O mare de vin si un strop de filozofie - cdn4.libris.ro mare de vin si un strop de... · mijloc de...

of 8 /8
Volum publicat cu sprijinulAvincis Vinuri S.R.L. 9i STOICA & Asocialii coordonato r F rilz Al I hoff o msr€ de VIN pl u* urop de FILOZOFIE prefald de VALERIU STOICA cuvAnt inainte de PAUL DRAPER traducere din limba englezd de TEODORA NICOLAU revizie gi adaptare de specialitate de C, T,A,UN PADURARU

Embed Size (px)

Transcript of O mare de vin si un strop de filozofie - cdn4.libris.ro mare de vin si un strop de... · mijloc de...

  • Volum publicat cu sprijinulAvincis Vinuri S.R.L.

    9i STOICA & Asocialii

    coordonato r F rilz Al I hoff

    o msr de

    VINpl u* urop de

    FILOZOFIE

    prefald deVALERIU STOICA

    cuvAnt inainte dePAUL DRAPER

    traducere din limba englezd deTEODORA NICOLAU

    revizie gi adaptare de specialitate de

    C, T,A,UN PADURARU

  • vase jia 96, 97, 99

    Vaudesir 360

    Veblery Thorstein 407

    Veedercrest Vineyards 374

    Vickers, domnul qi doamna 91,92,

    93,94,95

    Villaine, Aubert de 381, 384,389

    vin de Burgun dia 28, 223, 257, 283,

    284, 287, 288, 289, 337, 355, 357,

    359, 360, 361,, 368,369, 370, 374,

    41,5

    vin de masi 92

    vin din dinastia Shang 82, 95

    vin din Insulele Canare 324

    Vineyard Chalone 37 4, 385

    Vineyard Childress 77, 78

    vinificator/winemaker 7, 25, 29, 60,

    61,, 77, 1,60, 20L, 202, 282, 292,

    309, 313, 31,5, 31,6, 350, 353, 361,,

    364,362,369, 4L6, 46L, 463

    vinuri din Lumea NouX 29, 76,221,,

    350, 351, 390

    vinuri din Lume a Yeche 29, 352" 390

    vinuri regionale 391

    vinuri-trofeu 220

    Virginia 1,0, 61,,75,78, 442

    Yolnay 366

    Volnay Caillerets 360

    Voltaire 327

    Vrinat, ]ean-Claude 381, 384,389

    wabi-sabi 1.04, 105, L07

    Weinberg, Justin 29, 404, 463

    Winiarski, W arr en 29, 390, 463

    Xenocrate 49

    Xenolon43,46,57

    yin 9i yang 11,3,11,4,1"1.5

    Yu, Fujiwara 82,10L, L02

    Zile cu vin gi trandafiri (film) 131

    Zinfandel 207, 209, 2L0, 412, 413

    Ziua Recunoqtinlei 69, 7 0, 82

    CUPRINS

    A bea vin gi a filozofa, de Valeriu Stoica .........'.............."...........'......... I

    CuvAnt trainte, de Paul Draper.................... ........-.......7

    Mul|umiri...... ............... 10

    FRITZALLHOFF

    Cultivarea vilei-de-vie.... ..................... 15

    I ARTA 9I CULTURAVINULUI...... ..........................33

    HAROLDTARRANT

    1. Vinul in Grecia anticd. CAteva refleclii platonice..'................' 35

    JONATHONALSOP2. Nici ir:r car, nici in cerufi. Vinul pi caracterul american......... 59

    KIRSTEN DITTERICH-SHILAKES

    3. Muza din paharul cu Picior. Arti, vin pi filozofie.........'."'.... 81

    FREDERICK ADOLF PAOLA

    4. In Vino Sanitas........... .............. 109

  • TT. A DEGUSTA 9T A DTSCUTA DESPRE.VTN. ...... 133

    IOHNDILWORTH

    5. Mmmm... nu aha! Experienla imaginativd

    versus experienfa analitici a vinurilor..... ......... 135

    KEI{TBACH

    6. SE discut[m despre vin?.... .............................. 157

    KEITH LEHRER 9I ADRTENNE LEHRER

    7. Discurs despre vin sau comunicare critice?

    De ce discuti oamenii despre vin ...................,..182

    rrr. vrNLrL 9I cRrTrctr sAr ..............tss

    JOHNW.BENDER

    IAMIEGOODE

    9. fxperimentarea vinului: dece criticii o dauinbard (uneori)....218

    rv. FRUMUSETEA VrNULUr...................... .............247

    DOUGLAS BURNHAM 9I OLE MARTIN SKILLEA,S

    10. Nu vei bea niciodati singur:

    degustarea vinului gi practica esteticd.............:..............:.... .......249

