Fisa de Tara - Polonia_mrk

8/3/2019 Fisa de Tara - Polonia_mrk

1/52

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFacultatea de Marketing

FISA DE MARKETING PENTRU TARA

POLONIA

Student:Constantinescu Victor-George

Grupa 1733, seria A

BUCURESTI 2011


2/52

Mazurek Dbrowskiego

Jeszcze Polska nie zginaPki my yjemy,

Co nam obca przemoc wziaZ czasem odbierzemy.

Marsz, marsz Dbrowski,Z ziemi woskiej do Polski

Za twoim przewodemZczym si z narodem.

Przejdziem Wis, przejdziem Wart,Bdziem Polakami,

Da nam przykad BonaparteJak zwycia mamy.

Marsz, marsz Dbrowski...

Jak Czarniecki do PoznaniaPo szwedzkim zaborze

Dla ojczyzny ratowania,Rzucim si przez morze.

Marsz, marsz Dbrowski...Mwi ojciec do swej Basi

Cay zapakany:Suchaj jeno, pono nasi,Bij w tarabany


3/52

POLONIA

HARTA TARII

FORMAREA SI EVOLUTIA STATULUI

n antichitatea trzie, diverse grupuri etnice au locuit pe teritoriul Poloniei deastzi. Datele privind respectivele grupuri nu sunt exacte, iar afilierea lor lingvistic este

controversat..Cea mai cunoscut descoperirearheologicprivind Polonia preistoric esteo a ezare fortificat din Biskupin, datat dincultura luza ian a epocii timpurii a fierului,n jurul anului 700 .e.n.

Primul conductor atestat al statului polonez a fostMieszko Idincasa Piast, carea fost botezat n anul966de misionari dinRegatul Ceh. Cre tinarea Poloniei a nceput n
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antichitatea_t%C3%A2rzie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Arheologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biskupin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cultura_luza%C8%9Bian%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cultura_luza%C8%9Bian%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mieszko_I_al_Polonieihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_Piast&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/966http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regatul_Ceh&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antichitatea_t%C3%A2rzie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Arheologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biskupin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cultura_luza%C8%9Bian%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mieszko_I_al_Polonieihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_Piast&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/966http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regatul_Ceh&action=edit&redlink=1


4/52

aceast perioad i s-a desf urat concomitent cu combaterea credin elor slave pgne .Succesorul i fiul su, Bolesaw Viteazul, a devenit primul rege al Poloniei n1025,impunnd independen a statulului fa de Sfntul Imperiu Roman de Na iune German ,cel mai mare i cel mai puternic vecin al Poloniei n acea epoc. Succesorul su, Mieszko II, nu a reu it s consolideze realizrile acestuia, a destabilizat ara i a pierdut o serie de teritorii.

Fiul lui Mieszko II,Kazimierz nnoitorul, a restaurat statul, a ntrit armata, adezvoltat economia i a protejat Biserica. n timpul domniei sale a nceput formareastatului cavaleresc. De i a avut parte de multe succese ct a fost la putere, lui Kazimierz nnoitorul nu i-a fost acordat niciodat titlul de rege. Fiul su,Bolesaw II cel Curajos, a primit acest titlu n1076, dar a fost exilat n1079dup ce a dat un ordin deucidere a episcopului Cracoviei sub acuza ia de trdare. I-a urmat pe tron Wadysaw Herman, dar acesta a renun at la titlu regal.

Conductorul urmtor,Bolesaw III cel cu Gura Curb, a c tigat tronul Poloniei dup o lupta lung cu fratele su,Zbigniew. n testamentul su acesta a decis sscindeze statulpentru a preveni astfel rzboaie civile ntre fiii lui. A dispus testamentar crearea aase teritorii ( dzielnica, pl.dzielnice, literalmentecartiere), trei pentru fii, unul pentru

so ia sa, Salomea,unul pentru cel mai fiul cel mare (senior), teritoriu compus dinPolonia

Mic, Pomerelia i o parte a Poloniei Mari, i unul sub control senioral ( Pomerania Occidental). Seniorul controla provincia sa, provincia senioral i alte teritorii aflate sub controlul senioral.

n 1138, Wadysaw cel Exilata primitSilezia, Bolesaw cel Ondulat Mazovia, Mieszko cel Vechi o parte aPoloniei Mariicare nu a fcut partedin provincia senioral. Mo tenitorul lui Bolesaw Krzywousty, Henryk din Sandomierz,a primit ara Sandomierz n 1146. Wadysaw cel Exilata devenit primul senior.

n perioada fragmentrii teritoriale au avut loc unele ncercri de reunificare ateritoriului, dar ncercrile au e uat sau au fost de scurt durat. Una dintre cele mai reu ite a fost cea a Henricilor silezieni ( Henrykowie lscy),Henryk I cel Brbos i Henryk II cel Pios. Ei au unit dou provincii:Silezia i Polonia Mic, dar statullor s-a prbu it ca urmare a atacurilor mongole, respectiv a nfrngerilor suferite n
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitologia_slav%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitologia_slav%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boles%C5%82aw_Viteazul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1025http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman_de_Na%C8%9Biune_German%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman_de_Na%C8%9Biune_German%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mieszko_II_al_Poloniei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mieszko_II_al_Poloniei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kazimierz_%C3%8Ennoitorul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Statul_cavaleresc&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boles%C5%82aw_II_cel_Curajos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boles%C5%82aw_II_cel_Curajos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1076http://ro.wikipedia.org/wiki/1079http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=W%C5%82adys%C5%82aw_Herman&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=W%C5%82adys%C5%82aw_Herman&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boles%C5%82aw_III_cel_cu_Gura_Curb%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zbigniew_Piast&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fragmentarea_Poloniei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fragmentarea_Poloniei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Salomea_din_Berg&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Mic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Mic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pomerelia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pomerania_Occidental%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Pomerania_Occidental%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1138http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=W%C5%82adys%C5%82aw_cel_Exilat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sileziahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boles%C5%82aw_cel_Ondulat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boles%C5%82aw_cel_Ondulat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mazovia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mieszko_cel_Vechi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Marehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Henryk_din_Sandomierz&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aara_Sandomierz&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aara_Sandomierz&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1146http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=W%C5%82adys%C5%82aw_cel_Exilat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Henrykowie_%C5%9Al%C4%85scy&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Henryk_I_cel_B%C4%83rbos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Henryk_I_cel_B%C4%83rbos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Henryk_II_cel_Pios&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sileziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Mic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mongoliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mitologia_slav%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boles%C5%82aw_Viteazul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1025http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman_de_Na%C8%9Biune_German%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mieszko_II_al_Poloniei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mieszko_II_al_Poloniei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kazimierz_%C3%8Ennoitorul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Statul_cavaleresc&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boles%C5%82aw_II_cel_Curajos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boles%C5%82aw_II_cel_Curajos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1076http://ro.wikipedia.org/wiki/1079http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=W%C5%82adys%C5%82aw_Herman&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=W%C5%82adys%C5%82aw_Herman&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boles%C5%82aw_III_cel_cu_Gura_Curb%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zbigniew_Piast&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fragmentarea_Poloniei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fragmentarea_Poloniei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Salomea_din_Berg&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Mic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Mic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pomerelia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pomerania_Occidental%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Pomerania_Occidental%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1138http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=W%C5%82adys%C5%82aw_cel_Exilat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sileziahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boles%C5%82aw_cel_Ondulat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boles%C5%82aw_cel_Ondulat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mazovia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mieszko_cel_Vechi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Marehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Henryk_din_Sandomierz&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aara_Sandomierz&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1146http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=W%C5%82adys%C5%82aw_cel_Exilat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Henrykowie_%C5%9Al%C4%85scy&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Henryk_I_cel_B%C4%83rbos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Henryk_I_cel_B%C4%83rbos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Henryk_II_cel_Pios&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sileziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Mic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mongolia


5/52

btliile de laChmielnik i de la Legni a n 1241. O alt ncercare important a fost aluiPrzemys II. El a unitPolonia MarecuPomerelia i a fost ncoronat n 1295.Statulsu s-a destrmat la moartea acestuia n1296, survenit n condi ii misterioase.

O ncercare reu it a fost fcut de pe Wadysaw I Cotu. El a unitPolonia Mic i Polonia Mare,cele mai importante pr i ale rii, i s-a ncoronat la data de 20 ianuarie 1320. Fiul su,Kazimierz III cel Marea ntrit pozi ia Poloniei n regiune, a extins teritoriul rii spre est, adugnd teritoriile rutene i Podolia. Pe plan interna ional el a realizat alian e i pacte cu casele regale de Luxemburgi Anjou i a dezvoltat economia i sistemul de aprare a rii. Dup moartea lui Kazimierz, datorit lipsei de mo tenitori, tronul Poloniei a fost ocupat de monarhi din casa Anjou, lund sfr it astfel perioada Pia tilor.

n anul1370Ludovic I al Ungarieia fost ncoronat ca rege al Poloniei. n timpuldomniei sale a nceput suprema ia nobilimiin via politic a rii. Nobilimea a primit primul privilegiu generaln Koicen 1374. Dup moartea lui Ludovic d'Anjou n1382,a nceput cea mai lung perioada deinterregndin istoria Poloniei. n cele din urm, fiicalui Ludovic,Jadwiga de Anjou, a fost ncoronat nu ca regin a Poloniei, ci ca rege, la16 octombrie 1384. n1386regina Jadwiga s-a mritat cu ducele Lituaniei Iogailas(Jagiello), cunoscut ulterior caVladislav al II-lea al Poloniei. ncoronarea lui a fost la4

martie 1386, inaugurndu-se astfel perioada dinastic acasei regale a Jagellonilor .

