8/20/2019 Atestat 2003 Bun

1/18

Colegiul Tehnic “Gheorghe Bal ”ș

Elev: Vi an Marius-Georgianș

Clasa a XII-a C

1

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

2/18

Cuprins

I. Descrierea generală a fenomenului…………………………………………………………… 4

I.1 Ploile acide……………………………………………………………………………………4

I.2. Dioxidul desulf………………………………………………………………………………5

I.3.Oxizii de azot………………………………………………………………………………….6

II.Echilirul mediului………………………….…………………………………………………..!

II.1 "tmosfera………………………………………..……………………………....……………!

II.# "$a %circuitul a$ei &n natură'…...…………………………………………………………….!

III.(auzele i factorii care $roduc acest fenomen……..………………………………………….)ș

I*.Efectele $loilor acide…………..……………………………………………………………..11

*.+olu ii i măsuri de comatere……………...…………………………………………………1,ț ș

-iliografie………………………………………………………………………………………1!

ARGUMET

2

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

3/18

  Ploaia acidă re$rezintă o formă deoseit de graă de $oluare/ at0t a aerului/ c0t i a a$ei/

caracterizată $rin căderea $e Păm0nt a dieri acizi $oluan2i su formă de $loaie/ ză$adă sau

cea2ă. Ploaia acidă este/ de fa$t/ rezultatul $oluării aerului i a$ei/ $rin care acizii din aer/ $rodui

de uzinele electrice i alte surse/ cad $e Păm0nt &n diferite regiuni.

ucrarea este formată din cinci ca$itole

  (a$itolul I Descrierea generală a fenomenului

  (a$itolul II Echilirul mediului

  (a$itolul III (auzele i factorii care $roduc $loaia acidă

  (a$itolul I* Efectele $loilor acide

  (a$itolul * +olu2ii i măsuri de comatere a $loii acide

  5n lucrare am $rezentat im$actul $e care &l $rezintă $loile acide asu$ra mediului.ai mult/ ele

intensifică deteriorarea materialelor de construc2ie i o$selele clădirilor declarate monumente

istorice/ statuilor i scul$turilor care fac $arte din $atrimoniul cultural.

  Pentru $reenirea $loilor acide au a$ărut i solu2ii tehnice.5n +tatele 7nite/ multe central

electrice de ardere a cărunelui utilizează sisteme desulfuralizate de eacuare $entru a elimina

gazele cu con2inut ridicat de sulf.

5n continuare a$ar tot mai multe metode menite să reducă numărul $loilor acide ale căror efecte or

 $utea fi iziile i $este c0tea genera2ii.5n ederea comaterii acestui eeniment/ &n ultimii ani/

multe guerne au introdus legi $entru a diminua $oluarea/ factorul $rinci$al care aduce asu$ra

mediului $loile acide. "u fost conenite o serie de tratate interna2ionale $e termen lung asu$ra

trans$ortului de $oluan2i atmosferici.

I!"escrierea general# a $eno%enului

8ermenul de $loaie acidă a fost introdus de englezul 9oert "ngus +mith &n sec 1:ăz0nd cum sunt degradate $arcurile i cum e atacată i corodată structura construc2iilor ondrei

3

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

4/18

datorită $oluării excesie. Energia utilizată &n industrie $recum i &ncălzirea casnică se o2ineau $rin arderea cărunilor. In secolul 1: &n "nglia se făceau studii de climatologie chimică.8ermenii au reenit &n actualitate odată cu degradarea masiă/ datorată $loilor acide/ a $ădurilor&n anii !; &n oritatea 2ărilor din Euro$a de Est i de *est.

Efectele $loii acide $ot fi deastatoare $entru multe forme de ia2ă/ inclusi $entruoameni. "ceste efecte sunt &nsă mai iziile &n lacuri/ r0uri si $0r0uri i la nielul egeta2iei."ciditatea a$ei omoară $ractic orice formă de ia2ă. a &nce$utul anilor A:;/ zeci de mii de lacurierau de>a distruse de $loaia acidă. (ele mai grae $roleme au existat &n Boregia/ +uedia i(anada.

"menin2area re$rezentată de $loaia acidă nu e limitată de grani2ele geografice/ căci0nturile trans$ortă sustantele $oluante $e tot gloul. De exem$lu/ cercetările confirmau fa$tulcă $oluarea $roenită de la centralele electrice care func2ionează cu căruni &n centrul i estul+7" erau cauza $rinci$ală a marilor $roleme legate de $loaia acidă &n estul (anadei inordestul +7". Efectele distructie ale $loii acide nu se limiteaza la mediul natural. +tructuri de $iatră / metal sau ciment au fost i ele afectate sau chiar distruse. 7nele dintre marile monumenteale lumii/ catedralele Euro$ei sau (olisseumCul din 9oma/ $rezintă semne de deteriorare datorată $loii acide.

