Arh im. TlîOFlL PÂRÂIAN

hm&at ap*$ 1. F^*fifW^ dttii Ete^y

gttttt* pimil^te a secuiului al XTX-ka, Colecia jianu,

f&ngWfe autorului de j* ^ot* jj TV-* Msrius (^f -ale apniia în ajl:J.naarc tit

AKHTVA Ot II .TUKAJ . ROM,ANA

Uvriere* CIP a Bib&OK*:» NariiWc a Rn^im-i-TkOFIL arhin.Mdfh

Maka llomnutui - kaiu[ dr BMnâ a J qrjgfax^j /athinHodHLTwhl^ - g^KWa: tttcurj 1- i oJ-2003

'

{BiLlioteca «stddkMdy

lSliM 973-Bfi182-l-5

£ HiiLuia KIKOMMO t.luj-Xapu™, sîr. nâmWitei nr 15 aj> 11td. D740IK7109, jft&ft ttkori^i&ia

'

ARHIM. TEOFIL FRÂIAN

Maca Dom™ -»

tiaft apruta cu binecuvântareaÎ..P.S. Nieolae Corîieanu,Mitropolitul Banalului

Ediie îngrijit de Fabian Anton

Cuvânt îra.nte ce IeromonahSerafim Gheorghe Ptrunjel

PuiLfalS rJd Mihaî Ne-amu

22 _ Hi.n-,mftropol>. IjSLdov^ sibucovineT

B'BLWjPCA ECUMENICA

JDUMITRU STAW.LOAE"I

COLECIA^IBUOTCCA ORTODOXA" 4PABP rr t

T,™M,TOOPOLrrUL BANATULUIl ESTE COORDONAT UE PAB1AN ANTOJV

Cuvânt

ARfTTVl. Tjluhl PArAtan

Printele Teofil sa nscut într-un $0 înapropiere de Sibiu, numii Toprcea, din prini plugari,fiind cei mai mare dintre patru frai, i-a începui viaacontient ca nevztor, ceea ce înseamn ca ,wj nscutnevztor, între 1935-1940 a urmat o scoal special laCluj, pe care a fost nevoit $~o întrerup doi ani din cauzarzboiului, apoi a fcui o clas la o scoal special laTimioara, dup carer între anii î943-1948 a urmailiceul, pe atunci Colegiul „Diaconovici" din Timioara,liceu pentru râztori Intre 1948-1952 a urmat InstitutulTeologic din Sibiu, luându-i licen în teologie. LaMnstirea Sâmbta a venit la 1 aprilie 1953 i înacelai an a fost tuns în monahism de mitropolitulNicolae Blan. în 1960 a fost hirotonit diacon în modexcepional de mitropolitul Nicolae Colan, iar în 1983 afost hirotonit preot de înalt Prea Sfinitul Antonie,Mitropolitul Ardealului. în 8 septembrie I9S8 a primittreapta de Arhimandrit,

Acum printele e în mnstire de 43 de ani i sta,cum spune, într-un lor unde „iî piace", tot el numindmnstirea: „Poarta cerului 11

, „Tinda Raiului \ „Casalui Dumnezeu" si „Locul împlinirilor", bmurându-se cDumnezeu l a ales i l a primit s stea într-un astfel deloc.

Duhovnic pentru monahi i mireni

Se tie c marii notri duhovnici se gsesc îngeneral în mnstiri., aceste „Case ale lui Dumnezeu"fiind locuri de. o mai ?nare prezen a Duhului luiDumnezeu, locuri deasupra crora i în care mai mult caîn alte pri plutete Duhul lui Dumnezeu. Im mnstirivin de cefe mai multe oii oameni mai mult sau mai puinîmpovrai de pcate pentru a se despovra de eh si a seumple de Duhul lui Dumnezeu. în aceast lucrare

7

credincioii suni condui, ajutai de duhovnici, mai ales

în Sfânta Tain a Spovedaniei, duhovnicii fiind, aa cumle spune i numele, oameni care -l poart si l împrtescpe Duhul Sfânt tuturor celor dornici de desptimlre iîndmnnezeire.

Cei ce vin în acest scop la Mnstirea Brânca-veanu întreab de obicei de printele Teofil. El, deilipsit de vedere, este luminat de Dumnezeu cu luminacunotinei, pe care este gata s-o împrteasc tuturorcelor ce o cotit. Printele este cutat deci pentru aîmprti lumina, pentru c este un om al bucuriei, unom gata sâ-ifacâ i pe alii s se bucure, Printele Teafde cutat i pentru felul în care îl înelege i îl prezint peDumnezeu. i acest Dumnezeu e „milosttv i iubitor deoffflieni", are „mil i îndurri", U ateapt mereu pefiecare fiind gata a-l „miluiasc i s-l mântuiasc ".

Dumnezeu, aa cum îl înelege printele Teofil este de fapiDumnezeu Cel propovduit de Biseric, Cel prezentat desfintele slujbe. Care ateapt pe fiecare pentru c„dragostea Luifa de cel mai mare pâcfrjx e nud maredecât dragostea celui mai mare sfântfa de El".

A. Duhovnic pentru clugri

înainte de a arta ce înseamn printele Teofilpentru majoritatea credincioilor trebuie s ne oprim larelaia lui de duhovnic cit fiii sufleteti din mnstirea alcrei membru este.

Printele Teofil este duhovnicul obtei mnstirii

Fiind aciun la vârsta unei depline maturiti duhovniceti,

el are deja format o vast privire de ansamblu asupraînsemntii monaltismului, asupra modului în care trebuies se coinportâ cineva care vrea s mearg pe aceastt tde, are o metod de lucru, nite principii pe care tecere respectate de toi cei ce vor s vieuiasc în

AllHJM. TliOl-lL PAltflAN

mnstire i care, în fond. nu sunt doar ale lui, ci suntale Bisericii Am afirmai deja c printele are mareîncredere în buntatea iui Dumnezeu,. în iubirea Luifade noi, dar printele insist pe faptul c Dumnezeu îliart pe cei care se pclete, pocina însemnândprsirea pcatului El afirm cu trie c Dumnezeu edispus i se bucura s primeasc pe oricine, cu condiia,îns, ca acestas rup cu viaa de pcat de mai înainte i„s duc o via pe care s o poat binecuvântaDumnezeu si pe care o binecuvânteaz de fapt".

Ca duhovnic al mnstirii priniek Teofil îiprimete pe toi monahii ce în lupta duhovniceasc vor sfie povuii de dânsul. Din pcate, în condiiile destul delibertine ce se constat astzi chiar i în mnstiri?neexistând o constrângere, muia' îl evit pentru a vieui dupbunul lor pitic, lucru ce duce la scderea nivelului

duhovnicesc-maral din mnstire, la scderea prestigiului

montdiLimului Cei care vor .s fie îndrumai de printele

Teofil trebuie s tie c ei urmeaz s împlineasc ceeace le cere duhovnicul, c el trebuie ascultat, c unclugr trebuie s asculte, nu s negocieze în problemaascultrii Cei îndrumai de printele Teojil trebuie s fienelipsii de la sfintele slujbe, trebuie s-i împlineascdatoriile la locurile unde suni pui, s nufac nimicfrbinecuvântare, s lucreze oriunde sunt pt4i ca pentruDumnezeu, „.s fac fiecare lucru ca ultimul din via isingurul prin care se mântuiesc". Astfel, toi cei care

sunt sinceri în relaia lor cu duhovnicul, foi care îi

urmeaz sfaturile nu se poate s nu ajung la bine. Se iconstat c, în mnstire, cei ce sunt iubitori airugciunii, cei care-i împlinesc corect datoriile sunt în

general tocmai aceia care se spovedesc la printele

Teofil. Ceilali, de. obicei, îl evit sau, în cazul în care

dânsul le atrage atenia pentru ceva, sunt gaia a spune

Matta Domnului — RaimJ di tain si ntiodcxki 9

nu c le vrea binele, ci c are ceva cu ei. Printele chiarafirm c, dac cineva e prieten cu el, acela e „omcumsecade '\ Spune mai întâi despre sine c e „amcumsecade '\ i o spune si despre prietenii lui - monahisau mireni Am inut s menionez acest lucru care unorale-ar prea o lips de smerenie. Printele Teofil îns

vrea s fie realist, iar smerenia lui i a altora considerc nu trebuie s fie afirmarea unor lucruri de cele maimulte ori necrezute chiar de cel care le spune, ci

smerenia trebuie s izvorasc din adevr. Spre exemplu:nu trebuie s ne afirmm ca fiind smerii, ci sfimfr ane afirma sau, mai corect, spre exemplu, când ne spunem

numele, s nu adugm i „pctosul " pentru a artasmerenie, ci s-l spunem doar corect, neînsoit de alte

cuvinte ce nu fac parte din el i dac avem pcate, s lemrturisim si s ne pocim pentru ele în faa luiDumnezeu, nu a oamenilor (precum odinioar fariseii

-

aspru mustrai pentru aceasta de ctre Mântuitorul).

înc un lucru ce ti mir pe muli: printelui

Teofil nt-i este team c mt o s ajung în rai. i nu-ieste team nu pentruc arface nite lucruri excepionalecare l-ar îndrepti s mearg în rai, nu, ci pentru cduce o via corect, se raporteaz la Dumnezeu va laDumnezeu, face tot ce depinde de el i este contient cneputinele, lipsurile noastre le completeaz marea iubire

a lui Dumnezeu, Cel care ne iubete mai mult decât

putem noi înelege. E o concepie dttoare de ndejde

pentru noi toi, o concepie izvorând din intimitatea cu

Dumnezeu înc din viaa aceasta.

Printele Teofil mai este i un om al unui mareecliilibrur Nu urmrete nici pentru el, nici pentru alii

performane, lucru care de multe ori urmrit duce la

mândrie, ci dorete trirea unei viei pe care s o poatbinecuvânta Dumnezeu. Nu e împotriva performanelor,

10 Ari HM. TeofilFrjan

dar tie c ele sunt pentru oameni de performan, iaracetia nu .uifit cei mai muli, ci sunt dintre cei puini

Cu toata aceasta deschidere, rezultatele printelui

nu sunt excepionale.. Sigur, rolul iui e mare în czui în care

cineva m ias îndrumat, sftuit de dânsul dare foarte mic,chiar inexistent, în cazul când cineva îl ocolete, lat

aadar valoarea duhovnicului redusa la putina de

preuire a ei de ctre ceilali, iat c pe om mi-l poiajuta decât dac el vrea s se lase ajutat. Cu toateneajunsurile îns, printele Teofil, având o personalitate

puternic, se impune nu mimai în contiinele ador ce-i

asculta, ci de multe ori i desigur, mult mai încet, i înale celorlali, influenta sa simindu-se in viaa întregii

mnstiri.

B. Duhovnic pentru mireni

Cum deja am afirmat, când cineva din afar vine la

mnstire pentru folos dulimwicesc, pentru spovedanie,

întreai) de obicei de printele Teofil. El singur ti primete cu

bucurie pe toi cei care vin i se bucur s-i ajute pe taicei care-l solicita.

Dac printele are o marc. deschidere în vedereamonahismului în ce privete viaa clugrilor, aceeai

deschidere se constat din partea sfiniei sale i în ce-iprivete pe laici. Printele se strduiete s-i îneleag

pe mireni în situaia lor de oameni care triesc în familie

i societate, având rspunderifa de acestea. El tie cmirenii au o altfel de via decât monahii i trebuietratai ca atare. Nu li $ poî cere laicilor lucrurile pecare le jac clugrii, cum de fapt nici invers nu se

întâmpl.

Celor ce vor s fie îndrumai de el în cele alecrediuei, printele le pretinde totui o via cretinadevrat, o real relaie cu Dumnezeu, le pretinde un

Maica D&mnuim — R^ii/J dr tain al ortodoxiei

program din cinci puncte pe care cineva, respcctndu-Leste angajat in relaia cu Dumnezeu.

Primul punct de program e prezena la biseric,la Sfânta Liturghie, în duminici i srbtori, pentru cacolo ne aflm în cuprinsul împriei lui Dumnezeu, neîmprtim de binecuvântrile Lui, date nou prinmijlocire preoeasc, slujim împreun cu slujitoriisfinii, aducând lui Dumnezeu cântare i închipuinduApe heruvimi, fiind defapt i împreun cu ei Pentru c înbiseric, fiind împreun cu ceilali cretini, ne putemruga împreun , întrim comuniunea noastr întreolaiti cu Dumnezeu, constituindu-ne ca Trupul cel viu al luillristos. Pentru c în biseric, în timpul sfintelor slujbe,suntem în „Cerul cel de pe pmânt", ne pregtim pentruatmosferei din venicie, pregustm buntile viitoare. Celrtire nu tnerge la biseric nici nu e considerat de printe„credincios", far dac cineva vrea s fie credincios, m„Ziua Domnului" trebuie s fie neaprat acolo unde vreaDumnezeu s jie. Se înelege c cei fxtlnavi^ care nu yotîmplini aceast obligaie, sunt scutii de ea.