Constitu ia polonez din perioada interbelic a fost adoptat la 17 martie1921, nlocuind Constitu ia provizorie din noiembrie 1918, adoptat de ctreun Consiliu Na ional dup refacerea unit ii i independen ei rii. Este semnificativ c n preambulul Constitu iei se arat n mod expres c noi,na iunea polonez, multumind Providen ei pentru a ne fi dat libertatea dup un secol i jumtate de servitute, evocnd cu recuno tin curajul i devotamentul neobosit al genera iilor care au luptat fr

ntrerupere i auconsacrat cele mai bune eforturi ale lor cauzei independen ei. Constitu ia polonez din 1921 (modificat la 2 august 1926) prevedea cstatul polonez este o republic n care puterea suveran apar ine na iunii, avnd ca organe legislative Dieta i Senatul, iar ca

organ executivPre edintele Republicii, mpreun cu mini trii responsabili .
http://ro.wikipedia.org/wiki/Chmielnikhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Legnicahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Legnicahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1241http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Przemys%C5%82_II_al_Poloniei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Marehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pomerelia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1295http://ro.wikipedia.org/wiki/1296http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=W%C5%82adys%C5%82aw_I_Cotu%C8%9B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=W%C5%82adys%C5%82aw_I_Cotu%C8%9B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=W%C5%82adys%C5%82aw_I_Cotu%C8%9B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Mic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Mic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/20_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/20_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1320http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kazimierz_III_cel_Mare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rutenia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Podoliahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_Luxemburg&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_Anjou&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_Anjou&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1370http://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_I_al_Ungarieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nobilimehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Privilegii_ale_nobilimii_poloneze&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ko%C5%A1icehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1374http://ro.wikipedia.org/wiki/1382http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Interregn&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Jadwiga_de_Anjouhttp://ro.wikipedia.org/wiki/16_octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/16_octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1384http://ro.wikipedia.org/wiki/1386http://ro.wikipedia.org/wiki/Vladislav_al_II-lea_al_Polonieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/4_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/4_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1386http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_Jagiello&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Chmielnikhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Legnicahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1241http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Przemys%C5%82_II_al_Poloniei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Marehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pomerelia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1295http://ro.wikipedia.org/wiki/1296http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=W%C5%82adys%C5%82aw_I_Cotu%C8%9B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Mic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Mic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/20_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/20_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1320http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kazimierz_III_cel_Mare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rutenia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Podoliahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_Luxemburg&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_Anjou&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_Anjou&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1370http://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_I_al_Ungarieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nobilimehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Privilegii_ale_nobilimii_poloneze&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ko%C5%A1icehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1374http://ro.wikipedia.org/wiki/1382http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Interregn&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Jadwiga_de_Anjouhttp://ro.wikipedia.org/wiki/16_octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/16_octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1384http://ro.wikipedia.org/wiki/1386http://ro.wikipedia.org/wiki/Vladislav_al_II-lea_al_Polonieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/4_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/4_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1386http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_Jagiello&action=edit&redlink=1


6/52

Polonia a fost condusa de un regim communist intre anii 1945 1989, candrevolta polonezilor a dus la instaurarea unui regim democratic.

In 1991 Polonia semneaza Acordurile Europene alaturi de Ungaria, iar in 1994inainteaza cererea de aderare. Pe 31 martie 1998 incep negocierile si pe 16 aprilie 2003semneaza tratatul de aderare.1 mai 2004 ziua extinderii Polonia adera alaturi dealte 9 tari la Uniunea Europeana.

In 2007 Polonia este clasificata drept stat in curs de dezvoltare. In anul 1999 adevenit memebru NATO si in 2004 membra a Uniunii Europene. In 2007 Polonia a intratin spatiul Schengen.

In prezent tara trece printr-un process de modernizare si dezvoltare, in care multedintre obiceiurile de consum sufera modificari.

Ziua nationala este pe3 mai.( Ziua Constitutiei- 1791).

INDICATORI FIZICO GEOGRAFICI

suprafata tarii

Polonia se intinde pe o suprafata totala de312.685 km2 ( din care 304.465 km2 deuscat si 8.220 km2 intindere de apa) , fiind siituat in Centrul Europei.

Lungimea totala a granitelor masoara 3.056 km, la nord se invecineaza cu MareaBritanie si Rusia (210 km), la est cu Belarus (416 km), Lituania (103 km) si Ucraina (529km), la sud cu Republica Ceha (790km) si Slovacia (541 km), iar in vest cu Germania(467 km).

structura administrativ-teritoriala

Teritoriul este impartit in16 provincii( prin reforma din anul 1998 au fost create16 provincii in locul celor 49 ) : Dolnoslaskie, Kujawsko-Pomoeskie, Lodzkie, Lubelskie,Lubuskie, Malopolskie, Mazowieckie, Opolskie, Podkarpackie, Podlaskie, Pomorskie,Slaskie, Swietorzyskie, Warminsko- Mazurskie, Wielkopolskie si Zachodniopomorskie.

configuratia teritoriala


7/52

Desi Polonia pare a fi o cmpie nentrerupta, relieful este foarte complex.. Poloniaeste mpartita ntr-un numar de regiuni paralele care vin de la est la vest. Zona de nord ceocupa doua treimi din teritoriu este o regiune a cmpiilor si a dealurilor joase, mpartita n

cmpia centrala poloneza, naltimile Baltice si cmpia litorala. Cmpia centrala estetraversata de la est la vest de o serie de vai largi, mlastinoase. La nordul cmpiei centralese afla naltimile Baltice (Colinele Pomeraniei si Colinele Mazuriene ) cu dealuri silacuri. Cmpia litorala este o fsie joasa de 40-100km latime, ce se ntinde pe toatalungimea marii Baltice. Coasta de 491 km lugime este foarte neteda cu exceptia GolfuluiPomeraniei n vest si Golfului Gdansk n est. Cteva porturi naturale sunt localizate dealungul Marii Baltice. Teritoriul de-o treime din sudul Poloniei este format din relief nalt

variat (dealuri, podisuri si munti). O centura ngusta de munti ocupa extremul sud sisudvest. Muntii Carpati localizati la frontiera sudestica includ grupele Tatra si Beskizi.Muntii Sudeti, o alta grupa importanta de munti sunt localizati la granita de sudvest. nnordul lor exista o zona de dealuri joase numita cmpia Sileziei si podisurile poloneze joase.

Aproape toate apele Poloniei se varsa n Marea Baltica prin cele doua mari fluviiVistula si Odra si afluentii lor dintre care numim Bugul si Warta. Lacurile Poloniei, caresunt aproape 9300 sunt concentrate n naltimile Baltice si fsia litorala. Polonia areaproape 120 de lacuri artificiale situate mai ales n natimile Baltice si n muntii din sud.

Padurile acopera aproape un sfert din Polonia si sunt n general paduri de pin siconifere. Cteva paduri din nordest contin specii vechi si rare precum mesteacanul pitic,ce nu se mai gaseste n alta zona a Europei. Din cauza faptului ca majoritatea padurilor din Polonia sunt de conifere, specii ce sunt foarte vulnerabile la ploi acide si alte formede poluare a aerului, ele sunt in marea lor majoritate afectate. Padurile de spruce dinMuntii Sudeti au fost cele mai afectate de poluarea atmosferica. O alta mare parte din

padurile Poloniei a fost distrusa intentionat pentru a se crea ferme, iar ritmulmpaduririlor este foarte scazut. Combinatia de factori face ca padurile poloneze sa fiedintre cele mai vulnerabile din Europa. Fauna nu este foarte variata. Desi cele mai multespecii traiesc si n alte tari Polonia este gazda a unui numar de specii ce n alte locuri suntabsente sau rare.


8/52

climat

Clima estecontinentala si uscata, cu ierni lungi si friguroase, desi in zonalitoralului baltic se observa influentele oceanice : precipitatii si temperaturi moderate.Iernile sunt din ce in cem ai reci spre est si sud. Precipitatiile sunt impartite uniform petot parcursul anului, vara fiind frecvente aversele violente ; iarna zapada. In nordsuprafetele se mentin inzapezite in medie 40 zile, iar in sud 60-70 zile.

resurse naturale si energetice

Zacamintele naturale sunt in principal :carbunele, zincul, cupru, argint, fier,sare si ambra. Se mai intalnesc resurse de gaze naturale si terenuri arabile.

Aproape toate apele Poloniei se varsa n Marea Baltica prin cele doua mari fluviiVistula si Odra si afluentii lor dintre care numim Bugul si Warta. Lacurile Poloniei, caresunt aproape 9300 sunt concentrate n naltimile Baltice si fsia litorala. Polonia areaproape 120 de lacuri artificiale situate mai ales n natimile Baltice si n muntii din sud.Padurile acopera aproape un sfert din Polonia si sunt n general paduri de pin siconifere. Cteva paduri din nord-est contin specii vechi si rare precum mesteacanul pitic,ce nu se mai gaseste n alta zona a Europei.

avantajul competitv

Avantajul competitiv consta in incapacitatea de a produce bunuri si servicii decalitate, prin metode eficiente, dar cu salarii mai reduse. Avantajul competitiv consta incostul redus al factorilor de productie Companiile au un rol redus in realizarea valoriiadaugate si se bazeaza pe forta de munca ieftina Avantajul competitiv consta increarea de bunuri si serviciiinovative pe plan international.

Economia Poloniei se afla in plin proces de tranzitie de la dezvoltarea bazata pefactori la cea bazata pe investitii. Costurilereduse cu forta de munca atragerea deISD( investitii straine directe) pe termen mediu-lung. Aprecierea monedei nationale sidinamica alerta a salariilor au erodat competitivitatea.Salariile sau cursul de schimbmai trebuie sa seajusteze (nu ne putem permite cresteri salariale si nici aprecierenominala) .


9/52

INDICATORI DEMOGRAFICI

marimea populatiei tarii

In Polonia marimea populatiei este estimata la38.441.588locuitori. (2011)densitatea medie a populatiei

124 locuitori/km2

durata medie a vietii (pentru barbati si pentru femei) este de75,55 ani( pentru barbati este de 71,2 iar pentru femei de 79,9ani) (2011)

speranta de viata la nastere:Populatia totala: 76,05 aniBRBAI: 72,1 ani :FEMEI: 80,25 ani (estimare 2011)

raportul intre populatia care domiciliaza in mediul rural si urban 63,8 % din populatie domiciliaza in mediul urban. ( 2010 )

rata natalitatii si a mortalitatii :rata natalitatii:10,01 nasteri/1,000 locuitori( estimare 2011)locul 193 in lume

rata mortalitatii:10,17 decese/1,000( estimare 2011)Locul 52 in lume

rata mortalitatii infantile

:populatia totala: 6.54 mori / 1,000 nou nscui:locul in lume 171:barbati: 7,5 mori / 1,000 nou nscui:femei 5.79 mori / 1,000 nou nscui (estimare 2011)


10/52

sporul natural al populatiei :

Sporul natural al populatiei (rata la 1000 locuitori) a avut in ultimii ani valori negativecuprinse intre valorile-0.1 si -0.4.Populatia Poloniei este in scadere, principalul factor fiind aderarea la UE.

migratia populatiei (raportul dintre numarul imigrantilor si al emigrantilor)

rata neta a migratiei e -0,46 migranti/1000 persoane(est. 2009).

structura pe grupe de varste :

0-14 ANI: 14,7% (2,910,324 biei / 2,748,546 fetie)15-64 ANI: 71,6% (13,698,363 brbai / 13,834,779 femei)65 DE ANI I PESTE: 13,7% (2,004,550 brbai / 3,245,026 femei)(estimare 2011)

structura populatiei pe categorii de sex

raportul dintre sexe la nastere 1.061 biei / fetieSUB 15 ANI: 1.06 biei / fete ::15-64 ANI: 0.99 brbai / femei ::65 DE ANI I PESTE: 0.62 brbai / femei :: TOTAL POPULAIE: 0.94 brbai / femei (estimare 2011)

structura populatiei dupa statutul marital

Persoane casatorite: 5,5/1000 locuitoriPersoane divortate: 4% populatie

In ceea ce priveste situatia mamelor singure si a familiilor monoparentare,

Polonia are o mediede 5 %de familii monoparentare fata de toate familiile din Poloniaavand 30 de mame singure care lucreaza sau sunt in cautare de lucru.


