WORLD WIDE FUND FOR NATURE (WWF ROMANIA)

1. Scurt istoric

Totul a început în 1960, când Sir Julian Huxley, un renumit biolog britanic şi primul director general al UNESCO, s-a deplasat în Africa de Est, pentru a oferi consultanţă către UNESCO referitor la conservarea naturii în zonă.

Revenit la Londra, a scris mai multe articole pentru ziarul „The Observer”, în care atrăgea atenţia publicului britanic asupra gradului de distrugere a habitatului şi asupra ritmului de vânare a animalelor, fenomene ce riscau să ducă la distrugerea florei şi faunei din zonă în următorii 20 de ani. Aceste articole l-au determinat pe omul de afaceri Victor Stolan să propună o acţiune comună de strângere de fonduri pentru rezolvarea situaţiei.

In 11 septembrie 1961, WWF a fost înfiinţată oficial şi înregistrată ca organizatie non-profit, cu sediul în Elveţia.

Într-un interval de numai 40 de ani, WWF a devenit una dintre cele mai mari şi respectate organizaţii internaţionale independente care lucrează în scopul conservării naturii. 

Începând cu 1985, WWF a investit peste 1.165 milioane dolari în peste 11.000 de proiecte derulate în 130 de ţări. Toate aceste proiecte au un rol important în campania de oprire a degradării accelerate a mediului pe glob şi de sprijinire a locuitorilor planetei pentru a trăi în armonie cu natura.

Ecoregiunea Dunăre-Carpaţi, din care ţara noastră face parte, a fost inclusă de WWF printre cele mai importante 200 ecoregiuni din lume, având o biodiversitate remarcabilă. În anul 1998, WWF a înfiinţat Programul Dunăre-Carpaţi, cu sediul la Viena, cu scopul de a conserva zonele naturale din patru ţări: România, Bulgaria, Serbia şi Ucraina.

WWF România, parte a Programului regional Dunăre- Carpaţi, a fost fondat în anul 2006. Organizaţia are sediul în Bucureşti şi două filiale în ţara: la Braşov şi la Baia Mare.

1.2. Structura organizatiei

Atributii: Director de program

- Asigură elaborarea, avizarea, monitorizarea şi coordonarea, după caz, a programelor naţionale

- Asigură atragerea de resurse financiare interne şi externe în vederea susţinerea materiale

- Colaborează cu instituţiile de specialitate pentru formarea şi perfocţionarea pregătiriiprofesionale a personalului propriu

- Stabileşte modul de lucru şi termenii de referinţă pentru implementarea proiectelor elaborate

- Alege, în baza termenilor de referinţă, organizaţiile şi persoanele care contribuie în mod activ la implementarea proiectelor elaborate.

Coordonator Regional Departament Ape- Răspunde de dezvoltarea şi funcţionarea optimă a Departamentului, contribuind cu

propuneri la planificarea strategică a organizaţiei, a planului actual de acţiune, a organigramei Departamentului, a bugetului estimativ anual, necesar derulării

Director de program

Director HR Director regional de conservare

Coordonator proiec

t

Spicialist proiect

Asistent proect

Coordonator

Corporate

Relations

Asistent

corporate

relations

Coordonator fundra

sing

Specialist

fundrasing

Intern

Fundrasing

Coordonator

educatie pentru

dezvoltare durabila

Coordonator

financiar administ

rativ

Specialist

financiar

Asistent financiar

Specialist

achiziti

i

Asistent achizitii

proiectelor, la elaborarea proiectelor, obiectivelor şi indicatorilor planificaţi în cadrul proiectelor departamentului;

- Planifică, coordonează, monitorizează şi evaluează activităţile financiare, adminisztrative şi operaţionale ale proiectelor.

Coordonator financiar- Consultanţă în scrierea şi implementarea proiectelor din fonduri structurale- Redactează actele oficiale din cadrul proiectelor- Gestionează resursele materiale şi financiare specifice în bugetul proiectulului.

