4

Seria de autor Aura Christi

Lector: Constantina Raveca BulpuCorector: Vlad RorraeN

Tehnoredactor: Carmen DulttnBscuCoperta: Florin Anlonnpr

Editura bppe EunoppauAO.P.22, C.P. 113, Bucureqti, 014780

Tel./Fax.: 027-2125692; TeI.: 021-3106618Comenzi carte prin pogtS:

Tel.: 021-2725692E-mail: offi ce@ideeaeuropeana.ro

www.ideeaeuropeana.ro

O Fundalia Culturald Ideea Europeand - Ed.itura Ideea Europeani

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiCHRISTI, AURA

Cercul sdlbatic : roman / Aura Christi. - Ed. a 2-a, rev.. -

Bucureqti : Ideea European6., 2018ISBN 978-60 6-594-628-6

821.135.1

Aura Christi

Cercul sdlbaticroman

Edilia a II-a revdzutd

\AA

-

Capitolul I

- Am pulin timp la dispozifie, zise domnul cipitanViorel Munteanu, iritat de mAngAierile Dianei.

- Unde te gr6begti? il intrebi femeia; avea vocea moa-le. Tot ti'mpul te gribegti undeva, egti aferat, trufag... Lao adic6 toli suntem fdculi din aceeagi apd, din acelaqi p5-mAnt... $i ne vom intoarce la timp... in lutul din care amfost creali. Atenlie, cine nu are timp - nu are vocalie, de-geaba face umbri pimAntului.

Diana pronunla cuvintele, de parci qi-ar fi dorit sd lealinte. $erpoaica. Igi ridici priviriie spre Danaia rembran-dtian6; era o copie pe pinz6", inrimati, a celebrului tablou,invocat, cAnd 9i cAnd, de tdnhya femeie, fascinatd de fru-muselea disperati a Danaiei. Rama era ciobitd in col{uldin dreapta Dianei.

Domnul cdpitan o privi fix; nu avea timp sd stea la ta-clale. Trebuia neapirat s[ dea acel lelefon amAnat de cAte-va zile; de aici probabil irascibilitatea.

- Vreau sd ajung departe, Di, nici nu bdnuiegti cAt dedeparte..., murmurd inciudat domnul cipitan, degi eracongtient de faptul c5. venise neinvitat; mai exact, didusebuzna. Atunci... nu avea decAt sd suporte hachilele aman-tei sale, urm5.rind, pe furig, cracii ei de iapS rasati, care iitransformau in praf gi pulbere preceptele morale; mi rog,o parte din ele. Adevirul e ci ii fusese dor de ea; alungi

J, *

Aura Christi

insd acest gAnd, insistAnd asupra desenului botticellian alrotulei Dianei.

Deocamdati, pentru a ajunge unde igi propusese, tre-buia sd dea telefonul acela.

- Alo, buni ziua, ofti in receptor domnul cipitan. Cudomnul Silviu Vilavici, dacl se poate, v6 rog. 19i mutiprivirile de pe chipul rembrandtian, urmirit cu un surAsumed, pe telefonul de un gri stins, marca Sony. Aparatulera acoperit de nigte pete de provenien![ incert6. Cdpitanuliqi ridici privirile de pe acestea la tapetul din fata ochilor,impAnzit de desene abstracte, triunghiuri, semicercuri deculori stinse, intre gri gi galben inchis, figuri geometricedispersate pe un fundal verzui.

- La telefon.Vocea iegiti din difuzorul telefonului mobil era cald[.

Domnul cdpitan igi cam pierdu glasul. intre timp, Dianacontinua s6-I mAngAie, jucAndu-se cu cArliontii degi aidomnului cdpitan, care ii lud cu un gest repezit mAna dinpdrul lui des.

- Domnule Vilavici, imi pare riu ci sunt pus in nepl5-cuta situalie de a v6...

- Cu cine am onoarea?

