămara si separat grajdu pentru vite.

Doritorii de a ocupa aeestu postu, au a produce 1. Testimoniu de cualificatiune si din limba magiara. 2. A-testatu despre conduita de pana acuma politica si morala. Recursurile adresate catra comitetulu parochialu se se trimită pana inclusive 28. August, vech. M. O. Domnu Archipu Munteanu inspectoru de scdle, in Monastirea Hodosiu-Bodrogu, p. u. Zădorlak, (Temesmegye).

Competenţii vor avè a-se présenta nesmintit ia vre-o Dumineca séu serbatdre in s. biserica din loca, spre a-si arata desteritatea in cântări si tipicu ; cei ca­pabili a conduce corulu vocalu, vor fi preferiţi.

Chinezu, 4/16 Iuniu, 1892.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : ARCHIPU MUNTEANU, m. p. inspectoru de scdle.

—•— Pe staţiunea invetiatoresca dela scoTa gr. or. din

comun'a Saldobagiu, se escrie eoncursu cu terminu de alegere pe diua 16;28 Augustu 1892.

Emolumintele suntu : 1) Dela 51 prunci deobligati la scola à 1 fl., 51 fl. 2) Dela 12 prunci deobligati la scdla de repetiţie à 50 cr., 6 fl., éra dela 40 numere de câte à 50 cr., 20 fl. 3) Dela 80 numere de case, câte o mesura bucate, 100 fl. 4) Pamentu aratoriu si livada 16 jugeru pretinitu in 128 fl. 5) Lemne de focu pentru in-vetiatoriu 3 orgii, 15 fl. 6) Pentru conferintiele invetiato­resci si scripturistica 11 fl. 7) Venitele cantorali 28 fl. 50 cr. 8) Cortelu cu gradina de legumi preţuita in 30 fl. de tot 389 fl. 50 cr.

Recurenţii suntu avisati a-si aşterne recursele lorii adjustate dupa prescrisele Stat. org. s' adresate comitetu­lui parochialu din Saldobagiu la subscrisulu in Oradea-mare pana in 12 24 Agustu a. c. — avendu pana la a-legere a-se présenta in biserica din comuna amintita, spre a-si areta desteritatea in cantu si tipicu.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu : TOMA PACAL'A, m. p. protopopu si insp. scol.

—•— Pe staţiunea invetiatoresca dela scol'a gr. or. rom;

din comun'a Tarianu, inspectoratuln Oradii-mari se escrie eoncursu, cu terminu de alegere pe 23. Augustu st. V-1892 .

Emolumintele suntu : 1. Cortelu cu gradina de le­gumi. 2. In bani numerari 75 fl. 3. Dela 88 numere de casa, câte 1 mesura bucate à 1 fl. 25 cr,, 110 fl. 4. Pamentu aratoriu 4 l | t jngere à 20 fl. jugerulu, 90 fl. 5. Venitele cantorali 30 fl- Dotatiunea —• afara de cortelu si gradina — face 305 fl.

Recursele adjustate conform prescriseloru Stat. org. si adresate comitetului parochialu din Tarianu, se se tra-mita subscrisului in Oradea-mare pana in 18130 Augustu a. c. avendu recurintii pana la alegere se se presenteze

*) In locu de „50 metri" cum din erore de tiparia s'a pu­blicat in Nrii precedenti, se rectifica in „50 m e t i . " — Red.

in biseric'a din (omun'a amintita, spre a-si arcta desteri-tatea in cantu si tipicu.

Comitetulu parochialu.

In contielegere c u : TOM'A PACALA, m. p. protopopu si insp. scol.

Pe staţiunea invetiatoresca dela scola gr. or. din comun'a Varvizu, inspectoratulu Oradii-mari, se escrie concursu cu terminu de alegere pe 18J30 Augustu 1892.

Emolnmintele sunt: 1. Cuartiru liberu cu gradina de legumi 20 fl. 2. Dela 72 numere de case â 1 fL, 72 fl. 3 . Dela 72 numere de case câte un'a mesura bucate pretiuitu in 90 fl. 4. Dela 47 baeti deobligati la sc61a de tote dilele, si cea de repetitiune â 50 cr. 23 fl 50 cr. 5 . 3 jugere pamentu aratoriu si 5 jugere pasiune 25 fl. 6. Diie de lucru cu plugulu 20 per 1 fi. 20 cr., er cu manile 52 per 20 cr. 37 fl. 60 cr. 7. 3 orgii de lemne 15 fl. 8. Venitulu cantoralu 25 fl. de totu 308 fl. 10 cr.

Recursele adjustate conformu stat. org. si .adresate comitetului parochialu din Varvizu suutu a-se trimite subsemnatului in Oradea-mare pana 14|26 Augustu, era recurenţii au a-se pi eseista pana la alegere in sant'a bi­serica din pomenit'a comuna, spre a-si aretâ desteritatea in cantu si tipicu.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu : TOM'A PACALA, m. p. protopopu

si insp. scol. —•—

Pe staţiunea invetiatoresca dela scdla gr. or. din comuna Voivozi, inspectoratulu Oradii-mari se escrie con-cursu cu terminu de alegere pe 19|31. Augustu 1892.

Emolumintele suntu: 1. Cortilu liberu cu 4 jugere pamentu intravilanu aratoriu pretiuitu in 50 fl. 2. Deia 5 3 prunci deobligati la scola de tote dilele câte 1 fl. 53 fl. 3. Dela 53 prunci deobligati la scola câte un'a mesura de cucuruzu sfarmatu 66 fl. 25 cr. 4. Dela 74 numere de case câte 25 cr. si câte \ mesura cucuruzu pretiuite in 64 fl. 75 cr. 5. Dela 20 prunci de repetiţie câte 50 cr. 10 fl. 6. Dile de lucru cu plugulu 8 â 1 fl. 8 fl. 7. Pentru conferintia si stripturistica 11 fl. 8. 3 orgii de lemne 15 fl. 9. Venitele cantorale 23 fl. 70 cr. de totu 301 fl. 70 cr.

