f

A n u l V I . Arad, Joi, 9/22 Maiu 1002 REDACŢIA

Arad, Deák Ferencz-utcza nr. 20.

ABONAMENTUL Pentru Austro-Ungarla:

pe un an . . . 20 cor. pe i/2 an . . . 10 , pe V 4 an . . . 5 , pe 1 lună . . . 2 , N-riî de Duminecă pe an

4 coroane. Pentru România şi străină­

tate pe an 10 franci. Manuscripte nn se înapoiată.

ADMINISTRAŢIA Arad, D e i k Ferencz-utcza nr. 10.

INSERŢIUNI1E: de un şir garmond: prima dată 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 b.

de flecare publicaţiuno.

Atât abonamentele, cât şi ineerţiunile sunt a se plăti

înainte in Arad.

Earăşî anarchiştiî Care va să zică nu-'i un nebun

cei-ce a tras asupra regeluî Spaniei In ziua de 17 c , ci-I vorba earăşl de un atentat anarchist. Telegramele mal noul, cel puţin, aşa spun. Nu ѳ de­stul deci că In Spania de atâţia ani do zile este continuă fierbere şi re­voltele se succed ca Duminecile după sorbătorî, nu e destul ca chiar cu prilejul eerbărilor strălucite oraşe mari In Spania au demonstrat împoiriv* monarchie!, ci acum a mal venit şi anarchia cea fioroasă, cea care d'a-dreptul — omoară.

S'a descoperit adică o întreagă con­spiraţie anarchista la Madrid. Şese din­tre conspiratori au şi fost arestaţi. Intre el este şi Gabriel Lopez, func­ţionar la o societate de asigurare, tn locuinţa căruia s'a găsit un pachet cu patroane de dinamită. Ei spune că pachetul 'i-s'a dat de un alt to­varăş pontru-ca să ia din patroane şi să omoare pe regele. Cel arestaţi nici unul nu tăgădueşte ca este anar­chist. Resultatul cercetărilor se ţine Insă In mare secret. Probabil că din causa aceasta nici nu s'a aflat încă — cel puţin din telegramele de până acum nu — că atentatorul a asvlrlit oare şi el cu dinamită on a tras nu­mai ou revolurul In rege. niol dacă Lopez este öl atentatorul, ori numai un tovarăş al lui. Se telegnafesza apoi, destul de confus, despre un anume Iosef Puig, care a sărit asupra trăsurel regale asvîrlind Insă numai o scrisoare ; prin tr'Insa cere mâna infantei Maria Teresia. . . Aeesta-I ne­bunul, un fost chelner.

Vorba e că-I mare zăpăceală şi teroare.

Bietul rege! Pe când alţii la această verstă nici nu ştiu c e l grij*, el ѳ aşezat p'un tron şubred şi In loc de imnuri şi urale, e primit cu — dinamita anarchista. Adevërat că după-сѳ a trecut norocos prin prob* înfiorătoare, poporul i a făcut ovaţiunl mal ales că s'a arătat curagios în decursul atentatului a cărui obiect ft fost. Putea-vor însă 8cele ovaţiunl a-'l face să uite ca numai unei feri cite întêmpl&rï poate să *mulţu)Bească scăparea sa de moarte chiar în ziua In care urca pe scara măririi re gale ? ! . .

Şi poliţia fi-va atât de isteaţă să prindă pe toţi anarchiştiî cari au ju rat moarte tineruluî rege? Şi ce vieaţă e : să trăieşti tot Incunjurat de paznici şi încontinuu să te temi de glonţu ori pumnalul asasini lor?! . . .

Incontestabil, suntem In pragu nu numai a unei domnii dureroase regale, ci par'că pentru însăşi Spania începe o epocă încă şi mal tristă ca cea încheiată prin p arderile tuturor coloniilor sale, în urma nefericitului rësboiu cu Statele-Unite.

Sub Carol V şi Filip II până şi grandezzele deia Cartea spaniolă se lăudau că In posesiunile lor soarele nici odată nu apune, ş'acum eată, un tinër, prea tinër rege, în mijlocul ca pitalel ѳаіѳ e primit ca glonţ, In ziua când se încoronează.

Şi tragicul este nu însuşi aten­tatul, căci în fine atentate se corni

adesea fără nicî un rost şi aşa zicônd „la întâmplare*, cum a fost caşul cu augusta soţie a monarchulul nostru, ci fapt netăgăduit e, că azi întreaga Spanie este dată pradă celei mal triste anarchil. Nici in armată nu mal e dis­ciplină. Doar nu sunt decât vre-o câte­va sëptëmânï de. când miliţia trimisă să facă ordine, căci în mal multe oraşe domnea revoluţia aproape sân­geroasă, în loc să restabilească pa­cea, a fraternisât cu revoltaţii.

Finanţele sunt sleite şi nici un bărbat mare nu se arată pe orisont, care să se angajeze a face ordine In ţeară. Merg toate d'avalma şi proba­bil că nici tinërul rege n'are să fie un geniu, care să ducă ţeara Ia lim sn, ori cel puţin să câştige încrederea supuşilor sel şi să desarmeze pe con­spiratori şi altfel, de cât trimiţând împotriva lor poliţie şi miliţie.

Cu un cuvent patria atâtor genii, pămentul clasic al unui popor înze­strat odinioară cu atâtea însuşiri mari, azi e într'o frământare fără seamăn şi nimeni nu poate să prevadă măcar unde are să ajungi, dar toţi se tem d'o cataclismă.

Bată sub ce auspicii ocupă tronul cel mal tiner rege din Europa, eată în ce împrejurări strănepoţii lui Cid întră sub sceptrul tineruluî vlăstar al

virtutea căreia membrii Dietei pot fi présent! şi la şedinţele sub-comisiu-nilor, ca ascultători ; în şedinţă închisă însă — care se poate ordona fie la propunerea presidentuluï fie a unul membru — numai delegaţi pot lua parte.

Propunerea s'a primit.

„Gotterhalte" ! Sâmbătă, când M. Sa a sosit să asiste la a doua produc-ţiune cavalereasca a aristocraţimeî ma­ghiare, a făcut mare sensaţie faptul că musica militară n'a mat cântat „Götter halte', ca 'nainte si. Imediat s'a căutat şi spre bucuria generală s'a aflat că însuşi M. Sa a dispus astfel

Ziarele, îndeosebi cele oposiţionale, sunt încântate de această disposiţie luată tGotterhalte% — aşa zic ele — nu se vi mai cânta d'aci încolo decât la paradă militară. M. Sa, când este în Ungaria în societa'e civilă, doreşte să fie primit numaî ca rrge şi nu ca împërat ln acest caz d-ci „Gotlerhalle* n'are înţeles să fie intonată.

Sar lua astfel un prilej ca obştea maghiară să Ь t acuse pe . aulicî" şi Viena că bruschează sentimentul public ma­ghiar. Dupl a Maghiarilor părere, imnul acesta împărătesc ar fi adică un rest din vremurile de suferinţă şi restrişte a naţiei maghiare.

E de înţeles deci dacă patrioţii nu mai pot de bucurie

Din Delegaţiunî. Demisia contelui Szapâry.—Şedinţele publice

Delegaţiunea maghiară îşi are şi ea sensaţiunea sa : contele Szapâry Gyula, vice-president al Delegaţiunel, a demisionat erl şi din membru al Delegaţiunel. Ca pretext se aduce starea sănătăţii sale, îu realitate însă causa adeverată вѳ reduce la inciden­tul cu cel doul deputaţi kossuthiştl pe cari nu i-a lăsat sâ Intre Ia şe­dinţele subcomisiunilor. In locul luî va fl chemat contele Eszterházi Mi­hály, membru suplent.

Eri s'a deebătut de alt-fel asupra propunerii baronului Daniel Ernő în

Mincinoşii daţi de gol. Dl Urbán Iván, comite suprem al

comitatului Aradului, publică în „Aradi Közlöny" de azi, 21 Maiu n. o epistolă, în care zice :

„Reîntorcêndu-тё azi la ameazi delà moşia mea din Török Becse unde din cause familiare am petrecut serbătorile Rusaliilor, am citit în N-rul 113 al pre ţuitului D-voastre ziar articolul „Repă şir ea lui V. Mangra".