4

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

5/18

Oamenii de tiin2ă folosesc ceea ce se cheamă factorul $ $entru a măsura aciditatea saualcalinitatea solu2iilor lichide. Pe o scara de la ; la 14/ ; re$rezintă cel mai ridicat niel deaciditate/ iar 14 cel mai ridicat niel de azicitate sau alcalinitate. O solu2ie de a$ă distilată carenu con2ine nici acizi nici aze/ are Ph ! sau neutru. Dacă nielul $Cului &n a$a de $loaie scadesu ,.,/ $loaia este considerată acidă. Ploile din estul +7" i din Euro$a au adesea un $ &ntre

4., i 4.;.Dei costurile echi$amentelor anti$oluante ca arzătoare/ filtre sau instala2ii de s$ălaresunt mari/ costurile stricăciunilor cauzate mediului i ie2ii omeneti se estimează a fi i maimari/ $entru că ele $ot fi ireersiile. (hiar dacă &n $rezent se iau măsuri de $reenire/ $0na la,;;.;;; de lacuri din "merica de Bord i $este 11) milioane metri cui de co$aci din Euro$a seor distruge $roail/ &nainte de sf0ritul secolului ?? din cauza $loii acide.

Preci$ita2iile %$loaia i ză$ada' au un caracter $ronun2at acid / cu $Cul mai mic de ,/,.Ploaia acidă se formează &n urma reac2iilor ce au loc &n atmosferă cu sustante ce con2in sulf siazot. Princi$ala sursă a acestor sustan2e o re$rezintă gazele rezultate &n urma $rocesului deardere. a arderea comustiililor fosili rezulta gaze/ care con2in (O#/ +O#/ BO?/ #O %a$ori'etc. In literatura de s$ecialitate se men2ionează fa$tul că $rin arderea cărunilor i a 2i2eiului cu

un continut de 1 sulf se eacuează &n atmosferă a$roximati 6; milioane de tone de +O#.Oxizii de sulf i de azot sunt asori2i &n $icăturile mici de a$ă din nori/ transform0nduCse&n acizi. In continuare/ dizolarea cauzează disocierea acizilor &n ioni/ care a>ung $e sol &m$reunăcu $reci$ita2iile. Pe de altă $arte/ oxizii de azot asor radia2iile ultraiolete din radia2ia solară/declan0nd reac2ii fotochimice care $roduc smogul/ din care face $arte i ozonul.

Dioxidul de sulf are o ac2iune nociă i asu$ra $lantelor/ chiar i atunci c0nd se află &ncantită2i mici. In situa2ia &n care cantitatea de +O# din atmosferă este mare i umiditatea aeruluiridicată/ se formeaza acizii oxigena2i ai sulfului/ care $rooacă arsuri i $ete $e toate organele $lantelor. In acest caz/ $e =runze a$ar $ete rune i galene/ care se men2in $0nă la cădereafrunzelor.

I.2. Dioxidul de sulf 

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinamabil, cu un mirosătrunzător care irită oc!ii "i căile resiratorii.

#urse naturale$ eru%iile &ulcanice, 'tolanctonul marin, fermenta%iabacteriană (n zonele mlă"tinoase, oxidarea gazului cu con%inut de sulfrezultat din descomunerea biomasei.

#urse antroice )datorate acti&ită%ilor umane*$ sistemele de (ncălzire aoula%iei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, roceseleindustriale )siderurgie, ra'nărie, roducerea acidului sulfuric*, industriacelulozei "i !+rtiei "i, (n măsura mai mică, emisiile ro&enite de la motoarele

diesel.Dioxidul de sulf emis (n atmosferă este transformat (n rezen%aradia%iilor ultra&iolete (n trioxid de sulf, care (mreună cu &aorii de aă dinatmosferă formează acidul sulfuric.

De asemenea, dioxidul de sulf formează cu &aorii de aă acidulsulfuros )2#-3 *, care trece aoi (n acid sulfuric.

