Descricrea CIP a Bibliotecii Nationale a RomarieiGRISHAM, JOHN

UIl altfel de Criciun / John crisham; trad. Horia Nicola Ursu,Fd. a 2-4 rw. - Bucucpti: RAO InismationalPublishing Corpary, 2007

ISBN 978-973-10343+8

I. Ursu, Horia Nicola (tad")

821.1I l(73!31=l3s.l

RAO International Publishing CompanyGrupul Editorial RAO

Str. Turda . I t7-l 19, Bucuresti, ROMANIA**w.raobooks.com

wlllv.rao.ro

JOHN GRISHAMSkjpping Chritana.s

@ 2001 by Belfry Holdings, Inc.Toate &€pturile rozervate

Traducer. din limbs enSleztr

. HORIA NICOLA TJRSTJ

Ilustralia coperteiGuliver/Getty imag€s

@ RAO lntematioml Publishing Comprny 2007

Fntru vctliurles io limba romeni

noiembric 2007

ISBN 978-973-103,434-8

,

rr

{

Terminalul era plin de cdldtori obosili; cei mai mulfi ste-teau in picioare sau rezemati de-a lungul peretilor; fotoliilede plastic ale silii de alteptare, putine [a numir, fusesere de

mult ocupate. in fiecare avion care decola sau ateriza se

aflau cel putin optzeci de pasageri; ou toate acestea, numdrulfotoliilor nu depdse a cflcvz zeci,

Cel pulin o mie de oameni pdreau se attepte la cursa de

Miarni de la ora gapte. Erau tofi infofolili 9i plini de bagaje.

Dupd ce-gi flcuserd cu greu drum prin trafrcul intens, tr€cu-seri de mullimea care se inghesuia pe pasareH. Era primaduminici de dupi Ziua Recunogtinfei, una din cele mai aglo-merate zile ale anului pentru transportului aerian. Ddnd dincoate gi impingandu-se pentru a pitrunde cat mai mult lnspaliul terminalului, oamenii se intrebau, nu pentru inteiaoare, de ce oare aleseseri tocmai aceastii cursS gi aceastl zipentru a cilitori cu avionul.

Motivele erau variate gi, pentru moment, lipsite de im-portanla. Unii zembeau. Allii incercau si citeascI, dar larmagi lnghesuiala din jur ii impiedica. Cei mai multi agteprau

6 John Grisham

resemnali, cu privirile pironite in podea. Nu departe, un Mo$

Criciun tuciuriu Si sl6b6nog i$i scutura clopotelul, agasant, Si,

pe un ton monoton, ficea, inainte de weme, urtri de serbetori.

O familie pu{in numeroasd se apropie de intrare gi, cindv6zu mullimea, se opri la marginea pasarelei. Fiica era t6-

niri 9i frumoasa. Se numea Blair gi, dupe toate aparenlele,

ea era cea care urma sd plece. P6rin{ii veniseri doar pentru a

o conduce. Cei trei scrutari mullimea gi, la rindul lor, se in-febare de ce aleseseri oare tocmai acea zi pentru ciletorie.

Lacrimile secaserS, cel pu{in deocamdati. Blair avea do-

udzeci gi trei de ani, absolvise de curind cu rezultate foarte

bune, dar nu se simtea incd pregiliti pentru a incepe o cari-eri. O prietend din colegiu se angajase in Peace Corps pi

plecase in Africa. De-aici ii venise gi lui Blair ideea de a-gi

dedica urmitorii doi ani din viali ajutorerii semenilor ei.

Urma sd plece in Peru, unde avea se-i invele pe micii s6lba-

tici si scrie $i se citeasci. Avea si locuiasci intr-o cocioabi

lEri cinalizare, IerA curent electric Fi feri telefon; cu toate

acestea, era nerdbdetoare si-$i inceape cilitoria.Cursa avea s6 o duci la Miami; de acolo, avea s6 zboare

pAnd la Lima. Apoi o c6lStorie de Eei zile cu autobuzul avea sio poarte p6ni in inima munlilor, int-o cu totul alti epoc5. Pen-

tu intaia oar6 in yiati" avea si-gi penehci Criciunul departe de

casd. Mama sa ii stranse mdna qi lncerca si se fini tare.

