Aablegat, ablegaţ, s.m- deputy

deputat

abrictălui, vb.- to reproach, to remonstrate, to criticise

a reproşa, a face observaţii critice

abţiguit, adj.- jolly, tipsy

pilit, puţin băut

abura, vb.- to breeze gently

a adia vântul (Jebel)

ac cu boată - pin

ac cu bold (Chevereşu Mare)

acera, vb.- to watch, to spy, to lie in wait (for)

a pândi (Stoica de Haţeg)

acerina, vb.- to hang down

a atârna, a trage spre (la) pamânt

aconi, acoane, s.n- big needle used to saw thick materials

ac de cusut lung şi gros, ac mare pentru cusut materiale groase (saci, ponevi...)

aconiţă, aconiţă, s.f.- safety pin

ac de siguranţă

acotropiş, acotropişuri s.n.- roof

acoperis Şipet

acov, acoave, s.n.- measurement unit for volume (561)

unitate de măsură pentru volum (56l) "Am făcut doauă acoave dă răchie", "Am cumpărat un buri dă patru acoave"

acuşa, adv.- right away, in just a second

imediat (Doclin)

adut, s.m.- the dominant suit in a cards game

culoarea care domină la jocul de cărţi, atu. Sinonim bănăţean "tronf" (Jebel)

afără, s- business

afacere (Stoica de Haţeg)

afion, s- opium

opiu (Stoica de Haţeg)

afund, adj.- deep

adânc

aghirui, vb.- to make a move

a acţiona (Stoica de Haţeg)

ai, s.m.- garlic

usturoi

aizâmban, aizâmbane, s.n.- train, trains

tren (var. ţug) (Chevereşul Mare, Doclin, Şipet)

ajiuit, adj.- drunk

prins de băutură, beat (Jebel)

alău, alăe, s.n.- large fishing net

năvod, plasă mare de prins peşte (Urseni)

albele, s.f. def de sing- things used to make up, cosmetics (always used in the pl.)

sulemeneli, farduri

aldămaş,aldămaşuri s.n.- standing a treat, usu. after closing down a deal

cinste oferită cuiva cu ocazia unei tranzacţii, adălmaş (Şipet)

alectăriş, alectărişă, sn.- flashlight

lanternă (Chevereşu Mare)

alepta a să vb.t.- to get used to sth./sb.

a se obişnui, a se deda

alimună, alimune, s.f.- lemon

lămâie (Jebel)

alivicică , s.f.- cake made of barley sugar and nuts

prăjitură din zahăr ars cu miez de nucă (Jebel)

aloţăl, aloţăle, s.n.- fermented dough

cocă fermentată

aminet! – It’s over ! Farewell !

s-a isprăvit! adio!

amunca, adv.- hard, difficult. In exp. like “To be difficult to sb. to do sth.”

greu, dificil. În expresia "a-i fi amunca"

amuşina, vb.- to smell, to sniff

a mirosi (Şipet)

angrif, s- attack, crush, squash

atac, năvală (Stoica de Haţeg)

anina, (şi a să)- to climb, to hang on sth.

a (se) urca, a (se) agăţa (Doclin, Jebel, Visag)

anţărţ, adv.- three years ago

cu trei ani în urmă

aor, s.m.- gold

aur

apă acră, expr.- mineral water

apă minerală (Chevereşu Mare, Visag)

apipia, vb.- to feel sth by touching

a pipăi

apotecă, s.f.- drug store

farmacie (Stoica de Haţeg)

arămiz, s.n.- silk

mătase (Şipet)

arâng, arânje, s.n.- church bell

clopot la biserică

arbeică, arbeişe,s.f.- pot

cratiţă

arcie, arcii s.f.- paper

hârtie (Şipet, Visag)

arghelă, arghele, s.f.- stud farm

herghelie (Urseni)

armăşie, s.- war

război (Stoica de Haţeg)

armee, s.- army

oaste (Stoica de Haţeg)