-xidarea dioxidului de sulf la trioxid de de sulf (n atmosferă se oaterealize rin mai multe mecanisme. -xidarea fotoc!imică a dioxidului de sulf

5

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

6/18

 (n rezen%a !idrocarburilor "i a dioxidului de azot duce la formarea aciduluisulfuric sub formă de aerosoli, roduc+nd o cea%ă 'nă, care difuzează lumina"i a cărei densitate deinde de umiditatea relati&ă a atmosferei. #ărurile demangan "i de 'er sau oxizii rezen%i (n atmosferă rerezintă catalizatori aioxidării dioxidului de sulf la trioxid de sulf, acceler+nd acest rocess.

-xidarea catalitică a dioxidului de sulf (n atmosferă se mai oaterealiza "i rin absorb%ia gazului e surafa%a articulelor solide existente (nsusensie, (n aer. bsorb%ia se realizează de cele mai multe ori sub formă desulfat.

#ulfa%ii roduc ronun%ate reduceri de &izibilitate (n atmosferă, reducericare sunt deendente de concentra%ia dioxidului de sulf, de umiditatearelati&ă a atmosferei "i de articulele aate (n susensie.

I!)!*+i,ii (e a,o

Din cantitatea totală de BO? rezultată $rin arderea cărunelui/ a$roximati :, este su

formă de BO i ;/, su formă de BO#. onoxidul de azot/ &n $rezen2a oxigenului din aer isu ac2iunea razelor ultraiolete/ se transformă &n BO#. Dioxidul de azot este un gaz foarte toxic/care &m$reună cu a$orii de a$ă din atmosferă formează acidul azotic. "t0t dioxidul de azot/ c0ti acidul azotic sunt foarte $ericuloi $entru organismul uman.

Oxizii de azot afectează căile res$iratorii/ mucoasele i transform oxihemogloina &nmetahemogloină/ ceea ce conduce la $aralizii. O ex$unere mai &ndelungată la ac2iunea oxizilorde azot/ chiar i la concentra2ii foarte mici/ de numai ;/, $$m/ slăete organismul uman/sensiilizinduCl foarte mult la infec2iile acteriene. Oxizii de azot au o ac2iune nociă i asu$ra $lantelor.

"ceti oxizi/ &n concentra2ii mici/ determină necrozarea i căderea frunzelor $lantelor.Prin ex$unerea $lantelor &ntrCo atmosferă de BO#/ la o concentra2ie de #, $$m/ se $roduce

căderea frunzelor &n tim$ de o oră. "celai fenomen se $roduce &n tim$ de 3, de zile/ $rinex$unerea $lantelor la o concentra2ie de ;/, $$m de BO#.8oxicitatea oxizilor de azot crete foarte mult $rin sinergism cu alte sustante toxice.

"cidul azotic rezultat &n urma reac2iei dioxidului de azot cu a$a contriuie la a$ari2iafenomenului de coroziune a construc2iilor metalice/ $rooc0nd distrugerea lor. "cidul azoticformeaza azota2i cu diferi2i cationi/ $rezen2i &n atmosferă. "cetia au o ac2iune coroziă asu$racu$rului/ alamei/ aluminiului/ nichelului etc./ distrug0nd retelele electrice i telefonice.(aracterul $uternic oxidant al oxizilor de azot i acidului azotic este $rinci$ala cauză adistrugerii de către acetia a maselor $lastice/ lacurilor/ o$selelor/ utilizate ca materiale de $rotec2ie la instala2iile i construc2iile industriale. Este doedită ac2iunea BO? asu$ra unormateriale de construc2ie din gru$a carona2ilor/ ca de exem$lu marmura. "ceti oxizi ai azotului

 $ătrund $rin microfisurile materialelor de construc2ie/ $rooc0nd distrugerea construc2iei. 7n rolnoci &l are i $rotoxidul de azot %B#O' asu$ra mediului amiant. Este un gaz foarte stail/ carese descom$une/ la 6;;F(/ &n B# si O#.

In concluzie $utem re2ineG

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

7/18

G Protoxidul de azot %B#O' contriuie la efectul de seră/ care constă &n &ncălzirea atmosfereiterestre cu a$roximati 4/ $recum i la distrugerea $aturii $rotectoare de ozon din stratosferă.G Oxizii de sulf au o ac2iune directă asu$ra $lantelor/ contriuind la modificarea a$ei i a solului.G Oxizii de sulf/ &m$reună cu cei de azot/ sunt considera2i $rinci$alele cauze ale $loilor acide/ $loi care cauzează distrugerea $ădurilor $e su$rafe2e &ntinse.

G Efectul noci al dioxidului de sulf asu$ra florei se am$lifică foarte mult/ $rinsinergism cu dioxidul de azot %BO#'.

II! Echili.rul %e(iului

Elementele care $artici$ă la acest fenomen sunt elementele esen2iale ale ie2ii $e $ăm0nt.