„ionsiderend că un pasagiu al a-cestuia afirmă : „Széli Kálmán, prim-ministru chemând la sine pe Urbán Iván, comite suprem al Aradului şi Beöthy László, comite suprem al Bihorului şi a declarat amândurora că dacă s'ar alege Mangra, nu Var propune spre întărire", permitemi să declar îa chipul cel maî hotărlt (leghatározottabban kije­lentsem) că această parte a articolu­l u i иДѵ^$Щнjoue adevëruluï. ministru cere ШтшггТaáa^urnbrttv'sbv de încredere, hotărîrile ce ia după pri­mirea explicărilor n'are obiceiul să le co­munice, mai departe pentru-că — cel pu-^ ţin înaintea mea — n'a făcut ПІС1 odată asemenea declaraţie".

Socotim că nu mal trebue să co­mentăm. Fie caro cititor — chiar Ungur fiind şi cu simpatii pentru dl Hamzea (In favorul căruia se terfeleşte bise­rica română) îşi poate face ideie şi de seriozitatea susamintitulul ziar şi de valoarea corespondenţelor ce pu­blică şi de cinstea celor ce scriu In favorul d-lul Hamsea asemenea arti­cole.

Cât priveşte acum ştirea lansată în presa maghiară, însăşi „Magyar Távirati Iroda* a trimis pe corespon dentul sëu la dl vicar Mangra, care foarte bine a rëspuns : nu poate fl vorba de repăşirea nimënuï, deoare-сѳ nu se alege episcop prin concurs, p© care cineva să-'l poată retrage, ci cu vot secret Sinodul alege pe cine-î place.

E n g l e z i în U n g a r i a . In ziua de 19 c. n. au sosit la

Budapesta mal mulţi englezi membri ai unei asociaţiunl economice, ca mer­gând prin mal multe părţi ale Unga­riei, să vadă şi să studieze, chestiile economice, dar măi ales să-'şî dea seama cam ce s'ar putea exploata?!

Eată cum întâmpină ^Alkotmány" delà 20 c. pe Englezi:

„Ii salutăm cu bucurie şi-'î vom în­soţi cu dragoste in călătoria lor prin ţeară. Azi au vizitat Budapesta, despre care îşi vor fi format judecata că oraşul acesta framos într'adevSr e capitala Ung rieî, dar nu e maghiar. Să nu fiai rëu înţeleşi: nu facem alusie numai la cel cu nas semit.

„0 să vadă însă oaspeţii englezi câm­pia întinsă a Alföldulul, Hortobágy-ul cel legendar, Ketezatul cel plin de comori, Por­ţile de fer, Tatra cea poetică şi se vor convinge că bogăţii, comori şi putere este tn pămentul ţeriî, dar nu este cine sâ le exploateze cum trebue... Să se uite pe Alföld şi o să vadă că economia rurală lu­crează încă tot cu mijloace primitive; să se uite la industria defer din Banat, şi vor vedé că industria de ocne şi de fabrici din ţeară nu e noastră, ci e în mâna streinilor; să se uite pe Hortobágy, şi vor vedea ce teritor Imens este la noi încă nelucrat şi ajungând să vadă Tatra, se vor mira, de ce n'are această parte de pământ faima Elveţiei...

Adevërat, aşa e. Cine este însă de vină? Nu guvernanţii, nu cel din presă, cari în loc sâ îndemne guver­nul şi societatea a se preocupa de afacerile economice, îndeamnă numai la visuri: imperialism maghiar şi să facă Unguri până şi din petrii?

Mal scrie însă я Alkotmány u : „Numai un lucru să nu facă Englezii.

Sâ nu scrie (cum a scris un Englez Ia 1861) că au fost in Ungaria, unde (era vorba de Hortobágy) apa se bea din şan­ţuri, sugêndu-o cu trestia, ţeraniî ies la plug cu puşca-'n spinare, deoare-ce aicî se duce luptă de esterminaie Intre — Turci şi Uiigun". f

glezil. Dacă sunt însă drepţi şi obiec­tivi şi se vor ocupa şi de starea na-ţionalităţibr, oare o să le placă Un-guriloi cele ce ar scrie Englezii?

Evenimentele din Spania. Proclamaţia regelui. — Serbări. — Ordin

de ei. — Sâmbătă regele Spaniei a primit pe

trimişii puterilor streine şi apoi în présenta lor a pus peatra fundamentală a statuel tatălui seu.

Foaia oficioasă publică înaltul ordin de zi ce regele a dat cătră armată şi marină.

Eată ce zice într'altele: „Gând am luat comanda supremă

a armatelor mele de pe uscat şi mare, îndeplinesc o datorie care îmi umple su-fiötul de mulţumire şi mângâiere. Уё salut ca rege, ca general, ca Spaniol şi ca soldat. Curagiu şi perseveranţă, dis­ciplină şi patriotism, eată ce să vë în­zestreze întru salutea şi binele patriei. Ou sufletul Întreg voiu fi între voi şi dacă odată istoria va vorbi de voi, va aminti şi numele meu. Indepliniţi-ѵё în­totdeauna datoria şi atunci puteţi conta pe iubirea regelui vostru".

Foaia oficioasă mal publică şi procla­maţia către ţeară. Se zice într'insa :

„Gând iau puterea din mâna ma­mei mele, trimet cele mai cordiale sa­lutări poporului spaniol''.

Şi după acestea spune că este In deplina conştientă a sarcinel ce-'l aşteaptă şi va face tot pentru a garanta binele patriei. Solicita pentru aceasta sprijinul poporului.

Toate foile confirmă ştirea despre atentatul anarchist. Amănunte nu prea ştiu Insă, deoare-ce judele de instrucţie n'a comunicat nimic pentra publicitate.

9/22 Maiu 1902 Nr. 8Ѳ

Iosif Piug, care a sărit asupra trăsureî regale, este în verstă de 23 am. Odată a maî fost arestat pentru-că aruncase în trăsura regală un buchet cu flori şi poésie de amor la adresa infantei Maria Teresia. E din Coevileat, provincia Alicante.

ът ROMÂNIA Presentarea tabloului ofleerilor rege

loi Carol. DupS-cum se ştie, oficeriî din toate corpurile de armata au alcătuit un mare album militar cu scopul de a-'l pre-ssnta ca dar M. 8. Regelui cu ocasia iabi-ieuluï lësboiuluî pentru independenţă. Acel album ѳ g%ta. El a fost oferit M. B. Rege­lui in ziue de 8/21 Maiu v. Ca această oeasie s'a organb-at o serbare la Ateneu. La ясеавШ söibare au asistat Suveranii şi Principii moştenitori. Oficeri! delegaţi din toate corpurile au participat de aseme­nea. O comisiune compusă din dniî: D. Sturdza, ministru ad intérim la rësboiu, ge­neral H. Arien, comandantul corpului 2 de armată, şi colonel CoandS, secretarul géné­ral al ministen lui de tësboio, au oferit al bamnl în chestie M, 8. Regelui.

Pelerinagiul la Florica. „Voinţa Naţională" delà 6/19 c,

scrie : Erï ca în toţî aniï delà trecerea în

vieaţa de veci a M Ion Brătianu, am mers să depunem la Fiorica, la momentul mare luî român, tributul nostru de recunoştinţă pentru măreaţa luî operă, pentru munca bogatei lui vieţi, devotată patriei şi nea muluï.

încă delà orele 7, pe peronul găreî de Nord se observa o vie mişcare. Numărul acelora cari merg la Florica devine aşa de mare, încât circulaţiunea, delà un timp nu se maî poate face decât cu multă ane-voinţă. Trenul de persoane, din această causa, a trebuit să fie dedublat şi plece cu oare-care întârziere, la interval de

re IOT parcursul, ia mai loate game şi mai cu seamă la Titu, Găeşti şi Goleşti se urcă in tren nouî călători.