- iiii, a, da, pardon, sunt cipitanul Viorel Munteanu.- Mirel Munteanu?'Viorel Munteanu.- VE ascult, domnule cdpitan.Din pdcate, imi cer scuze...Vd ascult.

- S-a intAmplat ceva ingrozitor. Noi sperdm ci totugi ovom gisi, dar...

- Cu cine s-a intAmplat ceva ingrozitor? Pe cine trebuiesi-l gdsi{i?

- Pe fiica dvs., stimate domn.- Care dintre ele? se auzi dupd o pauz5. de gAndire.

Silviu Vilavici se agezd pe un scaun de bucitirie; avea spe-teaza fisurati. Demult ar fi trebuit sd-l dea Ia vechituri.

Cercul sd,lbq,tic

Mi rog, de vreme ce linea Ia amintirea aia, din motive deordin sentimental...

- Vlada... Vlada Vilavici.- Fiica mea e plecati de zece ziIeIa mare. Acum doud,

ba nu, trei zile am vorbit Ia telefon. Era bine.

- Da, dar intre timp a dispirut.- De unde de{inefi o asemenea informalie?

- Ne-a anunlat Lara Hrenciuc.

- Lara? Am vizut-o ieri pe strada noastr5.. igi fdcusecumpiriturile Ia supermarketul din coll. Nu inleleg nimic.E o confuzie Ia mijloc, dom'Ie.

- Mi-ag dori din toatd inima s5 fie o confuzie. Din nefe-ricire, nu este aga. Domnul cipitan respir[ ugurat. Dianail l6sase, in sfArgit, in pace. De ce, Dumnezeule, o fi venitin plind zi la femeia asta, cAnd are un program nesuferit?Acum regreta, dar..., cum se spune, ce e ficut e bine ficut.

- De cAnd s-a anunlat disparilia Viadei?* Acum trei zlIe. Da. Acum trei zile. Mai exact, mier-

curi seara.

- $i eu de ce aflu abia azl?

- $titi..., se bAIbAi domnul cdpitan. Speram s5 o gdsimtotugi. $i ne-am gAndit... ci...

Situalia era jenantS. Nu gi pentru un ins ca domnulcdpitan Viorel Munteanu. Sigur de sine in orice imprejura-re, presimlea c5 va ieqi cu bine gi din situalia asta, destulde neplicutd de altfel. Intre timp, Diana, relativ plictisit[,iegi din cameri. Era neruginat de tAndr6; avea douhzecigi unu de ani, era studenti la Politehnich, in penultimulan. Provenea dintr-o familie de profesori de gtiinle exac-te, intelectuali descinqi dintr-o serie monotond gi previzi-bili de oameni ai cirlii. Haritina Nifescu, numele de fatdal mamei sale, profesoari de matematici, se miritase cuDorin Belinski, profesor de frzic6", din cAteva motive, cu ex-cepfia celui care, Ia o analiz[ atentd, ar fi contat; nu l-aiubit niciodati, mai mult decAt atAt: nici nu i-a trecut princap sd se iscodeascd asupra unui asemenea lucru; n-a fost

.$,t*

$

=

11Aura Christi

indrigostiti de el. Pur gi simplu au fost colegi de liceu, austat intr-o banci in ciaseie superioare, apoi au fost studenliIa aceeagi institufie de inv6!5mAnt superior, se vedeau zil-nic aproape la cursuri gi... Atunci de ce nu s-ar fi cis5to-yit? La rigoare, poli si te cisitoreqti cu cineva pentru ciai stat intr-o banci, aga cum !i-ai propune un mariaj cucineva, fiindcd are ochi gri, nasul cArn, iar bunica e rusoai-cd pur-sAnge.