II!&! A%os$era C formată dintrCun amestec de gaze &ncare $onderea o au azotul cu !) i oxigenul cu #1.(elelalte gaze/ re$rezent0nd 1 din com$ozi2iaatmosferei sunt gaze neutre sau re$rezintă accidente

%gaze nocie'. "cesta este echilirul natural alatmosferei. "tmosfera &ntre2ine ia2a i o $rote>ează dearderile cu raze ultraiolete ale soarelui.

II!/! Apa C cea mai ras$andită sustan2ă $e $ăm0nt/numită i lichidul ie2ii. Practic trăim &ntrCun mediu &n care elementul $rinci$al e a$a/ suformă lichidă &n izoare/ r0uri/ lacuri/ mări i oceane/ su formă gazoasă &n a$orii de a$ă dinatmosferă i su formă solidă &n ghe2ari i ză$adă. In organismele animale i egetale segăsete su formă de a$ă lieră i a$ă legată &n structura celulei ii iar &n dieri com$uichimici su formă de a$ă de cristalizare.olecula de a$ă /#O/ este formată din # atomi de hidrogen lega2i de unul de oxigen.

oleculele formează o structură $rin legături de hidrogen/ aglomera2iile de molecule senumesc clusteri. 8eoria fizică i chimică a a$ei este extrem de com$lexă/ datorităcaracteristicilor sale i com$ortamentului deoseit fa2ă de alte lichide. Este denumită ilichidul ciudat.(ircuitul a$ei &n naturaC este un circuit energetic &n care a$a eoluează de la nielul solului &natmosferă i de acolo &na$oi $e $ăm0nt/ su efectul energiei solare. Ea$orarea a$ei din a$elede su$rafa2ă i din egeta2ie su $resiunea căldurii zilnice/ a$oi condensarea &n atmosferă suforma a$orilor i $icăturilor de $loaie/ a$oi aceste condensuri $reci$ită su formă de $loaie/a>ung $e sol i susol. In susol/ dacă int0lnesc un strat de argilă sau rocă im$ermeailă/a$ele se unesc i formează a$e suterane. In func2ie de cantitatea de săruri dizolate ele daunatere unor izoare minerale/ acide sau alcaline &n func2ie de ti$ul rocii s$ălate. "cest circuiteste unul natural i este determinat de $eriodicitatea ziCnoa$te/ de anotim$uri i decaracteristicile locale ale mediului.

0

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

8/18

(ircuitul a$ei in natura

"$a de $loaie C este considerată a$ă curată $entru că $roine dintrCun $roces de distilarenaturală %ea$orare de $e $ăm0nt i condensare in straturile atmosferei'. "$a de $loaie are uncon2inut natural de ioxid de caron i de sulf. (aracterul sla acid al acesteia %$C,/,C,/)' i $uritatea %li$sa microorganismelor' o fac să fie considerată curată.

 $ C Pentru determinarea caracterului acid sau azic %alcalin' al unei solu2ii/ se utilizeazămărimea numită P/ $e o scară de la ; la 14. "stfel ; cores$unde unui acid maxim iar 14unei aze maxime. P ! cores$unde caracterului neutru al unei solu2ii. "$a neutră %$uritate/fără con2inut de minerale' are P !. Ploaia acidă are de regulă PCul su ,/,. "$a dizolăsăruri minerale i astfel ca$ătă un as$ect de a$ă dură sau slaă &n func2ie de concentra2iaacestor săruri.

III!Cau,ele si $acorii care pro(uc aces $eno%en

=actorii care duc la $roducerea acestuifenomen 

o naturali ulcanii/ incendiileC Eru$2iaulcanului Hraatoa &n 1))3 &n+umatra a creat un nor imens acid iar  $loile acide i noroioase au căzut la $este 1;;m de locul eru$2iei. " fostconsiderată cea mai mare catastrofă dinistoria ciiliza2iei. Proail $0nă ladezastrul tsunami &n Oceanul Indiandin #6 decemrie #;;4.

o artificiali C efect al reolu2iei industriale

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

9/18

o dezoltarea industrială a solicitat consumuri din ce &n ce mai mari energetice i aim$us mărirea numărului i a $uterii termocentralelor J consumatoare decomustiili fosili %$etrol/ cărune/ gaz'

o industria metalurgicăCsiderurgia i industria chimicăo trans$orturile Jmotoarele cu ardere internă

o marile centre urane i industrialeC consumuri s$orite de comustiili fosilio solu2iile tehnice a unor $roduse care nu au 2inut cont de efectele asu$ra mediului.