Coordonator Biodiversitate- Realizează fonduri directe pentru conservarea naturii- Integrarea la nivel macro a biodiversităţii, în politici precum ar fi cele legate de

energie şi climă. Coordonator Program Păduri

- Realizează un management forestier durabil, care să aducă beneficii pe termen lung atăt oamenilor, cât şi mediului înconjurător;

- Informarea şi participarea proprietarilor de păduri şi administratorilor de păduri, de stat şi private, precum şi a reprezentanţilor companiilor din industria lemnului în sesiuni de pregătire şi specializare.

Coordonator Green Public Funds- Asigură creşterea vizibilităţii programului Green Public Funds- Dezvoltă o cercetare de piaţă cu privire la produsele tradiţionale- Colectează materiale şi informaţii pentru blogul “Produse din natură”, dezvoltă şi

menţine acest blog ca parte din strategia generală de creştere a vizibilităţii programului Green Public Funds

- Dezvoltă o strategie de promovare a produselor locale şi tradiţionale bazată pe cercetarea de piaţă.

Coordonator Comunicare şi Marketing- Realizează săptămânal newsletter-ul intern- Creează electronic şi tipăreşte machetele sau laxout-urilor pentru pliante, reclamă

de presă, legitimaţii- Realizează unele activităţi de natură organizatorică internă.

Coordonator Program Maramureş- Susţine micii fermieri pentru a le asigura accesul la piaţă, recuprează reţetele de

produse tradiţionale ca element de cultură naţională şi de patrimoniu- Testarea unui model pe piaţa locală alternativă doar pentru micii producători, pun

pe agenda publică problemele fermelor de subzistenţă Coordonator Life Natura

- Îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi speciilor din Parcul Naţional Piatra Craiului

- Actualizarea planului de management şi desemnarea întregii suprafeţe a parcului ca sit Natura 2000.

Coordonator Modul Delta Dunării- Stabileşte de comun acord cu partenerii locali a unor situri model pentru

restaurarea luncii inundabile a Deltei Dunării

- Stabileşte un plan şi un set de proceduri pentru controlul turismului cu impact negativ asupra mediului şi promovarea turismului pentru natură în parteneriat cu comunităşile locale

- Stabileşte un plan pentru navigaţia durabilă ce va fi aprobat de ţările riverane deltei.

1.3. Domeniile de activitate:

Misiunea WWF la nivel global este aceea de a stopa degradarea mediului şi de a construi un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura, prin:

conservarea biodiversităţii la nivel mondial;- Are rolul de a intreprinde actiuni in scopul protejarii mediului inconjurator, de a

proteja habitatele unor specii pe baza de disparitie;- Actioneaza in sensul dezvoltarii biodiversitatii, impaduririi locurilor care au fost

defrisate;- Mentine legatura cu alte ONGs de mediu, cat si cu alte companii care ajuta la

realizarea proiectelor de mediu.

utilizarea raţională a resurselor naturale regenerabile;

- incurajaza populatia la consumul rational de resurse regenerabile- actioneaza in sensul educatiei pentru consumul rational si reciclarii

reducerea poluării şi a consumului iraţional.

- Are rolul de a intreprinde actiuni in scopul protejarii mediului inconjurator, reciclarii si folosirii rationale a resurselor capitalului natural

1.4. Activitati in cadrul domeniilor de activitate

Conservarea biodiversitatii• iniţiază şi implementează proiecte de conservare, protejare şi reconstrucţie a mediului la nivel local sau naţional;• iniţiază sau participă la programe internaţionale care aduc beneficii mediului din România;• popularizează concepte şi bune practici din domeniul protecţiei mediului;• stabileşte relaţii cu instituţii sau organizaţii similare din străinătate în vederea promovării coerente a obiectivelor privind protejarea mediului;• colaborează cu autorităţile europene, naţionale şi locale pentru dezvoltarea de politici publice de mediu şi implementarea de proiecte de protecţie a mediului; • colaborează cu alte organizaţii şi cluburi neguvernamentale care desfăşoară activităţi de protecţie a mediului;