11/52

Rata divorturilor la o mie de locuitori pe tara sursa Eurostat.

Cele mai multe divorturi din mediul urban s-au inregistrat in capitala, In

Varsovia, unde s-au eliberat 1.439 certificate 747 de polonezi cu varsta cuprinsa intre 25 -35 de ani au divortat in primele sase luni, 1815 aveau varste intre 35 - 50 de ani, 987aveau varste intre 50 - 55 de ani, 732 aveau varste intre 55 - 60 de ani si 302 aveau peste60 de ani.

In Polonia, rata casatorei este de 6,2conform ultimului sondaj realizat,

INDICATORI ECONOMICI CARE DEFINESC PERFORMANTELE SISTRUCTURA ECONOMIEI TARII

PIB (in marime absoluta, PIB/locuitor, structura PIB pe domenii de activitate)PIB (RAPORTAT LA RATA OFICIAL DE SCHIMB):470 miliarde de dolari (estimare 2010)

PIB - RATA REAL DE CRETERE:3.8% (estimare 2010)1.7% (estimare 2009)5.1 % (estimare 2008):: LOCUL N LUME: 94

PIB PE CAP DE LOCUITOR:18,800 dolari (estimare 2010)18,200 dolari (estimare 2009)17,800 dolari (estimare 2008):: LOCUL N LUME: 65

PIB - PONDEREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE::: AGRICULTUR: 3.9%:: INDUSTRIE: 31.8%:: SERVICII: 63% (estimare 2010)

Polonia a inregistrat o crestere economica neintrerupta in ultimii 14 anieconomia acestei tari fiind pe plus inclusiv in 2009. In aceasta perioada, PIB-ul pe cap de


12/52

locuitor a crescut de la 3200 la 9500 de euro, scazand apoi la 8500 euro anul trecut .Dacadiscutam despre PIB-ul nominal, acesta a crescut de la 153 mld euro in 1998, la 362 mldeuro in 2008 si 310 mld euro in 2009.

In acest moment, bancile poloneze au un sold total al creditelor echivalent cu 162

mld euro (52% din PIB), in timp ce bancile romanesti au imprumutat sume echivalente cu54.7 mld euro (47% din PIB).


13/52


14/52


15/52


16/52


17/52

Venitul mediu pe locuitor

n Polonia, salariul mediu n sector este de pu in peste 800 euro.Astfel, angajatii care lucrau in administratie publica, aparare si asigurari sociale de statdin Polonia aveau venituri salariale medii, la sfarsitul lunii martie, ultima luna pentru caredatele au fost disponibile, de aproximativ4.490 de zloti, in crestere cu 27 de puncte procentuale fata de sfarsitul lui septembrie 2008. In aceasta luna, castigul mediu pentru personalul din administratie publica era de 3.534 de zloti. In euro, veniturile au fost de1.075 de euro la finele lui martie, respectiv 846 de euro la sfarsitul lui septembrie 2008,calculate la un curs mediu de schimb.

Si in educatie, salariile au crescut in Polonia. Avansul a fost de aproximativ 25 de puncte procentuale. Astfel, daca in septembrie 2008 un angajat din sistemul deinvatamant avea venituri salariale mediide 2.862 de zloti (aproximativ 685 de euro),dupa sase luni de criza acestea au urcat la 3.567 de zloti (aproape 854 de euro). Pe de alta parte, in sanatate cresterea a fost mai modesta comparativ cu celelalte doua sectoare bugetare, de aproape opt puncte procentuale, castigul salarial mediu ajungand la 3.157 dezolti (756 de euro).

Potrivit unor calcule efectuate de Ziarul Financiar, salariul mediu al unui mediccare lucreaza intr-un spital privat din Polonia este de 2.700 de euro, acest venit fiind de patru ori mai mare decat salariul mediu al unui medic care lucreaza intr-un spital privatromanesc.

Practic, salariul mediu al unui medic care lucreaza la EMC Medical Institute dinPolonia a crescut de la 1.800 de euro cat era in anul 2009, la 2.700 de euro cat era anultrecut. In cadrul EMC Medical Institute sunt opt spitale, 16 clinici si are 2.000 deangajati, 1.450 dintre acestia activand in zona medicala.

O mentiune despre salariile profesorilor - guvernul polonez recunoaste faptul canu poti obtine rezultate bune oferind salarii mici profesorilor, iar in acest sens, sistemulde recompensare a cadrelor didactice a fost schimbat. In vechiul sistem, salariiledepindeau in intregime de vechime. In noul sistem, salariile depind de performante si degradul de pregatire al profesorilor, intentia autoritatilor fiind de a creste diferentele de


18/52

salarizare intre cele sase categorii de profesori (categoriile variaza de la suplinitor, la profesor senior). In anul 2010, salariul mediu brut in sistemul polonez de invatamant afost de aproximativ 750 euro.

Repartiia veniturilor pe categorii de populaie

DISTRIBUIA VENITULUI FAMILIAL - INDEXUL GINI 36%(2009) - 34.9%(2005)- 31.6% (1998) :: LOCUL N LUME: 87Indicele GINI este de aprox. 36 ( scazut), ceea ce inseamn o difereniere relativ

pronunat intre veniturile populaiei.

structura cheltuielilor consumatorilor:

Cea mai mare parte din totalul cheltuielilor o ocup cele legate de locuin(chirie, intreinere) 29.1%. Urmeaz cele ocazionate de cumprarea de mancare i buturi nonalcoolice 22.6%, transport 14,1%, mobil i electrocasnice 5.8%,imbrcminte i inclminte -5.4%, comunicaii 4.4%, restaurante, hoteluri 4.4%,diverse bunuri i servicii 4.1%, buturi alcoolice, igri 3.8%, servicii educaionale

2%, sntate 1.9%.Creerea veniturilor consumatorilor Polonezi se concretizeaz ntr-o putere de

cumprare sporitsi implicit ntr-o pondere mai ridicat a cheltuielilor pentru bunuri decalitate superioar. De altfel, puterea de cumprare este un alt indicador care oferinfotmstii n legtur cu potentialul de dezvoltare al unei piete, precum piata poloneza.

gradul de ocupare a fortei de munca :

Gradul de ocupare a fortei de munca in tarile membre UE variaza, de la 52,8%, inPolonia, la 75,90%..n Polonia costul estimativ al pachetului de msuri propuse deFondul Muncii este de 344.1 milioane i aproximativ jumtate din aceast sum va fi folosit pentru cursuri postuniversitare i de pregtire pentru mai bine de 55000 de angaja i.


19/52

Polonia a acordat ajutor de stat de pn la 100% a beneficiului de omaj/fiecare anagajat a oferit un cadru legal pentru reduceri ale programului de lucru extinznd posiblitatea timpului de a lucru part-time de la 4 luni la 12 luni i posibilitatea de a introduce ore de ncepere i ncheiere a orarului de lucru diferit. Costul estimativ al pachetului de msuri propuse de Fondul Muncii este de sau 344.1 milion i mai bine de jumtate va fi transferat ctre un Fond Special care s acorde ajutor unui numr de200000 de omeri..

indicatorii monetari si financiari (moneda nationala, rata de schimb, inflatie, soldulbalantei de plati si balantei comerciale principalii parteneri externi, datorieexterna)

Deficit bugetar . Polonia ar putea sa inregistreze un deficit bugetar mai mic cu pana la 2cifre fata de nivelul de 52,2 miliarde zloti prevazut in bugetul pentru 2010, ca urmare aimbunatatirii situatiei macroeconomice, precum si a reformelor propuse de guvern incadrul planului de consolidare si dezvoltare a finantelor publice initiat la inceputulanului. Legea bugetului s-a construit pe premise conservatoare privind cresterea PIB, iar analizele din prima parte a anului au indicat o evolutie semnificativ mai buna, ceea ceinseamna ca incasarile vor fi mai mari, in timp ce cheltuielile vor fi tinute sub control.Conform Ministerului Finantelor, deficitul bugetar ar putea atinge 40% din nivelul anual

programat chiar la finele primului trimestru si, respectiv, 80% la sfarsitul primei jumatatia anului in curs.

Un raport recent al FMI cu privire la economia Poloniei apreciaza

ca deficitul guvernamental se va ridica la 7,25%-7,50% din PIB in 2010, urmand sa scadatreptat in anii urmatori, la 7% in 2011 si 5,75% in 2010. FMI considera ca planulguvernului polonez de a reduce deficitul la sub 3% din PIB in 2010 este prea ambitios,deoarece relansarea economica este incipienta si inca nesigura. Tinta ar fi, insa,


20/52

realizabila in 2013-2014 si, de aceea, amanarea aderarii la zona euro este o deciziecorecta.

Polonia intentioneaza sa prelungeasca linia flexibila de creditare (FCL, Flexible Credit

Line) in valoare de 20,6 miliarde USD acordata de FMI in luna mai 2009, care s-adovedit un bun factor de stabilizare si a condus la cresterea increderii investitorilor in piata poloneza.

Datorie publica . Ministrul polonez al finantelor considera ca ponderea datoriei publice inPIB nu va depasi limita de 55% in 2010, dar in anii urmatori, mentinerea datoriei publicesub acest nivel va fi destul de dificila. Guvernul va incerca sa evite aceste dificultati prinintroducerea, printre altele, a regulilor de cheltuire a banilor publici si a altor reguli bugetare. Profitul BNP, estimat recent lacca.10 miliarde de zloti (2,54 miliarde euro), ar putea fi utilizat integral pentru reducerea deficitului si a datoriei publice.

Finante . Bancile centrale straine au achizitionat cca. 9%, respectiv 1,2

milioane euro, din recenta vanzare de eurobonduri a Poloniei, fiind pentru prima oaracand se realizeaza o achizitie de asemenea proportie. Ministerul finantelor considera cainteresul de care s-a bucurat emisiunea poloneza de obligatiuni se datoreaza modului incare este perceputa Polonia din punctul de vedere al riscului investitional, respectivsimilar Spaniei sau Marii Britanii si mult mai bine decat Irlanda sau Portugalia.