„S începi ziua cu Dumnezeu i s-o sfâreti cuDumnezeu" este al doilea punct al programului, careconcret insearjinâ rugciuni de diminea i rugciuni desear, aici incluzând i rugciunile înainte i dup mejte.Aceasta pentru ca, în momentele principale ale zilei,credinciosul s se pun în faa iui Dumnezeu i subprotecia Lui, s tie c tot ce face este cm ajutorul luiDumnezeu, c tot ce are vine din darul fui Dumnezeu.Când nu se poate mai mult, cel puin un minimum decinci minute acordate fui Dumnezeu, oricât de „grbit"sau „ostenit" ar fi omul, -i prea mult. Dac cinevacrede în Dumnezeu, nu se poate s nu aib i un timpanume pentru Dumnezeu.

12 AHH1VL TEOHL I jâRAJAN

Al treilea punct este „citirea a dou. capitole din

Noul Testament în fiecare zi "> pentru c nu are cinevaputina de a se raporta ia Dumnezeu fr a ti cevadespre El, despre modul în care poate intra în legtur

cu El.

„Rugciunea de toat vremea" e al patrulea. punct

al programului. Aceasta pentru ca omul e o fiina

gânditoare i toate (de omului jx7n1e.se de la gândul omului,Pentru 0 nu noi ne mântuim, ei Ilrîstos ne inântuicte,cerem aceasta printr-o rugciune scurt: „ Doamne lisase

Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miiuiete-mâ pe mine

pctosul (pctoasa)", rugciune pe care o repetm

mereu în minte încercând sâ o uium cu respiraia pentru

ritmicitate.

Ai cincilea punct este „Postul" dup rât-uluialaBisericii Ortodoxe, care se face în vederea disciplinrii

noastre interioare, disciplin pe care o urmrim i prinrugciunea de toat vremea.

Cu acest program printele mai conjug i unîndreptar de viat pe care ti ddea fjrintele Arsenic Roca

i care eformai din cinci puncte; t. „O.zigen", adic viadus într-un aer cât mai curat; 2. „ Glicogen " - se refer lao hran raional: 3. „Somn" - printele Arsenie, având

i cunotine medicale, spunea c avem nevoie de celpuin ase ore de somn continuu în 24 de ore pentru a

putea lucra la capacitatea noastr real; 4. „S-i

pstrezi hormonii" - adic s duci o via sexualcore.ci, nefcând risip de energie sexual i 5, „S aiconcepie de via cretin " - adic viaa s i-o pui înslujba lui Dumnezeu dup rânâuiata Bisericii Ortodoxe.

Odaia cu acestea i pe lâng ele, printele Teofilcere credincioilor s se îmbunteasc prin SfântaSpovedanie, sâ ocoleasc toate pricinile de pcîuire i,

mai ales, sprseasc pcatele în orice chip arjî ele. înlegturâ cu spovedania, le cere credincioilor s se

Mzi£,i Domnului — Kaiut de tain al urtftdnxins 13

spovedeasc de cel puin patru ori pe an, afirmând mereu

c „nu are încredere în spovedaniafcut doar o dat pean ", de multe ori poaie doar ca obicei religios. Celor

râvnitori printele le recomand spovedanie i, dac duco via superioar, împrtanie cât mai deas. El nuinsist prea mult pentru o împrtanie deas, ciateapt o dorin a oamenilor de a duce o viasuperioar, de a se curai de patimi eî vrea ca oamenii

s se spovedeasc i împrteasc na dintr-o modreligioas, ci dintr-o dorin fierbinte de a fi mai buni ide a se uni cu Hristos.

Celor ce vin cu pcate grele, cu patimi, printelenu le d canoane aspre sau ani muli de c.anonisire, cicere în primul rând prsirea pcatelor i o via dupvoia lui Dumnezeu. Dup ce omul s-a schimbat în bine,printele îl dezleag tiind c i Dumnezeu îl iart i nucere o pocin penmt toat viaa,, ci o bucurie dincredin, din încrederea în buntatea lui Dumnezeu.

Chiar în ce privete pocina, printele este pentru opocin eu bucurie, cu încredere în buntatea luiDumnezeu care „se bucur de un pctos care sepociete mai mult decât de 99 de drepi care n-aunevoie depocin

Printele Teofil i tinerii

Intre monahi i mireni printele acord o mareimportan tinerilor, iubete tinerii i e iubit de t, Sespune c prietenii sunt cam la fel de buni sau de riy iarasta înseamn c printele e cam la fel de tânr ea tineriipe care-i iubete. $i dac asta nu se poate în ceea ceprivete vasul de lut ce se învechete, se poate i este orealitate în ceea ce privete sufletul

Printele Teofil se bucur mult de tineri, sebucur pentru c tinerii suni modelubili. Un btrân deja

J4 Arhîm, Teofil FAkAian

a devenit ceea ce este, pe când un tânr urmeaz sdevin, are un suflet tânr, are capacitatea de a sedepi i^de a se dând i poate Ji modelul.

In condiiile create dup 1989, printele Teofil ecutat de un numr de tineri mereu în cretere, tineridoritori s vieuiasc orientându-se dup Evanghelia iuiHristos, dotitori m*ipun viaa în slujba Iui Hristos.

La cererea tinerilor, îndeosebi a studenilor,printele cutreiera asemenea unui apostol toate martieorae ale (arii, inând conferine în care ie prezintdiferite teme din punct de vedere cretin. Ie prezint viaacretin, bucuria, împlinirea dintr-o via dus mcomuniune cu Dumnezeu, le rspunde la toate întrebrilei frmântrile, le d sfaturi în ceea ce privete viaareligioas pe care ei trebuie s o duc într-o lumeorientat dup principii necretine. Printele nu crede ccei care asculta conferinele reuesc s rein i apoi spun în practic muh din ce li se spune, dar se bucurcând vede entuziasmul celor care îl ateapt. Mergepeste tot cu bucurie, în sperana c i puinul ce varmâne din ceea ce seamn el va da rod i îi va întri fncredin pe cei ce ascult. Muli dintre aceti asculttoriU caut apoi pe printe lu mnstire, vin pentru a sespovedi, pentru a-i orienta viaa dup Hristos.

Duhovnicul ctre duhovnici

E minunat a vorbi despre anumii oameni desprecare poi spune multe lucruri frumoase. Am vzut multerecomandri ale printelui Teofil ctre oameni. Dar oarece ar avea el de ,\pus ctre fraii Iui, chivernisite ri desuflete, ctre duhovnici?

Mai întâi le-ar spune c trebuie s fie ceea ce secheam, tulk duliovnici, asta însemntid oameni purttoriiîmpârtâitori de Duhul Sfan, nu simpli funcionari

[5

bisericeti, iar pentru a fi duhovnici reali trebuie $â-i punîntreaga via în slujim lui Dumnezeu i a oamenilor, s-â sedebaraseze de orice lucru care L-ar împiedica pe DuhulSfânt s sufle în i din ei

Le-ar mai spune c pentui a spovedi i îndrumape alii corect trebuie ca mai întâi s se spovedeasc eiînii, s-i aib ei înii duhovnici de care s asculte.

Pentru a reuisfac o spovedanie cares duc laîmpuinarea pcatelor, s urmreasc a da credincioilormeredere în buntatea lui Dumnezeu, înfptuic El vrea s-iridice din cdere,, s nu dea canoanele doar ca pedepse,ci pentru a-l ajuta pe cel penitent s se curee de rele, sdea canoanele ca i cum i le-ar da lor sau celorapropiai lor, sfie buni i s-L prezinte pe Dumnezeu cai'at iubitor, dar s nu dezlege acolo unde nu seîmplinesc condiiile dezlegrii, unde nu se prsetepcatul, unde Dumnezeu sigur nu dezleag pentru catunci nu vor împuina, vi vor înmuli pcatele.Duhovnicii s duc ei înii l s pretind icredincioilor o via cretin, s aib uncomportament oriental dup Dumnezeu, s se poarteîn toat vremea i în tot locul aa cum s-ar purtaUns tos dac ar fi în situaia lor. în cazul în careduhovnicii vor ti cu adevrat i se vor strdui s-iajute pe credincioi s se despiimeasc, dac întreprinii duhovniceti i fui sufleteti va exista ocomuniune, sigur vorfi cretinii mai buni

Concluzii

Printele Teofil este un om al bucuriei Se bucurmult de darurile aduse de credina în Dumnezeu. Totui,mulumirea Iul în ceea ce privete roadele aduse deactivitatea lui de duhovnic nu este prea mare. Arecontiina c seamn în pmânt pietros. E drept suni

16 Arhim, Troph, P.ArAian

oameni care, ajungând la ei reuescs îi schimbe viaa,sâ triasc cretinete, dar acetia suni, totui, puini Ceimai muli ajung la mnstire împini de necazurile de care ardoris scape, darnu vors se schimbe, se plâng, cer alinare,dar nu pot elimina pricinile greutilor care de multe ori se

gsesc în viaa lor supusa pcatelor. Concluzia printeluiTeofil este c nu poi ajuia pe cineva dac nu se las elajutai. Nu poi schimba pe. nimeni, schimbarea o f>oalefaceDumnezeu dac i omul e deschis. îns nki Dumnezeu nuschimb pe cineva cufora, cu atât mai puin un om. Sfatul arfi ca oameniis xe lase îndrumai, ajutai, s doreasc sâ se„depeasc i s se druiasc", sâ se încadreze înrânduiala Bisericii, sfie sinceri cu Dumnezeu, cu ei înii icu duhovnicii lor.

Tuturor, printele Teofil le spune c din relaia cuDumnezeu izvorte fericirea, ca din credina adevratizvorte bucurie, c Dumnezeu st i ne ateapt pe fiecares intrmi s ne veselim fa ospul credinei

IeromonahShrafim Ghkorghe Ptrunjel

M-am nscut în 3 martie 1929, în satulTopârcea de lâng Sibiu. Prinii

mei, loan Paraian i Elisabeta Parian (nscutRuda), au fost agricultori. Sunt cel mai maredintre patru frai,

In viaa, contienta am intrat fr vedere,In aceast situaie, coala primara am fcut-

o

intr-o coal speciala dc nevztori din Cluj,unde am urmat cinci clase între anii 1935-1940,Tn 1.940, din cauza evenimentelor de atunci,

am întrerupt coala, rmânând în casaprinteasc vreme de doi ani, In toamna anului

1942 am reluat coala, tot la o coal special,în Timioara, unde am urmat clasa a asea. în1943 am început studiile gimnaziale la liceulCD, Loga din Timioara, liceu de vztori,unde am urmat opt clase, respectiv gimnaziul

liceul. Dintre acestea, ase clase le-am urmattar frecven, iar dou participând la cursuri{clasa a zecea i a unsprezecea).

In toamna anului 1948 am terminatliceul i mi-am luat bacalaureatul i tot atunci

18 Arhim. Tlîofil PAhAiax

m-am înscris la Institutul Teologic de graduniversitar din Sibiu, Facultatea de Teologie de

âStâzî — unde am studiat vreme de patra ani,între 1948-1952. Sunt liceniat în teologie. La 1

aprilie 1953 m-am încadrat în obtea monahala Mnstirii Brâncoveanu de La Sâmbta deSus, unde am devenit monah în 15 august1953, primind numele de Tcofîl. In 1960

7în 15

august, am fost hirotonit diacon de ctrevrednicul de pomenire mitropolitul Nicolae

Blan. Dup 23 de ani, in 13 mai 1983, iasrbtoarea „Izvorul Tmduirii"\ am fosthirotonit preot i hirotesit duhovnic de ctreÎ.P.S. Antonie Plmdeal. în 1988, în 8septembrie, am primit gradul i distincia dearhimandrit.

Un punct de referin în viaa mea 1-aconstituit întâlnirea cu printele Arsenic Hocade la sfâritul iui august 1942. Doream atuncisâ rmân în mnstire, dar nu s-a putut dinmotive obiective. Printele Arsenie Boca mi-

a

pus in atenie rugciunea cu care se mântuiesc

clugrii: „Doamne, lisuse liristoase, Fiul lui

Dumnezeu, niiluiete-m pe mine, pctosul!"

si m-a îndemnat o fac cu gândul i lipsit derespiraie, în felul urmtor: între respiraii szic „Doamne'*; trgând aerul in piept sa zic

„Tisusc Hristoase, Piui lui Dumnezeu" i dând

Maica Dmmulut — îLu'ttf de tmta ol vitodoxid 1

9

aerul afar din piept s zic „Miluieste-rn pemine, pctosul!".

Pe parcursul a aproape 40 de ani, l-am

avui ca îndrumtor spiritual, în cadrul

mnstirii, pe printele Serafim Popeseu,duhovnic i preot al mnstirii noastre*

Tn situaia special pe care o am pelâng cultura oficial din coal, mi-am

agonisit multe cunotine din cri, dintre caremulte mi le-au citit prietenii si colegii. Uneledm cri — pri importante din Yilocalit — le-amtranscris în sistemul B raiHe dup dictatul celorapropiai. In ultimii 20 de ani am lucrat multcu înregistrri pe band magnetic — benzi sicasete - pe care le-am studiat în folosul meu paf altora.

In cadrul mnstirii am participat ladumnezeieti le slujbe ale Bisericii în calitatea

pe care am avut-o, desfurând i o importantactivitate predicatori al a.