Actiuni:

-O dovadă a importanţei acestor zone pentru conservarea biodiversităţii Dunării este interesul Uniunii Europene pentru protejarea lor, concretizat în proiecte precum Proiectul de Conservare şi Management Integrat al Ostroavelor, demarat de WWF în 2006, în cadrul programului Life Nature- Întărirea capacităţii factorilor interesaţi la nivel local în promovarea implementării transfrontaliere a Coridorului Verde al Dunării Inferioare- Pe lângă restaurarea ecologică, proiectul Delta Dunării – o poartă naturală spre Europa îşi propune şi promovarea unor bune practici în ecoturism şi alternative de dezvoltare durabilă pentru navigaţie şi dezvoltare portuară.- restaurare ecologică a Bălţii Comana din Judeţul Giurgiu. Scopul acestei iniţiative este de a restabili şi de a conserva biodiversitatea, habitatele naturale, plantele salbatice şi gestionarea eficientă a reţelei ecologice Natura 2000 pe o suprafaţă de aproximativ 1.180 ha.

Utilizarea raţională a resurselor naturale regenerabile-Misiunea WWF la nivel global este aceea de a stopa degradarea mediului şi de a construi un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura.- propune soluţii practice, pentru ca planeta pe care trăim să ne poată susţine în continuare.

Actiuni:- Caravana Apei WWF - are scopul de a promova utilizarea înţeleaptă a apei în Europa Centrală şi de Est. În 2011-2012, Caravana Apei face peste 20 de popasuri, în Bulgaria, Ungaria şi România.

Scopul este creşterea conştientizării problemelor apei şi a importanţei amprentei noastre asupra resurselor de apă.

Într-un efort de a angaja companiile, WWF conduce mese rotunde pilot şi seminarii pe tema administrării apei în zonă

Reducerea poluării şi a consumului iraţional- informeaza publicul cu privire la problemele care afectează mediul înconjurător;- mobilizeaza un număr cât mai mare de persoane, care să susţină acţiunile WWF;- sesizeaza autorităţile cu privire la problemele de mediu şi la soluţionarea acestora;- prezinta soluţii eficiente pentru reducerea impactului negativ al activităţilor umane

asupra mediului.Actiuni-La îndemnul WWF, organizaţia care a iniţiat mişcarea Earth Hour, în anul 2007, 5200 de oraşe din peste 135 de tari au stins lumina de Earth Hour în 2011, raspândind un mesaj puternic privind impactul negativ pe care viaţa noastră de zi cu zi îl are asupra planetei şi asupra resurselor naturale.

În 2011, Earth Hour a intrat într-o nouă etapă: Mai mult decat o oră pentru planeta (Beyond the Hour), în care oamenii de pretutindeni au fost îndemnaţi nu numai să stingă lumina, ci să se angajeze în acţiuni de mediu în fiecare zi.

Capitolul 2. Relatii cu diferite tipuri de operatori

Operatori guvernamentali:

-Pe 5 iunie 2000, Ministerele Mediului din România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina au semnat Declaraţia Coridorul Verde al Dunării Inferioare, proiect initiat de WWF ce presupune gestionarea si conservarea in mod durabil a biodiversitatii din Delta Dunarii

- Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării – a aprobat implemetarea proiectelor de conservare a biodiversitatii din Delta Dunarii, cum ar fi „Impreuna pentru Dunare” , „Conservarea si managementul integrat al ostroavelor de pe Dunare”

- Regia Naţională a Pădurilor Romsilva şi Ministerul Agriculturii - Proiectul Life Natura este derulat de Universitatea Transilvania – Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere în parteneriat cu WWF Programul Dunăre-Carpaţi România; Obiectivul proiectului a fost de a promova implementarea reţelei Natura 2000 în România, prin sprijinirea identificării a cel puţin 50 de situri Natura 2000 de habitate prioritare de pădure, sub-alpine şi alpine la nivel naţional, pe baza colaborării strânse cu autorităţile române şi cu factorii locali de interes şi a elaborării direcţiilor pentru management.