De altă parte, în gară la Piteşti e o mare aglomeraţie de lume care soseşte cu trenurile ce vin din direcţiunea opusă, din spra Vêrciorova. Din gară şi din oraş tra­satele se ţin lanţ spre Florica; alţii îşi aşteaptă rindul, ear mulţi, foarte mulţi, nemsï putênd găsi trăsuri şi profitând de timpul cel minunat pleacă pe jos, străbă tund încântaţi frumoasa luncă a Argeşului.

înainte de orele 12, când trenurile din Bucureşti sosesc unul după altul, din

gară până sus în deal, pe şoseaua ce duce a casa familiei Brătianu, pe drumurile ce

străbat frumosul şi încântătorul parc, în urul mormântului şi pe dealul din faţă,

este o aşa îngrămădire de lume de orăşeni şi de săteni, încât cu greu îşi poate face cine-va drum şi străbate prin mulţime.

Fie-care caută să vadă până când mai este cu putinţă, momentul aceluia a cărui viaţă, in timp de aproape o jumătate de veac, a fost întreagă jertfită ţereî şi în a cărui operă neperitoare culminează stră­duinţele uriaşe pentru renaşterea şi înte­meierea României moderne.

Din vale în deal şi din deal în vale, grupuri, grupuri de pelerini se urcă şi co­boară, preamărind a m i n t i r e a deapururi sfântă a marelui Româo, în aşteptarea pro­cesiune! religioase.

La orele 1 şi jum., I. P. S. S. Mi­tropolitul Parthenie al Moldove! şi Sucevei, înconjurat de P. S. Canon, episcop al Hu­şilor, dl P. P. S. S. Archierel Meletie Gă-lăţeanu, Melchised^c Pitişteanul şi Ghena-die Bacaonul şi de archidiaconul Marţian al Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, împreună cu mai mulţi preoţi şi diacon! din Bucu­reşti şi Piteşti, se coboară în curtea din faţa caselor şi procesiunea la mormèût în­cepe, îu frunte cu membrii familiei, cu di preşedinte al consiliului D. Sturdza, d-ni! miniştri! présent! şi ceialalţ! fruntaşi ai partidului naţional-liberal.

înalţii prelaţi purtau din insigiile ar-chiereştî, numaî omoforul şi epitrahilul.

Mii de oameni formează cortegiul sau aşteptat trecerea .lui într'o pioasă recu­legere.

Valea şi dealul răsună de cântările mi­şcătoare ale preoţilor car! intonează „Cri-stos a înviat".

Numeroase coroane, coşuri şi mănun­chiuri cu flori sunt purtate în fruntea pro­cesiune! şi apo! depuse în jurul mormân­tului acoperit de flori. l i w m u a - b o C û i ^ ^ - î u ^ r à a i l é ^ f l i i r l l °роШ--nirea sufletului care par'că planează dea­supra tuturor şi cătră care se înalţă sme­rite toate capetele, toate inimile.

Cftnd I. P. S. S. Mitropolitul Mol­dovei şi înaltul cler intonează „Vecînică pomenire", în ochii întrege! asistenţe lică­resc lacrimi de profundă emoţiune.

In mijlocul acesteî emoţiun! nepă­trunse, şeful partidului naţional-liberal, dl Dim. Sturdza, a rostit o vorbire înduio­şătoare.

Din străinătate. Crisa în Serbia. Scupcina a respins

cu 96 voturi contra 3 proiectul de împrumut pe care-'l presentase guvernul. Eată causa demisie! cabinetului Vuicï. După toate probabilităţile guvernul se va compune astfel: Pasici, presidenţia şi finanţele ; Veli­ni irovicï, lucrări publice ; Ni colici, externe ; Milosîavievici, interne; Stanencovirî, justiţie; Georgevici, culte; NincicI, comerţ; Antovicî, rësboiu.

NOUTĂŢI. ARAD, 21 Main n. 1902.

, Aradi Közlöny" publicônd epistola zdrobitoare a d-luî comite suprem Urban, cu a dezinvoltură proprie numaî eelor cari apără o «ausă perdută, sfirmă alt neadevër sfruntat. Zice că primul ministru s'a decla rat înaintea mal multor deputat! din comi­tatul Aradului că nu va propune întărirea d-îul Mangra.

Aci „A. K " a fost mal şiret: n'a nu­mit pe nimeni, flindii-î teamă cîo altă de-smintire categorică.

Publicul ştia insă ca cr?sz*raêit tre­bue sä dea amicilor dluî Н ѵ з ш т . Ceri e. eS erï di I. Beieş a conférai malt cu unui dia redactorii numitului ziar.

Ca să se ştie l *

Biserica minoriţilor diu Arad va fl ia earônd demolată şi se. va începe în lo cui eî filadirea celei noul. La concursul ţinut, zidăria в'а adjudecat asupra lut Frick Józ3ef. pentru sema de 382.856 coroane. Vor trece doi an! până va fi gata. în acest interval serviciul di vio pentru catolic! se va ţinea într'o bars că de scânduri coustru ită in strada Kölcsey.

Al doilea concert al doamnei Vladaia la Orăştie. La stftrniaţa inteliginţet române d-na Viadaia, măiastră cântăreaţă deia opera din Bucureşti, s'a decis a sta pe Dumineca viitoare (ta 25 Maiu n.) şi a concerta d ca să fio a dus şi poporul din loc şi din co­munele vecine să ascult--) pe măiastră cân­tăreaţă a neamului seul Pentru popor vor fl preţuri foarte reduse.: abia 25 er. în parter 1

Ce? ca doresc a avea o seară ds p'ă ceri neuitate musicale, să g tăbească pe Du­mineca seara la Orăştie I

* Vremea. După arătările oficialul me­

teorologie central (din Budapests) de 30 ani n'a fost luna Maiu atât de reeoroasă ca In anul aceste.

Prin părţile secueşt! şi la nordul ţeriî e curată vreme de iarnă. Apele cresc apoi cu o repeziciune nespusă şi dacă nu înce­

tează ploile, e ameninţat şi Alföldül, de­oare-ce Tisa şi Crişurile сгевс intr'una.

• .Strajameşter1 straşnici Ziarele din

Orädia-Магѳ aduc amSnnunte revoltătoare dsspro barbariile unui serg<mt-mßjor delà reg. 37, сэде numai să-'şi arete straşnici», ordona de câte 15-ori după olaltă .nieder* unde locul era mai noroios, ear bieţii sol­daţi trebuiau să asculte.

• Tată bestial. Tabla regească a osândit

a 4 ani temniţă рз Вепечік István din Ora-dia, care şi-a necinstit propria fiică.

• Deputaţi şerbi pentrn congres tu cer­

cul Aradului au fost aleşi radicalii Paul Milan, preot in Basahid şi Petru Zung, mirean.

Cât costă pe an camera depu­taţilor? Dupa bugetul pe 1902, ca­mera ungară a deputaţilor costă cu totul 3,386.658 coroane, numai diurnele depu­taţilor fac 2,188.800, ear banii de chirie 697,600 coroane]

Un redactor german dat In jlldectă pentru agitaţie. Redactorul Alvin Kramer delà „D. T. f. U." din Timişoara, este dat în judecată, pe motiv, că ar fi aţîţat pe locuitori de naţionalitate germana contra Ungurilor, prin publicarea unui articol din care reproducem părţile incriminate :

„Nici într'o colonie maghiară nu poate fi primit nn german. Sunt caşuri, unde din localităţi, ce există de 30 de an! şi mai bine, Germanul, ca urmaş de drept al Slovacului, fu expulsât şi a trebuit să-'şi pieardă bani!. Germanului îl este aşa-dar imposibil, de a-şi valora puterea sa de muncă, el se simte ca un paria într'o ţeară, care fu cucerită cu arme germane, deschisă pentru cultură de câtrî înaintaşii lui şi se decide cu inimă întristaţi a emigra.