In condiiile de libertate de contiin ide cuvânt, am inut cuvântri în biserici i slide cultura, ca invitat în special al studenilor, în

mai mult de 40 de orae din ar. De pe urmacuvântrilor i conferinelor inure s-au realizatase cri, dintre care dou au aprut laTimioara, în editura Arhiepiscopiei Ortodoxe:

20 AttMiM. TliOl lL FAMlAN

Gânduri hune pentru gânduri bum i Prescuri pentrucuminecturi.

Ca activitate publicistica am colaboraila: Telegraful Român de la Sibiu, la revista

Mi/ropâlia Ardealului^ k revista tnvktt, laPorunca iubirii, la revista Altarul Banatului, unde

am tiprit câteva predici i articole. Laîndrumtoare bisericeti, la revista Hpijama; amdat interviuri pentru diferite *iare | reviste, amparticipat la emisiuni radio i TV.

Toate le-am fcut îri ndejdea binelui i

a înmulirii bucuriei,

Arhim. THOFÎL FÂRiAN,Man tirea Brânco\x»nu,&ittb&t de Sus, Braov

msm w Bima a maicii wmnvm

Manflstineii Rrâacoveanu..

21 noiembrie l (J'J7

ka slujba Sfanului Maslu este oalctuire,

o rugciune ctre Maica Domnului, cu

urmtorul cuprins:?,Pe ti ne, preacuratul palat al

împratului ceresc, ceea ce eti multluckt, te

rog, cur-mi mintea mea cea întunecata cu totfelul de pcate i o f loca înfiumuseat aldumnezeietii Treimi, ca s kud si s mrescputerea ta i mila ta cea nemsurat, fiind mântuit

eu, netrebnicul robul cau."

Aceasta nigciune- ne pune în atenie

mreia Maicii Domnului. O numim pe MaicaDomnului „palat preacurat al împratului ceresc",

o numim pe Maica Domnului „muldudat".

Dorim ca prin mijlocirea Maicii Domnului s fiecurit mintea noastr „de tot felul de pcate",

dorim sa fie fcuta mintea noastr „lca

înfrumuseat al dumnezeietii Treimi". Cerem

iiceasta „ca sa laud i s mresc puterea ta i milata cea nemsurat' \ Avem în vedere mreii ale

22 AAHJM. TEOi LL PARAI AN

Maicii Domnului pe care m le pune în atenieSfânta noastr Biseric, dar pe care noi nu leputem înelege i nu le putem preui la msura lorpentru c nu avem condiiile pentru a sta cuadmiraie în fala Maicii Domnului.

O tim pe Maica Domnului „palat alîmpratului ceresc", o tim

, ?multiâudat"

T otim mijlocitoare, infrumusetoaxe de suflet,rim c are putere i mil, tim c are mrire,tim c toate acestea trebuie luate în seam.Pentru toate acestea trebuie sa-i aducem laudaMaicii Domnului, dar nu putem face aceastapentru c lucrurile lui Dumnezeu nu pot fiînelese numai din puterea omului.

Maica Domnului este Maica Dumnezeuluinostru, este cea aleas de Dumnezeu ca prin ca s.vin în lumea aceasta Fiul Su, Este cea care L-apurtat în pântecele sau pe Mântuitorul lumii, estecea cate L-a nscut pe Cel ce este om adevrat iDumnezeu adevrat. Maica Domnului este mamaMântuitorului nostru i aLunci este mult ludat;nu este nimeni în lumea aceasta ca MaicaDomnului, nimeni nu are msurile MaiciiDomnului, Iar msurile Maicii Dornnului suntmari pentru c ea este în legtura cu Treimea ceadumnezeiasc, cu puterea care a umbrit-o, cuDuhul Sfânt care S-a pogorât peste ea, cu Fiul eii Dumnezeul nostru pe care L-a nscut.

Mifkd DommM — KiiuJ de tem ai Qrtfxlnxrici 23

Maica Domnului este loca al Preasrlntd

Treimi. Este mrirea a toat, lurnea, care din

oameni a rsrit si pe Cuvântul L-a nscut. Este

„mai înalta decât cerun Ic si mai curat decât

strlucirile soarelui75

. Este „mai cinstit decât

Heruvimii i mai mrita, iar de asemnare, decâtSerafimii", fiindc este Maica Dumnezeul lu

noscrtL Pe toate acestea noi le spunem prin cuvânt.

Am vrea s le înelegem cu gândul si s le trim cusimirea^ dar din puterea noastr nu putem face

aceasta decât la msurile noastre, si atunci cerem

de La Maica Domnului ajutor s Înelegem i sludm mrirea ei

Tputerea ei, mila ei.

Ar trebui s avem mereu astfel degânduri* mcar la srbtorile Maicii Domnului,cinci fiind acestea: Naterea Maicii Domnului —

in 8 septembrie. Intrarea în Biseric a Maicii

Domnului - în 21 noiembrie, Soborul MaiciiDomnului — în 26 decembrie, Bunavestire — în25 martie i Adormirea Maicii Domnului — în15 august. Dar noi ne întâlnim cu MaicaDomnului i în alte zile la slujbele noastre,când KÎccm: „Spirnântatu-s-au toate de

dumnezeiasc mrirea ta, ca tu, Fecioarneispirit de nunt, ai avut în pântece peDumnezeu Cel peste toate i ai nscut Fiu peCel rar de ani, pe Cel ce druiete pacetuturor celor ce ce laud pe uiic/V

24 AllHIM. TKOFILPRÂ1AN

Ne gândim k Maica Domnului în timpulsfintelor slujbe, cane! auzim: J?e preasfânte,curata, preabinecuvântata, manta, Stpânanoastr, de Dumnezeu Nsctoarea a purureaFecioara Mria, cu toi sfinii sâ o pomenim". Negândim la Maica Domnului când auzim la sfinteleslujbe; „Pe Nsctoarea de Dumnezeu p MaicaLumina, intru cântri cinstind-o, s o mrim/'.

Ne gândim la Maica Domnului când ni sespune; „Pe tine, preacuratu] palat al împratuluiceresc, ceea ce eti muldudatâ,". Ne gândim laMaica Domnului când se spun cuvintele: „Detine se bucura, ceea ce eti plin de dar, toatataptura, soborul îngeresc i neamul omenesc; ceeace eti biserica sfinit i rai cuvânttor, laudafecioriei, drn care Dumnezeu 5-a întrupat si pruncS-a fcut Cel ce este mai înainte de veci. C braultu - scaun 1-a fcut si pântecele tu mai desftatdecât cerurile 1-a lucrat. De tine se bucura, ceea ceeti plina de har, toata fptura, mrire iei". Negândim la Maica Domnului ca la ceea ce este maipresus de minte i de cuvânt, cci ni se spune:,JPe tine, Maica lui Dumnezeu, cea mat presus deminte i de cuvânt, care ai nscut negrit sub anipe Cel fr de ani, credincioii, te mrim."

Astzi, Ia srbtoarea aceasta, ne gândimla legtura Maicii Domnului cu Templul dinIerusalim. Templul din Ierusalim era un loca

Maica Damttttitfi - Rtfîui ck fain, ai {irtodoxiti 25

sfânt, ceea ce aveau evreii mai de cpetenie,

mai înalt, mai deosebit, un fel de cer pe

pmânt, un fel de loc în care se unete cerul cupmântul. Dorina evreilor era ca fiecare saiung la Templul din Ierusalim. Acolo, dupTradiia Bisericii, preasfânta Fecioar Mria astat 12 ani i a fost educat împreun cu altefecioare pân la vârsta de 15 ani.

Templul din Ierusalim era ceva deosebit,

dar în el era o încpere mai presus decât orice înaceast lume. Acolo era Chivotul Legii, în care

erau cele dou Table ale Legii, pe care erau scrisecele Zece Porunci, cm Toiagul lui Aaron, cateodrslise, era un vas cu man din cea care czusespre hrana evreilor în pustie, dup ce trecuserMarea Roie, când au fost eliberai din robiaEgiptului, erau doi heruvimi care aveau aripile

întinse peste Chivotul Legii... Acolo nu intra

decât o data pe an, singur, arhiereul.

In credina Bisericii noastre este iadevrul c Maica Domnului a stat în aceastîncpere vreme îndelungat, dei sunt unii carespun c lucrul acesta era cu neputin. itotui, Biserica noastr zice in alctuirile ei deslujb: „Ceea ce s-a hrnit în Sfânta Sfintelor,

celei îmbrcate cu credina i cu înelepciuneasi cu neîntinata feciorie, mai marele Gavriil iaadus din ceruri uicliinciunc".

26 ARHIM, TEOFIî. PAKJAN

Nu trebuie s fim incurcai m gândurilenoastre de astfel de nepotriviri, ci trebuie stim c, dac lucrul acesta n-a fost cu putinaîn chip obinui i, a fost cu putina în chip maipresus dc fire. în Epistola ctre Evm aSfântului Apostol Pavel este scris ca Domnulnostru lisus Hristos, Arhiereul cel venic, n-aintrat niciodat într-o Sfani a Sfintelor tcut demana omeneasca. i totui a intrat în SfântaSfintelor, în Sfânta Sfintelor pe care o închipuiaSfânta Sfintelor de aici, de pe pmânt. Sigur, aaa fost i cu Maica Domnului.

Maica Domnului, cea pregtit ca s-Lnasc pe Mântuitorul lumii, cea pregtit ca înpântecele ei s se uneasc firea omeneasc cufirea dumnezeiasca în Mântuitorul nostru lisusHristos, a intrat i ea în Sfânta Sfintelor - prinviaa ci, prin gândurile ei, prin mareiile ei, prin

darurile eî. A intrat în Sfânta Sfintelor care estesmerenia, pentru c la Bunavestire a zis ctreîngerul bincvestiton „Iat roaba Domnului, fiemie dup cuvântul tuf (Luca î, 38), iar SfântaEHsabeta i-a zis: „Binecuvântat este rodulpantecelui tauJ" (Luca 1, 42).

Toate acestea s-au întâmplat având-o învedere pe Maica Domnului, care este „mai înalidecât cerurile", i, dac este mai înalt decâtcerurile Bisericii noastre, dac este mai curata

Mafea Downfiftti — Rsiixide tain ai Qrted&xiii

decât strlucirile soarelui, sigur c prin aceasta aintrat in Sfânta Sfintelor nefcuta de mânaomeneasc — prin viaa ei, prin ceea ce purta însuflet, prin ceea ce z avut în gândurile ei când se

pregtea s nasc pe Mântuitorul, prin ceea ce agândit, prin ceea cc a simit când L-a purtat în

pântecele ei pe Mântuitorul lumii.

Maica Domnului, ea însi este Sfânta asfinilor, Sfânta mai înalt decât top sfinii. Lamsurile Maicii Domnuiui nu exista nici un sfânt.Noi aa o cinstim pe Maica Domnului : ca pe ceamai înalt dintre toi sfinii, ca pe cea mai aleas,

ca pe aceea ce este unic în lumea aceasta. Dacaea. a fost închipuit de Sfânta Sfintelor, deîncperea aceea din Templul din Ierusalim în carenu putea sâ intre decât o dat pe an. singurarhiereul, dac a fost închipuit dc SfântaSfintelor, atunci este ea însi Sfânt a StintelonBiserica noastr ne-o prezint ca fiind un „sicriuînsufleit", un chivot „Ca de un sicriu însufleit,ca de un chivot însufleit al lui Dumnezeu,nicicum s nu se ating mâna necredincioi lor, iarbuzele credincioilor, fr tcere glasul îngeruluistrigând, cu bucurie s zidi:

Arhim. Teofil Parâian

prezint Biserica, o inem în sufletul nostru cuevlavia câta o avem i ne silim s urmmexemplul Mmm Domnului în supunerea fa deMântuitorul, îtt grija fa de oameni, in tcereacare se desprinde din faptul ci avem atât depuine cuvinte ale Maicii Domnului în SfântaF.vanglielie. O avem pe Maica Domnului caexemplu de milostivire pentru cei ce au trebuinade ajutorul ei i

Ttiind c Maica Domnului nu

este numai mama Mântuitorului, ci i mamanoastr, ne gândim i la însuirile de mam pecare le are preasfânta Fecioar Mria fa decredincioii care fac ceea ce a zi s ea s faca, adicascult de Mântuitorul nostru Tisus Hristos,

S-I mulumim lui Dumnezeu pentruaceste daruri ale Bisericii noastre, sa mulumim luiDumnezeu pentru faptul c Maica Domnuluieste i mama noastr. Sa mulumim luiDumnezeu pentru faptul c avem pe MaicaDomnului mijlocitoare pentru binele nostru, samulumim iui Dumnezeu c avem pe MaicaDomnului ajuctoarea noastr. S nu uitam c„ceea ce poate Dumnezeu cu puterea, poateMaica Domnului cu rugciunea" i s avemîncredere in ajutorul ei. Sa-i urmam cât putemexemplul, ca s avem i noi parte debinecuvântarea Domnului nostru Ii sus Hristosacum i pururea,

Amini

Mina tirea Brancovesinu,fi .septembrie 1997

B intre îndemnurile pe care le primim lasfintele slujbe în legtur cu Maica

Domnului, cele mai obinuite sunt sa o pomenimpe Maica Domnii ui i s o mrim pc MaicaDomnului. Suntem îndemnai s o pomenim peMaica Domnului când ni se spune „Pe preasfânta,cutat, preabitiecuvântata, mrita, Stpâna noastr,de Dumnezeu Nsctoarea i pururea FecioaraMria cu toi sfinii s o pomenim", iar noi rs-pundem cu o rugciune:

,„Preasfânt Nsctoare

de Dumnezeu, rniluicte-ne pe noi 5î .

