Seria JAMES BONDapare la Editura RAO

Casino Royale, 1953

Trdiette ti lisA-i sd moard, 1954

O p er aliune a Mo o nraker, L9 5 5

DiamLntele sunt vesnice, 1956

Din Rusia cu dragoste, 1957

. Doctor No,1958

GoklJinger, 1959

Doar pentru ochii tdi, 1960

O p e raliune a Thunderb all, 19 61

Spionul care md iubea, 1962

in Seryiciul Secret al Mljestd[ii Sale, 1963

Trdietti numai de doud ori, 1964

Bdrbatul cu pistolul de aur, 1965

Octopussy si alte pol,estiri scurte, 1966

ANTHONY HOROWITZ

O vegnicie 9i incd o zi

cu un m oterio I originolde lon Flem ing

r

Cuprins

Unu: Dreptul de a ucide .

Doi: Luna singerie .

Trei: Prima zi

Patru: intAlnirea cu M

Cinci: ,,Nu miqca..."

$ase: Madame 16

$apte: Ruleta ruseasci

Opt: Golful La ]oliette

Nou6: Tras la rdspundere

Zece: Testul cu acid

Unsprezece: Shame Lady

Doisprezece: le Grand Banditisme . 137

Treisprezece: Dragoste pe cilduri 147

Paisprezece: Secrete fi minciunj iOZ

Cincisprezece: Pini in ultima clipi 183

$aisprezece: Uqi sinucigaqe 196

o

19

28

44

52

67

79

94

102

tt2

123

$aptesprezece: Bucitiria iadului

Oplsprezece: Numirul patru

Nouisprezece: Plicere... sau durere? .

Douizeci: Leac rau ,

DouAzeci qi unu: Marea cea albastrd .

Doudzeci gi doi: Moarte la asftnlit

Mul!umiri

l

Dreptul de a ucide

- Agadar, agentul 007 este mort.

Da, domnule. Mi tem ci da.

M arunce o ultimi privire fugara peste fotografiile care

zirceau irnprigtiate pe biroul lui qi care ii fuseseri trimise

dc generalul Andr6 Anatonin, omologul siu de la SDECE

sau Serviciul Extern de Documentare gi Contraspionaj,

rlin Paris. Fuseseri fhcute din unghiuri diferite, insi in{i-(i,sau aceeaqi imagine sumbrd. Un bdrbat mort, zicind cu

lrrla in jos in apa neagri gi lucioasi, cu mainile intinse fera

vlagi deasupra capului, in incercarea zadarnici de a se

prcda. Blipl aparatelor de fotografiat se reflecta in ima-

gine, ddnd nagtere unor sfere de lumini strilucitoare care

;'.rleau sd pluteasci la suprafali.

L.r cele din urm6, poliliqtii il scoseseri afari qi il intin-

scscrd pe marginea apei, astfel incdt si ii fotografieze de

.rploape fafa, mdinile gi cele trei geuri din piept, pe unde

l)iilrunseseri gloanlele. Berbatul purta haine scumpe. M

1i I arnintea stdnd chiar in acel birou cu doar o luni inrrIrrlI, purtind un costum {bcut special pentru el de croito-

r rrl It care ii pldcea si mearg6, undeva ldng6 Savile Row.

( i)stumul nu se deteriorase, observi M. Nu acelaqi lucru

207

223

237

246

254

275

293

10 ANTHONY HOROWITZ

se putea spune gi despre birbatul care zdcea intins acolo,

ud gi neinsuflefit.

- Suntem siguri ce este el?

Degi nu era nici urmi de indoiali, M totugi intrebi. Apa-

ratul de fotografiat putea infela. in lumea lui, se intAmpla

adeseori acest lucru.Mi tem ci da, domnule. Nu avea acte de identitate

asupra lui, nirnic surprinzitor. Nu avea nici arma. insd francezii i-au luat amprentele Si nu incape nicio indoiali. Este

agelrtui 007.

- Iar fotografiile au fost IAcute in Marsilia?