Pentru Dorin Belinski situalia era diferiti: a ales-ocu buni gtiinld pe Haritina; era curatd., frumugici, pli-nu!d, serioasS., avea o timiditate care il provoca. Nu eranici proast5; departe de aga ceva. Dimpotrivd, Iui DorinBelinski ii pl5cea felul ei de a judeca ralional, firi exa-gerdri. Nu era patetic5. Prin urmare, decizia era ca gi lu-ati. DupX ce fata a p5git de cAteva ori pragul casei pdrin-tegti a lui Dorin, totul s-a hotdrAt cAt ai clipi din ochi. Cdo cisnicie nu se construiegte cAt ai bate din palme, nici peochi albagtri nu se !ine, au vhzut amAndoi mai tArziu. Darnu s-au speriat prea tare. $i-au construit o casi. La pulintimp dupd ce-a apdrut pe lume Di - cum aveau s6-i spunimembrii familiei - mai exact, peste cinci ani bdtuti pe mu-chie de cufit, Haritina a n5.scut, la o distanli de nici o ori,doi gemeni, Maria, risf[lati Maga, gi Boris, supranumitBo. Doamna profesoard gi domnul profesor erau pringi cugcoala, cursurile gi elevii, incAt de copiii lor se ocupau doub.mdtugi, Ira gi Fena - care se certau cine anum e utmeazlsh aibl griji de fiecare dintre cei trei neastAmpdrali - qibunica dinspre tat5, Elena-Sulfina, care nu-i iubea. A fostgi Elena-Sulfina profesoar5; se pensionase relativ de cu-rAnd 9i voia s5-9i tragd sufletul dupd o viati solicitanth,ca sE nu spunem dificil5: i-a crescut pe Doru (Dorin) qi pecelilalt fiu al ei, Vasile (Basil) singurd. Soful ei, Grigore, amurit la vArsta de treizeci gi trei de ani; avea ceva Ia spa-te, mai precis, la coloana vertebralS., medicii - somitdli dinperioada interbelicd - care l-au consultat, s-au pronun{atunanim in defavoarea unei cisnicii. in sfArgit, interdictia

Cercul sdlbatic

n-a fost respectatd de Grigore, curios sd afle,,ce va ieqi dincoapsele" lui - curiozitate plititd cu viala. CAnd murea, v6-zAndu-gi primul niscut ce implinise un an, juristui a spusluminat brusc:

- $tii, Sulfi ci... a meritat?Di nu-i iubea pe ai ei sau aqa credea ea. Se gAndea la

frali qi la pdrinli ca la un r5.u necesar; amAndoi erau o ane-xi la existenla ei ce promitea si fie iegiti din comun, dacdea va avea chef. Relalia cu Viorel Munteanu ficea partedin scenariul lipsei de chef sau mai degrabd era un fel defrondi. Ii ficea pl6cere sd audd gugotelile vecinilor (stdteaintr-un bloc de pensionari, din care igi dorea si se mute),vizAnd relalia acestei tinere de famiiie bund cu un polilist.Aga era perceput Viorel Munteanu, degi e adevSrat c[ desdrbdtori, cAnd el degaja intrarea in blocul cu pricina (par-cd ii apuca damblaua pe togi in ajunul Crdciunului; iqi par-cau maginile in fala scirii), incepea sd urce v6.zdnd cu ochiiin opinia cArtitorilor. Lumea vorbegte vrute gi nevrute.

Domnul cipitan Viorel Munteanu se simlea relativ pe-nibil. Incheiase disculia gi regreta c5. o bruscase pe Di, res-pingAndu-i alinturile. Di stitea intinsi lAngi el; ah, ce ase-mdnare cu graliile lui Botticelli! suspini eI, firi si se deade gol. Forme superbe. Sculptate. Ce m[ atrage Ia femeiaasta? se intrebi el pentru a nu se gtie cAta oar5. Contrazicetiparul frumuselii agrea| de mine: femeia brunetS, inalt6,picioare lungi, tip stewardesi, nu neap[rat citit5, nu nea-pirat qoarece de biblioteci, e de dorit si nu fie strident deproast6, obligatoriu - gerpoaicd in pat. Acum, ofti cipita-nul, m5. gAndesc ci poate am fost prost dintotdeauna sau,m5. rog, nimic mai mult decAt un repezit... Ei poftim, iarmi gribesc s[ mi denigrez... Autodenigrarea ca exerciliude for!6..., turuia mintal domnul cipitan, urmirind-o peDi, care z6,cea intinsS, jucAndu-se cu niqte fire de pdr; avea