armig, armiji, s.m- stud

armăsar

armigari, armigari, s.m.- stud caretaker

îngrijitorul armăsarilor (Jebel)

armiţâie,armiţâi s.f.- entrance fee to fairs in a village

taxă de participare la un târg sătesc (Şipet, Jebel, Visag, Stoica de Haţeg)

armiţaş, armiţaş, s.m. – the person who collects the entrance fee to a fair

cel care încasează taxa de piaţă

armiţîie, s.f.- fees paid for entering a fair

vamă, taxa pentru intrarea în târg sau în piaţă (Stoica de Haţeg)

arneu, arnee, s.n- tilt, tarpaulin

coviltir, prelată (Hitiaş-Buziaş)

arşău, arşăe,s.n- spade

hârleţ

arşov, s.m.- spade

hârleţ (Jebel)

arteză,s.f- drinking fountain

fântână arteziană

arvună, arvuni, s.f.- money paid in advance

avans

arvuni, vb- to pay money in advance for sth.

a da arvună pentru ceva

asâla, adv.- slow

încet (Chevereşu Mare)

aşiera, vb.- to spy, to wait for sth./sb. , to watch

a pândi, a aştepta, a da târcoale

astruca, vb.- to cover

a acoperi (Stoica de Haţeg)

astupală,astupeli s.f.- to have a difficulty in breathing, most commonly associated with asthma

dificultatea în a respira, cel mai adesea astm (Şipet, Visag), sinonim bănăţean astmă

astupuş, astupuşuri, s.n- cork, cover, lid

dop, capac

avaniţă, s.- loafter; person outside Banat, coming from other parts of Romania.

1. pierde vară, om fără căpătâi (Hitiaş-Buziaş)2. străin de Banat, om venit din altă parte a ţării ca Oltenia, Moldova, Bihor, etc. (Jebel)

avlie, avilii, s.n- yard

curte

avut, adj.- wealthy, rich

bogat, înstărit (Doclin)

Bbabă, babe, sf.- grandmother, old woman

bunică, babă

băbăluc, adv- from a long time ago, old, ancient

foarte demult , străvechime;"din băbăluc" din vechime (Urseni, Visag)

babiţă- indigestion, nausea

indigestie, greaţă (Hitiaş-Buziaş)

babiţă, babiţe s.f.- midwife

moaşă (Şipet)

bădână, bădâni, s.n.- barrel, butter churn

1. baniţa mare, butoi, cadă2. putinei pentru bătut untul (Stoica de Haţeg)

bădâni, s.- butter churn

putinei pentru bătut untul (Stoica de Haţeg)

băgău, defectiv de plural- pipe ashes

scrum de la pipă (Şipet, Visag)

băgrin,băgrini, s.m- acacia

salcâm

bai, s.- fault, guilt

vină (Şipet)

băia, vb.- to pet, to caress

a mângâia (Stoica de Haţeg)

bandă, s.f.- fanfare; fog

1. fanfară (Stoica de Haţeg)2.ceată

băndăon, băndăoni , s.m.- cock chaffer

cărăbuş de mai

băndăun, băndăuni, s.m.- bumble bee

bondar de mai

băni, s.f.- bathrooms

băi (Stoica de Haţeg)

barem cu varianta barim- at least

măcar

baş, adv.- really, truly

chiar, întocmai

băsan-că- probably, possibly

se poate că, probabil, posibil

băşca, adv.- separately

separat

băşcăşâ, vb. (şi a să)- to separate, to split up

a separa, a se separa

bâscor adj. – proud, brash

fălos,semeţ (Şipet)

bătaia, bătăi s.f.- fight; the 1st World War

1. bătaie2. război "Bătaia a mare" Primul Război Mondial (Şipet, Visag)

bătaie, s.f.- war

război (Stoica de Haţeg)

bau-maistor, bau-maistori, s.m.- constructor, builder

zidar

baur, s.n.- countryman

ţăran (Stoica de Haţeg)