Evolutia monedei nationale . BNP sustine ca fundamentele macroeconomice ale zlotuluisunt suficient de puternice pentru a asigura, pe termen lung, stabilitatea monedei

poloneze si considera ca aprecierea monedei poloneze ar putea descuraja crestereainflatiei. Membrii Consiliului de Politica Monetara (RPP) considera, insa, ca apreciereazlotului intr-un ritm mult mai rapid decat celelalte monede europene este un factor de risc pentru economia poloneza, punand in pericol atingerea obiectivului de crestere a PIB cu3% in acest an si mentinerea unui ritm similar in 2011.


21/52

Comert exterior . Conform Oficiului Central de Statistica (GUS), deficitul comercial alPoloniei a fost de 0,7 miliarde euro in ianuarie 2010, fata de 1,0 miliarde in urma cu unan. Exporturile au inregistrat o crestere de 1,8%, in timp ce importurile au scazut cu2,5%. Exporturile exprimate in dolari au crescut cu 4,2%, importurile au scazut cu 0,3%,iar deficitul comercial a fost de 1,0 miliarde dolari, fata de 1,5 miliarde in anul precedent.Deficit comercial s-a inregistrat in comertul cu tarile in curs de dezvoltare (1,7 miliardedolari/1,2 miliarde euro) si cu cele central si est-europene (0,8 miliarde dolari/0,6miliarde euro), in timp ce balante comerciale pozitive s-au consemnat in raporturilecomerciale cu tarile dezvoltate (1,5 miliarde dolari/1,0 miliard euro) si cu cele membreale UE (1,2 miliarde euro). Ponderea tarilor dezvoltate in exporturi a fost de 85,4% (dincare tarile UE, 79,5%) si de 65,2% in importuri (din care tarile UE, 57,3%). Ponderea

Germaniei in exporturile Poloniei a fost de 26,2%, respectiv o scadere cu 0,9 puncte procentuale fata de cea inregistrata in aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce laimporturi, ponderea Germaniei a fost de 20,7%, respectiv o scadere cu 0,6 puncte procentuale. Dintre principalii parteneri comerciali ai Poloniei, cresteri au fostinregistrate la exporturile catre Spania, Federatia Rusa, Ungaria, Marea Britanie, Cehia,Franta si Germania, in timp ce la import, cresteri au fost semnalate pe relatiile Cehia,Rusia si Olanda. Exporturile Poloniei catre Marea Britanie au crescut cu 8% in anul 2009

si au atins nivelul de 6,1 miliarde euro (4,6 miliarde GBP). Ca urmare acestei cresteri,Polonia a castigat trei pozitii in topul surselor de import ale Marii Britanii.

Moneda nationala estezlotul, rata de schimb fiind in prezent de 3,1032 zloti/1$.Inflatia a scazut de la 19,9% in 2006 la 1,3% in 2009. deficitul bugetar a ajuns la 2,7%din PIB(2009). Datoria publica se ridica la 49% din PIB. Balantele comerciala si de platisunt deificitare. Volumul exporturilor se cifreaza la 110,7 mld $, iar importurile au ovaloare de 113,2 mld $. Principalii parteneri externi ai Poloniei sunt la export :

Germnia(28,2%), Franta 6,2%, Itlia 6,1%, Marea Britanie 5,6%, Olanda 4,2 %, Rusia4,4% si Republica Ceha 4,6%; iar la import : Germnia 29,6%, Itlia 6,6%, Rusia 8,7%,Franta 5,7%si Olanda 5,9%. Datoria externa a tarii se ridica la 147,3 mld $.

productia principalelor ramuri din diferite domenii de activitate


22/52

Productia principalelor ramuri din diferite domenii de activitate a fost urmatoarea :electricitate 143,5 mld kWh(2004), petrol 35880 barili/zi (2004), gaz natural 5,957 mldm3 (2004) . Produse rezultate din agricultura sunt, in principal: fructele, cartofii,

legumele, graul, carnea de pasare, carnea de porc, ouale,lactatele. Cele mai dezvoltatedomenii industriale sunt cele furnizoare de fier si hotel, sticla, textile,constructiilenavale,exploatare miniera, chimicale si bauturi, etc. Rata de crestere a productieiindustriale este de 10,2%%.

investitii straine directe atrase de tara respective

Polonia a atras in 2010 investitii straine directe in valoarea de aproximativ 10miliarde de euro, potrivit datelor bancii centrale poloneze (NBP).Totodata, NBPestimeaza ca in 2011 Polonia va atrage in plus fata de cele 9,8 miliarde euro atrase anulacesta alte 2,9 miliarde euro, informeaza Warsaw Business Journal. Una dintre cele maiimportante investitii atrase de Polonia este in valoare de 340 milioane de euro si a fostfacuta de gigantul suedez IKEA. Investitia este cu atata mai importanta cu cat ea a fostrealizata in zona localitatii Orla, voievodatul Podlasie, una dintre cele mai sarace regiuniale Poloniei.

Companiile poloneze au achizitionat anul trecut 50 de companii straine, fata de38 in 2009, valoarea totala a investitiilor fiind de 912 milioane de euro, potrivitWarsow Business Journalcare citeaza cotidianul Rzeczpospolita. Cotidianul estimeaza ca valoareainvestitiilor in strainatate a companiilor din Polonia ar putea creste de cel putin doua oriin acest an, ceea ce ar reprezenta un record pentru companiile poloneze. Cotidianul Rzeczpospolita a calculat ca, daca planurile de investitii ale companieiminiere KGHM se vor materializa, valoarea achizitiilor din strainatate ale companiilor poloneze se va dubla comparativ cu 2010. KGHM intentioneaza sa investeasca circa 1,9miliarde de euro pentru cumpararea a trei zacaminte de cupru in Canada si America deSud.

Investitii straine directe (ISD)Investitiile straine directe au inregistrat o crestere importanta in anul 2008 ajungand la
http://www.wbj.pl/article-54501-polish-firms-heading-for-overseas-investment-record.html?typ=pamhttp://www.wbj.pl/article-54501-polish-firms-heading-for-overseas-investment-record.html?typ=pamhttp://www.wbj.pl/article-54501-polish-firms-heading-for-overseas-investment-record.html?typ=pamhttp://www.wbj.pl/article-54501-polish-firms-heading-for-overseas-investment-record.html?typ=pam


23/52

aproximativ 3,7 miliarde USD, ramanand insa sub nivelurile record atinse in 1998-2001, perioada de varf a privatizarii economiei. Una dintre putinele tari din estul Europei care ainregistrat crestere economica in 2009, Polonia continua sa fie atractiva pentru investitoriistraini.In momentul de fata, tara se bucura de o imagine foarte buna in randul investitorilor. Incazul in care independenta Bancii Nationale a Poloniei va fi afectata iar investitorii vor simti acest lucru, costurile datoriei poloneze vor creste, iar cursul zlotului va fi afectat.

Structura exportuluicarbune, produse chimice, instalatii si utilaje, cherestea, ceramica, animale vii si produsealimentare.

Principalii parteneri la exportGermania 34,9%, Italia 6,3%, Franta 5,2%, Olanda 5,1%, Marea Britanie 4,5%, Cehia,Ucraina.Structura importului petrol si gaze naturale, mijloace de transport feroviare, auto si maritime, produse aleindustriei electrotehnice si electronice.

Principalii parteneri la importGermania 23,9%, Rusia 9,4%, Italia 8,3%, Franta 6,4%, Marea Britanie 4,5%, SUA4,4%, Cehia, Ucraina.

Polonia a atras in din 1990 si pana in prezent investitii straine in valoare de 45mld $ ( cel mai mult dintre tarile Europei Centrale si de Est).

bariere tarifare si netarifare

Polonia are acelasi plan tarifar pentru tarile externe ca si pentru tarile membreUniunii Europene.


24/52

Eliminarea barierelor in calea liberului comert in cadrul Uniunii Europene acontribuit in mod semnificativ la sporirea prosperitatii cetatenilor europeni si a contribuitla intarirea rolului jucat de UE pe plan mondial. Statele membre nu numai ca auliberalizat total comertul intre ele, ci au si unificat tarifele vamale nationale pentru bunurile importate din afara Uniunii. Crearea Tarifului extern comun a insemnat si caUniunea Europeana participa ca entitate la negocierile internationale, comertulinternational devenind astfel unul dintre instrumentele de baza ale integrarii europene.Uniunea Europeana participa in toate negocierile internationale pentru liberalizareacomertului, ultimele desfasurandu-se sub auspiciile Organizatiei Mondiale a Comertului(OMC) si este cunoscuta sub denumirea de Runda Doha. Scopul acestor negocieriincepute in 2001 este de a reduce si mai mult sau de a elimina acolo unde este posibil

barierele tarifare si netarifare din calea comertului mondial. Uniunea Europeana in cadrulrundelor anterioare de negocieri a redus majoritatea taxelor vamale pentru importurileindustriale, avand un tarif mediu de 4%, unul dintre cele mai scazute din toata lumea.

situatia monopolurilor

Tara a cunoscut un proces de privatizare, in urma caruia majoritatea companiilor autrecut in proprietate privata. Totusi, unele monopoluri se pastreaza si in prezent ( utilitati publice, caile ferate Polonia ar putea deveni un important furnizor de gaz pentru Europa,acoperindu-i n acelai timp ntreaga cerere de gaz pe plan intern. n aceast ar a fostdescoperit un zcmnt de gaz de ist, comparabil ca mrime cu cel din regiunea rusIujno-Tombeisk. Exploatarea zcmntului recent descoperit va ncepe deja n luna mai, prin implicarea companiei americane ConocoPhillips.Dac imensa capacitate a acestui zcmnt va fi confirmat, rezervele totale ale gazului

din UE vor crete cu 47%. Experii consider c proiectele europene privind extraciilegazului de ist ar putea deveni n urmtorii zece ani o mare ameninare pentru Gazprom,noteaz cotidianul rus Kommersant, citat deAgerpres. Potrivit informaiilor agenieiWood Mackenzie, specializat pe studii n domeniul petrolului i gazului, n Polonia aufost descoperite importante rezerve de gaz de ist: circa 1,36 trilioane de metri cubi.
http://www.agerpres.ro/http://www.agerpres.ro/