Cauzele ploii acide

III.1. Emisiile de dioxidde sulf  

na dintre rincialelecauze ale loii acide este dioxidul

de sulf. #ursele naturale care emitacest gaz sunt &ulcanii, icăturile'ne din aa mărilor "i aoceanelor, descomunerearesturilor &egetale. n orice caz,arderea combustibililor fosili,recum cărbunele "i etrolul estecauza a aroximati& umătatedintre emisiile acestui gaz (nlume.

+nd dioxidul de sulf aunge

 (n atmosferă, oxidează la rimaformă a ionului sulfură.oi de&ine acid sulfuric, (n tim ce reac%ionează cu atomii de !idrogen dinaer "i cade (naoie ăm+nt.

-xidarea se roduce (n mare arte (n nori "i (n secial (n aerul foarteoluat , unde al%icomonen%i, recum amoniacul "i ozonul aută la catalizarea reac%iei,transform+nd mai multdioxid de sulf (n acid sulfuric. -ricum, nu tot dioxidul de sulf este transformat (n acid sulfuric. De fat, o cantitate substan%ială oate luti (n atmosferă,

mut+ndu6se e altă surafa%ă "i (ntorc+ndu6se e ăm+nt netransformat.cestea sunt ecua%iile stoec!iometrice entru formarea acidului

sulfuric$#)(n cărbuni*7 -2 8 #-22#-2 7-2 82#-3#-3 7 2- 82#-4

9

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

10/18

III.2. Emisiile de oxizi de azot:onoxidul de azot "i dioxidul de azot sunt deasemenea comonen%i ai

loii acide.#ursele lor sunt centralele electrice "i fumul scos de %e&ile de e"aament. ;a

fel ca dioxidul desulf, ace"ti oxizi ai azotului se ridică (n atmosferă "i sunt oxida%i (n nori,entru a forma acidulazotic. ceste reac%ii sunt deasemenea catalizate (n norii foarte olua%i, unde'erul, manganul,amoniacul "i eroxidul de oxigen sunt rezen%i.

III.3. Transformarea NOx şi SO2 n aciziciditatea reciita%iilor acide deinde nu numai de ni&elul emisiilor, ci

"i de amestecurile de c!imicale cu care interac%ionează #-2 "i

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

11/18

ceastă reac%ie se roduce la o rată areciabilă "i se crede că estesingura care contribuie la oxidarea -2 din atmosferă. ?adicalul !idroxil esterodus de fotodescomunerea ozonului "i este considerat ca 'ind foartereacti& cu multe secii.

=aza de solu%ie

n faza de solu%ie, dioxidul de sulf există ca trei secii$A#)IB*C8A#-2)sol*C7A#-3 C7A#-3 Cceastă disociere aare rin două rocese$1* #-2)sol*8 7#-32* #-3 )sol*8 7#-3#tabilirea ec!ilibrului deinde de factori recum 6ul, mărimea

icăturii, etc.-xidarea solu%iei de dioxid de sulf cu oxigen molecular se bazează e

un metal catalizator recum =e sau :n sau o combina%ie a acestora.-xidarea rin ozon este un roces mai areciabil, deoarece nu necesită uncatalizator "i este cu 1@ 1@ mai abundent (n atmosferă dec+t oxigenul

molecular. Erocesul de oxidare dominant este cel cu eroxid de !idrogen)format (n faza de gaz din radicali liberi*. ?eac%ia imlică formarea unuiintermediar ) *, osibil un ion acid eroximonosulfuros "i se etrece astfel$

1* #-3 72-28 72-2* 7 82#-4

III.3.2. NOx!=aza de gaza "i la dioxidul de sulf, cel mai mult contribuie la formarea acidului

azotic reac%ia curadicalii !idroxil. ce"ti radicali sunt foarte reacti&i "i abunden%i (n atmosferă.

?eac%ia se roduce (n felul următor$-7

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

12/18

cizii din loaia acidă reac%ionează c!imic cu orice obiect cu care intră (n contact. cizii sunt substan%e c!imice corozi&e ce reac%ionează rinunere (n comun de atomi de !idrogen. ciditatea unei substan%e ro&ine dinabunden%a de atomi de !idrogen liberi (n momentul (n care substan%a estedizol&ată (n aă. ciditatea este măsurată e scara cu &alori de la @ la 14.