îndemnul s o mrim pe Maica Domnuluiil primim când ni se spune; „Pe Nsctoarea deDumnezeu i Maica luminii, întru cântrieinstind-o, s o mrim". De cele mai multe ori laacest îndemn rspundem cu o alctuire din veaculal V'lll-lea, o alctuire scris de Cosma Melodul icare s-a rspântii t în Sfânta noastr Biseric:

„Ceea ce eti mai cinstita decât heruviinii i mai

30 Arh im, Teofil PârAîan

maric rl de asemnare decar serafimii, care laristricciune pc Dumnezeu Cuvântul ai nscut, petine, cea cu adevrat Nsctoare de Dumnezeu, temrim",

Vorbim cu Maica Domnul ui i-i spunem:Da, Maic, te mrim! Te mrim pentru câ „etimai cinstita decât heruvimii" adic mai cinstitadecât cei care sunt în apropierea lui Dumnezeu,fiinele cereti care se numesc heruvimi i careaduc mrire lui Dumnezeu, Mai sunt si alte fiinepreamritoare de Dumnezeu, din imediataapropiere a lui Dumnezeu, serafimii. i zicemcâtre Maka Domnului: ,^Bti mai mrit, farâ deasemnare, decât serafimii" Eti mai presus deheruvimi, eti mai presus de serafimi, pentru c,,tara stricciune, pe Dumnezeu Cuvântul ainscut" i de aceea, pc tine, „Nsctoare deDumnezeu, te mrim".

Astzi am primit îndemnul s o mrim peMaica Domnului. Isiu ni 1-a dat cineva anume, cini l-am dat noi, când am zis: „Mrete, suflete almeu, pe cea ce s-a nscut din cea stearp, peFecioara Mria". Oare împlinim noi cum trebuieacest îndemn? O pomenim pe Maica Domnuluicu pomenirea cuvenit? O mrim pe MaicaDomnului cu mrirea cuvenita, ca i când ni s-arprea ca nu spunem destul, c nu simim destul

Maica Dot&tmltif — Raia/ iSr tain el ortodoxia

intru pomenirea i mrirea pe care le aducemMaicii Domnului?

Dup ce spunem cuvintele acestea deîndemn zicem* „Strin lucru este maicilor fecioria,strina este i fecioarelor naterea de fii,". Decidoua lucruri care nu se potrivesc unul cu altul

Nu se potrivete starea de mama cu starea deFecioar. Cineva nu poate s fie i fecioar imam. i totui, cineva a fost i fecioar i mam.Cine? Maica Domnului! i zicem: „Strin lucrueste maicilor fecioria, strin i fecioarelor natereatic tii, dar întru tinc

t de Dumnezeu Nsctoare,amândou s-au rânduit/ S T Maica Domnului anscut fiind fecioar, a rmas Fecioar i estepururea fecioar. Rste un lucru uimitor pentrunoi, un lucru la care poate c noi nu ne-am figândit, dar pe care ne înva Biserica noastr s-Igândim: c Maica Domnului este Maic purureafecioara. i zicem mai departe, vorbind cu Maica.Domnului: „Pentru aceasta (pentru c prinputerea lui Dumnezeu s-au rânduit aceste doulucruri intru tine, fecioria i naterea) toateseminiile pmântului, pe tine te mrim/',

Astâzi este o zi de bucurie, o zi debucurie care a început cândva i care nu sesfârete niciodat. Doi oameni evlavioi,sfinit, drepii, dumnezeietii Prini Ioachim iAna n-aveau copii. Doreau s aib copii i se

32 Arhim. TEOFrr. PARAian

rugau lui Dumnezeu s aib copii, Dumnezeuie-a ascultat rugciunea i le-a dat pe„preaslânta, cutat, preabinecuvântata, mrita,

Stpâna noastr, de Dumnezeu Nsctoarea ipururea Fecioara Mria". Le-a dat un copilcare avea s-L nasc pe Mântuitorul. Bucuriaaceea, a prinilor care doreau s aib copil iau primit pe Maica Domnului, nu s-a maisfârit pân acum i n-o s e mai sfâreascniciodat, pentru c fiica lor este MaicaDomnului i este mama noastr, a tuturor.

La slujba de astzi, de la SrbtoareaNaterii Maicii Domnului i in toate zileleurmtoare, pân la 15 &eptembrie

îspunem la

sfintele slujbe i cuvintele acestea, vorbind cuMaica Domnului: „Naterea ta, de DumnezeuNsctoare, bucurie a vestit la toat lumea. C dintine a. rsrit Soarele dreptii, 1 Iristos Dumnezeu]nostru. i dezlegând blestemul a dat bine-cuvântate, i stricând moartea ne-a druit nouviat venic". Aceasta îi spunem MaiciiDomnului —c naterea ei a vestit bucurie întregiilumi. Toi cei care credem în Maica Domnului nebucurm c tim de Maica Domnului, nebucurm c o avem pe Maica Domnuluiapropiat noua, ne bucuram c o avem pe MaicaDomnului ajuttoare nou, ne bucurâni ca oavem pe Maica Domnului ocrotitoare nou, ne

Makn DoMrtKf&J — Rxsijj/ tif ajttfi a/ ortodoxiei 33

bucurm c o avem pe Maica Domnuluimijlocitoare pentru noi, ne bucurm ca o avempc Maica Domnului rugtoare pentru noi.

Toate bucuriile credinei noastre, toate

bucuriile cretine; bucuria de Domnul Hristos,bucuria de învtura Domnului Hristos, bucuriadin jertfa Domnului Hristos, bucuria din învierea

Domnului Hristos, bucuria din înlarea Ia cer aDornn ului Hristos, bucuria din gândul la cea de-a

doua venire a Domnului Hristos, bucuria din tot

ce tim despre Domnul Hristos, bucuria dinSfânta Liturghie pe care ne-a lsat-o DomnulHristos, bucuria din Sfânta împrtire cu SfinteleTaine, cu Trupul i Sângele Domnului HristoSjtoate acestea, într-un fel, vin prin Maica

Domnului. Aa c bucurie a vestit naterea MaiciiDomnului întregii lumi.

Noi suntem cinstitori ai Maicii Domnului.

De ce o cinstim noi pe Maica Domnului, de ce opomenim pe Maica Domnului, de ce o mrim peMaica Domnului? Cel dinii rspuns la întrebrile

acestea este: „Pentru c asa ne înva Bisericanoastr?" Aa ne-am pomenit. Ne-am pomenit înlumea aceasta ca cinstitori ai Maicii Domnului.

Am trit de-a lungul vieii noastre cu gândul laMatca Domnului.

Nu tiu dac a pi bgat de seam c, întremgciunile de mulumire dup ce ne împrtim

34 Arh™, Tu;chil PrAjan

cu Sfintele Taine, este j o rugciune ctie Maica.Domnului, in care st arat ce trebuie s credemnoi, s simim noi In legtur cu MaicaDomnului: „Preasfânta Stpâna mea, deDumnezeu Nsctoare". Nu *icem „PreasfiniiStpâna noastr". Ca i când ni s-ar atrage atenia:„Bag de seam, stai în faa Maicii Domnului ispui cuvinte care te privesc: pe tine/*. Nu teintereseaz ce zic alii, cc gândesc alii Tu,

„preastanta Stpâna mea, Nsctoare deDumnezeu 1 '. Deci te tiu Nsctoare deDumnezeu i Stpâna, dar Stpâna mea.„Preasfânt Stpâna mea, de DumnezeuNsctoare, care eti lumina întunecatului meusuflet". Lumina întunecatului meu suflet... Deci osocotim pe Maica Domnului lumin. De ce?Pentru c fiind Maica Luminii, Maica DomnuluiHristos, este i ea lumini Deci: „PreasfântaStpâna mea, de Dumnezeu Nsctoare,, care etilumina întunecatul ui meu suflet, ndejdea, acope-tamântul, scparea, mângâierea l bucuria mea".

Ce s fie Maica Domnului pentru noi?Ndejde, înc o ndejde! De ce? Pentru c avemajutorul Maicii Domnului i daca tim de ajutorulMaicii Domnului, de ocrotirea Maicii Domnului,de. acopermântul Maicii Domnului, de mijlocirea

Maicii Domnului i de rugciunile MaiciiDomnului, avem un plus de ndejde. Maica

Matfi'f Domnului — Raiul Jt tain ai firiadaxiei 35

Domnului este ndejde: „Toata ndejdea measpre rine o pun, Maica lui Dumnezeu, pzete-misub sfânt acopermântul tu

Ce mai este Maica Domnului? Acope-

rmânt. Ce înseamn „acopermânt'? Nu c staMaica Domnului cu ceva întins deasupra noastr,

ci ca Maica Domnului este aprtoarea noastr.

Ne scoate din primejdii, ne apr de rele.7TAprtoare Doamn, pentru biruin mulumiri,izbvindu-ne din nevoi, aducem ie, Nsctoarede Dumnezeu", care eti aprtoare pentru noi.

Ndejdea, acopermântul, scparea, adic

un fel de refugiu ai nostru. Maica Domnului esteo mângâiere pentru noi. Câta vreme ne triesc

prinii, cât vreme ne triete mama., parcavem pe cineva. Chiar dac ne-am putea gândivreodat c ne-ar prsi toata lumea, mama nune prsete.

Mi-aduc aminte, a fost odat la noi lamnstire o împrejurare mai grea i mama azis: „Apoi, dac nu mai poi sta aici, s viiacas, c doar tu ai unde veni/'. H ceva atât deînduiotor... Vedei ce înseamn inima demam? Nu te las niciodat. Te las alii, nu tevor, te ocolesc, te resping, te marginal izcax, te

împing, te asupresc. Asa ceva nu poate tacemama! Pot face strinii, dar cine are inima demam nu poate. ,,Apoi tu, daca nu mai poi sta

3b ARHTM, TJiOFIL PMAjan

aici, s vii acas c doar tu ai unde veni.,.".Dac mama cea pmânteasc poate face aaceva, gândii-v Ia Maica Domnului! MaicaDomnului s ne prseasc vreodat? Se poatecumva s ne prseasc Maica Domnului? Nuse poate] De ce nu sg poate? Pentru c estemam, pentru c are inim de mam. Noizicem „Maica Domnului" ca i când am nmun titlu, Or, noi trebuie s tim c MaicaDomnului este mam. i nu este mam numaipentru Domnul Hristos» este mam pentru toicei care vrem s-o avem de mam.

Maica Domnului ne cheam la DomnulHristos, ne cheam s fim aproape de DomnulHnstos- Domnul Hristos ne este binevoitor,vrea s ne ocroteasc aa cum gina hi întindearipile peste puii ei. Ari vzut clotile cum îiadun seara puiorii în jurul lor, cum îi acoperî le dau cldur din trupurile lor? A sa tacemama cloc, aa face mama mam i aa faceMaica Domnului; ne duce k Domnul Hristosi ne recomand i pe noi, cum i-a recomandatpe cei de la Nunta din Cana Galileii, care numai aveau vin t crora Domnul Hristos le-afcut vin din apa (c£ ioan 2). Dc ce? Pentru ca mijlocit Maica Domnului, Sigur c ne ajutDumnezeu în primul rând. Dar de multe ori negândim c suntem pctoi i c nu suntem

Maita Dnmnuiui- Ratfa/'«fir im'ml al t/rtodoxiti 37

vrednici s se ocupe Dumnezeu de noiDumnezeu nu ne las niciodat! Nu ne lasniciodata

1prin oricât de grele împrejurri am

trece. Ord de-ain fi bolnavi, ori dc-am fi infirmi,ori de-am fi neputincioi, Dumnezeu nu ne las,_\u ne las nici Maica Domnului. MaicaDomnului este cu noi i ne ajut, ne întrete, seroag pentru noi, ne ocrotete i ne mângâie,

jrLumina întunecatul llî meu suflet,ndejdea, acopermântul, scparea, mângâierea ibucuria mea", Aceasta este Maica Domnuluipentru noi: ne duce la Domnul Hristos, Care avrut i vrea s ne oeroteasc, s ne ajute i sa neacopere cum îi acoper gina puii si. V-as ruga,când mai vedei câte-o cloc mtiii^andu-iaripile peste puiorii si, s v gândii cDomnul Hristos a ^is: „De câte ori am voit sadun pe ini ti cum aduna pasrea puii sai subaripi." (Luca 13, 34).