25/52

Acestea se afl n regiunile de nord i centrale ale rii. Accesul la gazul de ist, care"zace" n zone stncoase, a devenit posibil doar dup apariia de noi tehnologii deextragere, elaborate n SUA. Dup cum informeaz The Times, deja n luna mai primul proiect pentru exploatarea zcmntului de gaz de ist din Polonia va fi demarat decompania american ConocoPhillips. Dup ea vor urma companiile americane ExxonMobil i Marathon, precum i cea canadian Talisman Energy. Dac datele privindvolumul de gaz, oferite de Wood Mackenzie, vor fi confirmate, atunci rezervele de gazdemonstrate ale Uniunii Europene (UE) se vor majora cu 47%. Aceast cantitate estesuficient pentru ca Polonia s-i poat asigura n mod independent consumul intern degaz, n condiiile n care la ora actuala ara este nevoit s importe 72% din gazul care ieste necesar. Consumul anual de gaz este n Polonia de circa 13,7 miliarde de metri cubi,

din care 30% sunt asigurai din extrageri proprii, subliniaz cotidianul rus Kommersant.Principalul exportator de gaz n Europa,Gazprom, a livrat n 2009 o cantitate de 9miliarde de metri cubi de gaz n Polonia. La nceputul anului, Varovia a avut problemeserioase cauzate de creterea consumului de gaz. Iniial, autoritile rii vizau chiar limitarea consumului de gaz pentru consumatorii industriali, ns ulterior Polonia a reuits ajung cu Gazprom la o nelegere privind livrri suplimentare i preuri mai mici lagaz. Cu toate acestea, rile europene ncearc de ani de zile s gseasc o alternativ la

livrrile Gazprom, care asigur circa 255 din cantitile de gaz necesare Europei.ABC Data, lider pe piata distributiei IT din Polonia, a incheiat pe 30 noiembrieun acord pentru achizitionarea unui pachet de 50,96% din actiunile companiei romanestiScop Computers. Tranzactia se face prin intermediul a doua vehicule inregistrate inCipru, iar pretul achizitiei, stabilit la 5 milioane de euro, poate fi majorat cu alte 1,6milioane de euro in functie de nivelul profitului net inregistrat de Scop Computers in2010. Potrivit unui raport inaintat de ABC Data bursei poloneze, transferul drepturilor seva face dupa ce cumparatorul va efectua plata actiunilor.


26/52

INFRASTRUCTURA EXISTENTA

AEROPORTURI:129 (2010):: LOCUL N LUME: 47

AEROPORTURI - CU PISTE PAVATE::: TOTAL: 86:: PESTE 3.047 M: 4:: 2.438 - 3.047 M: 30:: 1.524-2.437 M: 39:: SUB 914 M: 6:: 914 1.523: 7 (2010)

AEROPORTURI - CU PISTE NEPAVATE::: TOTAL: 43:: 914 - 1.523 M: 16:: SUB 914 M: 21 (2010)

HELIPORTURI:7 (2010)

CONDUCTE DE GAZ I PETROL:16.631 km conducte de gaz, 1.384 km conducte de petrol,777 km conducte cu produse rafinate (2009)

CI FERATE:


27/52

:: TOTAL: 22,314 km:: LOCUL N LUME: 12:: ECARTAMENT MARE: 633 km 1524 mm ecartament:: ECARTAMENT STANDARD: 21,681 km 1.435 mm ecartament (11.769 km electrificai)(2007)

OSELE:::TOTAL:: 423.997 kmLOCUL N LUME: 15:: ASFALTATE: 295.356 km (incluznd 765 km drumuri expres):: NEASFALTATE: 128,641 km (2008)

CI NAVIGABILE:3,997 km (ruri i canale navigabile) (2009):: LOCUL N LUME: 28

MARINA COMERCIAL::: TOTAL: 10:: LOCUL N LUME: 116:: DUP TIP: transport materiale 6, nav tanc chimic 3, transport materiale/pasageri 1:: NREGISTRATE N ALTE RI: 104 (Antigua i Barbados 2, Bahamas 32, Cipru 20, Liberia13, Malta 22, Norvegia 2, Panama 3, Saint Vincent i Grenadine 1, Slovacia 2, Vanuatu 7 (2010)

PORTURI:Gdansk, Gdynia, Swinoujscie, Szczecin

In Polonia, principalele tipuri de transport urban suntautobuzele i tramvaiele.Exist i o linie de metrou n Var ovia [, nc nefinalizat. Var ovia i aglomera ia Gdask -Gdyniaau de asemenea un sistem detrenuri urbane rapide, numitCalea Ferat Rapid Urban (Szybka Kolej Miejska). Suplimentul pentru transportul urban, tramvaiul

rapid, func ioneaz n Pozna sisteme asemnatoare sunt construite i n Cracovia Szczecin[ i d.

Permisul de conducere romanesc este valabil in Polonia o perioada de90 de zilede ladata intrarii. Cetatenii romani care isi stabilesc domiciliul in Polonia pot sa solicite preschimbarea permisului romanesc si obtinerea unui permis polonez.

Limite de viteza Limitele de viteza in Polonia sunt urmatoarele: Oras59 km/hDrum Deschis90km/hAutostrada109 km/h

Reguli ale drumului Se circula pe partea dreapta si depasirea pe stanga. Toate tramvaiele trebuie depasite pe
http://ro.wikipedia.org/wiki/Autobuzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tramvaihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrouhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Var%C8%99oviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Var%C8%99oviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gda%C5%84skhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gdyniahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tren_urban&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Pozna%C5%84http://ro.wikipedia.org/wiki/Pozna%C5%84http://ro.wikipedia.org/wiki/Cracoviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Szczecinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Szczecinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%81%C3%B3d%C5%BAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%81%C3%B3d%C5%BAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Autobuzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tramvaihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrouhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Var%C8%99oviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gda%C5%84skhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gdyniahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tren_urban&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Pozna%C5%84http://ro.wikipedia.org/wiki/Cracoviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Szczecinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%81%C3%B3d%C5%BA


28/52

dreapta. La trecerea frontierei poloneze, va trenui sa prezinti permisul de conducere, pasaportul si dovada asigurarii raspunderii fata de terti.

Benzina

Pe autostrazi, statiile de benzina se intalnesc aproape la fiecare 22mile/35 km si suntdeschise de la 6am la 10pm.

Taxe de intrare pe autostrada Nu exista autostrazi cu taxe in Polonia.

ParcareaMasinile mici pot parca jumatate pe carosabil, jumatate pe trotuar pe marginea soselei.

Parcarea este ilegala pe suprafata de 5,5 yarzi/metri din jurul unei treceri de pietoni

.Informatii pentru cazurile de accident de circulatie

In caz de accident usor, notati elementele de identificare ale celuilalt autovehicul implicatin accident si ale societatii de asigurare a acestuia. Daca in urma accidentului sunt raniti,chemati politia locala, dupa ce ati acordat primul ajutor. Adresati-va pentru sprijin

partenerului societatii de asigurari din Polonia.

Fiecare polita de asigurare medicala emisa de o societate de asigurare autorizata dinRomania are inscris pe ea un numar de telefon la care se raspunde in regim de permanenta.Apelati numarul de telefon inscris pe polita si urmati toate indrumarile ce va suntadresate. Pastrati documentele de plata pana la inapoierea in tara pentru a le prezentasocietatii de asigurare.In cazul producerii de accidente de circulatie care cauzeaza decesulunui cetatean roman, autoritatile locale procedeaza la intocmirea formalitatilor necesare,inclusiv eliberarea certificatului de deces si informeaza Ambasada Romaniei. Pentrurepatrierea corpului neinsufletit, familia persoanei decedate trebuie sa se apeleze la ofirma specializata din Polonia sau din Romania. Firma in cauza se va ocupa de obtinerea


29/52

tuturor avizelor necesare transportului. Ambasada dispune de evidente si coordonate decontact ale unor societati de pompe funebre care pot interveni in astfel de cazuri.

Telefoane utile pentru informatii privind traficul sau conduita in caz de accident:

- serviciul de urgente 112 (numai pentru telefoane mobile)

- politia 997

- servicul de asistenta trafic 981

- 0800 200 300 - linie telefonica de informatii privind siguranta circulatiei;functioneaza in perioada de vacanta, fiind disponibila si in limbi straine

Reglementari vamale

Regulamentul vamal polon contine reglementari similare cu ale celorlalte tari membre aleUniunii Europene. Este permisa introducerea, fara plata taxelor vamale, a bunurilor defolosinta personala, constatate de catre functionarul vamal ca nu sunt destinate unor scopuri comerciale.

Limitele cantitative pentru anumite produse, introduse de calatori provenind din tyarinemembre ale UE sunt: 200 de tigari sau 50 de tigari de foi sau 50 trabucuri sau 250grame tutun; 1 litru spirt; 2 litri de vin, 5 litri bere, 50 grame de parfum. Valoarea tuturor bunurilor introduse pentru folosinta personala nu trebuie sa depaseasca 175 Euro.

Este permis importul si exportul de valuta sau titluri de valoare, fara declaratie vamala, inlimita a 10.000 euro.


30/52

infrastructura financiara

Polonia are un sistem financiar-bancar si un sistem de asigurari si de pensiifunctinal si solid. In tara activeaza 71 banci comerciale si 600 banci cooperatiste. Atateconomiile, cat si creditele depasesc 200 mld zloti. Majoritatea institutiilor bancare aucapital strain. Daca in ultimii zece ani , sectorul bancar a fost supus unui proces intern de privatizare, circa 70% din active fiind vandute investitorilor straini, guvernul polonezadopta in prezent o alta pozitie. Procesul de privatizare a ulimelor 4 banci cu capital destat este blocat, intrucat se incearca o imbunatatire in administrarea acestora prinlimitarea investitiilor din partea investitorilor straini. Mai mult de atat, una dintre

acestea ,PKO Bank Ploski se situeaza pe primul loc in Europa, in clasamentul celor mai puternice companii din punct de vedere al capitalizarii de piata. Bursa ( Warsaw Stock Exchange) si-a reinceput activitatea in 1991, iar acum este cea mai mare din EuropaCentrala si de Est. Desi este in proprietatea statului, se fac planuri de privatizare aacesteia; au fost primite si oferte de fuziune cu bursele din Budapeste si Viena.