- Programul de Mediu al Națiunilor Unite (UNEP), prin Fondurile Globale pentru Mediu (GEF) - sprijina conservarea ursului brun și a habitatului său în Munții Tibleș, Maramureș.

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Călăraşi – in parteneriat cu WWF Romania au colaborat in vederea implementarii proiectului „Conservarea si managementul integrat al ostroavelor de pe Dunare”

- Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice a aprobat implementarea proiectelor care aveau drept scop mentinerea biodiversitatii si impiedicarea degradarii acesteia.

- Direcţia Silvică Călăraşi – a colaborat in vederea mentinerii biodiversitatii in 8 ostroave de pe Dunare prin proiectul „Conservarea si managementul integrat al ostroavelor de pe Dunare”

Operatori nonguvernamentali:

-WWF Programul Dunăre-Carpaţi Ucraina- a colaborat la implementarea proiectelor de conservare a biodiveristatii in Coridorul Dunarii

- Fundaţia ERSTE – impreuna cu aceasta fundatie, WWF desfasoara programul „Scoli europene pentru o planeta vie” prin care doresc sa responsabilizeze elevii fata de mediul si comunitatea in care traiesc.

- Fundația pentru Arii Protejate – in parteneriat cu WWF organizeaza 17 training-uri, cu participarea a 288 persoane, în managementul ariilor protejate și alte domenii conexe

Operatori individuali

-IKEA – colaborarea cu unul dintre cei mai mari prelucrători de cherestea din regiune (IKEA) asigură continuitatea utilizării pădurilor din punct de vedere al valorii economice, menţinând în acelaşi timp serviciile de mediu pe care le asigură. - Nikon Romania, Photosetup – au colaborat cu WWF la implementarea proiectului „Expeditia fotografica: Romania Salbatica” si au avut ca parteneri media: Alpinet și Foto-magazin.ro- Garanti Bank- in cooperare cu WWF au realizat o expoziție de fotografie în aer liber dedicată celor mai sălbatice și spectaculoase locuri din cele 13 parcuri naționale ale României și din Delta Dunării.

Voluntari – WWF nu putea implementa niciun proiect daca nu colabora cu voluntari dornici de a ajuta la protejarea si conservarea mediului inconjurator.

Capitolul 3.

3.1. Caracterizarea problemei de mediu

Degradarea biodiversitatii

Transformarea profunda a mediului inconjurator si acumularea in timp a unor stari de degradare a acestuia au condus la eroziunea si saracirea biodiversitatii, cu efect pe termen lung pentru natura: distrugerea multor paduri, reducerea efectivelor populatiilor salbatice si a genofondului lor, cresterea ratei, vitezei de extinctie a speciilor, care a depasit cu mult rata procesului natural de formare a noi specii. In acelasi timp, s-a exercitat o presiune selectiva asupra speciilor, fiind favorizate cele utile direct populatiei umane, ceea ce a determinat modificarea structurii ecosistemelor si le-a influentat evolutia.

Pierderea biodiversitatii este la fel de importanta ca modificarile climaterice – modificarile climaterice si pierderea biodiversitatiiaflandu-se in stransa legatura.

Pierderea biodiversitatii este un fenomen global, care nu poate fi mascat. Ea este influentata de cresterea exponentiala demografica si de formele si ritmul dezvoltarii sistemelor socio-economice. Abordarea ei la nivel global este insa subminata de decalajele si inechitatile economice si sociale existente in lume, care impiedica implementarea Conventiei asupra biodiversitatii. Conventia pentru conservarea biodiversitatii de la Rio de Janeiro (1992) a promovat o serie de principii bazate pe valenta economica, sociala, ecologica, genetica, stiintifica, culturala, estetica si recreativa a biodiversitatii si a recunoscut dreptul suveran al fiecarei natiuni de a ocroti si conserva speciile existente in propria tara si de a-si stabili reteaua de arii protejate.