bâză, bâză , s.f.- fly

muscă

bâzăoni, bâzăoni, s.m.- bumble bee

bondar, muscoi

bâzgoi, vb.- to stare; to giggle

1. a căsca ochii, a se uita insistent (Cenad, Visag, ...)2. a se hlizi (Doclin)

beceşug, beceşuguri, s.n.- ilness

boală

beciag, becieji, s.m., beceagă, adj- ill, sick

bolnav, beteag, variantă "biceag"

belşiug, belşiuje, s.n.- hook, usu. for animals

cârlig (de prins în nas la animale)

beţâc, beţâşi, s.m., beţâcă, adj- person who is used to dreinking alcohol

beţiv, beţivan

biboli, vb.- to determine, to convince, to influence sb.

a determina, a convinge, a influenţa (Hitiaş-Buziaş)

bică, bişi, s.m.- bull

taur

bicărie, bicării, s.n.- stable

grajdul, staulul taurului comunal

bichier, bichieri, sm. – reveler, not serious

petrecăreţ, neserios

biciag, bicegi, s.m, biceagă, adj- ill, sick

bolnav, beteag, variantă "becieag"

bicule, s.- curls, locks

bucle (Stoica de Haţeg)

bină, bini, s.f.- stage

scenă

birău, birăi, s.m.- clerk, office worker

funcţionar de primărie.

bireş, bireş, s.m.- retainer, servant, hand

slugă, argat (Stoica de Haţeg) variantă pentru "biriş"

biriş, biriş, s.m. - servant, hand

slugă, argat (Hitiaş-Buziaş)

birov, s.m.- churchwarden

staroste (Stoica de Haţeg)

bisielui, vb.- to measure, to evaluate

a aprecia, a evalua

bistoş adj.- sure, certain

sigur

biţ, biţă, s.n.- a tuft of hair

smoc. "Un biţ dă păr, un biţ dă lână"

bitangă, bitanji, s.f.- orphan, bastard; wonderer

1. orfan, copil făra căpătâi, bastard; 2. haimana

bitangă, s.- hobo, rogue, vagrant

vagabond, haimana (Stoica de Haţeg)

biţiglă(u), biţâgle(uri), s.f.- bicycle

bicicletă

biţos, adj - furry

miţos, flocos

biuşag, biuşaguri,s.n. – wealth, richness, fortune

bogăţie, belşug, avere

blagă, s.- wealth, fortune

avuţie, bogăţie (Stoica de Haţeg, Cenad)

bleaznă, adv- disgrace, shame. In exp. like “He made me feel embarrassed”.

ruşine, umilinţă. În expresia: "M'o făcut dă bleaznă"

bleoci, vb.- to tattle, to chatter

a vorbi vrute şi nevrute

bleonci, vb.- to babble

a trăncăni (Doclin)

blid, bligie, sn.- soup plate

farfurie adâncă

blidzî,vb (a să)- to smile in a silly way

a zâmbi (a proasta) (Hitiaş-Buziaş)

blioncoci,vb- to chatter

a trăncăni fără rost (Hitiaş-BUziaş)

boactăr, boactări, s.m- guardian

paznic sin. băn. parţial "subăş"

boarfă, boarfe, s.f.- the stomach of the animals

stomacul animalelor (Visag)

boată, boţ, s.f.- club, stick

ciomag, ghioagă (Stoica de Haţeg)

bobioc, adj – lacking attention, silly

neatent, imprudent, prosteşte ( var. bubuioc)

boboci, vb.- to swell, to fester

a se inflama, a se umfla (Stoica de Haţeg)

bobolişcă, s.f.- muddy

noroi apos (Cenad)

bocal(ă), bocale, s.f.- a jug of water

cană de apă

boghie, boghii s.f.- a stalk, a rick

Mod de stocare a paielor, fânului (claie) în curte, grădină, pe cîmp.

bogicăi,vb- to grope, to fumble

a bâjbâi, a tatona pipăind

boitar- shepherd’s help

ajutor de cioban

bolând,adj- crazy

nebun

bolândzâ, vb- to go crazy

a înnebuni

bolbocină, bolbocini, s.f. – bush, weed

tufiş, buruieni

bolgi, vb.