„Menţiunea, urmărită în aceasta ţeara r u j » D U ar iuictui i , i i est« cu ntAl mul bătă­toare la ochî, cu cât vede, cum copiii ro­mâni, or! slavi cetesc ziare în limba lor maternă, pe când copii! Io! abia îşi scrin numele. El întoarce mal bucuros spatele uno! stat, ai căruî conducëtorï par a fi orbiţi . . . .

„Apo! vin şicanele autorităţilor, pe­depsele, cari ii ating aproape numaî pe German!...." „Cumcă o asemenea proce­dare îi face Germanului patria nesuferita, este destul de lămurit".

Acestea sunt pasagele incriminate.

CLEOPATRA. R O M A N 7i

do HAGGARD R IDER.

Traducere de Sero. XXIX.

Trebue să grăbesc însă acum cu lu­crurile mele şi numa! pe scurt să scriu ce am încă de spus, adică ce mi-e permis eă spun, remânôîid multe nemărtarisite. Pentru-că mi-3'a adus la cunoştinţă că mise apropie sfîrsitnl : zilele-'mî sunt numërate.

După ce l'am înşelat afară din Timo-nium рэ Antonius, se făcu o linişte aseme­nea cele! care prececiează viforul in pustiu. Antonius şi Cleopatra ear se deteră plăce­rilor ; noapte după noapte petreceau cu pompă mare în palat. Au trimis soli laCe-нг-r, d&r' acesta nici n'a voit iă-î primiască. Risipicdu £0 astfel ori сѳ speranţă, trebui să se gândească la apărarea Alexandriei. Au adunat oştiri, au construit corăbii, cu un cuvent s'au preparat cu mare aparat să ré­siste 1rs! Ce s ar.

Ear eu, ajutat de Charmion, m'apucalu de se-sîrşirea ultimei opere de rësbunare. M'am introdus in toate tainele curţii şi in ori-ce chestie, dam sfat rëu. Cleopatrel ІІ spusei să-'l ţină în veselie pe Antonius, ca nu cumva eă-'l mistue gândurile : Cleopatra işt săpa astfel ca însăşi la temelia puterii sale, ear pe Antonius îl ameţea cu vinuri bune. Pe de altă parte preparai şi eu nişte beuturt cari escitau fantasia şi '1 făceau pe

Antonius să se simtă fericit şi tare, ca în urmă să-'l fle cu atât mei mare desamägi-rea şi durerea.

A şi ajuns, in cele din nrmi, că nu mal putea să adoarmă fără doctoriile mele. II lănţuilu atât de tare de mine, cä nici nu mal avea voinţă şi nu făcaa nimic fără apro­barea mea.

Cleopatra, care devenise şi ea foarte superstiţioasă, d'eaemenl se rëzima de mine ; ІІ prevesteam şi el nu se poate mal fals.

Am maî ţesut şi alte intrigi. Ajunse­sem adică vestit în tot Egiptul, pentru că în şirul lung de ani cât am stat la Tape, îmi mersese faima în toate părţile. Veniau deci la mine oameni renumit?, parte ca să-l lecuesc, parte pentru-că ştiind ei ce influ­enţă am asupra In! Antonius şi a Cleopatra«, în aceste vremuri tulburato vroiau să efle ceva positiv despre situaţie.

Asupra tuturor acestor oameni, cure epunsurile mele echivoce, în doue Înţelesuri, am exercitat o influenţă covirşitaare ; mulţi din el au'părăsit pe Cleopatra şi Antonius fără ca vre unul să fi putut insă zice ceva rëu privitor la ce le-am rëspuns.

Cleopatra më trimise apoi in Memfis: să determin pe preoţii şi guvernatorii d'a-colo să adane oştire în Egiptul de sus, în­tru apărarea Alexandriei. M'am dus şi am vorbii cu atâta şiretlic şi cuminţenie cu pre­oţii, încât ei s'au convins îndată că au a face cu omul care ştie toate tainele, dar n'au putat nici măcar să bănuiască despre mine, doctorul Olimpus, cum am ajuna a şti totul. Mal târziu m'au cercetat in se­cret şi eu dânda le losinca frăţiei, i-am În­demnat in acelaşi timp să nn trimită Cleo­

patrel ajutor, ci mal bino să facă pace cu Cesar, căcî îa vitto* numai din graţia acestuia se va mal pute menţină ín Egipt cultul zei­tăţilor noastre. In sfat ei au decis deci a trimite oştire, p'ascuas însă aa trimis soli Ia Cesar.

Astfel s'a Intêmplat apoi c* Egiptul n'a trimis decât foarte puţin ajutor regine! sala macedonene.

Delà Memfla m'am întors ia Alexan­dria, şi raportând, am continuat cu activi­tatea mea tainică. Şi pe Alexandrien«: nici n'a fost uşor să-I mişte, deoare-ce, după-cum se zice, măgarul na la stăpân, ci la povară se uită, Cleopatra atâta i-a tiranisat, că ei considerau pe Romani drept prieteni bine veniţi.

Aşa a trecut vremea şi pe fie-care zi Cleopatra vedé tot mal puţin! amteï în ju­rul el. De, aşa ѳ : când încep să ne împre­soare nenorocirile, prietenii fug de no! ca rindutieleîe din naintea îngheţului. Cleopatra cu toate acestea, nu voia să renunţe la la Antonius, pe загэ-l iubia, dsşi Coaar i-a făgăduit, prin solul Thymus, eă ï lasă re­gatul, pántra эа şi copil gg?, namat să o-moare pe Antonius ori să i-1 dea legat. Inima ei de femeie (paatru că avea îneă inimă) n'a lăsat o să facă insă aceasta şi d'acreea noi cu ori-ce preţ îrebaia să-'i ie-gătn рэ Antonius da ea, pentru-că das-ü An jWniuà scapă cu fuga, ori ar ejasge omorît, Cleopatra ear ar résista furtune! şi ar rë mâne şi ma! pe departe regină a Egiptului.

Aceasta m'a cam întristat de altfel, pentru cä Antonius deşi om slab faţă de femei, încolo insă era blrbat diătiaa şi mare. Ş'apol eu am şi resimţit toate durerile su-

fbiulu? la!. Nţi eram oare înrudit! prin su* portai-ea aceleiaşi misaril? Nu aceiaşi fe­mme ui a răpi!; oare domnia, amicii şi cinstea ?

Mila n'are co să caute insă când vorba e de interese obşteşti.

Caaar se apropis ; Peîuaiumul căzu, se apropiau toate do sfîrşit. Charmion comu-nică ştirea reginei şi lut Antonius tocmai pe când ei dormeau până să treacă marea căldură delà araiazl.

— S--ui aţi vë, strigă, scaîaţi-ѵё ! Nu e vreme dednrmit. Seleneus a predat Pelusiu mul şi Cesar a intrat victorios într'insul. Acum vine spra Alexandria.

Antonius se scală Înjurând şi prinse ca violenţă pe Cleopatra, strisgându-I bra­ţele.

— M'ai trădat... jar pe zel, c& m'aî trădat. Dar acum a! să-'ţl primeşti pedeapsa.

Şi apncêndu-'̂ ï sabia, o scoase din teacă.

— Depune sabia, îl strigă Cleopatra, Nu-! ad-ivërat. Na ştiu nimic despre aceasta.

8ări apoi la el şi plângônd 'i-se anină do gât.

— Na ştiu nimic, de toate acestea, stăpânul meu. Data şi ia soţia şi copi! iul 8чІеи«Ц9, cari sant sub peza mea şi rësba-nă-te. Ah Antonius, de ce te mai îndoieşti de mine ?

Antonius aruncă atunci sabia şi ase-zêndu-se рѳ pat, cu faţa In jos, gemea da-reros.