#ubstan%ele acidice au numere de la 1 la / cu c+t este mai mic numărulcu at+t substan%a este mai uternică "i mai corozi&ă.Eloaia acidă a de&enit o (ngriorare ecologică maoră de c+te&a decenii

 (ncoace. E+nă de cur+nd se cuno"tea u%in desre loaia acidă. u fostfăcute multe studii entru a se determina artea c!imică a acestei roblemeecologice. -amenii de "tiin%ă au sugerat ni"te teorii entru a exlica acestfenomen.

I".1. Efecte ale ploii acide asupra atmosferei

nii dintre constituen%ii oluării acide sunt sulfa%ii, nitra%ii,!idrocarbonii "i ozonul. ce"tia există ca articule (n aer "i contribuie laformarea ce%ii, afect+nd &izibilitatea. ceasta face delasarea di'cilă, (n

secial entru ilo%i. ea%a acidă (miedică deasemenea cursul luminii solarede la soare la ăm+nt "i (naoi. n zona arctică, aceasta afectează cre"terealic!enilor, care la r+ndul ei, afectează renii "i alte animale care se !rănesc culic!eni.

>fectele loii acide asura atmosferei

I".2. Efectele ploii acide asupra oamenilor

12

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

13/18

nele dintre cele mai serioase efecte ale loii acide asura oamenilorsunt roblemele resiratorii. >misiile de dioxid de sulf "i dioxid de azot dauna"tere unor robleme medicale recum tusea, astmul, dureri de ca, irita%iiale oc!ilor, nasului "i g+tului. n efect indirect al loii acide este că metalele

toxice dizol&ate (n aă sunt absorbite de fructe, legume "i (n %esuturileanimalelor. De"i aceste metale toxice nu afectează direct animalele, ele auefecte serioase asura oamenilor, atunci c+nd sunt consumate. De exemlu,mercurul, care se acumulează (n organele "i %esuturile animalelor, este legatde disfunc%iile creierului la coii, recum bolile e sistem ner&os, leziuni alecreierului, "i oate roduce c!iar moartea. ;a fel, un alt metal, aluminiul,

rezent (n organele animalelor, a fost asociat cu roblemele la rinic!i "irecent a fost susectat ca 'ind legat de boala lz!eimer.

Efectele ploii acide asupra sanatatii

I".3. Efecte ale ploii acide asupra copacilor şi solurilor

nul dintre cele mai serioase imacte ale reciita%iilor acide este celasura ădurilor "i solurilor. Eagube maore se roduc atunci c+nd acidulsulfuric cade e ăm+nt sub formă de loaie. #ubstan%ele nutriti&e aate (nsoluri sunt (ndeărtate. luminiul, deasemenea resent (n sol este eliberat "iacest element toxic oate ' absorbit de rădăcinile coacilor. stfel, coaciisunt sorti%i mor%ii, 'ind ri&a%i de nutriti&ii &itali, recum calciul "i magneziul.ce"tia sunt (nlocui%i de atomi de !idrogen inutili, care (ncetinesc fotosinteza.

13

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

14/18

Efectele ploii acide asupra copacilor 

n lus, (ng!e%urile se&ere ot agra&a această situa%ie. u dioxidul desulf, amoniacul "i ozonul rezen%i (n aer, rezisten%a coacilor la (ng!e% esteredusă. moniacul oxidează cu dioxidul de sulf, entru a forma sulfura deamoniu. ceasta se formează la surafa%a coacilor. +nd sulfura de amomiuaunge (n sol, ea reac%ionează entru a forma acid sulfuric "i acid azotic.

semenea condi%ii stimulează deasemenea cre"terea ciuercilor "i aari%iadăunătorilor.:onoxidul de azot "i dioxidul de azot, comonen%i deasemenea ai loii

acide, ot for%a coacii să crească, c!iar dacă nu au substan%ele nutriti&enecesare. oacii sunt adesea for%a%i să crească mult toamna t+rziu, c+nd artrebui să se regătească entru (ng!e%urile se&ere din iarnă.

>fectul loii acide asura coacilor constituie o roblemă maoră. #eare ca cele mai afectate sunt ădurile de conifere. cidul reac%ionează cusubs%antele nutriti&e necesare coacilor, cum sunt calciul, magneziul,otasiul, ceea ce (ngreunează !rănirea lor. ceasta face ca arborii să 'e maisuscetibili la alte fenomene$ nu mai ot rezista &+ntului sau greută%ii

zaezii. Eloaia acidă face să le cadă frunzele, iar coacii afecta%i au o culoarealidă, anormală.