a înghionti, a instiga, a umbla cu intrigi

bolomac, adj. – scatter-brained, stupid

greu de cap, tolomac, zăpăcit

boltă, s.f.- store

prăvălie (Stoica de Haţeg)

bontăni,vb.-knock on the door

a bocăni la uşă

braon, adj.- brown

culoarea maro

brat, s.m.- brother

frate (Stoica de Haţeg)

bravă, brăvi, s.n.- lock

broască, închizătoare

briftă- penknife

briceag

briptă- penknife

briceag

brisă- penknife

briceag

broancă , bronşi sau broanşe, s.f- cello

violoncel, contrabas

broci, vb.- to relate to sb., to keep in touch with sb.

a vorbi, a ţine legătura cu cineva. Ex. Io nu brocesc cu ţâganii. Cu sensul eu nu vorbesc, nu am nimic în comun cu... (Visag)

buboni, buboane, s.n- boil, pustule

buboi, furuncul

buce, buţ, s.f.- big barrel

butoi mare (Visag)

bucfari, bucfare, s.n.- notebook, book, register

registru, caiet, carnet

bucsă, bucsă, s.n.- wallet

portofel (sin. băn. bugilari(ş))

bugiulari, bugilăre, s.n.- wallet

portmoneu

bui,vb- to rush in, to pounce on

a năvăli, a se năpusti, a se revărsa

buiege, buiedzî, s.f.- weeds, medicine

1. buruieni2. leacuri, medicamente (folosit la plural - Jidovin / Berzovia)

bumb, bumbi s.m.- button

nasture

bunari, s.- fountain

fântână, puţ (Stoica de Haţeg)

bungiur- thin clothes

un fel de haină mai subţire

buragă, s.f,- fog

ceaţă (var. buracă, bură )

buraică, s. def. de pl.- fog

ceaţă (Hitiaş-BUziaş)

burău, burăie,s.n.- brook

pârâu

burduşi, vb.- to have a fight with sb.

a se bate (Stoica de Haţeg)

buri, s.n.- small barrel

butoi mic, butoiaş (Visag)

butoară, butori, s,f- hole

gaură

buturi, vb- to make a hole

a găuri

buzduri, vb- to search for sth., to look for sth.

a cotrobăi, a căuta

Ccadrof, cadrofuri,s.n. - dressing

dulap (sin. băn. dolaf, orman )

cafă, s.f.- coffee

cafea

căfană, căfane, s.f.- coffee shop

cafenea, (fig.) latrină (Hitiaş-Buziaş)

căfană, căfănuri, s.f.- coffee shop

cafenea, birt, bufet (fig. W.C. la oraş)

căigană- omelette

omletă

călărabă, călărabe,s.f.- turnip

gulie

călare, călări, s.f.- path

cărare

căletcă, căletche, s.f.- cage used to transport birds to the market

colivie (folosită şi pentru transportul păsărilor de curte la piaţă) (varianta din Jebel pentru "călietcă" )

călicică, s.f.- small path, alley

potecuţă (Stoica de Haţeg)

călujâ (a să), vb. t.- to get dirty, stained

a se murdări (sin. băn. a să morşeli)

cânta (a să), vb.- to weep, to cry

a boci

cănţălarie,cănţălării, s.f.- office

cancelarie, birou

cănun, cănunuri, s.n- trouble

chin (Jebel)

căpară, căpări,s.f.- engagement

logodnă

căpărî (a să), vb- to et engaged

a se logodi

căpeneag, s.n.- mantle, waterproof

manta (Stoica de Haţeg)

căpta, vb- to look for, to search

a căuta (Doclin)

căput, căputuri, s.n- coat

palton

carce,cărţ, s.f- letter, book

scrisoare sau carte

carfiol, s. def. de pl.- cauliflower

conopidă

cârmi. vb.- to change direction

a schimba direcţia "O cârmit-o la stânga" (Visag)

cârpă mică- handkerchief

batistă (Chevereşu Mare)

cârşie, s.- rock

stâncă, vârf stâncos (Stoica de Haţeg)

căsap, căsapi, s.m.- butcher

măcelar

căsăpi,vb.- to chop, to slauther

a măcelări, a ciopârţi

căşărâţă- town hall

primărie

cătană- soldier

soldat (Chevereşu Mare)

cătrănit , adj- troubled

necăjit

ceaică, s.,def. de pl.- uncle

unchi (Hitiaş-Buziaş)

cebală- person who speaks a lot

persoană care vorbeşte mult

ĉelui- to cheat sb.