Charmion surîdea însă, căci ea trimise рч cine va în secret la Seleneus, amicul el sfătuiudn-'l să se predea, căci înaintea por­ţilor Alexandriei nu va fl luptă.

t

Nr. 86 9/22 Maiu 1902 3

„iîenaşterea latină" este titlul unei reviste, care a apărut de curênd la Paris. O strălucită pleiadă de scriitori fran­cei constitue stutul mtjor al nouer reviste Dl Gabriel Hanotaux, ficaderaicianul bine cunoscut, fost ministru de externe al republi­ce!, ѳ in frunteü acestei grupări Scopul ee urmăreşte „Renaşterea latină* se ré­suma în următoarele puncte: 1) De a apëra cu energie geniul latin contra ori­cărei tendinţe de a-l diminua. 2) De a servi ca trăsătură de unire intre diferitele naţiuni de origină latină, împrăştiate рѳ suprafaţa globului.

Achisiţie preţioasă. Cetim în „Unirea" : Conform hoiărîrii Directorului fandaţiuneî Şuluţane, Prea Ven. Consis-toriu din Blaşiu, a în h eiat erî contractul de cumpărare a moşiei remasă după br. Bornemisza József. Moşia e situată in te ritoriiil comunei Szamos Udvarhely şi e de 1670 jugh. Pieţul cuiuperănî a fost de 260 miî coroane.

* Roma — rentra ntf-riciţii din Maî tr­

oica a dSiuit 2ОО0О franci. Hoiărîrea s'a. adus cu toate voturile consiliului municipal.

* O ştire tendenţioasă „Pe te

Lloyd* de erî publica sub titlul : „Demon-straţiunea studenţilor români* următoarele : In cimiterul român din Schumi (Braşov) a fost pus astăzi la monumentul unuï motmênt o panglică galbenă-roşie-albastră, care fu luată jos la ordinul poliţiei. Studenţi ro­már,! s'au adunat în grupuri man şi au protestat sgomotos în potriva acasteï më­surï. Gendarineria a împrăştiat pe demon­stranţi. S'a pornit cercetarea". — De sigur, ca numai vr'un rëu voitor al Românilor a putut trimite foaie! jidano-maghiare o ştire tendenţioasă ca aceasta. Adevërul este, după informaţiunile ce le avem, că cununa din cestiune cu tricolorul a fost vozută de poliţist! incă Sâmbătă des de dimineaţă, dar nu ştim din ce causa ei au lăsat'o până la P/2 d. a. acolo şi numa! atunci e'au decis a esecuta pantlica tricoloră, cfea-сѳ contrastează cu tactica obicinuită. Se 'nţelege, că după amiazî se adunase multă lume, vëzênd vre-o şase poliţişti asediând cimitirul. Intre cel adunaţi au fost şi mulţi copii de toată categoria, car! aleargă la asemeni spectacole. De gendarmî şi de vr'o opunere, ce s'ar fi făcut poli­ţiştilor, nici pomenire. Demonstraţia de care visează corespondentul luî „P. Lloyd" a făcut'o în realitate poliţia, arangiâud in ziua mare acea vânătoare asupra cununeî eu pantlică de pe momentul poetului.

Ear Cleopatra Încă tn noaptea »с:'.яп îş! adu^ă toate giuvaricale'.e, mîrg-U'itaro şi smaragle cari pynţuku « ţeara, apoi aurul şi osul de elefant ce avea şi le a gş^zat in mausoleul de granit сз zidise, depa obi­ceiul tocii, pe înălţimea din faţ.4 bisericei sfintei Izis.

Comoara întresgă o aş-ză p'un p.-it, ca după-cs-'l ra da patniul foc, sâ ardă şi co­moara, să n'?>jangă nimic In mâna Ici Oetaviar, cel atât de doritor să eâşt'g-э co­mori. Şi d'aci încolo tot tn cripta soe«Bta dnrmea, departe de Antonius, рэ care însă peste zi îl îniâ'nea în palat.

Puţin după-ce Casar a trecut Nilul, cu întreaga sa oştire, şi ajausese în Щл Alexandriei, Cleopatra mö thïrcà la sini. 0 găsilu in sala de alabastru, în purpură regală, cehi? II schinîeisu gëlbatic; cu ea erau Iras şi Charmion, precum şi mai mulţi gardişti. Pe pacîimentul de marmură erau cadavre omeneşti; intre elo ua munband.

— Salve ţie, Olimpss, îmi strigă, Eitâ o privelişte care trebao că plae*s іэітеі doctorului: oameni morţi şi muribunzi

— Ce faci, regină, întrebaiu speri it. — Ce fac? împart dreptate asupra

acestor mizerabili şi trădători. Iu acelaşi timp studiez felul de moarto. Am dat şese feluri de otravă acestor sclavi şi urmăresc cu och' scrutători efectul otrăvurilor. N 3 grul acesta — şi-'l arăta — e înrbunit şi vorbia încurcat de toata, de pustiiu! cel mare al patriei sale şi despre mama sa. 8'a închipuit că ear e copil. Bietul nebani f}i striga într'una mamei sale să-'l strîrgi lare la piept şi să 'I apere ds îutunerecul ce ee apropie. Grecul acela a început să

Manevra celor delà „P. Lloyd" de a pré­senta pe studenţi! român! ca demonstranţi, car! s'ar fi împotrivit poliţie!, este ma! mult decât neonestâî („Gazeta")

*

Alt atentat în Rusia. In Rusia ear s'a intêmpiat un atentat şi anume: a doua zi după-ce asasinul lui Sipia-ghia a fost spânzurat, Duminecă adică, pe când guvernatorul Vilnei, genera­lul Wahl ieşea delà circ, un individ l'a atacat pela spate şi a tras într'ênsul doue focuri de revolver, rănindu 1 la mâna stângă şi la braţul drept. Mulţimea a atacat apoi pe atentator, trântindu-1 ia păment. El şi atunci & mal tras un foc. Arestat, a declarat c a l cheamă Zeckert Hirsch.

Ioan Orth. De soartea archiducelul Io;-, n, caro a dispărut tn mod misterios, Încă şi acum se interesează lumea. Un inginer care a umhas mulîă lume, holandezul C. P. Wichgel a spus zilele aceste la Viena următoarele lucruri intaresante despre ioan Orth :

.Prin anii 80 eram ?n afaceri oflsioasü ts republica Argentina, oraşul da port En-mnăn. Isitr'o zi a sosit tn port din Anglia încărcat cu cement vaporai St. Margaretha, ca de acolo să meargă ia Valparaiso. Am etreetat îndată pe ieai;Or«h, proprietarul va­porului oferin:tuI serviciile шеіо. Mi-a re-spuos că i ar plăcea să Inure cu mine în legături comerciale, chiar şi numai pentru-că ştia că olandezii sunt oameni de încredere, reali. Am şi făcut i.d;tă contractul şi eu i am transportat din maifa mea. Mergeam z luic pe bardul vaporului şi am convenit muit cu Ioan Ortb. Era foarte amicabii cu mine, la toate ocasiunile îmi oferia vin, bă odată m'a invitat chiar şi la masă. Durera, fiind foarte ocupat, n'nax putut primi Invi­tarea. Locuinţa ce o avea pe vapor era araugiata frumos şi ca comfort. Odată mia arătat portretul regelui Francise Iosif, care era atârnat pe paratele din dormitor. .Uito, ncûsta e unchiul meu' 1 Şi a salutat miii-tăreşte. Nainte da a pleca vaporul am ru­gat pe Ioan Orth să-mi dea un atestat da câ'.e-va şire, că a fost mulţomit cu marfa mea. M'a întrebat în ce limbase fie scris? L'am rugat să fle italieneşte. DîaBUÎ apoi mi-a scris următoarele şiruri : „Primind marfa dtalo pentru Si. Margaretha шб simt îndemnat a-'mî exprima de nou mul­ţumită, pentru calitatea esceientft a marfel, precum şi pentru serviciul prorot şi preţu­rile moderate. Din convingere şi eu cea maî mare plăcere te recomand eăpi'anilor da năl, esrl vin îa poriul acesta şi au lipsă de marfa d-tab-. Cu toată stima Ioan Orth*.