10

=

13Aura Christi

pirul incredibil de des, onduiat de cAnd se linea minte, deun negru intens, fala rotundi, plin6, nasul ferm, sprAn-cene late, negre, buze cdrnoase gi fine, de o senzualitatespecifici oarecum lui Venus din celebra capodoperi bron-zinianl Venus, Cupidon, nebunia gi timpul, tablou invocatde Di. Trupul bine proporlionat, de vreun metru gaizecigi gapte, avea rotunjimi fine, care iI ficeau si creadh cdposedX o femeie ce ezit6. s6-9i pirdseasci formele de fatd.Alunila de pe obrazul drept crea o simetrie discretd cu aItEalunili, azvdrlitd pe goldul ei drept; detaliul acesta il sco-tea din minfi; era un fel de cod secret, o invitafie la jocurileerotice. FixAnd alunita de pe mijlocul obrazului drept aI luiDi, domnul cdpitan simli deodatd un fel de frison... intinsebra{ui drept spre femeia de-al6turi, ii inlintui gAtul subfi-re, melodios, gi o sirutd violent aproape, dezgolindu-i sAniide... nici femeie, nici fatd; sAni de fati qi de femeie. Di ilprivi - stiteau ochi in ochi, duh in duh - surprinsi; cu cA-teva minute in urmd fusese respinsd, nu-gi dorea o partidide amor in acele clipe.

Ciudati sunt bdrbalii, lqi spuse, IdsAndu-se frimAnta-td. Parci ar fi veniti de pe aItI planet6. Dar fiindci am suc-ces la poliligti, mognegi ce vAnd seminle gi drogati pierdutiprin staliile de metrou, nici c5-mi pasi. Vorbea interiorfird s5-9i migte buzele inrogite gi nu se gribea si rispunddla provocS.rile partenerului ei, incitAndu-I. Sthtea indolen-ti. Tocmai ea, curtezana visS.toare gi lenegd; stitea ca ofemeie-vaci-

Mi-e sete, spuse. Taci, auzi. Domnul cipitan se ridi-c[ din pat, igi scoase rAnd pe rAnd, metodic gi ordonat,pantalonii, cdmaga, lenjeria de corp. Ezitd. Pe urmi, ca gicAnd gi-ar fi adus aminte de ceva nelipsit de importanfi,cu aerul ci tocmai se pregitea s-o ia din loc, dispdru gi sereintoarse, victorios gi indiferent, peste doui-trei minute,cu o sticli de whisky Blacla Label, un pahar, in care clin-cheteau cAteva cuburi de ghea!6. Era un pahar de whisky,din sticl5 groas6, cu fundul greoi; pe suprafata exterioari a

Cercul sd,lbatic

acestuia erau imprimate cercuri suprapuse, ce pireau maidegrabi niqte semicercuri.

- Vdd cd te orientezi, susurS. femeia.

- Taci. Te-am rugat sd taci, zise birbatul, pecetluin-du-i cu un sdrut apisat buzele.

-Mi-ai poruncit. Tu nu mi rogi niciodatd. Tu vorbeqti...- La culcare, femeie.

- Ha, ha, ori de cAte ori vrei si facem amor, tu michemi la culcare...