    GEORGEGALE

    11. Cui ii pasi dacd i[ place, acesta este oricum un vin bun....... 273

    STEVE CHARTERS

    12. Consumatorul de vin are cuvantul. Arta de abea.,,.,.,,.....294

    v. vrNUL 9rMETAF2rCA..................... ..................32r

    KEVINW. SWEENEY

    13. Existi cafea sau mure ir vinul meu?...................... ......,.......323

    RANDALLGRAHM

    14. Sufletul vinului. Explorarea sensului................................... 345

    MATTKRAMER

    1"5. Nofiunea de tenoir ................ 355

    vr. PoLrTrcA Fr ECoNoMTA vrNULUr...... .........371.

    ORLEY ASHENFELTER, RICHARD E. QUANDT

    9I GEORGE M. TABER

    16. Epifania degustdrii vinului. O analizda degrrstdrii

    vinurilor din Califomia versus a celor din Fran}a,1976..........373

    WARRENWINIARSKI

    1"7. Lumea Veche gi Lumile Noi sunt separate?........................ 390

    ]USTINWEINBERG

    L8. Gustd gi vezi cAt este de scump:

    O problemi a vinului pi a rafionaIitirii......................................404

    DREWMASSEY

    1.9. Transportul de-a lungul granilelor statale.

    Vinul pi legea .......439

    Indice.............. .,........,.. 455

  • I

    vrNUL iN cnncre RNUcACdtev a refleclii platonice

    HAROLD TARRANT

    DESTATARI $I PRIMEJDII

    Odiseea lui Homer ne relateazi mijloacele prin careOdiseu l-a invins pe monstruosul ciclop, Polifem, care l-a

    finut prizonier pe regele grec impreund cu oamenii sdi ftrpegtera unde sdldgluia gi igi adipostea turma. Polifem avea

    o pofti de mAncare de speriat gi i-a devorat pe doi dintreoamenii lui Ulise la o singurd masi. Prinurmare, prizonieriise puteau aqtepta la un sfArqit fulgeritor qi nepl[cut daclistefimea vestiti a lui Odiseu nu avea si niscoceascd unmijloc de scdpare. Atunci, Odiseu a momit bestia monstru-

    oas6 cu un singur odri cu vinul ales pe care-l adusese, pAnicAnd Polifem a cdzutpradh unei toropeli pricinuite de be{ie.

    Atunci ,,oaspe!7i" lui greci au putut si ffigi un par ascufituriag, incdlzit in fog in singurul ochi al ciclopului, irn timp ce

    vrruur in GRECTA nrurtcA l5

  • acesta dormea. Agadar, gi-a pierdut vederea qi, dupd noigiretlicuri, gi-a pierdut gi prizonierii.

    Opera lui Homer, la inceputul literaturii europene,pare sd presupund extrem de multe lucruri despre vin.inainte de toate, acesta constituia o parte obignuitda viefii,era produs dintr-o plantd obignuitd gi, adesea, mai sigurde bdut decAt apa. Apoi, el participa la viafa civilizatd pecare au dezvoltat-o grecii gi majoritatea celor ca ei, motivpentru care ciclopul necivilizat este negtiutor atAt in ceeace priveste efectele sale, cAt gi in ceea ce privegte faptul civinul ar trebui amestecat cu apd. Vinul varia dupd culoareqi caracteristici, dar de obicei era in nuanfe inchise, iarvaloarea lui era stabiliti atat de tdria, cAt gi de dulceala sa.Dulceafa putea fi indicatd de termenii [email protected] gi h\dys, pri-mul fiind tradus prin ,,dulce", cu sensul de,,dulce la gust",iar al doilea, ,,dtlce", cu sensul de ,,incAntitor". ln acestdin urmd caz, t:re-am putea indoi daci ei se refereau cuadevirat la vinuri dulci la gust sau la natura lor pl5cut5.Cu toate acestea, descrieri precum melieidAs (dulce ca mie-rea) pun in mod clar in legdturi dulceala vinului cuindulcitorul principal pe care grecii il aveau la dispozi-!ie.1 Deqi pufini dintre noi, in zilele noastre, ar bea cu