 Pierderea biodiversitatii va avea un impact negativ asupra produselor alimentare si aprovizionarii cu apa, precum si alte servicii care depind de ecosisteme, rezultand astfel o catastrofa economica.

Cauzele degradarii biodiversitatii- Schimbarile habitatului natural datorita sistemelor de productie agricola intensiva,

industriei de constructii si extractiva, supraexploatarea padurilor, oceanelor, raurilor, lacurilor, solurilor, invaziei speciilor straine, poluarii si schimbarii climei la nivel global

- Ploile acide- Diminuarea stratului de ozon- Eutrofizarea apelor- Nitrificarea si acidifierea solurilor- Desertificarea

       

Impactul degradarii biodiversitatii in functie de tipologia impactelor:

Dupa natura efectelor, impactul degradarii biodiversitatii este de tip negativ deoarece transformarea profunda a mediului inconjurator si acumularea in timp a unor stari de degradare a acestuia au condus la eroziunea si saracirea biodiversitatii, cu efect pe termen lung pentru natura: distrugerea multor paduri, reducerea efectivelor populatiilor salbatice si a genofondului lor, cresterea ratei, vitezei de extinctie a speciilor, care a depasit cu mult rata procesului natural de formare a noi specii. In acelasi timp, s-a exercitat o presiune selectiva asupra speciilor, fiind favorizate cele utile direct populatiei umane, ceea ce a determinat modificarea structurii ecosistemelor si le-a influentat evolutia.

In functie de intensitatea impacturilor, degradarea biodiversitatii se incadreaza in categoria impacturilor de intensitate medie, deoarece fiind rezultatul unei evoluţii de 3,8 miliarde de ani, biodiversitatea este esenţială pentru supravieţuirea omului. Ne bazăm pe natură pentru numeroase resurse esenţiale, inclusiv pentru hrană, materiale de construcţii, căldură, textile sau ingredientele active din medicamente. În plus, există şi alte funcţii vitale pe care le oferă natura, de la polenizarea plantelor şi filtrarea aerului, a apei şi a solului până la protecţia împotriva inundaţiilor.

In raport cu scara teritoriala a efectelor induse, impactul degradarii biodiversitatii are un efect in primul rand local, deoarece mai intai este afectata zona apropiata de locul unde biodiversitatea a fost afectata, dar impactul va fi suportat si de zonele mai indepartate dar intr-un timp nu la fel de scurt.

Dupa durata de manifestare, impactul pe care il are degradarea biodiversitatii este simtit pana la remediere. Impactul poate fi temporar daca se actioneaza imediat asupra problemei sau de cele mai multe ori este permanent, deoarece foarte putini actioneaza in sensul restabilirii biodiversitatii dintr-o anumita zona.

       Biodiversitatea trebuie conservata pretutindeni pe Pamant, deoarece genereaza pe de o parte bunuri si asigura servicii direct utilizabile sistemului socio-economic uman, iar pe de alta parte mentine procesele ecologice la nivel local, regional si global.

Pentru stoparea pierderii de biodiversitate se aduc o serie de argumente si motivatii:       - motivatii economice asupra utilizarii potenliale, in prezent sau viitor, a unor specii, ca surse de hrana, medicamente sau materii prime in biotehnologie;       - aspectul stiintific, privind interelatiile dintre diferitele componente ale ecosferei si posibilitalile de a inlelege cum funclioneaza aceasta;       - aspectul estetic, ce considerd pierderea ireversibila a unor forme unice de viata, a unor categorii de ecosisteme si peisaje, ca o saracie a experientei si orizontului uman;       - consideratii de ordin etic, care neaga prerogativele speciei umane de a distruge alte specii si sustin dreptul la existenta al oricarei forme de viata.       Un rol important revine educatiei ecologice a populatiei, in vederea constientizarii necesitatii protejarii speciilor de animale si plante, ca elemente de baza ale mediului natural in ansamblu. 