Vru din nou s-o sdrute. Domnul cdpitan virsd printr-ungest repezit gheala pe pat qi nu se deranj6 s-o adune; ludun cub cu gura gi-l slobozi intre sAnii lui Di, urmirind cumacesta lunec[ dintre cei doi globi pe pAntec, impiedicAn-du-se in cicatricea de Ia marginea acestuia. Ea il respinseqi il rugi cu privirile, apoi cu trupul si fie lSsat[ in pace.El o iubi insd, ca un apucat. N-o 15sa s[ migte; o urmireacum se zbate cAnd gi cAnd, in dorinta de a scipa din pug-c5ria bralelor lui puternice. Femeia iI a!A!a, firl si-gi deaseama, gi mai tare. Durerea ce-i locuia sexul se accentua,o crispa gi o ficea si se zbat[, sd incerce si !ipe, ca si eli-bereze strigitul ce-i locuia cogul pieptului. Dar nu reuqea;ceva nu funcliona cum se cuvine. Dragul ei Vio, Vio, bdrba-tul respins, gonit gi agteptat in egal6 mdsur5", ii acopereagura cu un sirut sufocant, ciudat de pl5cut totugi. Di aveasenzalia ci vine sfArqitul. Se sufoca. Dar nu avea putere sireaclioneze. Ah, ce era s5. fac6? EI era mare. Incredibil deputernic. Femeia se adun5, vru din nou si se impotriveas-cd gi realizd cAt de mici 9i slabi este in strAnsorile lui, cese inmulleau parc5., devenind ca o plasi de pdianjen uriag.Pe m5surd ce femeia incerca s[ se smulgS, el, imboldit deceva interior, mai mare gi mai puternic decAt eI, prindea sIleasd cu o vitezi uluitoare sofisticata lui plasd de pdianjenindr[gostit de dulcile asprimi ale...

O ficea femeie; gi asta iI scotea din minfi. $i el era atAtde b[rbat, incAt avea curajul de a recunoagte darul fdcut eipi lui totodatl. tra deocamdatl nu realiza ce i se intAmpld;

72

Aura Christi

uneori, se juca, uitAnd c6. are in fata ei un bdrbat matur.Uita oare intr-adev5r? Sau se prefS.cea ci uit6? in adAncu-rile ei, fdri si gtie, fird s5-gi dea seama, era prea femeie casi nu se prefac5. Mototolea cearceaful de un albastru stins,de parci acesta ar ajuta-o sd reziste; ienjeria ei de pat mi-rosea a lavand6. Apoi, brusc, igi imagini c5 se afld unde-va departe, intr-un cAmp de maci, gi ea aleargi desculliprintre florile acelea divine gi silbatice; nefiind obignuitdsd atingi pdmAntui, talpa piciorului se rinegte, cu toateacestea, ea piuteqte, plutegte, gi nimic pare ci nu are forfade a o opri din acea fug6 a ei, ce semdna cu zborul ciudat aIunei pisiri cu aripiie prea lungi gi din cale afarh de gre1e.Imaginea o salv5, scolAnd-o din vArtejul suferintei, ce riscas5 o inghiti de tot.

Urcarh amAndoi in Mercedesul lui argintiu. Di era im-brdcatd intr-un deux-pidces de un mov regal. ln jurul gAtu-lui avea o egarfi de un mov palid, la vederea cireia domnulcipitan Viorei Munteanu surAse evaziv. Ah, daci ar fi fostintr-o altd stare de spirit, Di - mai mult in joaci; avea im-primatd pe retina ochilor, de un albastru obraznic, amin-tirea sau mai pulin decAt amintirea acelei amintiri - ar fificut din cAteva fraze nu prea lungi portretul acelui surAs.Acum ins6 nu.

- De ce taci? o intrebd domnul cdpitan. Ne-am iubitaga de...

Domnul cipitan Munteanu - stiteau amAndoi pe scau-nele din fa!d, capitonate cu stofd de un albastru leneg - in-tinse mAna spre femeia de-alituri gii mAngAie genunchii.Ea nu f6cu decAt s5-l priveasci; ochii ei albagtri se acope-rird cu o relea deasd de rAulete de un rogu inchis. Era cris-pat6 gi se simlea pierdutd; nu gtia daci e bine s5-i spun6...Simlea o durere violentd in partea de jos a pAntecelui. Nu-ivenea si cread[ ch i s-a intAmplat ei, tocmai ei, s5....

l4

=

15 Cercul sdlbatic

Domnul cipitan ii ridicd b[rbia, intorcAnd-o spre el.