    t in iliada pot fi observate urmdtoarele referinle la vinul care este,,dulce ca mierea" (melieid4il -IY,348: Odiseu gi oamenii lui, inceti la lupti,sunt acuzali ci se grdbesc, in schimb la ospele qi la vin ,,ca mierea dedulce"; VL 258: vin dulce ca mierea pentru o libafle gi pentru a-i da puterilui Hector; VII, 506: vin dulce ca mierea pentru desfitarea oaspe{ilor;X, 579: soldalii se desfati cu mAncare gi cu vin ales, dulce ca mierea; XII,320: din fuana regilor nu lipsesc oile grase gi vinul dulce ca mierea; XVIII,546: pe scutu1 lui Ahile, un plugar este infifiqat cum primegte o cupd de vindulce ca mierea. In alte locuri, adjectivul ,,mieros" (meliphron) este folositcu referire la vin, cainlliada,YTll,506; VIII, 546 qi XXIV, 284. Ambele formesunt folosite doar in Odiseea: ,,dulce ca mierea" lalll, 46;1X,208; XTV,78 qi

    ^/1,52, iar,,mieros" laYll,1.82;X,356; XIIL 53 qi XV, 148.

    )6 Harold Tarrant VINUL IN GRECIA ANTICA t/

    plicere un vin de un roqu-inchis, care sd fie gi dulce(poate cu exceptia vinului de Porto), trebuie sd ne amin-tim cd termeni precum ,,dl)Ice" sunt relativi, iar daciam fi obignuifi cu un vin ieftin, ofetit, atunci am puteafolosi termenul ,,dulce" intr-un sens ceva mai liber gimai degrabd ca un compliment decAt ca o criticd. tn oricecaz, t:rt) ar trebui sd ne surprindd cd grecii au interpretatanumite experienfe estetice oarecum diferit fa!6 de noi.Pentru a da un exemplu homeric referitor la desfhtdrileunui vin mai dulce, am putea si trimitem la experienfalui Odiseu referitoare la ospitalitatea fenicienilor. CAndi se aduce vin dulce ca mierea, poetul este destul deinspirat ca se mentioneze mireasma dulce care se ridicidin vasul de amestecat.l Dulceafa i-a sporit, firi indo-ial5, caracterul seducdtor. Pentru majoritatea grecilor,pentru care hedonismul venea ca un lucru firesc2, eragreu se respingd orice era seducltor, dupd cum ne aratSpovestea Elenei din Troia, detestatd gi adorati cam inaceeagi misurd.

    Cu toate cd dulceafa era importanti, nu putem uitacealaltd calitate asociatd cu un vin bun: tdria. Dupi cum adescoperit qi ciclopul, aceasta putea transforma vinulintr-o armd redutabild. Prin urmare, este limpede ciprimejdiile vinului aflat in mAinile unor biutori lipsilide experienfd erau bine cunoscute. Dionysos, zeul aso-ciat in mod tradifional cu vinul gi uneori, aproape identi-ficat cu acesta (sau cu alte licori puternice in chip natural)3,

    1 Odiseea,Ix,2l0.2 Dupi cum subliniazd Platon, in Republica,502b, giinLegile,663b.3 Vezi Euripide, Bacantele, versurile 278-283 (vin); 708-711 (lapte,

    miere lichidd).

  • este atat aducdtorul desfdtdrilor linigtite, cAt qi un zeu

    cAt se poate de primejdios peste care ar putea sI deaoamenii, paradoxul fiind inflfigat intr-un mod sublimin tulburitoarea tragedie a lui Euripide, Bacantele.lAqadar, vinul putea fi sursa unei sumedenii de experi-en!e, unele dintre ele in avantajul vddit al oamenilor,altele in defavoarea neindoielnicd a acestora. Faptul cIera aga de rdspAndit nu micEora nicidecum nevoia de afi folosit cu infelepciune.