Inginerul Olandez a terminai expri-mându-'şl credirţa că Ioan Orth a perit pe maro ca vapor cu tot. Crede mal ales şi pentru aceia, că în îcţeîesul legătuelil co­merciale, trebuia să ma! primească delà O t̂h încă o soîă de dolari, care зкта a

ufi'j şi a mu/is urlând îogroz tor. Ceafcla't * plâas şi cerea graţie, ear fn cele din ucmă şi a dat sufletul ea un laş. UitS-te тч& colo, la egipteanul асэіа, care trăfşte încă şi geme; el a fost cel diniâiu care a baut — i-am dat cea mai tare otîavă — şi totuşî, uite ce mult ѳѳ leagă de vieaţă. Uite, ş'acum face samn ea să îndepărtez? delà sine paharul; Vsm dat da doue ori.

Intr'aceste muri şi egipteanul. — Aşa, zise Cleopatra. Ear acum

duceţi 'î afară pe sokviî aceştia pe cari cu puî-сгвн 'i-am mânat spre veelniea odihnă.

Şi bătoa din palm?. Dar caad trans­portară csdavrele sfarä mö atrasa la sine şi zise:

— ОІуздрйв! pe !âr-gă toate profeţiile tal o, Di-so зр-opis sfirşitul. Ceasar trebue să învingă car eu şi bărbatul mea Antonius, trfbne să perim. Fiindcă însă teatrul e apro&pe pe sflrşito, trebue să габ pregătesc, ca să părăsea această scenă tn modul, cum so cuvine une? rrgins. Din canes a-e?astn fac prob? cu otrăvurile ac&astoa, eScI пз peste mult va trebui să suport însumi chinurile ce le causez acama altora. Otrăvurile acestea însă nu-'m! plac, unele srnslg sufletul din corp cu chinuri mari, ear alteia Îşî fac efectul prea înaet. Ta eşti isteţ în benturile mortale. Pregăteşte-'ml dară o beutură, care 'ml ia vieaţa fára chinuri.

L?, auzul scestora inima mea amărttă avea un eentimeDt de victorie; căci acuma ştiam că va muri de mâna mea, această femee sdrobită, şi aşa va fl servită drepta­tea zeilor.

promis să i o trimită delà prima staţiune. Banii Insă nu i-a mal primit.

*

Negustorul de fete, cu numele Schwarz Ignat, a păţit-o. In timpul din urmă începu să facă negoţ cu marfa sa şi furnisa „ prospături * pentru Bucureşti, laş! şi Sofia. Lunia trecută pleca cu şese fete din comitatul Şopron, cărora le promisese, că le duce in slujbă la nişte boieri bo­gat! din Bucureşti. Pe drum însă s'e sfă­dit cu fetele şi una din ele aruncând ardeiu pisat în ochî, celelalte au sărit pe el şi l-au luat straşnic la păruială. La staţia din Bares a intervenit şeful gări! şi poliţia. Fetele au fost trimise înapoi la sat ear jupanul Schwarz la arest.

Felurimi . Lava, Un ziar german pabliaă lucrml

interesante сіезрге l&vă şi ploaia de cenuşe care a devenit acum atât de actuală prin grozava erupţie delà St.-Pierre. Acel ţinut care a fost acoperit de cenuşa vulcanului, se preface îa păment de lavă şi tëmâne noprcductifer sute, ba chiar mii de ani. AŞA pămoat steril, mori, se poate vedea mai ftles îa Islanda, prin centm mai mult, unde la distanţă do chilomtítril e mori pământul de bazaltul de lavă neagră. Pe lângă Csl iotta DyLgji вѣ întinde o preria de lavă de 60 thlometril şi A&kja cel mai mare volcan al Islands! a versat prin craterul sou atâta eenuso, taeâi aceasta a acoperit un îeritor de 400 ehilorneiril pătraţi.

Acum pe lângă aceste nu ѳ de mirat dacă Mont Peleé a acoperit cu praf vaporal englez 3E;k c&re savîga la 5 ehilorneiril de St.-Pierre. h% errspţiuaea diu 1875 a vulcanului Аяіф praful a sbarat na numai până în Norvegia, dar' chiar şi până în păr­ţile vestice sie Svediel. Cenuşa adecă sare în stâlp! colosali de mari, din crater cătră cer, scolo apoi o apucă vântul şi pe ari­pele-! repezi o duce Ia depărtare In formă da nori mari. Repeziciunea vorsăral lave! e foarte deosebită: depinde delà grosimea cenuşel şi deia precipitatea povernişnlut vulcanului. Povermşul vulcanilor din is landa de regulă e mai blând ; vulcanii, în forma cupei cu coasta repede ridicată, sunt foarte rari, aşa e de exemplu Vezuvul.

Cu ocasiunea a câtorva erupţiunl, »u mesurât iuţeala ca care curge lava. in 1845 ia erupţianea Heele!, lava şi praful feibinte din 13—20 Noemvilf, când curgea mai re­pede, a inundat zilnic ţinutul In distanţă de 1250 picioase, până când lava vulcanului Laki curgea Ы zi un chilometru. Praful de. reguift e aşa de des, că tncă şi la cădere de 30 grade române la un Ioc în cantitate mare. Curgerea na poate fi nici­odată aşa de iate, că omul, dacă nu e isto­vit, să nu poată нсйра. Sa întâmplă Insă, că puterea erupţiunel aruncă în aer o can­titate de lavă feibinte şi să iaţelege eă acea-

— Vorbeşîl ca o regină, ah Cleopatra 1 I! zise?. — Mo&ïtea Iţi va vindeca durerile, şi en iţî voî ferЬэ un via, care ţi o va aduce ca repeziciune ; şi te va adâaei In marea visurilor, dia car! nu te vel mal deştepta pe pământul acesta. Oh, nu te teme de moarta : — moartea ţi-ѳ sdevëratul prietin ; şi tu desigur va! merge cepedepsită şi cu sufletul carat în faţa zeilor!

Cleopatra tremura. — Şi dacă іпітн nu e de tot carată,

spune ml tu om sinistru, ce va fl att-ru ! ? D&r nu, nu mo tem eu de zel: căci <b?& zeii iadului sunt bărbat?, şi acolo voi fl iot regină. Dacă odată am fost fernoe încoro naiă, voi fl ce! puţin !n veci aceeaşi.

Şi pe când vorbsa aşft, dinspre pctrts palatului se auzi d? odată sgomot mare ŞÎ strigăte de veselie.

— Ca e asta? Ziao Cleopatra sărind de pe pa*. „Antonius! AntoniusIе ae auziră strigătele. * Antonius a tnvias ! 4

Cleopatra se întoarse repede şi încppu să fugS, păral el long fâlfă-nd ta vont. Mer­sei după ea, deşi mal încet, traversarăm coridorul lung şi curtea până la po&rta mare a palatului.

Acolo se întâlni cu Antonius, csre toc­mai atunci tntra călare, ca un zimbet ra­dios, şi imbricat ca armura romană.

Cum o observă pe Cleopatra sări de pe cal, şi împaţerat eam era, o strânse la piept.

— Ce s'a întâmplat str:;gă Cleopatra, a cazat Caesar ? (Va urma.)

sta căzând, poate îngropa ş : un oraş întreg. Această grozăvenie a fost саиад pustiire! oraşului St.-Pierre.

Lupta în eontra malariei Chestiunea ţînţsritor ia consiliul de igienă din Paris. Consiliul de igienă şi de salubrităţi» al de­partamentului S?nei a ajuns la următoarele conciusiuni, cu privire la ţîpţart:

1. A se supraveghia diferitele reţele de canale, şi mal ales gurile cari eorsspund Ia marginea trotuarului, precum şi de aseme­nea canalis&ţianile particulare, a căror în-treţmere la&ă adesö-ori de dorit ; a se evita ori-ce stagnare de apă; a se inspecta pe flecare soptemână pereţii canalelor; şi a se distruge ori-ce îngrămădire de insecte, fie prin arderea lor cu torţe, fle prin poa-suiaţiune ca lapte de var.

2. A se menţine în stare de curăţenie desevîrşită deschizăturile gropilor şi ala la­trinelor; să nu se lase aci nici odată cel mai mic roiu de insecte de ori-ca spacie.