Niciodat nu putem fi singuri când ÎIavem pe Dumnezeu. Niciodat nu suntemsinguri când o avem pe Maica DomnuluiNiciodat nu suntem singuri cnd îi avem pesfinii lui Dumnezeu. Niciodat nu suntemprsii când Dumnezeu este cu noi

scând

Maica Domnului este cu noi. ai cine esteprsit? Acela care vrea s fie prsit: acela careînjura, acela care minte, acela care fur, acela

ARHJM. TliOriL PÂKIAN

care face scandal, acela care bea, cate se îmbat iface rele-n cas. Acek nu este cu darul luiDumnezeu i aceluia, i-ar putea zice DomnulHristos; „De câte ori voit-am sa v adun cumaduna gina puii si sub aripi, dar n-ari vrut' 5 . Cine

vrea s fie cu Dumnezeu îl are pe Dumnezeu.CuvintieJe lui sunt cuvintele lui Dumnezeu,

gândurile lui sunt gândurile lui Dumnezeu,

simirea ku este simirea kii Dumnezeu.

S avei mai mult încredere înDumnezeu, mai mult încredere în MaicaDomnului, mai multa încredere în buntatea

lui Dumnezeu i în buntatea MaiciiDomnului, „Pe Nsctoarea de Dumnezeu iMaica Luminii, întru cântri cinstind-o sa o

mrim". S o mrim cum a mrit-o Dumnezeucând a ales- o. S o mrim cum a mrit-o Fiulsu când S-a slluit în pântecele ei celpururea fecioresc. S o mrim cum a mrit-oîngerul binevestitor care i-a zis: „Binecuvântata

eti tu între femei." (Luca 1, 28). S o mrimcum a mrit-o Elisabeta, plin de Duh ui Sfânt,care a zis: „Binecuvântat eti tu între femei ibinecuvântat este rodul pantece Ini tu." (Luca

1, 42), S o mrim cum a mrit-o femeia care aridicat glas din popor i a zis ctre DomnulHrJstos: „Fericit este pântecele care Te-a

purtat i fericii sunt sânii pe care i-ai supt."

Moina Dommiitii — Rjsiiti dt foind fii ofyjiaxw

(Luca 11, 27). S o mrim cum au mrit-oîngerii i toi sfinii, cum a mrit-o Biserica întoaca vremea i s nu ne lsm încurcai îngândurile noastre i în simirile noastre deoameni care nu sunt cinstitori ai MaiciiDomnului. S-i lsm în pace, s ne rugmpentru ci

7s-i ocolim când ne spun c nu

facem bine când o cinstim pc Maica

Domnului.

Sfâresc aceste gânduri i aceste cuvintepe care vi le-am spus vou i mi le-am spus imie, din care m-am bucurat i eu î din carev-ai bucurat i voi, i v mai zic înc o datcum a zis mama, Dumnezeu s-o odihneasc:„Tu, dac nu mai poi sta aici, s vii acas, c aiunde veni.". Apoi, s tii c Maica Domnuluizice tot aa ctre noi.

Dumnezeu s ne ajute. Maica. Domnuluisâ ne ocroteasc i s ne înelepeascâ, pentruca s avem bucuria pe care o d Maicapreacurat, Maica bucuriei, Amin!

Mrire Tatlui i Fiului i Sfântului Duh.Amin!

KoaHfl Hepftaroa ne mm

Mnstirea Brincovcajiu,12 iulie 19%

Aaptmâna trecuii, în 5 iulie, am*J fcut pomenire despre Sf. Atanasie

al Athonului, cel înfiinat cea dintâi

mnstire în Muntele Athos. Cu prilejul acelaam amintit unele cuvinte care se spun laSfântul Munte, unele gânduri pe care le poart

cei de acolo în minte i care sunt îndrumtoare

si pentru viata noastr, Astzi, pornind tot de

la ceva de ia Sfanul Munte, de la icoana

fctoare de minuni cea nefcut de mânomeneasc, pe cate o pomenim astzi si carese gâseLC h Sfântul Murire, a vrea s v spuncâteva cuvinte despre altfel dc icoane ale Maicii

Domnului.

Mai întâi s pomenim icoana pe care oavem cel mai ia îndemân, icoana fcuta MaiciiDomnului de Sfânta noastr Biseric, pe care nu

Maica Domnului — Râtul de tain al ortodoxiei 41

o vedem, dar o auzim — icoana sufletului Maicii

Domnului, Cu aceast icoan ne întâlnim la

dumnczeietile slujbe, când se spune: „Pe

preasfânta, curata^ preabinecuvântata, mrita,

Stpâna noastr, de Dumnezeu Nsctoarea i

pururea Fecioara Mria, cu toi sfinii s opomenim". Cuvintele acestea ne pun în atenie

unele caliti ale Maicii Domnului } nu aa, simplu,

ca un gând, ci ca o întemeiere de credina.

Mai întâi ni se spune s o pomenim pecea cate este preasfânta. Noi îi cinsdm pe

sfinii lui Dumnezeu i suntem îndemnai s opomenim pe Maica lui Dumnezeu împreuncu toi sfînu'i, dar ca pc cea care este mai mare

decât toti sfinii

Apoi spunem despre Maica Domnului

c este curat: „Pe preasfânta, curata". Estecurata pentru c nu poate s iie cineva sfântfr sa fie i curat, întâi ne gândim la o viaacurat i apoi ne gândim Ia o via sfânt-

Cine este sfânt si curat este binecuvântat

de Dumnezeu, Noi despre Maica Domnului

spunem ca este preal >ineeuvântatâ: „Pe prea-

sfânta, curata, preabinecuvântata".

i pentru c este sfânt, curar, este imrita. Este mrit ca una care este „mai înaltdecât cerurile i mai curata decât strlucirile

soarelui",, ca una rare este „mrire a toata lumea".

42 Arhjm, TjEOiil Prâian

Spunem despre Maica Domnului c este „laudafecioriei, biseric sfinit i rai cuvânttor", c estemrita ca una pe care n-o poate cuprinde

cuvântul i mintea. Este mai presus de minte si decuvânt. Aa este prezentata Maica Domnului încuvintele Bisericii si o mrim i noi dup putereanoastr: „mrita, Stpâna noastr", O tim peMaica Domnului rugtoare pentru noi iîndrumtoare a noastr i, de aceea, ne supunem

cu mintea Maicii Domnului i o cinstim ca pe ceacare este Stpâna noastr,

Maica Domnului este nu numaipreasfânt, curat, preabinecuvântat, ci i deDumnezeu Nsctoare. De ce? Pentru c L-anscut pe Fiul lui Dumnezeu care S-a fcutom, a nscut un om unit cu Dumnezeu dinpântecele ei. Maica Domnului L-a nscut peDomnul nostru lisus Hristos mai presus deminte i de cuvânt, mai presus de fire.

O nurnim pe Maica Domnului ipururea Fecioar, Fecioar înainte de natere,Fetioar în, natere, Fecioar dup natere sipururea Fecioara,

Aceasta este icoana pc care i-o face

Biserica, prin cuvânt, Maicii Domnului. Darnoi pomenim astzi o icoan netacut demâna. Bineîneles c i aceast icoan fcutprin cuvânt este. nefcut de mâna, dar cea pe

Matca Dfff/sfttt/tii — Râmi tain ai' Qriodoxiei 43

care o pomenim astzi este cea pe care însiMaica Domnului a fcut-o, Este firesc s neîntrebm: „i-a fcut Maica Domnului i oicoan prin cuvânt?". Rspunsul il gsim inSfânta Evanghelic de la Luca, unde se spune cpreasfânta Fecioar Marja, când a auzitcinstirea adus ei de ctre îngerul binevesritori când i s-a vestit câ este aleas sa-L nasc peFiul lui Dumnezeu fcut om, a sî „Cum va fiaceasta, de vreme ce eu nu tiu de brbat?"(Luca 1, 34)> Prin cuvintele acestea Maica

Domnului i-a artat viaa ei superioar, i-aartat curia ei sufleteasc si trupeasc, nunumai în înelesul c n-a avut nici un fel delegtur cu vreun brbat, ci mai ales în înelesulc nici nu s-a gândit la aa ceva: „de vreme cecu nu tiu de brbat

1'. îngerul binevesiitor i-a

spus cum va fi aceasta i atunci Fecioara Mria azis: „lat roaba Domnului, fie mie dup cuvânmltu!" Este tot o alctuire a icoanei: „Nu tiu debrbat" i „lari roaba Domnului, fie mie dupcuvântul tu''. Supunerea aceasta fa de voia luiDumnezeu este cuprinsa în icoana pe care i-atacut-o Maica Domnului siei.

Mai cunoatem un cuvânt al MaiciiDomnului, cel de la Nunta din Cana Galileii,unde s-a artat binevoitoare faa de cei care numai aveau vin i mijlocitoare pentru ei la

44 AHHÎVL TEOFIL FAltAlAN

Domnul nostru. Iisus Hristos. i aceasta facepatte din icoana Maicii Domnului cea nefacutde man, dar fcuta din cuvânt, din înelegere. ia mai *is ceva Maica Domnului, împlinindu-i

icoana: „Facei orice v va spune' 7 (loan 2, 5).Este singurul cuvânt adresat oamenilor de

Maica Domnului, cuvânt care îndreaptgândurile oamenilor ctre Domnul Hristos siarat smerenia Maicii. Domnului,

Alai departe, tot din icoana cea nefacut de

mân omeneasc a Maicii Domnului este ceea cenumim noi „cântarea Maicii Domnului". Suntcuvintele de preamrire a lui Dumnezeu spuse încasa Sfintei Elisabeta de ctre Maica Domnului:

„Mrete suflete al meu pe Domnul, i s-abucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorulmeu, ca a cutat spre smerenia roabei Sale, C,iat, de acum m vor ferici toate neamurile, Omi-a fcut mie rnarire Cel Puternic i sfannumele Lui. i mila lui in neam si in neam sprecei ce. se tem de EL" (Luca 1, 46-50). i în acestecuvinte o vedem pe Maica Dumnezeu j cusmerenie în faa lui Dumnezeu.

Aceasta este icoana fcut de MaicaDomnului insai

,prin cuvintele care ne-au

rmas în Sfânta L£vanghelie.Mai este o icoan nefcut de mâna

omeneasca, faeura din cuvinte: icoana pe care i-a

4-5

tacut-o îngerul binevestitor i icoana pe care i-afâcut-o Duhul Sfânt prin Sfânta Elisabeta, LaBunavestire, îngerul bincvestiror s-a prezentat în

lata Fecioarei Mria i a zis; „Bucur-te, ceea ceeti plin de har, Domnul este cu tine,Binecuvântar eti tu între femei/' (Luca 1

? 28).

Cuvintele acestea ne-o prezint pe Maica

Domnului cinstita de înger, cinstita i deDumnezeu, Care 1-a trimis pe înger. i a mai zisîngerul: „Duhul Sfan Se va pogon peste tine iputerea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea

l Sfântul care Se va nate din tine, Fiul luiDumnezeu se va chema.". Este vorba deSfânta Treime, care. i-a gsit loca în MaicaDomnului, Duhul Sfânt se va pogorî pestetine, puterea Celui Preaînalt te va umbri -

fatal ceresc te va umbri - i Sfântul care seva nate din tine — Domnul Hristos — Fiullui Dumnezeu se va chema. Aa c, înicoana nefacut de man omeneasc, darfcut de îngerul binevestitor, MaicaDomnului este sub puterea Duhului Sfan,sub puterea Tatlui ceresc i sub ocrotireaMântuitorului nostru Iisus Hristos,

Icoana aceasta fcut de înger este com-pletata — i tot nefacut de mân rmâne - prinDuhul Sfânt, Care ia insuflat Sfintei Flisabetacuvintele — ,^itiyeeMvâ^tat^ eti tu între femei" —spuse i de îngeml binevestitor, dup care

4fi AlU-HM, TEOFIL PAkAtAN

Elisabeta a adugat: „i binecuvântat este rodulpântece]ui râu. i de unde mie aceasta, ca svin la mine Maica Domnului meu?" (Luca ],42-43).

Iat trei icoane nefcute âe. mânomeneasc: una, fcut de sfânta noastrBiseric — „Pe preasfânta, curata, prea-binecuvan tata, mrita, Stpâna noastr, deDumnezeu Nsctoarea i pururea FecioaraMria, cu toi sfinii sa o pomenim"; unafcut de îngerul bine vestitor - „Bucur- te,ceea ce esti plina de har, Domnul este cutine. Binecuvântat eti tu între femei.",„Duhul Sfânt Se va pogon peste one iputerea Celui Preaînalt te va umbri; pentru

aceea i Sfântul care Se va nate din tine, Fiullui Dumnezeu Se va chema" i una fcut deDuhul Sfânt prin Sfânta Elisabeta —

„Binecuvântat eti tu între femei i

binecuvântat este rodul pantecelui tu. i deunde mie aceasta, ca sa vina la mine MaicaDomnului meu?".

S ne cercetam pe noi înine cât negândim i cum ne gândim la MaicaDomnului, daca avem în vedere aceste treiicoane nefcute de mân omeneasc sau nedorim numai s vedem vreo copie sau chiaricoana original datând din 1863, pe care opomenim astzi fi care e nefcu: de mânomeneasc.

tllaîai DtwiNiti&i — Rtiirtf de faina sJ aiiifiiitxia 47

Dumnezeu s ne ajute s ne luminmmintea cu lumina cunotinei dc Dumnezeu is ne cercetm pe noi înine i în aceast latura vieii noastre, în privina ciiistirii pe care i-o

aducem sau nu i-o aducem Maicii Domnului.