Erin (ndeărtarea substan%elor nutriti&e din sol, loaia acidă (ncetine"tecre"terea lantelor, dar mai ales a coacilor. De asemenea, atacă coaciiintr6un mod mai aarte rin roducerea unor găuri (n deozitele de amidonale frunzelor, rezult+nd ete moarte, maronii. Dacă se formează mai multeastfel de ete, un coac ("i ierde abilitatea de a roduce !rană rinfotosinteză. De asemenea, organismele ot infecta coacul rin frunzelerănite. -dată slăbi%i, coacii sunt mai &ulnerabili la al%i osibili factori cumsunt infestarea cu insecte, temeraturi scăzute sau secetă.

I".#. Efecte ale ploii acide asupra structurilor construite de omEloaia acidă "i deozi%ia de acid FuscatG strică clădiri, statui,

automobile "i alte structuri ob%inute din iatră, metal sau orice alt materialexus entru o erioadă (ndelungată de tim la cariciile &remii. Eagubacorozi&ă oate ' foarte scumă, iar (n ora"ele cu clădiri istorice, tragică. t+tEart!enon6ul din tena, Hrecia, c+t "i a :a!al6ul din gra, India sedeteriorează datorită loii acide.

14

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

15/18

 Parthenon-Atena

Earticulele acide sunt deuse e clădiri "i statui, cauz+nd coroziunea.De exemlu, clădirea aitoliului din -ttaJa a fost dezintegrată din cauzaexcesului de dioxid de sulf din atmosferă. Eiatra de &ar "i marmura setransformă (ntr6o substan%ă făr+micioasă, numită gis, duă contactul cu

acidul, lucru care exlică coroziunea clădirilor "i a statuilor. Eodurile secorozează mai reede, "i industria rutieră, ca "i cea aeriană, trebuie săin&estească mul%i bani (n reararea agubelor roduse de loaia acidă.

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

16/18

Efectele ploii acide asupra pestilor 

>xistă c+te&a căi rin care c!imicalele acide ot ătrunde (n lacuri.nele substan%e c!imice există ca articule uscate (n aer, (n tim ce altele

ătrund (n lacuri ca articule ude, recum loaia, zăada, lao&i%a, cea%a. nlus, lacurile ot ' considerate ca ni"te Lc!iu&eteG ale ăm+ntului, unde estecondusă aa loilor ce cad e ăm+nt. Eloaia acidă, care cade e ăm+nt,sală substan%ele nutriti&e din sol "i oartă metalele toxice eliberate din solsre lacuri.

- altă cale rin care acizii aung (n lacuri se etrece rimă&ara, rintoirea zăezilor, c+nd acizii "i c!imicalele ătrund (n sol, 'ind urtate srer+uri "i lacuri. ceasta cauzează o sc!imbare drastică a 6ului lacurilor.>cosistemul ac&atic nu are tim să austeze brusca sc!imbare. n lus,rimă&ara este un anotim &ulnerabil entru multe secii, 'ind erioada dereroducere entru am'bieni, e"ti "i insecte. :ulte dintre aceste secii ("i

deun ouăle (n aă, iar sc!imbarea bruscă a 6ului este ericuloasă,deoarece ace"ti acizi ot ro&oca uilor malforma%ii sau ot c!iar ani!ila (ntreaga secie, din moment ce ace"tia etrec o mare arte din &ia%ăcircul+nd rin aă.

V!0oluii si %asuri (e co%.aere

0olu iiț

Pentru sto$area efectelor generate de cauzele naturale nu sunt solu2ii/ doar referitor laincendiile de $ădure/ $reenirea i interen2iile de localizare i stingere.

Pentru cauzele artificiale/ solu2iile a$ar2in autorită2ii de stat i autorită2ilor localeK Inăl2area i su$ra0năl2area cosurilor industriale J aceasta a dus $ractic la mărirea zonei $oluate/un co de ,;m $oluează ,;;m &n >urul lui iar unul de 1;;m $oluează #C3;;;m dar &ntrCun $rocent mai redus. *0ntul duce &nsă aceste emisii la sute i mii de m i $rooacă efectele $loiiacide &n altă zonă.K Introducerea de filtre recu$eratoare i de reducere a emisiilor &n atmosferă $recum i a altorechi$amente anti$oluante.K 8ehnologii noi cu consumuri reduse energetic.K 9educerea emisiilor $oluante la motoare/ trecerea la comustiili cu con2inut redus de $lum.

1/

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

17/18

K 8ehnologii alternatie energetice ne$oluante %hidro/ nucleare/ eoliene'K egisla2ie $riind $rotectia mediului.Ploile acide sunt un atentat la calitatea mediului. (onflictul ma>or este &ntre necesitatea $rotec2ieimediului i actiită2ile economice. +olu2iile $olitice $riind dezoltarea economică 2in contdeclarati de $rotec2ia mediului i mai $u2in &n fa$t de aceasta.