3.2. CONSERVAREA ȘI MANAGEMENTUL INTEGRAT AL OSTROAVELOR DE PE DUNĂRE

Ostroavele Dunării sunt căminul unei diversităţi bogate de specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind protejate la nivel naţional şi internaţional. Sute de specii de păsări cuibăresc, se hrănesc şi se odihnesc pe aceste ostroave în timpul perioadei de migraţie.

Partea română a Dunării include aproape 140 de ostroave, care se întind 35.000 ha. Ele găzduiesc, alături de bancuri de nisip, lacuri, mlaştini şi canale naturale, circa 30% din suprafaţa pădurilor naturale din lunca românească a Dunării. Pe ostroave există ecosisteme extrem de bogate, vitale pentru conservarea biodiversităţii în întregul bazin al Dunării.

Zona proiectului:• Opt ostroave din România, situate în judeţul Călăraşi, între kilometrul 318 şi 411 al

Dunării: Albina, Haralambie, Ciocăneşti, Trămşani sau Pisica, Şoimu, Turcescu, Cianu Nou şi Fermecatu.

3.3. Necesitatea proiectuluiAcest proiect a fost necesar deoarece pe parcursul ultimului deceniu, aceste zone cu o diversitate biologică remarcabilă, au fost supuse mai multor tipuri de presiuni:

• înlocuirea pădurilor naturale de luncă cu plantaţii de plop hibrid, mult mai sărace în biodiversitate, dar considerate mult mai profitabile.

• navigaţia şi, în special, implementarea proiectelor legate de infrastructura pentru îmbunătăţirea navigaţiei, ceea ce generează eroziunea malurilor fluviului şi creează modificări ireversibile în morfologia acestuia.

• speciile invazive, în mod deosebit amorfa (Amorfa fruticosa), un arbust asemănător cu salcâmul, care creşte mult mai rapid decât puieţii existenţi, sufocând astfel pădurea tânără şi restul de plante.

3.4. Obiectivele generale ale proiectului:- Protejarea şi menţinerea habitatelor şi speciilor de pe ostroave şi managementul

adecvat al pădurilor naturale şi semi-naturale.

3.5. Obiective specifice:• 953,5 ha de pădure naturală şi semi-naturală incluse în zone cu regim de protecţie pe cele 8 ostroave;• cele 8 ostroave desemnate ca situri Natura 2000;• planuri de management pentru ostroave;• 16 ha reîmpădurite şi 10 ha împădurite cu specii autohtone de plop şi salcie;• zonele cu regenerare naturală a pădurii de luncă vor fi protejate;• populaţiile speciilor de păsări ce folosesc ostroavele (Pelicanus crispus – Pelicanul creţ şi P. onocrotalus – Pelicanul comun) menţinute şi protejate;• coloniile de Phalacrocorax pygmaeus (Cormoranul mic) menţinute pe ostroave;• 20 de platforme de cuibărit pentru Haliaeetus albicilla (Codalb) şi 20 pentru Falco cherrug (Şoimul dunărean) instalate şi folosite cu succes;• ecosistemele acvatice de pe ostroave reconectate la regimul natural, iar perioada

de prezenţă a apei suficientă pentru asigurarea hranei necesare speciilor de faună sălbatică.

3.6. Activitati implementate pentru realizarea obiectivelor:• reconstrucţia ecologică a 26 hectare de pădure naturală inundabilă;• Autoritatea Navală Română a dispus limitarea vitezei de navigaţie la 14 km/h în zona ostroavelor Albina, Haralambie, Turcescu şi Fermecatu, acolo unde eroziunea malurilor este semnificativă;• planuri de management pentru cele 8 ostroave;• strategia de ecoturism pentru cele 8 ostroave;• iniţierea de activităţi pentru dezvoltarea ecoturismului pe ostroave;• 7 evenimente organizate cu comunitatea locală, cu profesori, studenţi, masteranzi şi doctoranzi de la Universitatea Bucureşti, cu autorităţi locale şi centrale şi cu reprezentanţi ai presei. La aceste evenimente au participat aproape 400 de persoane;• bază de date actualizată, cu speciile care trăiesc pe ostroave;• măsuri de management adoptate pentru habitatele Natura 2000 din lungul Dunării Inferioare;• stoparea înlocuirii pădurilor naturale inundabile cu cele de plop hibrid;• speciile invazive îndepărtate de pe 1,1 hectare de pădure inundabilă regenerată natural;• îmbunătățirea condiţiilor de cuibărit pentru vulturul codalb şi şoimul dunărean;• contribuiţie semnificativă la îmbunătăţirea comunicării dintre actorii interesaţi.