Da, domnule. Golful La Joliette.Bill Tanner, geful de cabinet, era mai apropiat de M de-

cit oricine din clidire, degi distanla care ii separa era ini-maginabili. Nu luaseri niciodati masa impreund, nu i9i

povestisere crampeie din vielile lor personale. Oricum, Mdispreluia pilivrigeala !i nu i-ar fi trecut niciunuia princap si discute despre altceva in afari de operaliunile in curs

de desfhgurare ;i despre munci, in general. Chiar gi aga,

Tanner - fost colonel in trupele de geniu pAnd cAnd fusese

atras in lumea mai pulin oficiali a Serviciilor Secrete - ;tiaexact la ce se gAndea birbatul mai in varsti. Moartea unuiagent activ era regretabile, iar agentul 007 se dovedise a fieficient nu o dati. Mai important era se se descopere ce se

intAmplase gi sd se ia contramisuri imediate, probabil chiar

permanente. Nu era vorba doar despre rizbunare. Serviciile

Secrete trebuiau si demonstreze ci uciderea unuia dintreagenlii sii insemna o declaralie de rizboi.

De fapt, el fusese alituri de M chiar in acea incipereatunci cdnd ideea ,,Secliunii 00" fusese puse pe tapet pentru

prima oari, codul fiind cit se putea de simplu gi de anonim:

O ve$nicje $i inci o zi lt

practic, nimic qi nimic. 9i totu;i, pentru berbalii care alce

tuiau grupul de elite gi care urmau si se afle in prima linie

in lupta impotriva nenumiralilor duqmani ai lerii, in-

scmna totul. Tanner incd igi amintea reaclia lui Sir Charles

Massinger, secretarul permanent al Ministerului Apiririi,irtunci cdnd ii prezentase aceasti propunere. Massinger

str:insese din buze, evident dezgustat.

Vorbili serios? Ceea ce Propuneli dumneavoastrA

, chivaleazd cu acordarea dreptului de a ucide.

Era acelaqi mod de gAndire demodat care zidirnicise

t lirrturile Serviciului Operaliuni Speciale la inceputul riz-lroiului. La inceput, RAFrrefuzaseri si i9i pund la dispo-

zilie avioanele pentru transportarea agenlilor, nedorind

\ii isi manjeasce m6.inile cu,,ministerul de rizboi neorto-

,lox" al lui Churchill. Iar acum, la doar cinci ani de la Ziua

Victoriei, cati astfel de agenli puteau fi vizuli pe coridoa-

r, le 9i in birourile clidirii cenugii gi inalte de lange Regent's

l'lrk? inci ,,neortodox". incd in rdzboi, indiferent ce ar fi, r czut publicul larg.

'lanner il ascultase pe M explicindu-i cu calm funclio-

'rrr.ului public ceea ce acesta ratase. Deqi nu parea' ostilitd-

li[ nu incetasere in 1945. Existau in continuare mul1i

,,'rurcni care igi dedicau viata distrugerii complete a Marii

ll|itiririi si a identitefi acesteia. Agenlii de contraspionaj,

, rrrn ar fi SMERSH, din Uniunea Sovietici, 9i Comitetul

I'r'rlru Activitili Speciale al Armatei de Eliberare a Popo-

r rrlrri, din China. Sau grupuri rizlele, inclusiv naziqtii' care

r, lrrziru in continuare si creadi ci preliosul lor al Treilea

li, ir lr nu durase o mie de ani, as,a cum li se Promisese. A$a

lr('r lclc Aeriene Regale (n.tr.)

12 ANTHONY HOROWITZ

cA trebuiau sA lupte cu aceleagi arme, ceea ce insemna cA era

o nevoie urgentd de birbali - gi femei, cd venivorba - pregd-

tili si omoare, fie $i doar in legitimd apirare. Moartea Iiceaparte din fi;a postului. Si, fie cd le convenea sau nu, existau

momente cAnd Serviciul trebuia si atace primul, atunci

cand un asasinat pus la cale de stat era singurul rispuns la

o anume amenintare. M nu isi permitea si aibi mdinile le-

gate. EI era cel care lua deciziile gi trebuia sA gtie cd putea

sd aclioneze ffri si suporte consecinfele. Acest drept ilaveau atdt el, cat gi oamenii pe care ii avea in subordine.

Seclia 00 avea in mod deliberat un numir restrins de

membri. De fapt, dupi aceasti pierdere, mai rdmdseseri

doar doi agenji: 008 Si 0011. M respinsese ideea existenlei

unei succesiuni, 001, 0p2, 003 9i tot aqa. Tiparele, sub orice

formd, sunt inamicele contraspionajului. Tanner se intrebacit de repede va fi inlocuit agentul 007.

- Ce s a intdrnplat mai exact?

M se intinse dupd pipa care se odihnea lingi scrumiera

ficuti dintr-o scoici urias,i, de 30 de centimetri, pe care o

avea mereu pe biroul sdu.