3. Să se evite ori ce stagnare de ярй, orï-сѳ blltoacă ş. a, în grădini şi prin curţi. Această prescripţiune se va observa m»i presus de toate tn locurile unde de cbiceiu este îmbulzeală.

4. Fântânele, basinurile, ş. a,ale pre­umblărilor publice, ве vor goli si curaţi cel puţin odată pe sâptâmână. in basinurile da de apă cu întindere mare, în lacuri ş. a., se vor ţine numeroşi peşti.

5. Pentru basinuri ş. a., situate pe proprietate privata şi în cuartale infestate, o bine să 33 aştearnă la saprâfaţa apei un strat de petrol ; ear dacă avem a face cu basinuri destinate la adăpare, atunci să sa pună un ßtrat de unt de lemn.

6. In cuattatele infestate se poate re­comanda locuitorilor întreb ainţarea poloa-gelor.

7. E bine a se pune pe pişcaturile ţtnţarilor o picătură de tiu^tură da iod sau guaiacol în eoluţiune.

Aceste conciusiuni s'au aprobat de consiliu fără nici o împotrivire.

B I B L I O G R A F I E Revista „Convorbiri Literare" Nr. 5

anul 36 din 1902, ara următorul cuprins: I. A. Rădukscu. — Din poesiile inedite ale lui Mihail Eminescu. A. Naum. — Povestea \ulpel. Cântul XV. N. Iorga. — Istoria Ы Mihal-Viteazul. înaintaşii şi vecinul Iul Mihaiu Vodă : Ştefan Surdul, Alexandru cel Rău, Aron, Mihriî ajunge domn. G. Bogdan Duică. — Chestiuni de înfeţământ. Liisba germană în gimnazial român. T. G, Djuvara. — Poesia lai Şerbaneacu. Cu scrisori şi poeail inedite. I. Biana. — A?tnl de naştere al empalai advocaţilor In Ţsara Românească la 1831. 11. Chendi. — Samson L. Bodnă-resca (notiţă biografică).

A spărut tn tipografia noastră : Şcolarul declamator, un dr&'gă vo-

îura da ver-iur! serise şi aless píntru şso« larii şi tineri?, .cari dedemează la examene, zilo onom istice, Ir. c mcarto f>tc, de Nicu Stejărel. Preţul 25 cr. (50 fll.) plus porto postai 5 fllerl.

U L T I M E Ş T I R I . Lemberg, 20 Maiu. Azi a început

la Przemysl desbaterea procesului in­tentat inginerilor Zalawsky şi Sohus-ter, iiousaţl amôndou! că şease ani de-arêndul au vîndut Rusiei planurile fortificaţiunihr austriace. Preşedinte al tribunalului este cavalerul Slavsky.

Budapesta, 21 Main. In chestia .Oot-terhalie'* semioficioasa „Bud. TudosiU" pu­blică un comunicat în care se spune că„ Got-terhalte" nu s'a cântat Sâmbătă la sosirea şi plecarea M. Sale delà jocurile cavalereşti numai din causâ că M. Sa ştiind că are să sosească mai târziu şi să plece poate mai iute n'a vrut să se conturbe representanţia. Ori ce comentar legat de necântarea imnu­lui rëmâne deci fără temeiu.

Belgrad, 20 Maiu. in ultimul mo­ment s'a zădărnicit compunerea cabi­netului Pasici. Dr. Vuici a fost încre­dinţat earăş! să compună el cabinetul, care s'a şi constituit din 4 radicali, 3 progresişti şi 1 membru.

Red. respons. Ioan Russin Şirianu. Editor Aurel Popovici Barcianu

„TRIBUNA POPORULUI" Nr. 86

Gel m a i b u n c r o i u l

însoţirea

C ă l ţ u n a r i l o r din Apad

Strada-Bisericeï (Palatul Minoriţilor).

Singură în felul sëu ţine în deposit numai fabricaţii proprii sau găteşte la comandă

l e p e n t r n d a m e : ; i l i a r l m l i , cam şi papuci pentru băieţi şî fete,

apoi ghete, comande şi alte soiuri de încălţăminte, cizme de juft, veritabil rusesc, cizme pentru véna-

tori, ghete de Stiria.

Cele mai elegante ghete ie promenada, ie dans şi ie casa. Toate acestea nu sunt luoruri de fabrică, dar sunt oonfecţionate in propriile noastre ateliere, şi mai

ieftine şi mai bune. Comaiule din afară se execută prompt şi cu preţuri

foarte moderate.

Trimitem şi la casă ghete de probă In ori-ce timp dorit.

Aparat elastic pentru călcâie, invenţia lui Löderer, căpitan de honvezi reg. ung., aplicabil atât la ghete de dame, cât şi la ghete pentru bărbaţi, se poate avé numai dela noi.

SfSSf Mare magazin de creme şi lakk-uri In dife­rite colori. ~VBQ

742 - 6

P r e ţ u r i i e f t i n e de n e c r e z u t !

Mulţumită publică pentru o alifie de 'nfrumseţare ecxelentă. Declaraţie. Stimate Domnule farmacist! Efectul excelent al ,Cremei de viorele',

inventate de D-Ta, mă Îndeamnă să Vë aduc pe această cale mulţumirile mele cele maî cordiale. Primiţi pe această cale mulţumirile mele eterne, căcî In câteva zile mi-a depărtat de pe faţă pistruile şi petele de ficat, cu o cale vë asigur, că o voî recomanda în cercul cunoştinţelor mele intime.

Viena, 1899. 5 Decemvrie. Cu deosebită stimă MAKSETZKY ADÉL.

da HAJÓS, e inofensiva, şi face să dispară în soartă vreme pistrnile, petele de ficat, aluniţele, roşaţa pielei şi tot felul de necurăţenii ale pielei.

Preţul 1 borcan SO cr. — Săpun de cremă de viorele 35 cr. — Pudră de cremă de viorele albă, rosa şi crem 60 cr.

Lapte de viorele de Hajós. (Eau de Violette de Hajós.)

Această apă dă spălat, de feţei, gâtului, braţelor şi manilor o frnmu sete surprinzătoare, o coloare de crin şi trandafiri. — 1 flacon 50 cr.

Să ne ferim de oontrafacere I i La cumpSrare, vö rog să primiţi numai „Cremă de viorele" de Hajós.

C o l o a r e a o r i g i n a l ă a p e r u l u i o recâştigăm prin folosirea

w 1 u TT • F

în scurt timp i-se redă porului cărunt coloarea originală, frumseţa din tinereţe, efectul ajans remâne permanent. Nu murdăreşte albiturile, nici pelea capului. — Preţul unei sticle: 60 cr.

Se poate căpăta la 765 6—20

FARMACIA ŞI LABORATOR1UL DE CHEMIE » g> g>

A J O Arad, IPiaţa Andrássy nr. 22

peste drum de casa comitatului, pe urmă în farmacia dini Vojtek Kálmán şi în drogueria dlor Vojtek şi Weisz.

44 In Simând: în farmacia dlui CSIKY LUKACS, ф

Valabil áela 1 M à 1! Mersul trenurilor. Valabil delà 1 Main 1902. T u r Arad—Budapes ta . R e t o u r

Pers

. І-Ш

. "3 c

1—5

ers.

.i

tt

iu. "3 _;

O 1-1

Mix

t. І-Ш

.

•B3 G a r a Iri os )—; U 1—! Ф I f Iri er

s.

III.

Pers

. І-Ш

.

~% CU "-1 Mix

t. І-Ш

.

<* <~ CU нч

510 8 18 11 SO 4 21 4 45 9 35 9 10 1151 3 32 711 900 605 525 1 11 39 1 5 05 9 53 ~ Sofronya . . . 8 51 1139 317 1 845 550 Ь39 8 36 11 Б2 4 40 5 24 10 07 CurticI . . . 8 36 11 30 3 06 653 833 538 5 55 12 08 I 5 46 1025 Lökösnáza . . 813 I 2 51 I 817 5 21 6 01 1 5 54 I Bánhidi major . 7 03 I I I 809 I 6 05 1 600 Országút . . . 7 58 I 1 I 805 1 6 lo 9 00 12 25 5 03 610 1044 J ° _ e - J Chitighaz . . (pl. 7 47 1106 2 34 681 754 503 614 9 01 12 31 5 04 652 1044 J ° _ e - J Chitighaz . . ' (sos. 7 43 11 00 2 29 680 756 458 6 28 1 12 45 1 6 51 1110 Kigyós . . .

