Download - Buletinul Monumentelor Istorice, anul 1972, XLI...Si nt analiz.ate in total 163 monumente de pictură murală (lta lia-37, Franţa-37, Spania -29, Anglia-8, Germania, incluzind şi

Transcript
Page 1: Buletinul Monumentelor Istorice, anul 1972, XLI...Si nt analiz.ate in total 163 monumente de pictură murală (lta lia-37, Franţa-37, Spania -29, Anglia-8, Germania, incluzind şi

OTTO DEMUS MAX H IRMER, "ROMANISCHE WANDMALEREI" H I R M ER VERLAG MONCHEN, 1 968 (PITTURA MURALE ROMANICA, RUSCONI EDITORE, MILANO, 1 969).

ono DEMUS - MAX HIRMER

PITTURA MURALE I ROMANICA RLlSCONI EDiTORE

De ciţiva an i , l i teratura de specia l itate

privind arta med ieva lă s-a Îmbogăţit cu o

fucrare funda menta lă , una d i ntre acele lu­

cră.ri care, ch iar d in momentul a pa riţ iei lor,

d evin un suport de neinlocuit al cercetă r i lor

din domen iu l trata t : este vorba despre a mpla

monografie pe care p rof. Otto Demus a con­

sacrat-o p ictur i lor mura le roman ice, f i i nd

secondat, pentru i lustrarea volumu lu i , de Max

Hirmer, unul d intre cei mai bun i fotografi de

a rtă de pe g lob, de asemenea un excelent

ed itor.

Deşi cu intirziere, socot im util să informăm

pe cititori i Bu l eti nu l u i nostru cu privi re la

această lucra re, n u doa r pentru a atrage

atenţia asupra e i , ci ş i pentru a pune in

d iscuţi·e unele probleme de ord i n metodolo­

g ic, pentru a evidenţia citeva d i ntre nume­

roasele contri buţ i i şti i nţif ice a le textu l u i sem­

nat de prof. Otto Demus.

Vom i ncepe cu preciza rea că atit pr in do­

cumentaţia i l ustrativă (227 reproduceri a l b­

negru, 1 25 reproduceri color) cit şi pr in apa­

ratul şti inţi f ic (practic, pentru f iecare monu­

ment prezentat există o f işă ana l i t ică, cu

d escrieri iconografi ce şi cu b ib l iograf ia de

bază). volumu l i n d iscuţie reprezi ntă cea ma i

cupr i nzătoare monografie de ansamb lu con­

sacrată pină acum pictu r i lor mura le roma­

n i ce. Dincolo de această impresionantă insu­

ma re de date cu va loa re de referi nţă , opero­

ţia intreprinsă de prof. Demus se legiti mează

pe plan teoretic ca rezultat al unei inde­

l ungate frecventări a materia lu lu i concret, interpretăr i le sa le dobînd ind , În lumina expe­

rienţei personale, o g reutate specif ică cu

totu l remarcabi lă .

Si nt ana l i z.ate i n total 1 63 monumente de

pictură mura lă (lta l ia -37, Franţa-37, Spania

-29, Angl ia -8, German ia , incluzind şi fostele

teritorii de cu ltură germană-37, Austria-' 5) ,

p rezentarea lor avînd un caracter complex,

in funcţie de trei puncte de vedere, ca re per-

mit o gradată a propiere de fieca re obiectiv

in pa rte. In a nsamblu , d i n motive lesne de

inţeles, textul consemnează, in mod i nvers,

pri ncipalele etape a l e cercetăr i i : stud i u l pe

monument, s i nteza zonală, s inteza generală.

O asemenea metodă, in a pa renţă d idactică,

a re marele ava ntaj de a permite verifica rea

i potezelor d e l ucru, oonfrun ta rea cu f iecare

fază de e labora re, cit itorul f i i nd astfel sol i ­

c i tat să partici pe la Întregu l proces de cris­

ta l i zare a monu menta lei lucrăr i .

De o deosebită valoa re teoretică, prefaţa

poate fi considerată ca un adevărat mani ­

fest metodologic, o g ravă invitaţie la efmtul

de recompunere mentală a valori lor d ispă­

rute, intrucit s impla considera re a operelor

de a rtă, În cazul de faţă a p icturi lor murale ,

d esprinse de contextul or ig inar, de a m bianţa

specif ică epocii , d uce, i nevita b i l , la o i nţe­

l egere Îngustă, depa rte de miezu l f ierbinte

al fenomenu lu i a rtistic rea l .

"Dintre toate formele d e artă ale evului mediu timpuriu, pictura murală este aceea care ne-a parvenit cu cele mai n umeroase I.acune. La noi a ajuns n umai o mică parte din opere, şi cu puţine excepţii este vorba despre opere degradate sau fragmentate de trecerea timpului. Şi procesul de degradare continuă: poluarea atmosferei, datorată in­dustriei şi traficului rutier, accelerează de o manieră ingrijorătoare degradări le. Nici tran­sferarea frescelor in muzee, care se intre­prinde pe o scară largă in Spania, nu repre­zintă o adevărată soluţionare a problemei, chiar dacă se are in vedere salvarea multor opere de la o totală distrugere. Nu trebuie să se uite că decaparea picturilor murale şi instalarea lor in muzee duce la distrugerea uneia dintre calităţile cele mai importante: a intimei unităţi cu mediul ambiant originar, care este mai totdeauna a ambianţă sacră, cu a atmosferă proprie. Această comunicare cu ambianţa originară este hotăritoare pentru orice pictură murală, dar in mod particular pentru pictura murală romanică. Edificiile romanice, in primul rind cele ecle­siastice, reclamau o decoraţie policromă, la exterior ca şi la interior, mai mult incă decÎt edificiile gotice, chiar dacă şi acestea din urmă, la origine, au fost concepute intr-o viziune cromatică. Cind un edificiu romanic este lipsit de decoraţia sa policromă, nouă n u ne mai rămine decÎt scheletul arganis­mului originar" (p . 5).