- inci nu cunoagtem toate detaliile, domnule, rdspunse

Tanner Dupi cum 9ti1i, I-am trimis pe agentul 007 in sudul

Fran{ei in urme cu mai putin de trei siptdmani. Investiga

activitatea lumii interlope corsicane din regiunea aceea.

Sau, mai degrabd,lipsa activitelii. Cineva a observat scide-

rea bruscd in furnizarea de droguri din Marsilia, iar deduc

tia logice a fost ci pun altceva la cale.

- Corsicanii Aqtia sunt zgomotogi gi dezagreabili, nimicmai mult decdt nigte gangsteri moderni cu nume pompoase

qi inclinalie spre violenld - Joseph Renucci, Jean-Paul Scipio,

fralii Guerini... ca sd arnintim doar cAliva. Pdni acum nu

O veqnicie fi irci o zi 13

iru respectat discipiina impusi de Unione Siciliana, nicinr[car cea impusd de Unione Corse, dar tocmai asta este

ideea. Tdcerea aceasta este ingrijoretoare. DacA au reulitsir se organizeze, atunci ar putea reprezenta un pericol nutkrar pentru intreaga regiune, ci pentru toati Europa gi,

rncvitabil, pentru noi.Bine, bine, bine.

M avea toate informaliile bine a;ezate in cotloanele as

( Lrrse ale minlii sale;i nu avea nevoie de explicalii.Agentul 007 s-a dus acolo sub acoperire. A prirnit un

.rll nume, un pagaport nou gi o adresi in Nisa. Trecea drept

I'r'ol-esor la Colegiul Universitar, care scria o Iucrare despre

, 'r $rnizatiile muncitoregti. Acest lucru ii permitea si puni

rr rt|ebiri lbri si dea de benuit. Cel pu.tin aceasta a fost ideea.

l'r'oblcma este ci poli,tia, inclusiv SDLCE1, este plini de in-lonnirtori. Am crezut cd va avea sanse mai mari daci va

,r( (iona pe cont propriu.A aflat ceva? inainte si fie omorAt?

Da, domnule. $eful de cabinet i9i drese glasui. Se pare

, ,i rr lirst implicati o femeie.

irtotdeauna este aga, mirii M in pipi.Nu este ceea ce credeli, domnule. Agentul 007 a po

r)r{ rit-o in ultima lui transmisie radio. S-a referit la ea ca

lrirrtl ,,Madame 16".

$aisprezece? Cifra?

l)a, domnule. Bineinteles, acesta nu este numele ei ade-

\,ll rt. O cunoas,teti dupi nurnele de ]oanne Brochet - tate

I r ,r rre cz, mamd englezoaice -, s-a niscut in Paris inainte de

'u r vice de Documentation Extdrieure et de Contre Espionnage. r ! i( iul tiancez de Documentare Externi gi Contraspionaj (n.tr.)

14 ANTHONY HOROWITZ

primul rezboi, apoi s-a mutat la Londra, unde a copilirit. A

lucrat trei ani la Bletchley Park, sediul organizaliei de crip-

tanalizi, inainte sd fie recrutati de Operaliunile Speciale 9i

trimise in Franla cu numele de cod ,,Sixtine". Tanner spuse

pe litere. A fost foarte apreciati atat de Seclia F, cat 9i de

Deuxiime Bureau gi nu incape nicio indoiali cd ne-a furni-

zat informalii utile pentru demararea Operaliunii ,,Overlord '.

A fost prinsd gi torturate de nemli, iar dupi aceea a disperut.

Am presupus, desigur, ci a fost omorate. Dar a reapirut

dupd cAliva ani, lucrAnd in Europa. Fdri trecut... Ilri vir-ste, nume, nalionalitate, tot tacamul. igi spunea ,,Sixtine"

sau ..Madame 16" li lucra pe cont Propriu.

- Ea a fost femeia care ne-a vAndut dosarul Kosovo.

Tanner incuviinle din cap. Amdndoi qtiau despre ce

era vorba.

Dosarul Kosovo era un studiu de fezabilitate intocmit

de un funclionar public de rang inferior, care alrrsese prea

mult timp liber la dispozilie gi, mai reu, o imaginalie debor-

danti. Acesta prezenta in detaliu strategia de a instiga ;ispriiini o revolte armati in Albania, care devenise stat co-

munist dupi rdzboi. Nu exista posibilitatea ca planul si fie

pus in aplicare, insi dosarul era extrem de detaliat, identi-

ficAndu-i pe agenlii locali impreuni cu regaligtii gi expalii

care s-ar fi putut dedica acestei cauze. Dosarul Kosovo ar

fi trebuit distrus in momentul in care se aflase de existenla

lui. insi fusese fotocopiat qi transmis din mini in mini,iar apoi, in mod incredibil, un tinir care era al treilea se-

cretar la ambasada din Praga ldsase, intr-o seare, o serviete

cu o copie sub scaunul siu, cdnd coborise din tramvai.