' (sos. 7 24 1 217 1 742 445

6 40 9 18 12 57 5 21 705 1124 sos.) ,,. , pl. ) C l 8 b a • • • •

' (pl. 7 09 10 49 2C5 613 729 482 6 47 9 23 129 5 26 7 47 1139

sos.) ,,. , pl. ) C l 8 b a • • • • (EOS. 6 45 10 44 128 608 719 409

7 01 142 5 37 802 1155 p ° S j Békés-FöldTar. (pl. 6 25 I 115 I 703 354 7 02 144 5 38 804 1158

p ° S j Békés-FöldTar. • (SOS. 6 22 1 113 700 351

7 13 9 48 154 5 49 820 12 11 Kezőberény . . 6 09 10 24 104 5'50 650 3 41 7&8 10 03 2 18 608 846 1240 sos.) f,

pl. ) G J ' o m a • • • (pl. 580 10 04 12 40 6 29 622 314

7 43 10 08 2 25 613 858 12 47 sos.) f, pl. ) G J ' o m a • • • ' (SOS. 515 9 59 12 33 5 24 612 3 07

810 10 27 2 50 634 925 1 17 p° s ' j Mezőtúr . . . (pl. 405 9 40 12 10 5 05 5 45 2 41 8 15 10 28 2 67 685 985 122 p° s ' j Mezőtúr . . .

' (SOS. 400 9 39 12 05 5 04 5 43 236 8 41 319 959 147 Puszta-Pó . .

' (SOS. 356 1

916 11 48 I 518 215

8 63 i 3 31 1 709

1010 200 Puszta-Тепуб . 3 37 1

916 1137 5 06 206 9 < 8 1100 3 44 1

709 10 27 216 Szajol . . . 319 9 07 1125 4 35 4 52 150

9 27 1112 4 0J 722 1048 284 pj S ' j Szolnok . . . (pl. 3 55 8 53 11 09 4 22 4 33 130 — 11 19 413 7 32 Î210 249 pj S ' j Szolnok . . .

• (SOS. — 8 46 10 56 415 100 — 11 35 4 36 74« 1242 314 sos.) X T , (pl. 8 29 10 34 3 68 l i 38 — 11 36 4 38 750 1249 315 pj ^ Ujszasz ' (SOS. 8 28 10 33 I 12 37 — 4 54 1 121 384 Tápió-Györgye

' (SOS.

— 1 8 09

10 19 1222 — 6 07 81Й 147 3 47 Tápió-Szele . . — 1

8 09 10 09 12 11 — 5 33 8 27 234 415 Nagy-Káta . . 7 56 9 53 3 25 1153 — 5 5C 8 41 258 485 Tápió-Bzecsö .

7*37 9 32 1131

— 600 849 315 451 Süly-Sáp . . . 7*37 9 22 1119 — 618 I 338 506 Mende . . . I 911 1106 — 608 1 349 5 17 Gyömrö . . . 9 02 10 57 — 636 1 400 5 25 7 20 8 54 1048 — 12 59 708 923 482 552 — 7 02 8 27 2 28 1020 — 1 710 1 . 450 6 00

> i Kőbánya . . . ' sos. Budapest . . ! pi. é 1

6 50 8 20

2*15 1011

— 110 720 985 500 610 > i Kőbánya . . . ' sos. Budapest . . ! pi. é i

1 6 50 810 2*15 — 1000

A r a d — l o s e f i n u l - T i m i ş oarei .

o O-i

615 6 25 6 42 700 711 7 21 Г32 7 49

CU -

11 56 1207 12 25 12 42 12 54 105 117 185

« S 3 G a r a

500 5 21 5 47 6 M 6 84 6 52 7 12 7 «»

pleacă Arad , . Aradul-non Németeágh Vinga . . Orcifalva . Mercifalva St.-Andreî

soseşte Ioseflnul-Timişoarel pleacă A

.a a Ф cu

10 43 10 30 1005 9 47 9 24 909 8 51 8 25

3 44 3 34 316 301 244 2 33 219 2 CO

P-l -

10 5 9

10 4 9

10 3 2

1017 10 0 1

9 5 0

9 3« 9 IV

T u r A r a d — T e i u ş . R e t o u r

1211

1249 1250

A s 146 205 227 228 306 313 400 415 426

Cu>

204 218 311 3 26 333 405 423 511

718

7 5 6

7 5 8

I 8 2 4

8 5 4

9 H

9 8 8

9 3 4

10 il 10 2 5

11 H

11 18 11 2 8

11 0 5

HB ari

6 3 5

6 5 5

8 1 2

8 зі

sa Ф i-H

635 646 716 729 734 7 55 811 851 919 952 9 59

1056 1111 1216 1221 1234

105

G a r a

sos. Arad . . . Glogovaţ . . Paulis . . .

рГІ Radna-Lipora. j£B

Conop . . . Bôrzava . . . Soborşin . . Zam . . . .

sos.) pl. ) lila (pl.

(sos.

7\ Sime^(piski) [Ss. p° s I Vinţul-de-joş sos) pl. ) sos. Teiuş

Alba-Iulia

(pl. (sos. (pl. (sos-pl.

Pers

. 1-1

11.

Acc

el.

1-11.

Pers

. 1-1

11.

Mix

t 11-

111.

Mix

t 1-Ш

.

6 59 808 1050 236 8 03 646 I 1038 219 810 600 1000 122 7 19 5 44 730 945 101 7 02 5 84 728 9 38 5 06

7*00 915 — —

4 1 8 7*00 857 — — 4 00 6 83 815 — —

6 08 741 — — — 5 45 706 — — — 5 4 4 659 — — — 5 08 605 — — — 4 50 545 — — 4 0 9 4 3 4 — — 4 0 8 4 32 — 3 57 4 1 7 — 3 55 411 — — 3 38 3 48 — —

l o s e f i n u l - T i m i ş o a r e i — B a z i a ş .

CU -

605 617 6 45 650 7 01 7 07 7 23 7 31 7 43 8 08 8 18 8 37 845 8 51 9 01 910 9 25

* 3 Cu —

G a r a cu ~

и g

11 56 215 2 27 2 55 2 57 3 09 312 3 33 3 43 401 4 33 4 43 5 04 514 5 21 5 32 541 5 58

5 00 8 25 8 37 9 0 4

9 0 5

9 17 9 21 9 38

I 9 57

10 21 10 29

ш'58 10 58

I 11 1 8 11 8 5

У pleacă Arad soseşte , Ioseflnul-TImişoareÎ , „ Kiseida . . . .

soseşte) pleacă ) soseşte) pleacă )

soseşte) pleacă )

soseşte) pleacă )

soseşte

Zsebely . .

Vojtek . .

Detta . . . Denta . . . Stam.-Moraviţa

Verşeţ . .

Timiş-Ştraz .

Iesenova . .

Biserica-roşie Biserica-albă Baziaş . .

(pleacă (soseşte (pleacă (soseşte

(pleacă (soseşte

(pleacă (soseşte

pleacă

10 43 6 57 6 44 616 614 602

5 5

4 2

2 9

1 8

5 4

4 6

2 5

1 7

4 0 6

3 5 6

3 4 8

3 2 8

5 5 5 5 4 4 4 4

344 130 117

1249 1242 1230 1222 1210 1155 1144 1117 1112 1051 1043 1033 1023 1015 9 55

cu -

10 5 9

8 0 5

7 5 1

7 25

7 1 8

7 0 7

700 6 4« 6 88

6 28

5 56 546 524 515 5P5 456 448 4 30

Tipografia «Tribuna Poporului" Aurel Popoviciu Barcianu.