Distrugerea de azi o or $lati cei de maine.egile de Protec2ia ediului au a$ărut ca o necesitate de a $reeni i mai $utin de a re$ara.

M#suri (e co%.aere a ploilor aci(e

Incă din anul 1:,, (anada i +.7."./ au construit couri de fum &nalte de 3;;m lainstala2iile industriale $entru a $reeni $oluarea cu sulf i azot. Dar strategia Lcourilor inalteL nua dat rezultate scontate/ fenomenul $oluării fiind men2inut/ astfel că du$ă 1:!! &n +.7.". a$arlegi de interzicere a acestor construc2ii industriale neeficiente.In +.7.". i (anada &ncă din anii 1:!;C1:!1 există legi care reglează $ăstrarea curată a calită2iiaerului i circa 1;;; sta2ii de monitoring $rin care se su control i se su$raegheaza calitatea

aerului."stăzi in lume se folosete tot mai mult cărune cu con2inut scăzut de sulf/ iar inturnătorii se $ractică tehnologia clasică de ca$tare i alorificare a fluxului de +O# i conertirealui in acid sulfuric. In cazul emisiilor de azot se reglează carura2ia/ căut0nd să se res$ecte celetrei tre$te de calitate a aerului calitatea dorităCacce$tailă i tolerailă.

7na din măsurile eficiente de comatere a $loilor acide constă in utilizarea de catrecontroalele electrice/ care im$iedică emisia de +O#/ eit0nd formarea $loilor acide.

a noi &n 2ară nu există instala2ii de transformare a +O# &n #+O4/ nici scruere/ ci sefolosesc filtre cu sac care nu realizează o re2inere integrală a im$urită2ilor.In 2ara noastră/ &ncă din 1:66/ sCau identificat circa !4 de surse de $oluare/ dis$ersate in 4; centreindustriale. Dintre acestea doar ,; folosesc electrofiltre/ rar filtrele de sticlă siliconizată/ care

sunt echi/ necesit0nd re$ara2ii i modernizări. +e tie că un electrofiltru reduce concentra2iareziduală de $raf $0nă la #;C3;mgMm3.Inte$rinderile care folosesc electrofiltre/ eneficiază de Lmaterii $rimeL $rin recu$erarea

lor/ de exem$lu faricile de ciment -rao/ 8urda/ care $ot recu$era #4C#6 tone cimentMzi.O altă măsură de eitare a $oluării i formării $loilor acide constă &n am$lasarea marilor

inte$rinderi industriale $e terenuri cu conditii faoraile de auto$urificare/ sau la zeci deilometri de orae/ cum e cazul centrelor urane/ Oneti/ Doiceti/ edgidia/ construite du$ă1:!,.

In $ers$ectiă se or folosi i la noi in 2ară instala2ii de ca$tare i e$urare a gazelor dincocserii i cu$toarele electrice.

Pe iitor 9om0nia a căuta să reducă emisia sus2antelor $oluante in zonele LcaldeL/ $entru a reusi &ncadrarea &n normele na2ionale i interna2ionale de calitate a aerului i aliniereala $rogamele mondiale de $rotectie a mediului incon>urător.

10

8/20/2019 Atestat 2003 Bun

18/18

BIB1I*GRA2IE

 Angelescu A, Ponoran I., Ciobotaru V ./ "Mediul ambiant şi dezvoltarea durabilă" / Ed. ".+.E./-ucuresti #;;,.

 Dr.Gheorghe Mohan; Dr.A. ArdeleanC "Ecologie si protectia mediului" Ed. L+("I7L/-ucureti/ #;;3.Gârban, Z./ “Biochimie”/ 8imioara/ Editura Orizonturi 7niersitare/ #;;4. Jeannie L. teele, !urtis . Meredith, Charles "e#$le/ “ectura şi scrierea pentru dezvoltarea g!ndirii critice”/ (entrul Educatia #;;;N. %egulescu M., Vaicu# L., Ianculescu ., "Protecia mediului #ncon$urător" / Ed. 8ehnică/-ucureti/ #;;3. P&r&u'anu V., Ponoran I./ "Economia mediului" / Ed. +li/ -ucuresti #;;!.Vi'an ., Angelescu A, "Mediul incon$urător-poluare şi protecie" / Ed. Economică/ -ucureti#;;;./333hp:44555!co%une!ro464e%a7consulana4icon84

1