- Nu am aflat niciodati cum a ajuns dosarul in mAi-

nile lui Sixtine, continue Tanner. insi n-a fost deloc

O vegnicie $i inc; o zi 15

surprinzitor Deja se reinventase, devenind agent plitit qi

ocupindu-se de orice ii aducea bani. Avea o organizatiemdricici in spatele ei qi legeturi peste tot in Europa... pe

lrr.rbele maluri ale Adanticului, cd veni vorba. Era exact genul

rle persoani care si ac{ioneze ca intermediar intr o ast-lcl de afacere. Tn fine, ea ne,a contactat qi a fost de acord sd

rrc vdndd documentele pentru 2 000 de lire.A fost lantaj, pur Ei simplu! M nu incerci si-gi as-

r Lrndd iritarea. N-ar fi trebuit s6 acceptem. Era intotdeaunariscant sd-i dai replica lui M. Dacd are lreo importanle,omul nostru de la Trezorerie a fost de pdrere ce ea a {hcut,r afacere destul de buni. Rugii ar fi plitit de cinci ori mairrult, iar noi am fi pdrut nitte idioti dacd dosarul ar fi iesitlrr suprafafi. Se prea poate ca ea sd fi nutrit un oarecarescntiment de loialitate fali de noi, din vremea rdzboiului.l)upi cum ziceam: ca agent, Sixtine ne-a fost foarte utili.

- Iar agentul 007 a cunoscut-o in Marsilia, zise M.- Nu;tim asta, domnule. Dar a fost cu siguranti inte-

t'sat de ea. insusi faptul ce se afla in sudul Frantei arita cd

l,rrnea ceva la cale. Nu este genul de femeie care merge, pur

1i simplu, in vacanfe, iar noi qtim sigur ci a discutat cur rrltelurile. in timpul ultimei transmisii pe care a fXcut-o,r rr o siptimdni inainte sd moari, agentul 007 a spus cI are

r lrx,ezi concrete.

- Ce fel de dovezi?

Din picate, n-a spus. Daci agentul 007 a avut weun(lclcct, atunci acesta a fost ci ii pldcea si fie secretos. intirupul aceleiagi transmisii, a amintit faptul ci stabilise orrrlirlnire cu cineva care putea sd ii spune exact ce punea ea

Lr cale, insi, din nou, nu ne a spus despre cine era vorba,

16 ANTHONY HOROWITZ

Tanner oft5,. intilnirea a avut loc in golful La Joliette, unde

a fost ucis.

- Trebuie si fi lisat notile sau ceva. Am trimis oam€ni

acasd la el?

- Avea un apartament pe Rue Foncet, iar polilia fran-

cezi l-a cercetat cu minuliozitate. N-au gesit nimic'

- Poate cd adversarii au ajuns acolo inaintea noastre'

- Se prea poate, domnule.

M acoperi pipa cu degetul mare care, de-a lungul ani-

lot devenise imun la cildura tutunului mocnit.

- gtii ce me surprinde pe mine, domnule Tanner? Cum

s-a lisat agentul00T impugcat de aproape intr-un oras aglo-

merat? La ora gaPte seara, in lunile de var6, nici mecar nu

este intuneric! $i de ce nu avea arma la el?

- $i eu sunt nedumerit, fu de acord geful de cabinet Nu

pot presupune decAt ci se intdlnea cu cineva cunoscut'

cu un prieten,

- Este posibil si se fi intdlnit chiar cu Madame 16? Sau

ea a aflat despre intahire Ei a intervenit?

M-am gandit gi eu la asta, domnule. CIA are oameni

acolo, iar noi am incercat si vorbim cu ei. De fapt, intreaga

regiune este imPanziti cu agenii ai serviciilor secrete Dar

pane in acest moment... nimic.

Mirosui puternic 9i dulce de tutun Capstan Na\y Flake

plutea in aer. M se folosi de pipd ca si-gi puni ordine in

gdnduri. Ritualul vechi, de aprindere 9i reaprindere, ii ofe-

rea timp s6 cugete ce decizii trebuia sd ia.