Miinsdrcîi ItSub Piacr",

9 luhr 1 WR

M-am gândit c este bine s struimpuin cu gând a] asupra cinstirii

Maicii Domnului, care esie maica noastr icare arc un Ioc de cinste, un loc deosebit în

gândirea i în evlavia ortodox*

Slujbele noastre sunt în aa fel alctuiteîncât ele ne duc în faa lui Dumnezeu, a MaiciiDomnului, ne duc în faa sfini tor; slujbele ne

dau prilejul s vorbim cu Dumnezeu, cu MaicaDomnului, cu sfinii lui Dumnezeu, creeaz o

atmosfer de preamrire a lui Dumnezeu, oatmosfer dc preacinstite a Maicii Domnului, o

atmosfer de cinstire a sfinilor. Nu se poateortodoxie fara aceasta lucrare cinstitoare, T.a

biserica auzim cuvinte anume îndriimatoare spre

pomenirea Maicii Domnului: „Pe preasfânta,

curata, preabinecavântata, mrita, Stpâna

noastr, de Dumnezeu Nsctoarea i purureaFecioara Mria, cu toi sfinii sa o pomenim.".

Avem deci datoria s o pomenim pe MaicaDomnului, Ce înseamn 71a pomeni pe Maica

Domnului"? S ne gândim ia Maica Domnului!S n-o uitam pe Maica Domnului, S-o avem peMaica Domnului în prim-planul gândirii noastre.

Avem în vedere la sfintele slujbe s omrim pc Maica Domnului: ,JPe preasfântaNsctoare de Dumnezeu i Maica luminii, întru

cântri cinstindu-o, s o mrim,". Sunt atâtea sialatea cuvinte care ne angajeaz întru cinstirea

Maicii Domnului: „Cuvine-se cu adevrat sa te

fericim, Nsctoare de Dumnezeu,, cea pururea

fericit i preanevinovata i Mitica Dumnezeului

nostru. Ceea ce eti mai cinstit decât heruvimii i

mai mrit, Iar de asemnare decât serafimii,

care iar stricciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai

nscut, pe tine, cea cu adevrat Nsctoare de

Dumnezeu, te mrim.'7

. Sunt cuvinte pe care le

spunem Ia sfintele slujbe, obligatorii pentru noâ

credincioii. Nici nu ne punem problema c s-arputea altfel.

Noi nu putem s-L desprim pe Domnul

Hristos âc Maicii Domnului, nici pe Maica

Domnului de Domnul Hristos. Sunt alctuiri la

sfintele slujbe in care aceast legtur au facut-o

gânditorii de Dumnezeu, care ne~au dat

contiina c Maica Domnului a fost aceea princare Mântuitorul lumii a venit în lume. Cele ce

AiUIJM. TJiUFJL PÂRAfAN

le-a fcut Mântuitorul nostru Iisus Hristos îsi au

începutul în faptul c El, Mântuitorul, S a nscutdin. preasfânta Fecioara Mria.

Ctre sfâritul slujbei de. diminea dinDuminici, de fiecare data vorbim cu Maica

Domnului, spunând cuvinte ca acestea: „Prea-

binecuvântat eti. Nsctoare de DumnezeuFecioara, ca prin Cel ce S-a-ntrupat din tine

iadul s-a robit, Adani s-a chemat, moartea s-a

omorât i noi am înviat Pentru aceasta., cântând,strigm: «Bine eti cuvântat, Hristoase>

Dumnezeul nostru, Cel ce bine ai voit aa, mrire

In alctuirea aceasta avem posibilitatea sâ

vorbim cu. Maica Domnului i s spunem ce aadus Mântui torul pentru noi: „Ca prin Cel ce

S-a-ntrupal din rine (ti spunem Maicii Domnului)

iadul s-a robit.". Iadul nu mai are putere, s-a

impui nat, s-a înghesuit, iixist i mai departe iad,dar numai pentru cei care vor s mearg la iad.Pentru cei credincioi nu mai exista iad.

Sfântul loan Gur de Aur, in Cuvântul dela Pati, ne spune ca: „Iadul s-a amârar vzându-Tepe. Tine jos", v^ându-Te pe Tine în iad. Ce zice?„S~a amrât c s-a stricat, s-a amrât c s-abatjocorit, s-a amrât c s-a legat, s-a amrât cas-a omorât, A luat trup i de Dumnezeu s-a lovit,a luat pmânt i s-a. întâmpinat cu cerul, a luat ce

Maica J~)o!?3tiJtj'jii — Ri2i«f d*' luinâ al (iriudtsxm 51

a vzut i a czut întru ce nu a vzut. Llnde.-ti este

moarte, boldul? Unde-i este iadule, biruina?

înviat-a Hristos i tu te-aî surpat, înviat-a Hristos

si au czut dracii, înviat-a T Iristos i se bucur

îngerii, înviat-a Hristos i viaa vieuiete, înviat-a

Hristos i nici un mort nu mai este în mormânt,c Hristos, înviind din mori, începtura celoradormii S-a fcut A Aceluia este slava i puterea

i stpânirea, în vecii vecilor, amini", Aa spuneSfanul loan Gur de Aur — aa credem i noi, aaspunem i noi: „Prin Cel ce S-a-ntrupat din Tineiadul s-a robit, Adam s-a chemat" (la alta viaa, laviaa cea noua, dopa voia lui Dumnezeu),

blestemul nu mai exista, s-a nimicit, s-a pierdut.

Nu mai suntem sub blestem. Dumnezeu este gatas ne dea binecuvântarea.

Mie îmi place foarte, foarte mult s mgândesc la faptul ca Sfântul Evanghelist Luea,

relatând despre înlarea la cer a Domnului

I Iristos, spune apsat sâ nu se uite ca DomnulI Iristos i-a dus pe ucenici spre Betania i acolo

î-a ridicat mâinile i i-a binecuvântat. Ar fi pututmerge mai departe, dar parca ar fi vrut sâ mai

stea puin, sâ-i încredineze de binecuvântare*

J| pe când îi binecuvânta (pe ucenici, seînelege), S-a desprit de ei i S-a înlat lacer/* (Luca 24, 57). Cum S-a înlat DomnulI Iristos îa cer? Binecuvâncând pe cei ce sunt ai

52 AiUDM. Teofil PArAian

Lui. Deci nu numai pe ucenici ? ci pe toi aceia

care sunt ca ucenicii Domnului Hristos. S-a

înlat Ia cer binecuvântând. Esce ultimul gest

al Domnului Hristos aici, pe pmânt Este ungest de bunvoina, este rezumatul Noului

Testament, rezumatul Evangheliei, rezumam 1

activitii Domnului Hristos aici, pe pmânt —

binecuvântarea. Toat Evanghelia se cuprindeîn aceste cuvinte, i, ne spune mat departe

Sfântul Evanghelist, ucenicii s-au închinat

Domnului Hristos i s-au îmors în Ierusalim

„cu bucurie mare" . Cu bucurie matei

Maica Domnului cea binecuvântata, cea

prin care a venit Domnul nostru iisus Hristos,prilejuiete prin mijlocirea ei, prin existena ei,

faptul dc a se fi nimicit, de a se fi înghesuit, de

a se fi împuinat iadul, de a fi fost chemat

Adam la viaa cea fericita, faptul c blestemulnu mai este pentru cine vrea. s fie subbinecuvântare, Moartea are alt sens decât

înainte: „moartea s-a omorât i noi am înviat" ,

i, contieni de toate acestea, zicem ctre

Domnul Hristos: „Bine eu cuvântac, HrisroaseDumnezeul nostru, Cel ce bine ai voit aa,

mrire ie.". Este ca i când autorul i-ar âadus aminte c Maica Domnului a zis la Nuntadin Cana Gali leii: „Facei orice v va spune."(Ioan 2, 5). E ca i când ar fî zis autorul c da ;

Maita Dnmn&Iiii — Kasjsi d? tain ai itri^/dnxki 53

uite, noi am adus cinstire Maicii Domnuluipentru toate câte s-au fcut prin DomnulHristos, dar s nu uitm de Domnul Hristos,Care a binevoit aa, s nu uitm pe DomnulI Iris tos, pentru ca Maica Domnului vrea sa ne

gândim la Domnul I Iristos când o cinstim peea.

Pentru noi este o mare bucurie s fimcinstitori ai Maicii Domnului, dar trebuie tiut

c adevrata cinstire a Maicii Domnului vinede la Dumnezeu. Astfel de minunii dinsfânta slujb, astfel dc lucruri cinstitoare

pentru Maica Domnului au putut fj alctuite

numai dc Duhul Sfânt. Duhul Stane ne

îndeamn la cinstirea Maicii Domnului.Noi cerem ajutor pentru cinstirea Maicii

Domnului, chiar de la Maica Domnului, La

Sfântul Maslu este o alctuire de rugciune ctre

Matca Domnului în care zicem aa: „Pe tine,

preacuratul palat, al împratului ceresc, ceea ce

eti niultlâudatTte rog, pzete mintea mea cea

întinat cu tot felul de pcate i o fa locaînfrumuseat al Treimii Celei dumnezeieti ca slaud i sa mresc puterea ta i mila ta ceanemsurat, fiind mântuit eu, netrebnicul robul

tu/ ? .

Deci fiecare dintre noi?stând în faa Maicii

Domnului, ne consideram robi netrebnici i

arhtm, Teofil PArjan

dorim ceva de la Maica Domnului: sâ ne ajute

sa avem mintea curita de tot felul de pcate,

sâ devenim si noi locauri ale Preasintei

Treimi. Aceasta anume ca sâ ludm i smrim puterea cea nemsurat a MaiciiDomnului. Prin puterea iui Dumnezeu avem

bucuria de a fi cinstitori ai Maicii Domnului.

Spunea cineva c printele Stniloae 1-aîntrebat pe un candidat ia doctorat: „Ce simi

tu când cinsteti pe Maica Domnului?". N*a

întrebat ce temeiuri sunt pentru cintirea

Maicii Domnului, ci tu, personal, care eti în

Biserica Domnului i cinsteti pe Maica

Domnului, ce simi tu atunci când cinsteti pe

Maica Domnului?

S amintim mai întâi c, întrerugciunile de mulumire pentru împrtirea

cu dumnezeietii c Taine, avem i o rugciune

în care ne adresm Maicii Domnului, zicând

aa: „Preasfânt Stpâna mea, de Dumnezeu

Nsctoare, care eti lumina întunecatului meu

suflet, ndejdea, acopermântul, scparea,

mângâierea i bucuria mea.". Maica Domnului,

fiind „lumina întunecatului meu suflet55

, dar si

Maica TAiminii („Pe Nsctoarea de Dumnezeu si

Maica Luminii, întru cântri cinstindu-o, sa o

mrim" - Sf. Liturghie), nu se poate s nu fiei ca lumin, în msura in care am aceasta

ALiira Dwmttltti - Plutii de tain ui mi&doxiti 55

lumin, pot s îneleg ceva din mreia MaiciiDomnului.

O numim pe Maica Domnului ndejde!Maica Domnului este ndejdea noastr camijlocitoare.

Acoperire] Este ocrotitoarea noastr.

Scpare! Este un loc de refugiu.

Mântuirea i bucuria mea!Acel candidat întrebat de printele

Stniloae ce simte ej când o cinstete pe MaicaDomnului, dac s-ar fî gândit la aceste cuvintedin rugciunea de mulumire ctre MaicaDomnului, ar fl trebuit sa se întrebe: „Simt eu,când cinstesc pe Maica Domnul ui, c MaicaDomnului este Stpâna mea? Simt eu c MaicaDomnului este lumina întunecatului meusuflet, c am lumin prin Maica Domnului?Simt eu c Maica Domnului este ndejdeamea? Simt eu ca Maica Domnului esteacopermântul meu? Simt eu c MaicaDomnului este mântuirea mea? Simt cu caMaica Domnului este bucuria mea?" i artrebui s putem rspunde ca aa ceva simimnoi când cinstim pe Maica Domnului: c MaicaDomnului este ocrotitoarea noastr, c MaicaDomnului ne poart de grij, ne are în vedere,c mijlocete ceva pentru noi. Deci noi credemca Maica Domnului este cu noi, c este i

5 b Aj.-UJ.lMr TliOFIT l JAR AIAN

mama noastr, c ne poart de grij, segande^e la noi, ne trimite bucurie, ne trimiLe

prilejuri de bucuri e>

Tn aceeai rugciune de mulumire

cerem de la Maica Domnului s ne deasmerenie m gânduri i ridicare din robiapâcarului. Eu nu stiu dac v-ai gândii saudac, citind lucrurile acestea de ritual, le-ai

dezghiocat s vedei ce-i pe acolo, ce se spuneacolo? Cerem de la Maica Domnului smerenie

tn gânduri. De ce smerenie în gândim? Pentruc Maica Domnului a fost smerita. Daca nuavem smerenie în gânduri, nu suntem ca Maica

Domnului, nu suntem plcui Fiului ei.

Cerem de la Maica Domnului ridicare

din robia patimilor. De atâtea si de atâtea oriavem probleme în lumea aceasta din pricina

unor gânduri care nu sunt comune, care ne

robesc, care ne asupresc, care ne chinuiesc.