INDICATORI TEHNOLOGICIPOSTURI TELEFONICE FIXE N UZ:9.556 milioane (2009):: LOCUL N LUME: 23

ABONAI LA SERVICIILE DE TELEFONIE MOBIL:44.53 milioane (2009):: LOCUL N LUME: 28

SERVICIILE DE TELEFONIE::: GENERALITI: modernizarea reelei de telecomunicaii a accelerat piaa sectoarelor de ni din acest domeniu; un serviciu de telefonie fix larg rspndit - dominat de o fostcompanie de stat, domeniu care n ultimul timp a resimit o recul dpdv al nivelului dencredere al populaiei ca o consecin a creterilor serviciului de telefonie mobil


31/52

:: INTERN: telefoanele mobile sunt disponibile nc din anul 1993, n timp ce serviciuleste oferit de 3 mari reele naionale plus o a patra care i-a nceput activitatea la fineleanului 2006; acoperirea este suficient de cele mai multe ori, cu unele probleme tehniceraportate n partea de est a rii; n ceea ce privete zonele rurale acestea par a fi pierdutdrumul inovaiilor, avnd la dispoziie o linie fix nvechit:: INTERNAIONAL: prefix 48; conectare direct internaional cu conversieautomat; staii satelit disponibile 1 cu acces la Intelsat, Eutelsat, Inmarsat iIntersputnik (2009)

MASS-MEDIA - AUDIOVIZUALUL:televiziunea naional de stat opereaz 2 posturinaionale, completate cu alte 16 regionale i cteva de ni; companiile private opereaz

la rndul lor cteva posturi naionale, ct i un numr considerabil de canale cu interesspecial; un mare numr de canale private emit la nivel local; aproape jumtate din toategospodriile poloneze au acces la companiile de televiziune naional ct iinternaional, ntruct sunt conectate fie prin serviciile de satelit, fie prin pachetelereelelor de cablu; compania public de radio deine 5 posturi la nivel naional i 17 lanivel regional; 2 reele de radio, private, emit naional, mai multe posturi comerciale emitn mai multe orae i un numr mare de staii private locale (2007)

CODUL INTERNET DE AR:.pl

NUMRUL DE COMPUTERE CONECTATE LA INTERNET:10.51 milioane(2010):: LOCUL N LUME: 11

NUMRUL UTILIZATORILOR DE INTERNET:22.452 milioane (2009):: LOCUL N LUME: 19

gradul de actualitate a tehnologiilor din principalele ramuri de activitate:


32/52

Polonia dispune de tehnologii destul de performante in industrie, ca urmare ainvestitiilor majore. Aproximativ 68% din totalul intreprinderilor sunt reprezentate defiliale sau sucursale ale companiilor multi- si transnationale.

gradul de calificare a fortei de munca

De asemenea, Polonia este cunoscuta pentru forta de munca ieftina si bine calificatade care dispune.-75,9%.

Gradul de inzestrare a populatiei cu bunri de folosintaindelungata si de consum

Conform Institului National Polonez de Statistica, cea mai mare cretere s-a nregistrat la

abonamentele de telefonie mobil. Numrul abonamentelor la 1000 locuitori a crescut cu34,5% n 2010 fa de de anul 2009 (de la 807,8 la 1062,5 abonamente la 1000 locuitori)i cu 32,3% la 100 de gospodrii (de la 236,0 abonamente la 309,8 la 100 gospodrii).mbuntiri ale nzestrrii populaiei s-au nregistrat i la maini de gtit cgaze, frigiderei congelatoare, aparatura audio, televizoare, autoturisme, aspiratoade praf i la mainielectrice de splat rufe. nzestrarea populaiei cu autoturisme n anul 2008 a crescut fade anul 2007 cu 8,5% la 1000 de locuitori (de la 120,9 la 129,8 buci) i 7,1% la 100 de

gospodrii (d 35,3 la 37,8 buci).

Rolul si tipul afacerilor n societate

Importana sectorului privat in economie poloneza este in cretere prin scdereainfluenei statului. Se incearca eliminarea monopolurilor si privatizarea multor unitatiaflate in administraia statului. Pentru incurajarea investiiilor private, au existat si existnumeroase iniiative legislative i se incearc de asemenea reducerea barierelor de intrare pe piaa si a constrangerilor impuse la cooptarea creditelor pentru dezvoltare.

IMM-urile reprezint peste 80% din numrul total de companii private dinPolonia, inca de la inceputul anilor 2000. Existena acestora este inca totui relativefemer, avand in vedere c un numar mare dintre acestea sunt infiinate sau lichidate in


33/52

fiecare lun. De asemenea ele opereaz cu un procent destul de mic din totalulcapitalului, si particip cu doar aproximativ 26% la valoarea adugat. Ele angajeaz peste 70% din totalul fortei de munc Majoritatea sunt intreprinderi de comer i producie.

Gradul de dotare cu automobileConform ultimului recensamant, In Polonia gradul de dotare cuu automobile estede 73automobile/100 locuitori ivechimea mediea acestora este de aproximativ de maxim 15ani.

INDICATORI SOCIO-CULTURALIlimba nationala si dialecte utilizate: poloneza 97,8%; altele si nespecificate 2,2%.

religia (religii, grupari religioase, institutii religioase) :romano-catolici: 89,8%ortodoxi : 1,3% protestanti : 0,3%altele 0,3%nespecificat: 8,3%

educatia (nivel si structura )Ministerul Educatiei din Polonia si-a anuntat angajamentul de a introduce manualedigitale in scoli, desi nu toti expertii sunt in favoarea initiativei, relateaza site-ul thenews.

Exceptia ii va viza pe elevii din clasele 1-3 (din grupa de varsta 6-10 ani), care vor continua sa invete in principal de pe manuale tiparite si vor continua sa foloseasca stilou, pentrua-sidezvoltascrisuldemana.

Sistemul deeduca ie n Polonia este compus dingrdini e , coli elementare , coli secundare( gimnazii), licee i alte coli postgimnaziale, coli postliceale, coli artistice i altele. Universit ile i alte coli nalte nu fac parte din sistemul de educa ie i au drept de autonomie. Conform Constitu iei Republicii Poloneze, oricine are dreptul de a nv a.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gr%C4%83dini%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gr%C4%83dini%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98coal%C4%83_elementar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98coal%C4%83_elementar%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98coal%C4%83_secundar%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98coal%C4%83_secundar%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98coal%C4%83_secundar%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Liceuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gr%C4%83dini%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98coal%C4%83_elementar%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98coal%C4%83_secundar%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98coal%C4%83_secundar%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Liceu


34/52

Educa ia este obigatorie pn la 18 ani, dar doar colile elementare i secundare au statut de institu ii obligatorii. Educa ia n colile publice este gratuit

Obiceiuri si traditiiPentru polonezi traditiile si mai ales sarbatorile sunt deosebit de importante, fiindtransmise de la o generatie la alta si supravietuind incercarilor si dramelor istorice care aumacinat Polonia de-a lungul istoriei. Multe dintre vechile traditii, originare din perioada pagana, si-au pierdut in timp caracterul magic, devenind astazi un prilej de sarbatoare si oamintire plina de culoare a trecutului acestui popor. La mare pret sunt sarbatorilereligioase, procesiunile catolice si zilele sfintilor, dar si pelerinajele la manastiri precum Manastirea Jasna Gora din Czestochowa sau la Grabarkva (pentru ortodocsi) orila mormantul Rabinului Elimelech din Lezajsk pentru evrei. In Polonia exista douasarbatori nationale foarte importante : Ziua Independentei, sarbatorita pe 11 noiembrie siziua adoptarii primei constitutii polone, eveniment care a avut loc pe 3 mai 1791. Infiecare an cu aceste ocazii sunt organizate ceremonii, marsuri, concerte. Alte sarbatoriimportante sunt Ziua Femeii (8 martie, desi importanta ei a scazut foarte mult fata de perioada comunista), Ziua Mamei (26 mai), Ziua Bunicii (21 ianuarie) si Ziua Copilului(1 iunie). Dintre cele religioase, in afara Craciunului si Pastelui, pentru polonezi este

deosebit de importanta Ziua Sf Andrei, cand se spune ca poti ghici viitorul, interpretandformele luate de ceara fierbinte scursa in apa rece.

Dar poate cea mai importanta sarbatoare din Polonia este Craciunul, sarbatoaremarcata prin numeroase ceremonii si obiceiuri, pastrate de secole.In special AjunulCraciunului devine o zi magica pentru polonezi, un rol major fiind jucat de podoabelespecifice si mai ales de bradul de Craciun. Chiar daca astazi Craciunul nu poate fiimaginat, in Polonia impodobirea bradului de Craciun este o traditie relativ noua, primii pomi aparand in orasele poloneze in secolul XIX, traditia fiind preluata de la germani.Treptat obiceiul a prins si s-a impus in toata tara

Pana atunci locuintele erau decorate cu ramuri de pin, molid si brad, obicei pastrat si astazi mai ales in provincie. In afara crengilor de brad traditia cere ca locuintelesa fie decorate si cu gramajoare de paie si grane, pentru ca recolta sa fie bogata, dar si pentru a aminti de ieslea saraca in care s-a nascut Iisus.


35/52

In timp obiceiul s-a pastrat, in prezent fiind pusa o mana de paie sub fata demasa, pentru ca cina de Craciun sa fie cat mai bogata si de bun augur. Unii polonezi pun pe langa grane, bani, un solz sau un os de peste, toate puse intr-un portofel, pentru canoul an sa fie plin de impliniri. Un alt obicei pastrat in casele poloneze este de a pune lamasa de Craciun inca un tacam, pentru un oaspete neasteptat sau in amintirea celor carenu mai sunt.

In traditia polona Ajunul Craciunului are un impact asupra anului viitor, asa catoti cei care il sarbatoresc trebuie sa fie buni si iubitori cu ceilalti, pentru a avea noroc si parte de prieteni. Gospodinele acorda o atentie deosebita pregatirii mesei de Craciun,totul trebuind sa fie gata pana la apusul soarelui, dupa care intreaga familie se asaza lamasa pentru cea mai importanta masa a anului.

Traditional, masa de Craciun incepe odata cu aparitia primei stelute pe cer,debutand printr-o rugaciune comuna sau prin citirea unui pasaj din Noul Testamentdespre nasterea lui Iisus. Apoi se fac urari pentru viitorul an, iar familia va mancaimpreuna oplatek, simbol al painii sfinte. Obiceiul cere ca toate felurile servite sa fie faracarne si sa fie in numar de 12, reprezentand numarul lunilor anului si numarul apostolilorlui Hristos, dar in practica se trece adesea peste reguli. Dupa cina se canta colinde sau semerge la biserica, la slujba de la miezul noptii numita Pasterka (Slujba Pastorilor).

Ajunul Craciunului si mancarurile traditionale

Astazi, cea mai importanta masa a anului este deosebit de bogata si rafinata, deneuitat pentru cei care au sansa sa viziteze un prieten polonez tocmai atunci. Feluriletraditionale sunt : supabarszczcu ciuperci sauuszka(gogosi umplute cu ciuperci), supade ciuperci, varza cu ciuperci sau pirosti cu varza si ciuperci, galusti dulci cu mac,diverse produse de patiserie, prajituri, fructe, nuci si dulciuri. Bautura traditionala este un


36/52

amestec de prune, pere uscate si mere, specific pentru Polonia si imposibil de gasit in alta parte.