Iqi luaseri deja rdmas-bun $i, pentru a suta oari, intreba-

rea: ,,Egti sigurd cd ai se te descurci?" filsese rostite.

Luther, tatel siu, studie incruntat mullimea gdligioasi.

,,Ce nebunie!" gAndi el. Le ltrsase pe fete pe trotuar, in fata

intri.rii, apoi condusese kilometri intregi pend cend gisise un

loc intr-o parcare laterali. Un autobuz ticsit il adusese inapoi

la poarta aeroportului. De aici, fusese nevoit si dea din coate

UN ALTFEL DE CRACIUN 1

pentru a face loc soliei gi fiicei sale, pAn6 au ajuns la acest

terminal. Plecarea lui Blair il umplea de tristete Ura inghe-

suiala qi mullimile de oameni. Dispozilia sa era departe de-a

fi buni, iar Luther se altepta la tot ce putea fi mai rdu'

Agenlii de pazi de la intrare se agitare, iar pasagerii mai

reu$iri sd avanseze cAliva centimeti. in difuzoare rdsund

primul anun1, indemnindu-i pe cei care aveau nevoie de mai

mult timp pentru imbarcare 9i pe cei de la clasa intii sd se

apropie de aria de control. Agitalia spori

. - Cred c-ar trebui s-o luim 9i noi din loc, propuse Luther

privindu-qi fiica, unica lui odrasl6.

Se imbiiligari incd o dati, incerc6nd s5-9i ascundi lacri-

mile. Blalr zimbi gi spuse, cu glasul ulor temurat:

- Un an trece repede. De Criciunul urmetor voi fi acasd'

Mama sa, Nora, ili muqci buzele 9i o sdruti inc6 o dat6:

- Te rog, ai griji de tine, nu se putu ea abtine'

- Am si mi descurc.

ii dadure drumul 9i o urm6riri nePutincioqi in timp ce se

alitura unei cozi enorme, indepdrtandu-se centimetru cu c€n-

timetru de ei, de casd, de siguranla ceminului 9i a singurului

mod de viali pe care il cunoscuse... ln timp ce igi lntindea

biletul, Blair se intoarse qi le zimbi pentru ultima oar6'

- La naiba, ajunge! oftd Luther. Are si se descurce

foarte bin€.

Nora nu reuqi si g6seasc6 nici o rePlicd potriviti v6zan-

du-gi fiica dispirind. Se intoarserd 9i se pierdurd in mullime'

Urmd un marq lent de-a lungul pasarelei. Trecurtr de acelagi

Moq Criciun cu clopotul sIu agasant Pi de magazinele mi'

nuscule, intesate de lume.

CAncl ieqiri din aeroPort, ploua. Se aqezard la coadi, in

alteptarea autobuzului care avea si-i duci in parcare' Tuma

8 John Glisham

cu gileata cand coborari in stalie, la doui sute de metri delocul unde lqi lisaserE magina. Luther cheltui nu mai pufinde $apte dolari pentru a-;i smulge magina din ghearele la-come ale autoritetilor aeroportului.

in timp ce se indreptau spre orag, Nora se hottui in sfaryitsi rupi tdcerea:

- Crezi cd se va descurca? intrebd ea. Luther auzise cu-vintele astea de atatea ori, incat r5spunsul siu devenis€ unmormdit automat:

- Bineinteles.

- Chiar crezi asta?

Desigur. Dar nu avea nici o importanti dacd era sau nusincer. Blair plecase. Nu mai aveau cum s-o intoarci din drum.

Apucd volanul cu ambele mAini $i blestemi in gand tra-ficul intens. Nu qtia dacd solia lui plangea sau nu. Avea inminte un singur lucru: sd ajungi odatd acasd, sd scape dehainele ude, si se aqeze l6ngd foc pi si rEsfoiasci o revist6.