Recursele adjustate conformu prescriseloru Stat. org. si adresate comitetului parochialu din Voivozi, se se tra-mita subscrisului in Oradea-mare pana in 14|26 Augustu a. c. avendu recurenţii pana la alegere se se presenteze in biserica din comun'a amintita, spre a-si areta desteri­tatea in cantu si tipicu.

Comitetulu parochialu. ,In contielegere c u : TOM'A PACALA, m. p. protopopu,

si insp. scol. • — • —

Pentru deplinirea posturiloru de iuvetiatori, la ur-matoriele stole române gr. or. confesionale din inspec­toratulu Oradii-mari, se escrie concursu ; si anume :

1. Eernisiora cu terminu de alegere pe 20 Augustu vechiu 1892. Emolumintele: In bani gata dela tota cas'a câte 60 cr. 57 fl; Dela 95 case câte o mesura de bu­cate 118 fl. 75 cr; 2 orgii de lemne 16 fl. 8 jugere are-toriu si pasiune 30 fl; dela fie care elevu câte 50 cr. 20 fl. Venitulu cantoralu 20 fl ; Dile de lucru : cu plugulu 22 cu manile 73. , 64 fl. 4 0 cr., de totu 326 fl. 15.

2. Iteu cu terminu de alegere pe 17J29 Augustu 1892 Emolumintele: Dela 82 numere de case câte 1 fl. 82 fl; dela fle care numeru câte o mesura de bucate

102 fl. 50 cr ; pamentu aratoriu gradina si fanatiu 50 fl ; 2 Orgii de lemne 16 fl ; Venitele cantorale 15 fl ; dile de lucru ; cu plugulu 20, cu manile 55, 52 fl ; Cortetulu pretiuitu in 5 fl. Suma 322 fl. si 50 cr.

3. M. Lazuri cu fili'a P. Carandu alegerea va fi in 29 Augustu st V. 1892. Emolumintele suntu : I. Dela M. L a z u r i in bani 131 fl., 6 cubule bucate 30 fl; fênu si fuioru dela fiecare casa 36 fl. 50 cr ; 2 orgii de lemne 20 fl., venitulu cantoralu 8 fl.

II. Dela P . - C a r a n d u in bani 42 fl ; bucate 2 l | 2

cubule 12 fl. 50 cr., fuioru si fênu dela tota cas'a 10 fl. 80 cr., 1 orgie de lemne 10 fl. de totu 300 fl. 80 cr.

4. Mierlau, alegerea va fi in 29 Augustu st. v. a. c. Emolumintele suntu: Dela 115 numere de case câte ^2 mesura bucate, paite grâu, parte cucuruzu, 73 fl. 53 50 cr., dela fiecare numeru de casa câte 1 fl. si 69 cr. 194 fl. 35 cr. dela totu numerulu 2 litre fasole, 13 fl. 80 cr., 1 iugeru pamentu 5 fl, stole cantorali 15 fl. de totu 301 fl. 65 cr.

5. Suiugu, alegerea va fi in 17|29. Augustu a. c. Emoluminte sunt: 16 jugere pamentu aratoriu si livada si un'a canepiste 100 fl. grau si cucuruzu 16 cubule 80 fl., dela 64 numere de case, câte 40 cr., si dela fiecare pruncu deobligatu la scôla câte 50 cr., 38 fl. 60 cr., dile de lucru : cu plugulu 8 cu manile 21, 26 fl. 50 cr., 3 or­gii de lemne 15 fl., venitele cantorali 27 fl., cuartiru cu gradina 20 fl., de totu 307 fl. si 10 cr.

Recursele adjustate conformu prescriseloru Stat. org. se se tramita subscrisului in Oradea-mare, pana in 14 26 Augustu a. c , avendu recurenţii a-se présenta în vre-o dumineca, ori serbatôre in biseric'a locala, spre a-si arata desteritatea in cantu bisericesci si tipicu.

In contielegere cu respectivele comitete parochiale :

Tom'a Facala, m. p . protopopu insp. de scôle.

LICITATIUNE MLNUENDA. Pentru edificarea unei scole in Bîlincz,' comitatulu

Timisiu, cerculu Rekâs, conform planului si prelimina­riului aprobatu de Ven. Consistoriu aradan ddtulu 11. Iuliu a, c. Nr. 2827 se escrie licitatiune minuenda pe diu'a de 29 Iulie st. vechiu a. o. la 11 ore antemeridiane in sal'a scdlei din loc.

Pretiulu de esclamatiune este 1556 fl. Reflectanţii vor depune inainte de licitatiune vadiulu

de 1 0 % i D bani gat'a seu in harţii de valore. Pot licita numai maeştrii de professiune, cari 'si vor

dovedi cualificatiunea lor ca atari si cari n'au stătu, nici stau in procese pentru asemenea intreprinderi.

Resultatulu licitatiunt-i pentru intreprindiatoriu e obligatoriu indata dupa subscrierea protocolului de lici­tatiune : era pentru comun'a bisericesca numai dupa a-probarea lui prin Venerabilulu Consistoriu când se va incheia si Contractulu.

Planulu, preliminariulu de spese si celelalte condi-tiuni se pot vede la oficiulu par. gr. rom. din locu.

Belincz, 17/29. Iulie 1892. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : G. CRECIUNESCU, m. p. protopresbiter.