Marea atractie a mesei ramane pestele, bucataria poloneza fiind renumita pentruatentia rafinata acordata pestelui, gatit innenumarate feluri : supa, salata de hering, peste cu sos, peste in aspic, peste prajit, friptsau gatit la cuptor. Una dintre delicateselegatite cu ocazia Craciunului este crapulinsotit de un sos de legume, cu stafide simirodenii, alaturi cu vin sau bere.

Pentru desert se servesc prajituri cu mac, turta dulce cu miere si un deserttraditional din tarte cu mac, miere, nuci si stafide, numitlamancesaukruchalce. Unuldintre cele mai vechi feluri traditionale estekutia, un amestec de grau fiert cu miere simac, in amintirea vechilor ritualuri organizate cu ocazia solstitiului de iarna.O alta traditie frumoasa de Craciun este jaselka, o piesa pusa in scena de amatori,relatand nasterea Mantuitorului. Mai ales in regiunile rurale colindatorii obisnuiesc samearga de la gospodarie la alta, unde pun in scena aceasta scurta naratiune, avnad cu ei ostea din carton sau un mic patut pentru copii. Daca in trecut colindatorii primeau in dar dulciuri, in prezent sunt rasplatit mai ales cu bani. In afara de scena Nasterii, colindatorii joaca si alte mici scenete, bazate pe intamplari biblice, personajele fiind Regele Irod,Diavolul, etc. Nici Anul Nou nu este sarbatorit cu mai putin fast. In ajunul Anului Nou in Polonia esteziua Sf Silvestru, cand incepe carnavalul, ocazie unica pentru baluri si petreceri greu deuitat. S-a pastrat si traditia plimbarilor cu sania trasa de cai, kulig, altadata distractia preferata a nobililor polonezi, iar strazile oraselor si satelor sunt adesea scena unor

adevarate cavalcade, de la o casa la alta. In timpul carnavalului semananca (gogosi)chrust sau faworki, produse de patiserie. La finalul carnavalului semananca heringi.O traditie pagana foarte importanta si foarte pretuita este inecarea fecioarei de gheata(marzanna) , in trecut o sarbatoare a vietii si primaverii, marcand renasterea naturii,


37/52

recoltele abundente. Marzanna era o reprezentare a iernii, fiind o efigie din paie,reprezentand o femeie, imbracata apoi in alb si impodobita cu panglici si margele.

In Silezia, fecioara de gheata purta o rochie de mireasa si o cununa pe cap.Obiceiul cere ca satenii sa duca marzanna dintr-o casa in alta, apoi efigia este dezbracata,iar hainele sunt raspandite pe campuri pentru o recolta bogata. In final este inecata intr-unrau sau intr-un iaz ori o simpla balta, altadata este mai intai aprinsa si apoi scufundata inapa. Cand apa ia marzanna, localnicii arunca in apa si maik - ramuri verzi impodobite cumargele, flori si panglici. Daca in trecut intregul ceremonial era luat foarte in serios,astazi marzanna este mai curand un joc de copii, desfasurat in fiecare an pe 21 martie.

Una dintre cele mai interesante traditii, pastrata de secole, are loc cu putin timpinainte de Paste : Duminica Palmierului. Este sarbatorita in bisericile catolice din Polonia,

pentru a aminti de intrarea lui Iisus in Ierusalim si este in fapt o versiune a Floriilor romanesti.

In ciuda numelui, nu se folosesc frunze de palmier, ci buchete de flori si ramurisalbatice, in timp ce in unele regiuni se folosesc aranjamente florale complicate si foartemari, impodobite cu panglici si flori. In trecut se credea ca un astfel de buchet, odatasfintit in timpul slujbei, apara de boli si necazuri familia care il pastreaza. Dupaincheierea slujbei, participantii se ating usor unul pe altul cu buchetele, urandu-si toate

cele bune.O alta traditie pascala cere ca toti credinciosii sa aduca la biserica cosuri cu mancaruri, pentru a fi sfintite, obicei ce dateaza din secolul XIV. La origini, la biserica se aducea unmiel facut din aluat de paine, dar astazi in cos se gasesc cel putin sapte feluri diferite,fiecare simbolizand altceva. Paine este simbolul norocului, al crestinatatii si al trupuluihristic ; oul este simbolul renasterii, al infrangerii mortii de catre viata ; sarea este unmineral al vietii, despre care se crede ca alunga raul ; carnea afumata inseamna sanatate,fertilitate si abundenta ; branza este prietenia dintre om si natura ; ridichea este un simbolal puterii si fortei fizice ; prajitura este ultimul fel traditional, simbolizand priceperea si perfectiunea, si trebuie facuta in casa. In ultimul timp tot mai multi credinciosi adauga incos si fructe exotice sau ciocolata, obicei ramas din perioada comunista, cand astfel de produse erau o raritat


38/52

Ca in tot spatiul balcanic si in Polonia decorarea oualor pentru Paste a devenit o arta,veche de secole si foarte importanta pentru spiritualitatea poporului polonez.

Obiceiul a aparut in jurul secolului X, oua vopsite fiind gasite intr-un sit din Ostrow,

realizate cu o tehnica foarte asemanatoare cu cea de astazi. Impodobirea cu migala aoualor pentru Paste a jucat mereu un rol important in cultura populara, cu diferenteregionale distincte

Se foloseste culoare, iar desenele sunt facute cu ceara fierbinte, iar in unele sate pe ou se lipesc si bucatele de hartie sau lana colorata. Culorile sunt naturale, obtinute dinscoarta de copac, diverse flori, ceapa, coaja de nuca etc. Altadata vopsirea oului de pasteera o ocupatie a femeilor, micile opere de arta fiind apoi daruite membrilor familiei si

prietenilor, ca un simbol al iubirii si afectiunii.Mancarea sfintita in biserica este servita dupa Slujba de Inviere, in dimineata zilei deduminica, iar la masa se mai aduc preparate din carne, rulade, carne de pasare si de porc,mezeluri, prajituri, supa de ridichi cu un ou fiert tare si altele, iar masa este atentimpodobita.Luni, dupa Duminica Pastelui, se practica o traditie numitaSmigus-dyngus, cand baietiile stropesc cu apa pe fetele pe care le plac. Nu se mai cunosc astazi sensul si origineaacestui obicei, care ar putea fi initial un ritual de purificare, dar astazi este mai curand o joaca.

Sarbatori religioase in Polonia

Pastele si Corpus Christi

1 Noiembrie - Ziua Tuturor Sfintilor 25 - 26 decembrie - Craciunul

Alte sarbatori:

1 ianuarie - Anul Nou1 mai - Ziua Muncii3 mai - Ziua Constitutiei11 noiembrie - Ziua Independentei

Rolul familiei/femeii in societate


39/52

Familia constituie in satul traditional principalul grup social caruia toti membri ii

sunt in mod absolut subordonati,asistenta si sprijinul reciproc sunt imperative in cadrulfamiliei taranesti traditionale;practic,taranul nu apartinea-portivit anchetelor asupra

taranului polonez-decat unui singur grup social organizat -familia; in satul traditional polonez pe primul plan se aflau interesele comunitatii si caracterul sacru alcasatoriei,ceea ce implica ignorarea individualitatii sotilor.Constrangerea sociala impusaacestora de familie si obste era menita sa protejeze institutia familiei si ,prin ea,intreagacomunitate,dincolo de interesele individuale.

Femeile sunt mai frecvent victime ale somajului sau trebuie sa se ingrijeasca de persoanele in varsta sau neputincioase, care nu primesc ajutor adecvat din partea

statului; dreptul de a decide, ce este mai bine pentru ele si corpul lor, este deseoriincalcat, fie pentru ca avortul este interzis, ca in Polonia, fie pentru ca, accesul lamijloacele de contraceptie este ingreunat de pretul ridicat.. Tarile care sunt restrictive in privinta avortului sunt Polonia, Irlanda, Malta si Cipru.

Importana muncii n societate:Un procent foarte mare din populaie activeaz incampul muncii, doar aproximativ 10% fiind in omaj.

Modalitatii de petredere a timpului liberPolonia este, incepand cu luna iulie 2006, candidat oficial pentru

organizarea Expozitiei Internationale EXPO 2012. Tema propusa de Polonia este"Cultura timpului liber in economiile lumii". Autoritatile tarii si autoritatile locale aleWrocawului - oras care urmeaza sa gazduiasca EXPO - depun sustinute eforturidiplomatice si de promovare, in scopul obtinerii unei sustineri mondiale. Straduintele in aorganiza EXPO se bucura de un mare entuziasm din partea societatii - 89% dintre polonezi sustin aceasta idee. In cazul castigarii, va fi prima expozitie EXPO organizataintr-o tara din Europa Centrala si de Est. Decizia referitoare la alegerea localizarii va filuata la sfarsitul lunii noiembrie 2007. Tineti pumnii, deoarece castigul Polonieireprezinta, de asemenea, o sansa si pentru Romania!


40/52

Polonia candideaaza pentru EXPO 2012 cu tema "Cultura timpului liber neconomiile lumii"

Polonia a propus o tema care face referire la cultura timpului liber, deoarece este proaspata, importanta pentru toate societatile si distractiva.Prospetime- De-a lungul ultimilor o suta de ani ai istoriei expozitiilor internationale, de14 ori EXPO a fost dedicata artei, meseriilor si arhitecturii, de 12 ori gradinaritului siamenajarii spatiului, de 5 ori oraselor si urbanizarii, de 9 ori calatoriilor si transportului,de 7 ori apei, raurilor si oceanelor. Ce e important: pana acum numai o singura data (in1988, in Australia) EXPO a fost dedicata temei timpului liber. Tema EXPO 1988 de laBrisbane a fost "Timpul liber in epoca tehnologiei". Aceasta tema necesita o noua

abordare din cauza proceselor care au avut loc de atunci si pana astazi, precum: cadereacomunismului, micsorarea cantitatii de timp liber de care dispune individul, revolutia dincomunicatii sau pericolele din ce in ce mai mari si mai globale pentru mediulinconjurator. Astazi nimeni nu mai intreaba daca timpul liber este legat de dezvoltareatehnologiei - aceasta legatura este evidenta. Dorim sa privim aceasta problema dintr-onoua perspectiva, una globala, in care cultura, timpul liber si economia formeaza un totinseparabil..

Timpul liber si societatea- Timpul liber este o parte inseparabila din viataomului. Schimbarile care au loc in structura societatilor contemporane, in domeniuleconomiei si al modalitatilor de organizare a muncii fac sa se puna din nouintrebarea referitoare la natura legaturilor dintre munca, timpul liber si calitatea vietii. Pede o parte, avem astazi mai putin timp liber decat oricand, iar pe de alta parte, mai multca oricand posibilitati de a il petrece. Timpul liber nuinseamna a fi pasiv - este timpul in care ne exprimam, legam relatii cu prietenii si familia, putem sa contactam nu numai oameni din alte cercuri de cultura, insa putem, deasemenea, sa depunem eforturi pentru realizarea unor scopuri foarte importante pentruintreaga lume. Timpul liber devine o platforma de miscari sociale care joaca un rol foarteimportant in dezvoltarea democratiei, integrarii sociale si a tolerantei. Dezvoltarea unor asemenea miscari, precum "Slow Living", ne face sa constientizam nevoia de a ne gandila modul in care petrecem timpul nostru, in special timpul liber.