- De ce ili plutesc ochii in lacrimi? intrebd stupefiptbdrbatul. Avea aerul unui gangster pus pe glume sau, maicurAnd, al unui copil care a fScut-o lat5, fdri s6. realizezegravitatea celor intAmplate.

- Las5., Vio, Iasd... Cu un gest repezit Diana ii dddu lao parte mAna, eliberAndu-qi bdrbia.

- Ce se 1ntAmp15, femeie? Domnului clpitan ii displ5cugestul Dianei.

- De ce?... In sfArqit, 1as5. Si mergem. Suntem in in-tArziere. La urma urmelor, sunt femeia ta; mi rog, e un felde a spune...

- Nu-!i sti in fire si discuthm despre asemenea chestii.Diana Belinski, ce se petrece? intrebd bdrbatul, pornind,dupi o infimi pauz6, motorul.

- Nu liai dat seama c5... m-ai brutalizat, m-ai violataproape? Diana igi strAnse instinctiv coapsele; i se pirustraniu cd durerea, relativ accentuatd, o f6cea totugi sd sedetageze, sd se simt[ strdini de ea, de lume, dar inainte detoate de propriul trup tratat ca un corp al altcuiva, necu-noscut sau vlzut in treacdt, cu coada ochiului. SalvatorulcAmp de maci.

SprAncenele echilibrat arcuite ale domnului cipitanse arcuird gi mai accentuat; birbatul apdsi pe accelera-tie, l5sAnd loc ticerii si se intindd intre ei. Dracul gol siinfeleagi femeile astea, gAndea inciudat cipitanul; ba teprovoacd - Di m-a mAngAiat prima - ba te acuz6. c5, na, eina, ai dres-o 1at6, incAt nici nu mai gtii ce sd crezi gi ce s5faci. Cine naiba m-a pus sd md 1eg cu pugtime de grddini-!d? mormdia interior domnul c[pitan, bosumflat gi pornit,uitAnd de vArsta femeii ce se incip6!6Lna s5 stea tdcut6,retrasd in cochilia suferinfei. Viorel Munteanu o privi cucoada ochiului: era frumoasi. Cum stdtea bosumflati, ard-ta ca o... IJneori, i se pdrea cI Di e dracul in curul gol.AIte ddli insi spunea cd e rudi apropiath a ArhangheluluiMihail cu sabia in mAini.

Aura Christi

Se auzire frAnAnd doud magini: brusc, violent.Semaforul indica rogu. Cdpitanul ridic[ din umeri, ume-zindu-gi buzele. Piescdi. tgi strAnse mAinile, IdsAnd volanulliber, se zgribuli; intinse mAna pentru a opri aerul condi-lionat. Deschise geamul. De unde si vind frigul in piinivar6? Nu avea boala frigului. Afar5 erau cel pu{in treizecide grade de cildurS, daci nu chiar peste treizeci la umbri;gi nu-I obliga - ca in gluma risvehiculati - nimeni sd 16-mAnd Ia umbrd.

Era var5. Un miez de vari invadat de cildur6, dez-velindu-gi splendorile gi mizeriile intr-un Bucuregti pejumdtate pustiu. Era sAmbdti qi cdpitanul lucra de zor.Fusese invitat la o receplie. Era ziua unuia dintre colegi,care urma sb fie sirb6torit la Casa Ofilerilor. Nu ieqea deobicei cu Diana Belinski; prefera si stea izolat cu ea intrepatru perefi. Astdzi insd igi propusese si facd o exceptie,mai ales ci scdpase cu bine - sau cel pulin aqa credea el, ginu este exclus ci avea dreptate - dAnd acel telefon Oareintr-adevdr era aqa? Acum nu-i pisa. Era cu iubita lui. Eracald. Domnul cipitan, bine dispus. $i ea parc[ se lumina.Incet gi nebdnuit de...