3.7. Analiza economica a proiectului – eficienta economica

Eficienta economica este esenţială pentru atingerea misiunii şi pentru îndeplinirea obiectivelor, îndeosebiîn condiţiile unei concurenţe crescânde în domeniu. Suportul financiar obţinut şi alăturareavoluntarilor la o organizaţiei depind în mare măsură de modul în care sunt utilizate resursele,de modul în care sunt ele puse în valoare.Unul din cele mai dificile aspecte ale evaluarii economice a biodiversitaii este determinarea cu precizie chiar a obiectului evaluarii. În termeni simpli, prin biodiversitate se întelege varietatea formelor de viata.

Tipuri de cheltuieli Procent Proiecte 68,40%Personal 14,30%Training 0,60%Logistica 1%Protocol 10,70%Comunicare 5,10%

Rezultate obtinute:

- Creşterea capacităţii pentru dezvoltarea de planuri de management pentru ostroavele Dunării

- Actualizarea bazei de date cu speciile care trăiesc pe ostroave- Adoptarea unor măsuri de management pentru habitatele Natura 2000 din lungul

Dunării Inferioare- Reconstrucţia ecologică a 26 hectare de pădure naturală inundabilă- Stoparea înlocuirii pădurilor naturale inundabile cu cele de plop hibrid- Îndepărtarea speciilor invazive de pe 1,1 hectare de pădure inundabilă regenerată

natural- Folosirea de noi metode pentru eradicarea amorfei- Îmbunătăţirea condiţiilor de cuibărit pentru vulturul codalb şi şoimul dunărean- Iniţierea de activităţi pentru dezvoltarea ecoturismului pe ostroave- Contribuţie semnificativă la îmbunătăţirea comunicării dintre actorii interesaţi

3.8. Analiza de mediu

Varianta fara proiect (pagube de mediu) Varianta cu proiect (beneficii de mediu)- Multe specii de plante si animale

ar fi disparut din cauza degradarii biodiversitatii

- Padurile naturale ar fi fost inlocuite cu cele de plop hibrid

- O suprafata considerabila din aceasta suprafata de teren ar fi fost inundata de specii invazive

- Desertificare

- Reconstructia ecologica a 26 ha de padure naturala

- S-a limitat impactul negativ al navigatiei

- În timpul proiectului, toate cele opt ostroave au fost integrate în cinci situri Natura 2000.

- Au fost instalate 20 de platforme de cuibărit pentru vulturul codalb şi 20 pentru şoimul dunărean

- S-au instalat panouri de avertizare pe ostroave, menţionând perioadele critice pentru cuibărirea păsărilor (din martie până în iunie), precum şi penalităţile pentru împuşcarea speciilor protejate de păsări.

- Ostroavele Şoimu, Haralambie şi Ciocăneşti, care erau deja rezervaţii naturale, au fost incluse, conform legislaţiei române, în grupa funcţională 1.5C - rezervaţii naturale destinate conservării unor medii de viaţă, a genofondului şi ecofondului forestier şi care sunt excluse de la orice activităţi de despădurire.

Analiza SWOT

Puncte tari

Judeţul Călăraşi va include în planurile viitoare de dezvoltare a turismului obiectivele şi activităţile propuse în strategia noastră pentru ecoturism din zona ostroavelor

Măsurile de conservare prevăzute în planurile de management pentru ostroave vor fi incluse în planurile de management ale siturilor Natura 2000 care acoperă ostroavele din proiect.