    FOLOSIREA VINULUI

    CAnd se confruntau cu vreo putere naturald de orice

    fel, grecii doreau si o infrAneze, inldturAnd din lumea lor,

    pe cAt era cu putinfd, tot ce era imprevizibil qi dincolo de

    controlul oamenilor. Asemenea lui Odiseu, orice bdrbatgrec la vArsta adultd, ce avea vin la indemAnS, se confrunta

    cu provocarea de a-l face sd lucreze pentru el in loc de a-l

    face sd lucreze impotriva lui. Daci e sd ne ludm dupdcomediile grecegti, acest lucru presupunea, de obicei, sd ?l

    (ini departe de acei membri ai casei lui, care l-ar fi pututfolosi impotriva propriilor lui interese, inclusiv femeile gi

    sclavii de care avea nevoie pentru a ir:rdeplini sarcinile

    zilnice intr-un mod eficient. Dar presupunea, de aseme-

    nea, conqtiinta efectelor sale pe termen lung, limitAnd

    l8

    I lbid.,677-774, 848-861 etc.

    Harold Tarrant vrruuL iN GRECTA ANTICA 39

    consumul de vin la cantitatea pe care o putea suporta con-stitufia hzicd a cuiva.l

    Ca in privinta atAtor lucruri din jurul lor, grecii auobservat cd vinul avea o valoare pozitivdsau negativd, infuncfie de modul gi de imprejurdrile in care era folosit. inLysis, cdnd face distinclia importantd dintre ceea ce estepreluit pentru el insugi si ceea ce este prefuit pentru ceeace decurge din el, Platon alege exemplul unui tatd caredescoperi cd fiul lui a biut cucutd; tatil acordd o valoareconsiderabild vinului, in mdsura in care crede cd vinuleste leacul pentru otrdvirea prin intermediul cucutei(2l9 e).in ultimd instanfd, marele pre! pe care il pune pe vin estesimilar cu marele pre! pe care il pune pe cupa in care esteservit vinul, deoarece ambele sunt preluite la momentulrespectiv doar pentru rolul avut in salvarea viefii fiuluis6u. Acest lucru nu inseamnd cd vinul, cAnd este conside-rat separat de efectele sale, nu ar putea avea valoare este-ticd, ci doar cd anumite circumstanfe ii conferd o valoarece are preeminenld asupra consideraliilor estetice. DacIcineva are nevoie de vin ca antidot la otrav5, nu seintreabi daci este Sauternes sau Chablis. Aqadar, avAndin vedere cd vinul sau faptul de a bea vir; ca orice alt bunsau acliune, nu era in sine unul dintre scopurile vie!ii2,provocarea era de a-l folosi astfel incAt sd faciliteze maidegrabd decAt sH impiedice scopurile respective - iarfilozoful putea vedea acest lucru intr-un mod mai acutdecAt majoritatea celorlalfi.

    1 in Banchetul lui Platory participanlii cad de acord (la inceput) sdlimiteze consumul de viry deoarece mai resimleau efectele secundare alechefului din seara precedenti.

    2 Vezi Platon, Ly sis 219b-220b; Eutlry demos 278e-282d; Gor gias 467 c468c.

  • SCOPURILE, PLACUTE $I IN ALT FEL

    Grecii cddeau adeseori de acord cd fericirea (eudaimo-

    nia, tradusd gi prin ,,stare de bine") era scopul vielii. Mai

    controversat era modul in care acest scop urma si fie inter-

    pretat. Fericirea cuiva trebuia judecatd printr-un anumit

    lucru, cum ar fi onoareat aYetea/ pl[cerea sau ferirea denecazurT? Sau fericirea era alc5tuitd dintr-un amalgam de

    cAteva lucruri, toate fiind necesare pentru cea mai bun5

    vialh gi dezirabile in ele insele? Omul obignuit avea adesea

    in minte un arhetip uman Presupus aI vielii fericite, cum

    ar fi regele Persiei sau vreun tiran grec - cineva a cdruiavere gi putere puteau fi invidiate, dar la care, de fapt, nu