Mai aveau de parcurs vreo trei kilometri, c6nd Noraanunld:

- Am de lEcut ni$te cumperaturi.

- Ploui, replic6 el.

- Chiar am nevoie de lucrurile astea.

- N-am putea amena?

- Daci wei, poti si m6 aStepli in magin6. Va dura doarceteva clipe. Opre$te la Cllp t, e deschis fi ast6zi.

Se indreptari in consecinle cetre Chip's, un magazin pecare Luther il ura. De vini nu erau doar prelurile scandalosde mari gi obr6znicia snoabE a personalului de acolo, ci qiamplasarea sa de-a dreptul irnposibili. Bineinteles, ploaia numai contenea, iar Nora nu putea sd-gi fac6 cumpar{turile dela obiclnie Kroger, unde se gis€au destule locuri de parcare

UN ALTFEL DE CRACIUN g

gi puteai si dai fuga panl la intrarea in m^gzzin fard sd te lzileoarci. Nu, era musai sd cumperc de la Chip's, unde, dupd

ce parcai, trebuia sd lopdi cale lungE prin ploaie.

Colac peste pupdz6, parcarea era plini. Chiar li trotua-

rele erau ocupate. Cdutd zadamic vreme de weo zece mi-nute, pani cand Nora spuseln sfbrgit, iritati de incapacitatea

sa de a gdsi un amir6t de loc de parcare:

- Lasi-md la intrare!

.Trase pe dreapta in dreptul unui mic local gi ii ceru:

- D6-mi o listi cu tot ce e de cumpirat.

- Md duc eu, rispunse ea, mai mult din politete. Luther

avea sA fie'c€l ficut ciuciulete, o gtiau prea bine amdndoi.

- De.hi lista.

- Doar ciocolati albi 9i o jumitate de kilogram de fistic,rosti ea, vidit upurati.

- Asta-i tot?

- Da. Ai grijn si fie ciocolati Logan, un baton de o ju-mitate de kilogram, iar fisticul si fie de la Lance Brothers.

- $i mdrunliqurile astea nu puteau s-aqtepte pand miine?

- Nu, Luther, nu puteau. Vreau si prepar un desert pen-

tru m6ine la prdnz. Dacd n-ai chefsd te duci, taci din guri 9i

mi duc eu.

Cobori din magind, uentind uga. lnce de la al treilea pas,

cdlcd inh-o biltoaci ad6ncd. Apa rece il udi pdnd la glezni

$i ii intrd in pantof. Vreme de-o clipd, inghefe, cu risuflarea

tiiati, apoi pomi inainte, pe varfuri, striduindu-se din rispu-teri si ocoleascd bdllile, ln timp ce se strecura printre mafini.

Cer & la Chip's uedeau in doui lucruri: ln preluri mari

gi chirie mic5. Magazinul era amplasat pe o alee laterald, fe-ritii de privirile oricui nu era familiarizat cu imprejurimile.Alituri se afla o privilie de biuturi, al cdrei patron pretindea

l0 lohn Grisham

cd e francez, degi se zvonea ci, de fapt, ar fi fost ungur. Vor_bea infiordtor de prost engleza, dar invdlase repede de tot cumsd umfle prefurile, probabil de la vecinii sdi. De fapt, toateprdviliile din zon5, o gtia oricine, iqi lEceau un titlu de gloriedin prelurile lor de-a dreptul discriminatorii.

^ ,9u "T astea, nu duceau lipsi de clienfi. Un alt Mo$

Crdciun iEi zdrdngdnea clopolelul in dreptul unui magazin debranzeturi. Dintr-un difuzor ascuns deasupra int.irii Oe laMother Eqrth rdsuta un colind. Cu siguranfl, se gendi Luther,cei de-acolo nu se induraseri incd sd renunle la sandale, Astaera o alti prdvilie pe care Luther nu o putea inghili; pur gisimplu refuza si-i treacd pragul. Nora cumpdra de-acoloplante medicinale !i tot soiul de aiureli naturiste, al cdrorscop Luther nu reugise niciodate sd_l inteleagd. Bihanul me-xican care tinea tutungeria i9i impodobea vitrioa pentru s6r_bitori. PulEia de zor din pipi, trebdluind in jurul braduluiartificial, poleit cu zipadd la fel de artificiald.