O mare parte din munca desfăşurată în cadrul proiectului a reprezentat un exemplu pentru managerii care lucrează în conservare şi pentru ceilalţi actori interesaţi.

Proiectul a încercat să ofere soluţii pentru o navigaţie durabilă, care să reducă din efectele negative ale proiectelor de navigaţie

Puncte slabe

Romania se afla in topul calamitatilor naturale

Nereusirea sa atraga si mai multi sponsori

Neimplicarea tuturor oamenilor in actiune, degradarea biodiversitatii are loc in continuare din cauza actiunii omului.

Oportunitati

Site-ul proiectului va fi menţinut, iar în situaţia în care vor fi identificate surse de finanţare, acesta va fi actualizat, noutăţile venind în completarea eforturilor actuale.

Extinderea ariei de activitate pe toata suprafata tarii

O posibila colaborare cu noi sponsori

Amenintari

Scaderea interesului oamenilor pentru mentinerea biodiversitatii

Reducerea numarului de voluntari Miscorarea sponsorizarii

3.9 Concluzii

Padurile naturale din ostroavele Dunarii sunt insule de biodiversitate, a caror înlocuire cu plantatii de plop euramerican este riscanta; din punct de vedere ecologic, este evident ca în conditiile specifice unei plantatii nu vor putea convietui aceleasi specii, ca într-o padure naturala; din punct de vedere economic, exista riscul unor costuri mai mari, datorita fluctuatiilor nivelului Dunarii (la nivele mici, barajele nu pot fi ancorate la distante suficient de mici, astfel încât masa lemnoasa sa poata fi încarcata de pe ostrov pe baraj), dar si riscul ne-realizarii productivitatilor scontate, dupa doua sau trei cicluri de plopi euramericani. Activitatile de monitorizare a populatiilor de Limanthria sunt mai scumpe pe ostroave, datorita acelorasi condiitii dificile de acces, si exista riscul transformarii unor astfel de plantatii în focare de infestare. În aceeasi situatie este si Sophora japonica, ce se poate instala foarte usor în plantatiile de plopi, daca lucrarile de întretinere nu se executala timp. S-a demonstrat folosind indicatori economici adecvati (rata interna de revenire pentru investitii si valoarea prezenta neta pentru proiecte cu impact economic, cum ar fi înlocuirea padurii natural-fundamentale cu plantatii) ca nu se justifica o asemenea actiune: desi ar creste veniturile pe termen scurt (la finele primului ciclu de productie) pierderea de biodiversitate nu ar fi compensata de aceste cresteri ale veniturilor. Valoarea economica a biodiversitatii, preluata din literatura si estimata la echivalentul a 100$ /an/ha, este sub-estimata de aceasta valoare; studii mai aprofundate, folosind evaluarea conditionata, specifica unor astfel de situatii, ar dovedi cu siguranta ca surplusul social al conservarii biodiversitatii este mult mai mare. Revenirea la tipul de padure natural-fundamental dupa o plantatie de plopi, este imposibila în termen scurt; pierderile de biodiversitate, în schimb sunt ireversibile. Solutia, potrivita în astfel de situatii, este intensificarea silviculturii practicate în zona dig-mal, unde oricum nu exista conditii totdeauna prielnice speciilor de pasari si ambfibieni de pe ostroave, deoarece nu poate fi asigurat linistea necesara. Daca, de exemplu, pe anumite portiuni, ce nu mai sunt expuse inundatiilor de lunga durata, ar fi înlocuite plantatiile de salcie cu plantatii de poli euramericani, s-ar compensa astfel sporul de crestere a biomasei realizat de plantatiile ce s-ar creea pe ostroave. Asadar, prin cresterea rentabilitatii silvicuturii din zona dig-mal, s-ar compensa ceea ce impropriu se considera pierderi, datorita existentei padurii naturale.