Femeia. Femeia lui de un an. Aproape.Se cunoscuserd acum circa un an. La Politehnic[ se

comisese o crimd pasionali, anchetati de domnul cipitanMunteanu. Interogatoriile nu mai conteneau, cu atAt maimult cu cAt studenta ucisi ffaleria Turcescu se numea) erafiica ministrului Apirdrii; prin urmare, cazul trebuia tra-tat cu profesionalism. Totul era limpede gi obscur in egal5mdsuri. Era clar ci pasiunea obsesivd iI fdcuse pe domnulprofesor Romulus Anghelescu sd-i curme zilele fetei, doarc5, pAni si se ajungd in acest luminiq, au fost interogatipeste patruzeci de indivizi din tribul de la Politehnici: pro-fesori 9i studenfi. intre timp, profesorul de matematici igipusese capdt zileior in hotelul ,,Delphi" din centrul capi-talei; gestul disperat - ca in filmele de mAna a doua sprea treia - nefiind taxat altminteri decAt o pertinentd (in

16

-

I7 Cercul sd,lbatic

realitate singura, perora interior domnul cdpitan) iegiredin situafie; altfel * daci nu ar fi incheiat toate socotelilecu existen!a- av fi fost nevoit s5 stea ani buni dupi gratii,mai ales ci Valeria Turcescu era cine era...

De luni va incepe o alti anchet6. Cazul Vlada Vilavici.Cum de-a ajuns fata asta s5. fie aruncath de pe stAncile dela Neptun? Oare a fost cu adevirat azv|rlitd sau a lunecat?Nu era cazul si se macine, iqi tot zicea domnul cdpitan obo-sit de-a binelea; de mai bine de o luni simlea cd cedeaz6.,iI lasd puterile; trebuie s6-qi ia o cAt de scurti vacanf6. Sifiu calm gi destins; e sAmbitd, igi zicea interior, fIrI s5-9irecunoasci vocea lSuntric5, una din ele... Una sAcAitoare,acrogantS, ca o boal6 de piele ce nu cedeaz5, gi orice medicai vizita, orice analize, probe medicale sau teste sofisticate!i s-ar face, acestea urmate, de fiecare dat5, de tratamentecostisitoare; ea, boala epidermici, nu cedeazS, din contri,se line ca scaiul de tine, de trupul tdu, nemernicul, fru-mosul, blestematul, hulitul qi... Poate aga-zisa boal5 depiele, ce apare gi dispare dupi nigte capricii exclusiv deea gtiute, nu e decAt un semnal de alarmi tras de unul din-tre organele bolnave, despre suferinla cdruia nu ai habar.Cine si gtie ce se petrece in pugc5ria propriului trup? insubteranele trupului totul se intAmpld parcd in surdini,totul sau aproape totul rimAne sub pecetea secretului, Ianoi ajunge exclusiv murmurul uriagei activitSli de-acolo,din adAncuri... In via!5, igi zicea bdrbatul, e la fel: suntemcondamnali si rimAnem la suprafala existenlei. Ne men-linem Ia suprafala in{elegerii 9i pulini dintre noi au accesla linuturile mirdrii.

O atinse uqor pe umdrul dinspre el. Diana tres5.ri, cul-cugindu-se mai adAnc in scaunul din fa!i. Modul in carefusese atinsi ii aduse aminte Dianei de Haritina (Tina ise ziceain familie). in copildrie, fiindcl trebuia s5-i spun[povestea de seari - Si o spunea sau o citea punctual, fdripauze, pAni vedea ci odrasla ei adoarme, degi adeseori aiamicl nu f6cea decAt si se prefaci - Tina venea in camera