- Avem nevoie de cineva care si cerceteze ce s-a intam-

plat, continui el. Chestia asta cu corsicanii nu mi se pare

prea urgentd. Daci ies mai puline droguri din Franla, atunci

trebuie si fim recunoscitori. Dar n-am si permit ca unul

dintre agenlii mei sd fie ucis ca un ciine. Vreau se qtiu cine

O ve$nicie $i inci o zi l'7

cste responsabil pentru asta gi de ce !i weau ca fiptagul si fiecliminat. Iar daci se va adeveri cd femeia asta, Slftine, a fost

rcsponsabild, atunci acest lucru este valabil si pentru.ea.'fanner inlelegea perfect la ce se referea M. Voia rdzbu-

rrare. Cineva trebuia si fie ucis.

- Pe cine vreli sA trimit? Me tem ci agentul008 nu gi-a

lcvenit inci.Ali vorbit cu Sir James?

Da, domnule.

Sir James Molony era doctor neurolog la Spitalul St.

Mary din Paddington qi una dintre putinele persoane care il( Lrno$tea pe M atat din punct de vedere social, cAt gi profe-sional. De-a lungul anilor, el ingrijise rinile citorva agen{i,

irrclusivrini de cutit si de gloanle, cu nongalanld qi discrelie.

Va mai dura cateva saptamlni.

$i igentul 001 1?

E in Miami.M puse pipa jos gi se uiti iritat la ea.

- Ei bine, atunci nu avem de ales. il vom scoate larurnpi pe celdlalt individ pe care l-aji instruit. Oricum me

liincleam si extind Seclia 00. Munca lor este prea impor-lillrti, iar in acest moment avem un rdnit qi un mort... tre-l,tric si fim pregiti{i. Cum se descurci?

Ei bine, domnule, a ucis pentru prima oard {ird nicio,lilicLr]tate. Este vorba despre afacerea Kishida. Japonezulr rr codurile.

Da, da. Am citit raportul. E un tintag bun 9i gi-a pis-t|rl singele-rece. Pe de alti parte, a trage cu arma la etajulIt' ll unui zgirie-nori din New York nu dovedeqte neapi-

r rrl ccva. Aq vrea si vdd cum se descurcd in spalii inguste.

Putem afla, rispunse Tanner Este in Stockholm acum.l)rrii totul va decurge bine, ne va raporta in urmdtoarele

18 ANTHONY HOROWITZ

doudzeci ;i patru de ore. Am deja raportul privind condi-

lia lui fizicd, precum gi evaluarea medicald gi psihologici.

A trecut cu brio gi, daci are vreo importanle, mie, perso-

nal, imi place de el.

- Dacd il recomanzi, mie imi este suficient. M se in-

crunl,r. Nu mi-ai spus cum ilcheamd

- Bond, domnule, rispunse secretarul general. James

Rond.

2

Luna sdngerie

A$ezat intr-un col!, in restaurantul Cattelin din cartie-rrrl ruedieval al oragului Stockholm, gi impungAnd cu fur-, flli{ un filet mignon prost getit, insolit de un pahar de

vr rr rosu qi mai rdu, lames Bond se gindea la bdrbatul pe

, ,rr tocmai il ucisese.

l{olfLarsen ar'rsese categoric parte de ceea ce se cheami

..r,rztroi bun'. Fusese editorul curajos qi chipeg al unui ziar, Lrrrdcstin, care fugise din Norvegia in 1942 gi ajunsese in\rrriliir prin Suedia. Se aldturase grupului Kompani Linge,

r r r( lr' avusese parte de pregitire paramilitari si de parasutist

',r rt venise in tara lui la timp ca sd joace un rol esenlial in,,;', r irtiunea ,,Mardonius", un atac asupra portului din Oslo, ll nrine magnetice lansate de pe canoe. Devenise membru.rl rir rrpului de sabotaj cunoscut sub denumirea ,,Oslo' qi

;,.rrticipase la distrugerea Korstoli Depot, un atelier de re-

t,,r.rlii unde fuseseri dezmembrate mai multe avioane de

lr rIt.r ggvnlun". 1"rise din rizboi cu medalie pentru merite,1, ,,sll)ite din partea Marii Britanii, cu crucea de rdzboi cu,.rl'rI tliI partea guvernului Norvegiei gi cu admiralia tutu-r,'r , clor care il qtiau,

r\proape imediat se mutase la Stockholm, profitdnd de

, r, llt lcir financiare qi economice extraordinari a ldrii, ca