41/52

Tema timpului liber este importanta pentru oamenii din toate colturile lumii si pentrutoate grupurile de varsta.Tineret - in mainile lui se afla destinul lumii. Astazi din ce in ce mai des, la intrebarea"cine sunt?", "cine doresc sa fiu?", el raspunde prin felul sau activ din timpul liber. Maimult decat oricand are nevoie de intelegerea noastra, de simpatie si calauzire. ScopulEXPO in Polonia este atragerea si pregatirea unei oferte atragatoare pentru tineretul dinintreaga lume, inclusiv pentru cele mai sarace colturi ale lumii.

COORDONATE ALE MEDIULUI POLITIC

climatul politic :climatul politic este stabil, desi din 1990 si pana in present sau succedatmulte guvernari. O stare de tensiune s-a creat o data cu aderarea Poloniei la UE, existandgrupuri pro si contra ce si-au facut cunoscute opiniile prin intermediul unor mitinguriadresate conducerii, ducand in final la schimbarea primului ministru.

tipul de guvernare :republica democrtica

sistemul partidelor politice :Exista un sistem pluripartit ( 16 partide politice isidesfasoare activitatea pe scena politica).

existenta claselor sociale :foarte bogati ; clasa de mijloc in formare si cei saraci si foartesaraci.

nationalismul si situatia minoritatilor: Polonezii nu sunt un popor nationalist, iar minoritatile nu detin o pondere insemnata.

numarul mediu de zile de greva:21 de ore/1000 angajati

Situatii de nationalizareGuvernul polonez vrea sa aiba dreptul sa nationalizeze firme. Serviciile speciale

ar trebui sa stranga informatii despre intreprinderile private in numele siguranteinationale, informeaza cotidianul Gazeta Wyborcza, citat de Rompres. Legea asa-


42/52

numitei sigurante nationale va fi gata cel mai tarziu la inceputul lui septembrie. l.

Guvernul a elaborat deja principiile proiectului. Legea este intocmita insa de Biroul prezindential al Sigurantei Nationale. Cel mai controversat punct este achizitionarea decatre stat a unei firme private. Nationalizarea va privi firme importante pentru siguranta poloneza, amenintate de o preluare ostila.

Organele statului (cel mai probabil guvernul) ar decide in acesta situatie daca preluarea serealizeaza sau nu. Chiar si numai aceasta posibilitate ar trebui sa aiba un efect deintimidare asupra capitalului suspect, a explicat premierul Jaros?aw Kaczy?ski intr-uninterviu acordat cotidianului Rzeczpospolita

.De exemplu, daca statul ar considera ca sunt amenintate interesele energetice ale tarii, ar putea prelua controlul asupra consiliului de conducere al unui concern de combustibil,ordonandu-i cum sa actioneze. Un factor decisiv va fi aici raportul serviciilor specialedespre respectivul concern.

CARACTERISTICI ALE MEDIULUI JURIDIC

sistemul juridic national :este inspirit din codul civil francez cu unele influente aleteoriei comuniste. Schimbarile sistemului au fost introduce treptat, ca o consecinta a procesului democratic, in present fiind in concordanta cu cel al UE.

legislatia nationala si internationala (acorduri internationale la care tara aderat) :Cea mai inalta institutie juridica este reprezentata de Tribunalul Constitutional, hotararileacestuia putand fiind contestate la Curtea de Justitie Europeana de la Strasburg. Polonia a

aderat la mai multe acorduri si organizatii internationale printer care : Australia Group,BIRD, BIS, CE, CEI, CERN, EAPC, BERD, ECE, FAO, FMI, IAEA, ICAO, IDA, IFC,ISO, ITU, NATO, OMC, OECD, PCA, UE, UNESCO, UNICEF, WHO, WIPO, etc.

Constiinta juridica


43/52

Constiinta juridica joaca rolul unui receptor, primind stimulii pe care-i emitesocietatea, i ordoneaza si i supune unui examen axiologic. In acelasi timp, joaca si unrol de tampon, interpunndu-se ntre acesti stimuli si realitatea normativa. Constiinta juridica apare ca o premisa a dreptului, iar functia sa normativa este mijlocita deipostazele constiintei prin care omul devine subiect propriu- zis si titular de drepturi.Dreptul - (partea institutionala ) se constituie ca un sistem de reglementare si de institutiicare alcatuiesc cadrul substantial de referinta. Dreptul ca fenomen normativ da expresiecerintelor structurilor sociale de mai buna organizare a raporturilor umane n vedereaobtinerii acelui echilibru social indispensabil pentru asigurarea climatului n care liberularbitru si violenta sunt raportate la un anumit standard oficial de comportament.Al treilea component al juridicului este alcatuit din elemente rationale si sociologice.

Raporturile juridice si situatiile juridice probeaza eficienta dreptului. In cadrul acestor raporturi indivizii participa n calitate de subiecti de drept, valorificndu-si sau aparndu-si interesele si drepturile

.Dreptul ca sistem de norme si institutii are o sfera mai restrnsa dect juridicul - ca partecomponenta a realitatii sociale. Dreptul suporta influente din partea cadrului fizicnconjurator, precum si din partea componentelor sistemului social.

legislatia referitoare la investitiile straine in tara (facilitate acordate investitorilorstraini)

Legislatia referitoare la investitorii straini este una favorabila, acestia provenind mai alesdin tarile membre ale UE.

nivelul coruptiei

Aparatul administrativ este inca unul birocratic sdi destul de greoi, existand si functionaricorupti.


44/52

Intemeindu-se pe un larg sprijin politic si pe reforma institutionala, scorul Poloniei acrescut de la 4,6 in 2008 la 5,0 in 2009. Elementele cheie care au contribuit laimbunatatirea perceptiilor sunt: constituirea unui birou ministerial anticoruptie, cresterea

numarului de investigatii in cadrul Biroului Central Anticoruptie, precum si planul deadoptare a unei strategii anticoruptie la nivel national, cunoscuta sub denumirea de scutanticoruptie

Respectarea drepturilor de proprietate industriala si intelectuala

CEDO, Marea Camer, hotrrea Broniowski versus Polonia, 22 iunie 2004, 31443/96

Dreptul de a obine bunuri compensatorii este dificil de ncadrat n orice categorie juridic, ns este evident c are o valoare patrimonial. n urma celui de-al doilea rzboimondial, statul polonez s-a angajat s indemnizeze persoanele care aveau bunuri n parteade dincolo de Bug, care nu mai aparinea Poloniei, i care au fost nevoite s i leabandoneze acolo. Aceste persoane aveau dreptul ca valoarea bunurilor abandonatedincolo de noile granie ale Poloniei s fie dedus din valoarea bunurilor cumprate saunchiriate de la stat. Reclamanta a fcut parte din categoriile de persoane care aveau acest

drept. n 1990, a cerut s i fie satisfcut acest drept de care beneficiase doar ntr-o micmsur. Cererea i-a fost respins pe motiv c patrimoniul statului a fost transferatcolectivitilor locale, iar acestea nu mai au bunuri care s poat fi vndute cu respectareadreptului de deducere al aproximativ 10.000 de persoane. Ulterior au intervenit mai multelegi, ns niciuna dintre ele nu a reuit s reglementeze problema, ntr-un final una dintrelegi anulnd aceste drepturi. Legea respectiv a fost declarat neconstituional de ctreinstana constituional polonez, contravenind dreptului de proprietate.

1. Art. 1 (Protecia proprietii) din Protocolul nr. 1. Domeniul de aplicabilitate.Dreptul de a obine bunuri compensatorii este dificil de ncadrat n orice categorie juridic, ns este evident c are o valoare patrimonial, dup cum a admis i CurteaConstituional polonez. n consecin, art. 1 din Protocolul nr. 1 este aplicabil, iar omisiunile statului de a respecta acest drept constituie o ingerin n dreptul de proprietateal reclamantei. Restriciile s-au fondat pe legi n vigoare, chiar dac una dintre ele a fost


45/52

declarat neconstituional, i vizau un scop legitim restructurarea regimuluicolectivitilor locale i a sistemului agricol. n raport de justul echilibru care trebuie sexiste ntre interesele colectivitii i cele private, Curtea a subliniat contextul politic ieconomic dificil al Poloniei, n condiiile n care respectarea drepturilor persoanelor aflaten aceeai situaie ca reclamanta presupune luarea unor msuri politice i sociale dificile.Curtea a admis aceste dificulti, ns a considerat c limitarea treptat a dreptului de proprietate a persoanelor i lipsa oricrei ncercri de a regla n vreun fel aceast problem au rupt echilibrul care trebuie pstrat ntre interesele colective i cele private.Curtea a constatat c, n fapt, treptat statul polonez a lipsit de orice eficien drepturilereclamantei, fr a ncerca vreo soluie de a le da satisfacie. n aceste condiii, chiar dacse a admis existena unor circumstane excepionale, exist o violare a art. 1 din

Protocolul nr. 1.

2. Art. 46 (Fora obligatorie i executarea hotrrilor). Curtea recomand rapidadoptarea unor soluii de reglare a problemei, ntruct se pot semnala deficienestructurale ale sistemului intern de protecie a proprietii.

CARACTERISTICI ALE MEDIULUI COMERCIAL

Existenta retelelor de distributie; organizarea comertului cu ridicata si a comertuluicu amanuntul; vanzarile cu amanuntul; principalele comapnii de distributieAAT Holding sp. z o.o. este una dintre cele mai mari companii de distribu ie din Polonia, specializat n vnzarea de sisteme de securitate n urmtoarele domenii:

Sisteme detec ie efrac ie - panouri de comand, detectoare, bariere fotoelectrice, emitoare tip breloc, sirene, butoane de panic

Televiziune cu circuit nchis (CCTV) - camere video de supraveghere,

lentile, monitoare, quad-uri, recordere video digitale, plci de captur video,comutatoare matriciale, dispozitive IP

Control al accesului: software supervizor, cititoare, controlere, butoane deie ire, bol uri electrice, yale electromagnetice, amortizoare pentru u i

Sisteme de detec ie incendiu - sisteme clasice, analog-adresabile, interactive i sisteme de stingere, console telefonice p

Fisa de Tara - Polonia_mrk

Documents

Transcript of Fisa de Tara - Polonia_mrk