    puteai niciodatd sd aspiri. Fdri indoiald ci locul vinuluiintr-o asemenea viald nu era de la sine inleles, dar prezenla

    sa nu insemna in mod necesar ci, de fapt, 9i contribuia la

    fericire. Allii, conqtienli de caracterul schimbdtor al soartei

    omenegti gi de unele piedici serioase in calea fericirii unor

    astfel de autocrafi, erau interesali sd introduci un set de

    paradigme foarte diferit, gi astfel s-a intAmplat in cazulrelatdrii lui Herodot despre alegerile lui Solon in ceea ce

    privegte cele mai fericite Persoane ale vremii sale.1 Ade-

    seori, ei doreau sd evite si numeascd pe cineva fericit pAnd

    cAnd intreaga lui viali, de la inceput pAnd la sfArqit, putea

    fi apreciati, punAndu-se un pre! mare pe asigurareaurmagilor gi pe realizarea unor fapte demne de stim6 in

    ochii comunitXlii. Locul vinului intr-o astfel de via!5 nu

    era la fel de bine stabilit. $r, pentru a ilustra viata fericit[,

    intelectualii greci aveau o probabilitate considerabil mai

    I lstoriil, S0-33

    Harold Tarrant vrnur iru GRECTA nrurlcA 41

    mare de a selecta aceastd paradigmd alternativd a fdptui-torului tdcut de isprdvi onorabile, binecuvAntat cu urmagicare sX ii supraviefuiasci - dacd nu una care pirea gi maicontraintuitivd pentru megtequgar sau pdstor.

    O trisdturd notabili a eticii grecegti este aceea cd nuera niciodatd altruistd in mod inerent, dat fiind ci seagtepta ca oamenii sd. vizeze propria fericire, iar fericireaprietenilor conta, in primul rAnd, in mdsura in care erauo prelungire a propriei persoane. Desigur, oamenii aveauindatoriri fa!5 de prieteni, pe care doreau sd le indepli-neascd - indatoriri a cdror neindeplinire putea sd facl pecineva teribil de nefericit - dar sfatul de despirlire oferitde Socrate prietenului sdu Critory in dialogul platonic,era acela ci abilitatea lui de a le fi de ajutor celorlallidepinde esenlial de abilitatea sa de a avea grijd de pro-pria lui persoand (Phaidon, 115b-c). Alte personaje dindialogurile platonice aveau tendinla sd condamne indivi-dul care, prin neglijarea propriilor interese, era lipsit deputere in a-qi ajuta prietenii. Prin urmare, principalaintrebare ce trebuia avuti in vedere in cazul vinului era:,,Poate sX mi facd, pe mine mai fericit?", degi o a douaintrebare ar putea totuqi sd sune astfel: ,)y'inul poatecontribui la fericirea prietenilor mei?" Cei mai mul1i dintrenoi cred probabil cd gtim rdspunsul la ambele intrebdri,dar orice emul al lui Socrate va incerca in mod sigur sd neconvingi ci nu il gtim.

    Un subiect major al eticii grecegti era plicerea gi mai cuseamd daci pldcerea trebuia sau nu sh fie consideratidrept scopul cel mai inalt. $i, daci ar fi astfef atunci artrebui si ne intrebim in mod firesc ce tip de plicere consti-tuia o fintd adecvati, cici pulini oameni erau pregdtili sdafirme cd plicerile asociate cu cea mai neinsemnatd dintre