"Astăzi n u mai credem in posibilitatea unor convingătoare reconstrucţii şi tentati­vele, in acest sens, din secolul trecut ne apar ca nesatisfăcătoare şi chiar inoportune. Chiar dacă se face abstracţie de falsificarea şi uri­ţirea formelor, de diformările suferite de su­prafaţa picturilor, s - a neglijat aproape În­totdeauna un element de capitală importan­ţă, şi anume lumina. Lumina originară, lumi­na "corectă " a interioarelor romanice era o lumină stinsă şi colorată . . . Această lumină stinsă influenţa Într-o manieră decisivă ex­presia picturilor murale, chiar dacă se ţinea cont de alegerea culorilor şi de distribuţia suprafeţelor" (p. 6) .

76

Desprinse d in textul prefeţei , frazele de mai sus s int in măsu ră să i lustreze preocu­

pa rea prof. Otto Demus pentru recompune­

rea fenomenelor a rtist ice in un itatea lor ori­

g i na ră , tocmai pentru a face posi bi lă i nier­preta rea părţi lor, a operelor desprinse din

a nsambluri le in care au fost g ind ite, a frag­

mentelor păstrate intimplător. Aceeaşi preo­

cupare pentru un ităţi le organ ice ÎI oonduce

la p rezentăr i le zona le in cadru l cărora s-a u rmărit un criter iu cronologic şi i storic. In

acest punct, s -ar putea reproşa ; totuşi , metodei

in d iscuţie o exoesivă d ivizare a materia lu lu i ,

mergindu-se pină la subdivizi u n- i geografice

(de ex. I ta l i a merid ională , Alto Adige, Veneto,

Piemonte-Ve�ona -Parma etc). cu i ntenţia de­

cla rotă de a contesta ideea că fenomenul

a rti�tic ar f i a semeneo unui " arbore genea­logic unitar" (p. 6-7). Remarcăm, cu privire

la această problemă, că interesul acordat

elementelor de ord i n st i l istic ş i iconografic

este i ntotdeauna ech i l i b rat de i nteresul pen­

tru i ntegră ri le istorice.

Capitolu l " Tematica şi funcţi un i l e p icturi i

monumenta le romanice" sub l in iază in pr imu l r înd faptul că , spre deosebi re de faza prero­

man ică ş i in opoziţ ie cu p lostica scul ptată, p ictura roman ică suportă o notabi lă in f luen­

ţă b izant ină, exprimată in organizăr i le icono­

grafice coer,ente, care se refuză haoticu lu i ş i

fantasticu l u i care patronează scu l ptura. Deşi

in genera l bogat, programul iconografic este

s u bordonat evocăr i i g lor ie i eterne a d ivi n i ­

tăţ i i , locul acestei evocări f i i nd , d e regu lă ,

a bs ida . Sint u rmă rite, a poi , pr incipale le va ­

ria nte iconog ra fice, cu perma nente ra portă r i la rezolvă r i le d i n pictura bizant ină, domeniu in ca re prof. Demus s-a i mpus de mu lt ca unu l d i ntre cei mai de seamă specia l i şti.

Capitol u l i ntitu lat " St i l u l " stab i l eşte ropor­

tur i le d i ntre piotura roman ică ş i cea b i zanti­

nă, urmăr ind acele transformări a le modu l u i

de reprezenta re care au condus, i n cele d i n

u rmă, la l i mbaju l epoci i goti ce.

Un capitol de sesizant i nteres pentru c i r­

cumscrier i le problemati ce este cel rezervat

chesti un i lor de conserva re, de statistică , de

de l imita re teritoria lă ş i de a m bianţă a rti st ică.

Pa rtea docu menta ră a l ucrări i , cu un pronun ­

ţat ca racter a na l itic, ne i ntroduce i n l u mea

propr ie a p ictur i lor murale romanice din di­

ferite ţă ri , comenta ri i le f i ind permanent nu­

anţate pe baza criter i i lo r de ord i n icono­

g rafic ş i sti l i stic şi a a na l i ze i acelui complex

fenomen de c i rcu laţie a f·ormelor a rtistice

ca re i n epoca roman ică este nu o dată p l in

de su rprize. In ansamblu , volumu l i n d iscuţie consti­

tuie o contri buţie majoră la stud iu l pictu ri lor

murale roman ice, la stud iu l a rtei medievale

in genera l . Valorosul text datorat prof. Otto

Demus, i ntreg It . cu u� materia l i l u strativ de o

rem�Hcabi lă ca l italte, oond i ţ i i le g ra fice d e

ina ltp ţ inută, totul concură l a reuşita acestei

prestig ioase l ucră ri , mult mai bogată decit

poate sugera prezentarea restrinsă d i n rubrica de faţă .

VAS ILE DRĂGUŢ

http://patrimoniu.gov.ro