Dar dac scpm din robia cugetelor — avemlimpezime, avem senintate, avem bucurie si

putem fi încredinai de ajutorul Maicii

Domnului.

înainte cu mai multi ani, stiu eu, vreo

apte, am citit o carte intitulai Facei ma m vava spum Bl (cuvinte spuse de Maica Domnului

h Nunta di ti Cana Galileii). Autorul acesteicri pune o problem pe care mi-am pus-o si

Ma&fi Domnului— Rain/Je tain ai ortodoxiei 57

eu cu mai mult nmp în urm: c oamenii deastzi sunt mai puin cinstitori ai Maicii

Domnului, dei exista unii care sunL mai mult

decât ttebuie cinstitori ai Maicii Domnului.

\ u-i bine nici aa! Bine este s-o avem peMaica Domnului acolo unde ne-o prezintBiserica. S nu ne adresm Maicii Domnuluimai mult decât Domnului Hristos, ci s neadresm Domnului Hristos i dup aceeaMaicii Domnului.

L-am auzit pe printele Arsenic Bocaspunând credincioilor, in 1942, c sunt unii carezic „Doamne, Maica Domnului", ceea ce nu-i

coreci Nlu se gsete în nici o carte, nici derugciuni, nici de slujb, o adresare de felul

acesta — „Doamne, Maica Domnului". Cuvântul„Doamne" este întrebuinat numai penrruDomnul Hristos, pentru Dumnezeu. Dar astzioamenii sunt mai puin cinstitori ai Maicii

Domnului i gseti mai greu oameni care tiu

rugciuni ctre Maica Domnului. De exemplu, laspovedit, îi întreb pe cei care se spovedesc la

mine daca tiu s spun. „Cuvine-se cu adevrat".Unii tiu, cei mai muli nu tiu, câte unii nici nu

tiu despre ce este vorba i zic simplu - „tiu".Mi-a venit odat un tânr pe care l-am

întrebat

— tii s zici „Cuvine- se cu adevrat/?

.\RHIM. TEOFIL PArAIAN

— Da.— Zi!— Cuvine-se cu adevrat!—

- Nici nu tii despre jSiiM vorba!

i el, dup mine: „Nici nu ui despre ce-ivorba!'

7

. Asta-i situaia real! Nu-i o situaie de

glum!S revenim la ceea ce v spuneam

despre autorul acesta al crii „Facei ceea cc

v va spune El", Se punea problema ca sunttot mai puini cinstitori ai Maicii Domnului i

se întreba din ce cauz. i rspunsul, care mi-aplcut foarte mult, era acesta: „Cretinismul

nostru este un cretinism de idei" — fii ateni

ce frumos urmeaz — „si ideile n-au mama".

Dac il avem pe Domnul 1 Iristos în cinsteacuvenit, dac pentru noi Domnul Hristos esteo realitate, nu putem s nu fim cinstitori i aiMaicii Lui. iar dac pentru noi DomnulHristos este o idee, n-avem atunci pentru ce

s-d cinstim mama, pentru c ideile n-aumam. Extraordinar de frumos prezentatchestiunea!

între bucuriile mari, pc care le avem noi

din credina noastr, este i bucuria de a fi

cinstitori ai Maicii Domnului. Gândii-v csunt alii care o hulesc pe Maica Domnului,

sunt alii care, hai s zicem c nu o necinstesc.

Maica Domfwitfi ihiiiU tottlâ ai dridcitixîtî 59

dar nu o cinstesc, o trec cu vederea pc Maica

Domnului, Pc noi nu ne intereseaz ce fac ej,

noi ne inem de credina noastr,O mtu de-a mea, Dumnezeu s-o

odihneasc, era îndemnat de oameni de altacredin s treac la credina lor. i le-a spusaa: „Eu de Maica Domnului num las, eu deBiseric nu m las] Mic-mi place când batetoaca, mie-mi place când sc trag clopotele, eu

de Maica Domnului num las!'*.Aa sa facem i noii S nu ne lsm de

Maica Domnului! Oricine ce-ar ztce, noi avembucuriile noastre, avem ajutor de la MaicaDomnului, avem bucuria de a avea pe MaicaDomnului ca. mama noastr, i tii cum emama...

i noi suntem îndatorai cumva s negândim la inima de mam i s avem inim demam, dar pân o avem, sigur are MaicaDomnului fa de noi inim de mama.

S-i mulumim Maicii Domnului, s-1mulumim Mântuitorului nostru lisus Hristosc ne-a dat i bucuria aceasta, de a o cinsti peMaica Domnului. S mulumirii lui Dumnezeupentru toate, pentru credina noastr, pentru

Biserica noastr, pentru toate darurile Bisericii

pe care Ie avem, s mergem înainte cu bucurie

6G AlWTM* Teofil PAiUlAN_I

c suntem în Biserica în care Maica Domnuluiare locul ci, asemntor cu locul cei din raL

"Noi credem c Maica Domnului a fostridicat din mormânt (a fost înviat, a fost

ridicat din mormânt la cer i este în cer cu

sufletul si cu trupul). Noi susinem lucrul acesta

la slujbele noastre, chiar daca nu avem o dogmdespre aceasta, dar spunem: „Pe Nsctoarea de

Dumnezeut

cea întru rugciuni neadormit^

mormântul i moartea n-au inut-o, cci ca pe

Maica vieii la via a mutat-o Cel cc S-aslluit în pântecele ei cel pururea fecioresc".

Credem lucrul acesta i când o sajungem acolo unde este Maica Domnului, o

s ne bucurm c este i Maica Domnului cunoi.

Dumnezeu s. ne ajute!

Maica MMHMI ÎN ORTOMie

Prea. cuvioase printe stare, cinstii

prini, iubii credincioi, pentru csuntem în cuprinsul srbtorii Adormirii Maicii

Domnului m-am gândit ca pentru seara

aceasta s struim puin cu gândul asupralocului pe care-1 are Maica Domnului in

contiina noastr de dreptmritori cretini, în

învtura i practica Bisericii noastre.Daca lum aminte la dumnezeietile

slujbe ale Bisericii noastre, constatm calctuirile de la sfintele slujbe ne îndruma, ne

ajut s fim cinstitori ai Maicii Domnului.Sfintele slujbe ale Bisericii noastre sunt

prilejuri de rugciune i de învtur. Ncmgtn învând i învm rugându-ne, Dacalum aminte la alctuirile de la sfintele slujbe,putem înva de la sfintele slujbe mai multdecât din cri i putem s ne raportm la ceipe care-i are în vedere Sfânta Biseric: la

Dumnezeu, la Mântuitorul nostru lisus

Hristos, la Duhul Sfânt, deci la Preasfânta

Treime, la Maica Domnului, ia sfinii lui

62 Akhim. Teofil PArAian

Dumnezeu, putem s intrm în legtur cu ei,putem s ne îndreptm gândurile de la celepmânteti k cele mai presus de lumea aceasta,la cele cereti.

Sigur ca cei care merg la biserica i stausi nu urmresc nu pot s învee ceva, dar ceicare urmresc alctuirile de la sfintele slujbeînva. Nu se poate sa nu învee. i sfinteleslujbe sunt în aa fel alctuite încât chiar daccineva nu s-ar gândi anume la MaicaDomnului, totui c pus în situaia s segândeasc. De pild, în Hctenia Mare i înEcteniile Alici oricum e pomenit MaicaDomnului când se spun cuvintele; „PePreasfânta, Curata, PreabinecuvâniaLa, Mri taStpâna noastr, de Dumnezeu Nsctoarea iPururea Fecioara Mana, cu toi sfinii s opomenim. Pe noi înine i unii pe alii i roataviata noastr lui Hristos Dumnezeu s odm.". Aa auzim in biseric. Deci suntemîndemnai s o pomenim pe Maica Domnului.

Când eram eu copil si pân pe vremeacând eram student la Teologie, chiar i maitârziu, cuvintele acestea se spuneau aa: „Pe

Preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, MritaStpâna noastr, de Dumnezeu Nsctoarea iPururea Fecioara Mria, cu ton sfinii

pomenind- o, pe noi înine i unii pe alii i

Maica Domnului — Rmaj df taina ttJ ortodoxiei 63

toat viaa noastr luj Hristos Dumnezeu s odm", în felul in care se spuneau cuvinteleacestea mai demult se presupunea c noi opomenim pe Maica Domnului fr s neîndemne cineva, Deci; „Pe Preasfânta, Curata,

Preabkiecuvântata, Mrita Stpâna noastr, de

Dumnezeu Nsctoarea i Pururea FecioaraMria, cu toi sfinii pomenind-o, pe noi înine

i unii pe alii i toat viaa noastr lui HristosDumnezeu s o dm, 57 , Aceasta înseamn: noioricum o pomenim pe Maica Domnului,Accentul cadea pe cuvintele de la sfârit ianume: „Pe noi înine i unii pe alii i toatviaa noastr lui Hristos Dumnezeu sa odm.". între timp lucrurile s-au schimbat în

înelesul c aceste cuvinte s-au împrit îndou. i ca s poat fi împrite în doua, avemdou îndemnuri; îndemnul s ne gândim laMaica Domnului, s pomenim pe MaicaDomnului i îndemnul s dm toat viaanoastr lui Hristos Dumnc/eLu Deci în aceast

prezentare nu se mai presupune c o pomenimfr s ni se spun s o pomenim. Ni se spunes o pomenim i dup aceea „pe noi înine iunii pe alii i toat viaa noastr lui Hristos

Dumnezeu s o dm", inainie îns era unsingur îndemn, presupunând c tomi noi peMaica. Domnului oricum o pomenim. Dc ce s-a

&4 ARHTJM, TiiOlUL P.4KA1A.M

fcut aceasta schimbare? Cred c pentru caspunându-se aceste cuvinte i venind vorba deMaica Domnului credincioii intervin cu orugciune i zic: „Preasfânt Nsctoare deDumnezeu, miluietc-nc pe noi". In copilriamea, în tinereea mea, se zicea: „Preasfânt

Nsctoare de Dumnezeu, mântuiete-ne penoi.'*. A fost îns o dispoziie de la SfântulSinod s se spun: vPreasfant Nsctoare deDumnezeu, miluiete-ne pc noi 17

,pe consi-

derentul ca Maica Domnului ajut Ia mântuire,ne miluiete, nu ne mântuiete împreun cuDomnul Hristos, dei în crile vechi, în criletiprite înainte de dispoziia Sfântului Sinod,

peste tot e scris: „Preasfânt Nsctoare deDumnezeu, mântuiete-ne pe noi",

Adevrul este c, in cele duhovniceti,lucrurile nu sunt aa de precizate cum sunt încele pmânteti. Cineva m întreba: printe,cum. se poate spune la rugciunea dinainte de

Sfânta împrtanie, înainte de a ne imprtai,ca „Hristos Dumnezeu a venit s mântuiascpe cei pctoi dintre care cel dintâi sunt eu";cum se poate ca acela dintâi sa fiu eu i fiecaresfi fie c - c : 1 dintâi, pentru c numai unul poare ncel dintâi dintre pctoi, nu pot fi mai muli, iatunci cum se poate? Se poate, pentru cfiecare dintre noi ne considerm mai pctoi

Aiaifn Domnului — Ra/x/dt tsim ai nriodo-xiei 65

decât alii i nu ne intereseaz c altul ar putea 6mai pctos decât noi. i atunci nu e o exprimateabsolut, aa cum e la matematic: doi i cu doifac patru i gata, nu sc mai poate înelege altceva;

în cele duhovniceti, lucrurile sunt puin mai

elastice, pentru ca se pot înelege, printr-un

cuvânt, mai multe lucruri. Când zici: „Preasfânt

Nsctoare de Dumnezeu, mântuiete-ne penoi", poi s te gândeti la ceea ce poate MaicaDomnului, adic nu la mântuirea in sine,pentru c mântuirea e prin Hristos, ci lacontribuia Maicii Domnului pentru mântuire,în înelesul ca dac nu era Maica Domnului, nuera nici Domnul Hristos aici pe pmânt i n-armai fî fost posibil întruparea Mântuitorului.

Bineîneles, e un fel de a vorbi, pentru c, de

vreme ce a existat Maica Domnului, nu sepoate spune ce s-ar fi întâmplat dac nu eraMaica Domnului* Maica Domnului exista idac exista Maica Domnului, înseamn c eaeste mijlocitoare de mântuire în acest îneles,

fiindc prin Maica Domnului avem cele ce inde Domnul Hristos.

Gândii-va dc pild la alctuirea aceea de la

Utrenia de Duminic, dc la sfâritul Utreniei,dinainte de Doxologie, care zice aa: „Prea-

binecuvântat eti, Nsctoare de DumnezeuFecioara, c, prin Cel ce S-a întrupat din tine,

66 ARH IM. I'EOFIL PARAIAN

iadul s-a robit, Adam s-a chemat, blestemul s-apierdut, Fva s-a mântuit, moartea s-a omorât i

noi am înviat.'*. Vorbim eu Maica Domnului ispunem câ lucrurile acestea s-au întâmplat prin

Domnul Hristos, „prin Cel cc S-a întrupat dintine iadul s-a robit, Adam s-a chemat,blestemul s-a pierdut, Eva s-a mântuit,

moartea s-a omorât si noi am înviat. Pentruaceasta cântând, strigam: — pentru c s-aîntâmplat aa ceva prin Fiul tu, cântândstrigm — Binecuvântat eti HristoaseDumnezeul nostru Cel ce bine ai voit aa,

mrire ie". Deci vorbim i cu Maica

Domnului, vorbim i cu Domnul Hristos iinem seama de legtura cate exista între MaicaDomnului i Domnul 1 Iristos i între DomnulHristos si Maica Domnului.