  • actiuni erau vreodatd vrednice de a fi urmdrite.l Ne-amputea agtepta ca locul vinului in viala ideali a hedonistu-lui si aibd qanse mai mari de a fi asumat decAt in cea aantihedonistului, din moment ce majoritatea vor consi-dera cd fie gustul vinului, fie starea de be(ie asociati este,intr-un anume sens, o pldcere. De fapt, probabil cd greciiau presupus cu mai multd uqurinld decAt noi cd vinul este

    plicut, din moment ce un cuvAnt pe care l-am intAlnit inlegdturd cu gustul ,,dttlce" &Adys), aplicat cu regularitate

    vinurilor atrdgitoare, a mai fost folosit, in general, 6lpentru ceea ce este pldcut. Prin urmare, era firesc sd consi-

    dere faptul de a bea vin sau vinul bun, cel pu(in, ca fiindceva pl6cut. Prin urmare, ar fi trebuit in mod firesc sd seintegreze in viala hedonisti, dacd nu cumva, probabil,plicerile sale nu erau depdgite de consecinlele dureroasece contrabalansau pldcerile clipei in ochii celor mai mullioameni.2 Mai mult, majoritatea birbalilor greci porneaude la premisa cd viafa pldcutd implici banchetele (sympo-sia), care includeau deopotrivd mAncarea aleasd, bduturile

    pldcute gi distracliile de naturd sexuald. Aceste evenimente

    sociale, in timpul cirora prietenii se adunau impreund gi,

    spre deosebire de Polifem, nu trebuiau sH se teami delocde ceilalEi, constituiau momentul potrivit pentru exploa-tarea pldcerilor vinului, minimalizAnd in acelagi timp

    1 Hedonistul invergunat Callicles, in Gorgias (494499) intrh clar inaceasti categorie cAnd rezistd ideii ci existd un merit intrinsec in plice-rile celor nurnl!,kinadoi - cei care ciutau rolul pasiv in relagiile homo-sexuale sau ir:r plicerile scirpinatului qi, inultimi instantd, trebuie si admitivaria$i calitative ale pldcerilor, care le afecteazd preten$a ci ar fi bune.

    2 Aceasta este consecinta examinirii conceptului popular privitor lafaptul ci oamenii ,,sunt invingi de pl6ceri" in dialogul platonic Protagoras,352a-358e.

    42 Harold Tarrant vrruuL iru GRECTA arurtcA 43

    riscurile. Chiar cuvAnfiil symposium implica faptul de abea intr-un context social, iar bdutura in cauz6, era vinul:de obicei amestecat cu ceea se considera a fi mdsura potri-vitd de apd intr-un vas mare gi adAnc, cunoscut sub denu-mirea de krater, adesea decorat cu scene de petrecere.Dupd cum am vd,zut, tendinfa de a-i vedea pe prieteni cao prelungire a propriului eu a condus in mod firesc la opreocupare pentru fericirea acestora, ceea ce a condus lao disponibilitate de a impdrtigi lucrurile care te fdceaucel mai fericit - iar in acest context impdrlirea vinului lasymposia a devenit ceva firesc, in timp ce ddruirea vinuluiera, de asemenea, favorizatd. de cei suficient de bogaliincAt sd facd acest lucru.l

    Filozofii, desigur, erau mai ir:rclina[i sd argumentezeimpotriva numeroaselor idei care pdtrunsesere in socie-tate, iar opiniile lor referitoare la plScere qi la experienlelepl5cute nu fdceau exceplie. De exemplu, Platon aducea deobicei argumente impotriva unui hedonism fetiq2, desi arecunoscut cd tipurile adecvate de plicere aveau intr-ade-vir valoare. De exemplu, in dialogul s5u de maturitate,Philebos, care se opregte in primul rAnd asupra relalieidintre pl5cere gi viala buna, el include de bun5voie pldce-rile inofensive la sfArqitul listei cu lucrurile ce contribuie la

    1 Remarc faptul cd Platon sau un imitator a scris: ,,i1i trimit gi doud-sprezece chiupwi (stamnia) de vin dulce (...) gi douisprezece chiupuri demiere" (361a). Darurile de vin puteau sI consiste chiar din ceva ce fusesedeja impdrtigit, dupX cum se observd in Xenofory Anabasis,1,9, 25-26.

    2 O controversd putemici apare in paginile de indreiere din Protagoras,unde Socrate pare si sprijine analiza populari a rXului si a binelui intermenii a ceea ce este plicut gi neplicut, dar, chiar daci argumentul nueste ad hominem, dupd cum se susline adesea, nu s-a afirmat niciodati ciar trebui si alegem orice ac{iune av6nd doar in vedere abilitatea sa de aprocura plHcere mai degrabd decAt durere.