La drept vorbind, erau destule qanse sd aibd parte de zi_padd adevirati, la noapte. Comercianfii mi;unau grdbi,ti injurul magazinelor. $oseta din pantoful drept al lui Luther sepreschim'base intr-un sloi de gheali, pend Ia glezni.

- La Chip's, cosurile de lange tejghea lipseau si bineinle-les ci 6sta era un sema riu. Luther n-avea nevoie de coq, darabsenla acestora insemna ci magazinul era plin ochi. Spa{i_ile dintre rafturile cu marfE erau inguste, iar produsele erauexpuse fird pic de logici. Oricet de scurtd !i-ar fi fost lista decumperdturi, n-aveai de ales, erai nevoit sd strib ati magazi_nul in lung si-n lat pentru a gesi ceea ce cdutai.

Un bdiat de prdvdlie aranja de zor un maldiir de bom_boane de ciocolatd. Un afiS din fafa raionului de mdcelirie iisfetuia pe tofi clienlii previzdtori sd-gi comande din timp

UN ALTFEL DE CRACIUN II

curcanul pentru Crdciun. De asemenea, era bine de gtiut ce

veniserd vinurile pentru sdrbetod! $i qunca, desigur!

,,Catd dsipS! se gandi Luther. De ce e oare nevoie sE

mancdm $i si bem in cantitili industriale pentru a sirbitorinagterea lui Hristos?" Gisi fisticul in dreptul raionului de

paine. Celor de.la Crrp b li se pdrea probabil logic sd fie aqa.

Ciocolata albd ceruti de Nora nu era de gdsit in preajmi, iar

Luther injurd in gAnd qi pomi printre rafturi, privind cu aten-

lie fiecare produs. La un moment dat fu lovit de un cdrucior.

],Iici un fel de scuze, cel care-l impingea nici nu bigase de

seami micul accident. Din difuzoare risuna acum God Rest

Ye, Merry Gentlemen, dar colindul linis,tit nu era deloc de

naturd s5-1 imbunitifeasci dispozilia lui Luther. Din partea

sa, puteau si cante chiar qi Fros5r, the Snownan...

DupA un timp, in apropierea unui bogat sortiment de

orez adus din toate colfurile lumii, zdri un raft cu tot felul de

tipuri de ciocolatd de menaj. Apropiindu-se, recunoscu am-

balajul Logan de o jumitate de kilogram. Mai IEcu un pas pi

ciocolata dispdru, inglEcatd de o femeie cu o privire aspr6,

care nici nu-l vdzu mdcar. Spaliul rszewat ciocolatei Logan

era acum gol, iar in clipele ce urmare, Lulher consta6 cu

deznddejde cd pe raft nu se mai afla nici micar o firdmi de

ciocolatd albd. Desigur, erau acolo tone de ciocolatd amAruie

sau cu lapte, dar ciocolata albi se evaporase.

Coada de la casa rezervatE celor cu mai putine cumpdrdturi

avansa mai incet decet celelalte doui. Ca intotdeauna, de altfel.

Preturile exagerate de la Chip's ii obligau pe cumpdritori si-gi

drdmuiasci atent achizifiile, dar acest lucru nu influenla deloc

viteza de avansare a cozii. Fiecare obiect era ridicat, inspectat din

priviri qi apoi trecut de mand intr-un regisau de citre un casier

cu figurd antipaticd. Cei care ambalau cumpiriturile lipseau,

John Grisham

spre deosebire de zilele din imediata apropiere a sdrbitorilor,cdnd acegtia se inmulleau brusc, afig6nd zambete indatoritoare

gi dAnd dovadi de o uimitoare capacitate de memorare a nume-

lui clienlilor. Un lucru oarecum firesc, linind cont de faptul ciatunci era sezonul bacaigurilor. lnci un aspect legat de Criciunpe care Luth€r il det€sta din ad.6ncul sufletului.