Aadar, Maica Domnului în înelesul

acesta ne mântuiete, a contribuit Ia mântuire,

ins pentru c Maica Domnului nu ne poatemântui singur, ci ne ajuta la mântuire

împreun cu Domnul Hristos — în principal neajuta Domnul Hristos - Sfânta noastr Biserico cinstete pe Maica Domnului în legtura cu

Domnul Hristos, nu o desparte de DomnulHristos. Aa cum cinstim i Crucea DomnuluiHristos iarâ sa o desprim de Domnul

Hristos, totdeauna în legtur cu Domnul

Maieu Domnului - \{aitdâe tain al ortodoxiei

1 Iristos, aa i pe Maica Domnului o cinstim înlegtura cu Domnul Hrîstos* Ceea ce îi dMaicii Domnului mreia e faptul c e înlegtur cu Domnul Hristos, i tocmaiaceasta legtur cu Domnul Hristos îi damreie Maicii Domnului. Si MaicaDomnului are o mreie, o mrire, chiarzicem noi:

,>Spimântatu -s-au toate de

dumnezeiasc mrirea ta, ca tu fecioar

neispitit de nunt ai avut în pântece peDumnezeu Cel peste toate i ai nscut Fiu peCel fr de ani, Cel ce druiete pace tuturorcelor cc te laud pe tine;

5

.

Deci noi, cei care o ludm pc MaicaDomnului, avem un privilegiu. Ce privilegiu?Privilegiul de a ft miluiri de Dumnezeu, deDomnul nostru Iisus Hristos, dându-ne paceaSa noua. De ce? Pentru c o ludm pe MaicaDomnului. i de ce o ludm pe MaicaDomnului? Ne înva Biserica noastr s oludm. De ce ne înva s o ludm? Pentruc „s-au spaimântat toate de dumnezeiascmrirea ta", zicem noi vorbind cu Maica

Domnului. Deci nu prezentm lucrurile caîntr-un studiu, nu zicem; „S-au spaimântat

toate de mrirea Maicii Domnului, c MaicaDomnului a purtat în pântecele ei peDumnezeu. Cel peste toate i a nscut Fiu pe

ARHTM , TFOFTÎ, PArAîAN

Cel fara dc ani/\ d vorbim cu MaicaDomnului i ^icem: „Spimân tatu-s-au toacede dumnezeiasc, mrirea ta/'.

Acesta e avantajul slujbelor, noi nu

studiem, nu învm ca i cum am studia, ciînvam angajându-ne în faa celor cu carevorbim. Aa-i cu Maica Domnului, aad cusfinii iui Dumnezeu, noi vorbim cu ei, vorbim

cu Domnul Hxistos, îi spunem DomnuluiHristos ce avem dc spus, vorbim cu 121 i din

aceasta învam. Prin urmare, Maica Domnuluiare o ixirire a ei i mrirea îi vine de laDomnul Hristos i, venind u-i dc la DomnulHristos mrirea, ea e mijlocitoare ctre

Domnul Hristos pentru noL Noi o ludm.Maica Domnului mijlocete i Domnul 1 Irtstosne druiete, pace: ,,01 ce druiete pace

tuturor celor ce te laud pe tine".

i alctuiri de felul acesta sunt multe.Dc exemplu, sa. lum una dc la slujbaînmormântrii când, vorbind cu Maica

Domnului, zicem ca: „Neamul omenesc a aflat

mântuire prin tine i noi s aflm raiul,Nsctoare de Dumnezeu ceea ce eti unabinecuvântata." De ce zicem c c „unabinecuvântat

7

? Nu mai exist aliibinecuvântai? In situapia Maicii Domnuluinumai Maica Domnului exista, altcineva nu

Maka DfimxxJiti — di fainii ttl ortodoxiei 69

mai exist, i atunci e „una binecuvânta âfc"1Bineîneles ca binecuvântai pot fi i alii, darîn alt îneles. Gândii-v de pilda la faptul catunci când Tosif s-a întâlnit cu fraii si dupcc a fost vândut. în Egipt i au vorbit unii cualii înainte de a se cunoate, de a-1 recunoate

pe Iosif, de a se descoperi Iosif frailor si, a

întrebat de tatl lor i ei au spus despre tatl lor ctriete i atunci Iosif a zis: „Binecuvântat esteomul acela", Prin urmate i lacov erabinecuvântat ca tata al îui Iosif i alii suntbinecuvântai. Toi care sunt sub binecuvântarealui Dumnezeu sunt binecuvântri, dar MaicaDomnului are un loc aparte între toibinecuvan taii: „una binecuvanLat". „Bucura- tc

curata, cea cc ai nscut pe Dumnezeu cu trupspre mântuirea tuturor, c neamul omenesc aaflat mânmire prin dne. i noi sa aflm raiul,Nsctoare de Dumnezeu, curata i bine-cuvântar", cea ce eti una binecuvântat.

Iubii credincios^ aa ne gândim noi laMaica Domnului i aa ne înva Sfântanoastr Biseric s ne gândim la MaicaDomnului, în alctuirile cinstitoare pentru

Maica Domnului vorbim cu Maica Domnuluii zicem c ea este mrirea a toata lumea: „Pecea ce este mrirea a toat lumea, care din

oameni a rsrit i pe Stpânul L-a nscut, ua

70 Akhim. Teofil PArâjan

cea cereasc/7

. Vorbind cu Maica Domnuluispunem: „Pe tine. Maica lui Dumnezeu, ceamai presus de minte i de cuvânt". Cum eMaica Domnului? Mai presus de minte \ dc

cuvânt Ce înseamn aceasta? Înseamn:cuvântul nu o cuprinde, iar mintea nu oînelege. Stm copleii de mreia MaiciiDomnului în faa Maicii Domnului: „Cea msupresus de minte i de cuvânt, care ai nscutnegrit sub ani pe Cel fâr de ani, credincioii

cu un gând te mrim.". Mrim pe MaicaDomnului pentru mâreiile ei, pentru mreiiie

ei izvorâte din Mântuitorul nostru lisus

Hristos, din Fitil sti care S-a întrupat, din Fiul

lui Dumnezeu care S-a întrupat din PreasfântaNsctoare dc Dumnezeu i a devenit i Fiu aiMaicii Domnului. Cine? Cel ce este Dumnezeuadevrat i Om adevrat, Dumnezeu adevratnscut din Dumnezeu dur veci i Om adevratnscut din Preasfânta Fecioar Mria.

Maica Domnului este numit Nsctoarede Dumnezeu nu în înelesul c 1-a nscut peDumnezeu, c înainte de a ii Dumnezeu % fostMaica Domnului, ci în înelesul c Cel pe careL-a nscut ca om nu era numai om, ci era siDumnezeu, Om adevrat t Dumnezeuadevrat. Unde s-a petrecut unirea firiidumnezeieti cu firea omeneasc in persoana

Maica Dommiat — 'Riuulde. iama ai vrtodvxiti 71

Mânmitoruiui nostru lisus Hristos? S-a unit in

pântecele Preas fintei Fecioare Mria. Noi asamrturisim i asa ne înva Biserica noastr.Noi nu credem, ca ereticii, câ Maica Domnuluia nscut un om cu care dup aceea S-a unitDumnezeu. De pild, la Botez, cum spuneauunii, c Duhul Sfânt când S-a pogorât pesteDomnul Hristos Ja Botez, de fapt atunci a fostunirea între cele dou Ori. Nu e adevrat.Biserica noastr spune, înva, mrturisete irspândete adevrul ca Fiul lui Dumnezeu S-aunit cu Fiul Omului, Dumnezeu S-a unit cuomul în fiina Prcas fintei Nsctoare deDumnezeu si de aceea zicem noi într-oaleamire de la Sfântul Maslu, vorbind cu Maica

Domnului: „Pe tine, preacuratul palat al

împratului ceresc, cea ce eti mult ludat, terog curaete mintea mea cea întinat cu totfelul de pcate i o f lâca înfrumuseat aldumnezeietii Treimi ca s laud si s mrescputerea ta i mila ta cea nemsurat, fiindmântuit eu netrebnicul, robul tu". De undepornim? Dc la contiina ca suntem robinetrebnici: „eu, netrebnicul, robul tau" doresc

s fiu mântuit i pentru c doresc s fiumântuit cer ceva de la tine, Maica Domnului,

de la tine. care eti „pala: preacurat al

împratului ceresc". Când este Maica

72 Arhim. Teoftt, Prtan

Dom nul ui3,pakt preacurat al împratului

ceresc", al Mântuitorului nostru lisus Hristos?

A fost când L a purtat pe Domnul Hristos înpântecele eL Da

3dat Domnul Hristos S-a

desprit cumva de Maica Domnului când S-a

nscut din ea i atunci Maica Domnului nu maieste „palat preacurat al împratului ceresc"? Ba

da, este. i dup ce S-a nscut Fiul ei din ea e„palat preacurat al împratului ceresc". De ce?Pentru c Maica Domnului nu L-a purtatnumai în pântece pe Domnul Hristos, ci L-apurtat si în inima ei, i de inima ei nu S-adesprit niciodat Fiul su, Domnul Hristos*C> mama este mama pentru venicie, nu pentruvremelnicie. Niciodat nu i se va lua unei

mame calitatea de mam, i nu c mam numaicând îl poart pe copilul su în pântece, ci emama pentru totdeauna, pentru venicie. Aa ei Maica Domnului, mam a Mântuitoruluinostru lisus Hristos i dac nu-L mai poatepurta în pântece i nu-L mai poart de fapt în

pântece^ îl poarta în inima ei i de inima einiciodat nu S-a desprit Domnul Hristos inoi, tiind acest lucru, ne rugm MaiciiDomnului s curteasc mintea noastr:„Curaete mintea mea cea întinata cu tot felulde pcate i o fa loca al dumnezeietii'ii ' )!ircimi .

13

Maica Domnului a fost i este loca aldumnezeietii Treimi. Aa La spus îngerul cândPreasfânta Fecioar a întrebat la Buna Vestire„Cum va fi aceasta de vreme ce eu nu tiu debrbat?". Ea a auzit de la înger atunci: „DuhulSfânt Se va pogon peste cine i puterea CeluiPreaînalt te va umbri, de aceea i Sfântul caieSe va nate din tine Fiul lui Dumnezeu se vachema." (Luca 1, 34-35). Aici sunt cele trei

persoane ale Sfintei Treimi care se unesc în

Maica Domnului din clipa în care S-a întrupat

Fiul lui Dumnezeu prin umbrirea de sus aTatlui i prin lucrarea Sfântului Duh. Deci:„Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine i puterea

Celui Preaînalt te va umbri — e vorba de DuhulSfânt i de lata! — i Sfântul care Se va natedin rine Fiul lui Dumnezeu se va chema" — evorba de Dumnezeu Fiul, Deci MaicaDomnului devine loca al Preasiintei Treimi.

Devenind loca al Preasiintei Treimi, Maica

Domnului poate s ne ajute s ni se curteasci mintea ca sa devenim locauri ale PreasinteiTreimi. i loca al Preasiintei Treimi MaicaDomnului este în venicie: „Curate te mintea

mea cea întinata cu tot felul de pcate i o faloca înfrumuseat al Prcastintei Treimi"-

Numai dac suntem locauri înfrumuseate alePreasiintei Treimi, prin mijlocirea Maicii

74 Arhim. Tfofit. PARATWM

Domnului, putem s ludm mrirea i milacea nemsurat a Maicii Domnului, noi,netrebnicii robii ei.

Va atrag atenia asupra acestor lucruri în

înelesul c c bine s le urmriri, s cuprindeiînelei] iile, adâncurile unor astfel de alctuiri,

pentru c dac le zici aa, între altele, nu pois ii dai seama dc coninutul lor, dar dacmeditezi - i slujbele noastre trebuie meditate,sigur c dac le auzi spunându-se repede .saucu cântare, acolo, nu le dai importana pe care

trebuie s le-o dai, dar daca le analizezi puin ivezi ce coninut e în aceast alctuire, si nu

numai în aceasta, ci în multe altele - amnei

ajungi s-i dai seama dc învtura Bisericiinoastre cuprind în dumnezeieti le slujbe ale

Bisericii noastre.

Sunt foarte multe lucruri pe care ar vrea

s le tie credincioii în legtur cu MaicaDomnului. Au aprut si nite cri cu viaaMaicii Domnului care nu spun marc lucru. Dece? Pentru c Maica Domnului a fost smerita,despre Maica Domnului nu se poate spune

mult. In Scriptur se spune puin i în altparte, cei care spun despre Maica Domnului

ceva, sau vor s spun ceva deoseb