$ase dolari gi ceva mirunlig, pentru o jumatate de kilo-gram de fistic! ll impinse deoparte pe junele de la ambalaje

ti pentru o clipi se g6ndi cd avea si fie nevoit si-l pocneascd

pentru a-l impiedica sd-i impacheteze fisticul intr-o pungd

cu emblema magazinului. VAri fisticul in buzunarul imper-

meabilului qi iegi.

in fala tutungeriei, o mullime de oameni se adunaseri

si-l urmdreascd pe bdtranul mexican care igi decora vitrina,Acesta bdgase in prizd nifte robotei care pdgeau inainte gi

inapoi prin zdpada artificiald, spre imensul deliciu al asisten-

lei. Luther fu obligat sd coboare de pe trotuar ca sd-i oco-

leasctr pe entuzia$tii gurd-cascd. Un singur pas gregit fu de

ajuns gi piciorul stdng i se cufundd intr-o balt6 de api ameste-

catd cu gheatt. ad6ncd de cel pulin zece centimetri. incre-meni, trigand adenc aer in piept qi blestemandul pe bdtrenul

mexican, cu roboleii gi cu admiratorii lui cu tot, ca sd nu mai

vorbim de afurisitul de fistic. igi smulse piciorul din biltoacd,stropindu-se pani la genunchi. Stind pe marginea bordurii,cu ambele picioare inghelate, sub torentul de colinde ce se

revtrrsa din difuzoare peste trotuarul ticsit, Luther incepu siurasci Criciunul.

Apa i se scurgea printre degetele de la picioare cdnd, insffirqit, reugi si ajungS la magini.

- N-am gdsit ciocolatd alb6, guierd el citre Nora, a$e-

zAndu-se la volan-

UN ALTFEL DE CRACIUN

Sotia sa tocmai se $tergea la ochr'

- Ce s-a mai intdmPlat? intrebi el'

- Am vorbit cu Blair.

- Cum? De unde? E totul in ordine?

- A sunat din avion. E bine. Nora lqi muqcd buzele' in-

cercand se i9i revin6.

,,Cet se fi costat un telefon dat din avion, de la zece mii

de metri altitudine?" se inrebd Luther' Vdzuse telefoanele

aflate la bordul avioanelor. Functionau cu orice fel de ci4i

.de credit. Blair avea la ea cartea d€ credit pe care i-o ddduse;

cheltuielile ei aveau si fie transferate automat in contul fa-

miliei. Un ipel de acolo, de sus' Pe un telefon celular aflat la

sol avea db coste cel pulin zece dolari'

$i p€ntru ce? Sunt bine, mami, nu ne-am vizut de aproape

o ori, deja mi-e dor de voi, v6 iubesc, pa-pa! "Motorul era pomit, deqi Luther nu-9i amint€a sd fi intors

cheia in contact.

- Ai uitat de ciocolata albd? lntebi Nor4 pe deplin reibcuti'

- Nu, n-am uitat. Nu mai aveau.

- L-ai intebat gi Pe Rex?

- Care Rex?

- Rex, tipul de la mdcelirie'

- Nu, Nora. Oare cum de nu mla trecut prin minte s6-l

intreb pe mdcelar daci nu cumva a ascuns niscaiva ciocolattr

albi printre cotlete qi ficdtei?!

Sofia sa smuci mdnerul ugii exprimindu-Si intreaga ne-

mullumire care pusese stdpdnire pe ea'

- Nu pot sd mA lipsesc de ciocolati' Oricum, ili mullu-

mesc pentru ,,efort"!

,,Sper si calci 9i tu in vreo biltoaci!" mormii Luther ln

g6nd. Spumega de furie ti, o vreme, continui sd bombdne de

l3