a înşela - (Chevereşu Mare)

cengeră- pan

cratiţă cu mâner

ches, chesuri, s.n.- pocket, wallet

pungă, buzunar (var. băn. cecuş) portofel (Visag)

chilin- distinct, special

distinct, divers, deosebit (Stoica de Haţeg)

chimeaşă- shirt

cămaşă

chiniez, chiniej, s.m.- mayor

primar - (Chevereşu Mare)

chitat, adj.-adorned

împodobit

chiţoran, chiţorani,s.m- rat

şobolan (sin.băn.: şomordoc)

cinăr- groom

mire - (Chevereşu Mare)

cinără- bride

mireasă - (Chevereşu Mare)

cindă, cindz, s.f.- kitchen

bucătărie (sin. băn. cuină)

cineri, cinére,s.n.- plate

farfurie (sin. băn. tăneri)

ĉioariĉi-trousers

pantaloni - (Chevereşu Mare)

cipişi,s.- slippers

papuci de casă

cişlăr, cişlări, s.m.-carpenter

tâmplar (în Jebel "tişlăr")

confect, s.- cake, cookie

prăjitură (Stoica de Haţeg)

corajge-courage, bravery

curaj

covăsât - yoghurt

iaurt

covert, s.-envelope

plic (Stoica de Haţeg)

crăvălău, s.-tie

cravată (Stoica de Haţeg)

credenţ, credenţă, s.n. -cupboard

bufet de bucătărie

crişcă, crişche, s.f.- slice

felie

crump, crumpi, s.m.-potato, (-es)

cartofi

cserec (şierec, cerec), s.n.- quarter

sfert (Stoica de Haţeg)

cuvari, s.m.-chef

bucătar (Stoica de Haţeg)

cvartir, s.

locuinţă (Stoica de Haţeg)

Ddăda- to get used to sth.

a (se) obişnui - (Chevereşu Mare)

damf, damfuri, s.n.- smell

miros

dărab- a piece of

bucată - (Chevereşu Mare)

dârză- old cloth

zdreanţă - (Chevereşu Mare)

dăzbumba, vb. şi a să, vb tr.- to unbotton

a descheia nasturi, a se descheia la nasturi

defendirui, vb.- to defend

a apăra (Stoica de Haţeg)

deghen, s.m.- brave, courageous

viteaz, curajos (Stoica de Haţeg)

deşert, în- in vain, useless

în zadar, degeaba (Stoica de Haţeg)

dgivăni- to talk to sb., to have a conversation

a discuta, a vobi

doan- tobacco

tutun - (Chevereşu Mare)

duchean, duchene, ducheanuri, s.f.- small store

prăvălie, magazin - (Chevereşu Mare, Visag, Hitiaş-Buziaş)

durăit , s.n. -thunder

tunet

Ffaĉie- 1. to make, 2. to give birth

1. a face, 2. a naşte - (Chevereşu Mare)

faer, s.n.- fire

foc (Stoica de Haţeg)

fain- beautiful, nice, great

1.frumos 2. bine - (Chevereşu Mare)

făli (a să)vb.t.- to take pride in sth.

a se mândri (Visag)

famie- family

familie (Stoica de Haţeg)

fărbui, vb.- to paint

a vopsi

fărşanc, fărşancuri,s.n.- celebration, festival

sărbătoare; carnaval

fecea, d-a fecea – for free

gratis, pe gratis

feştung, s. n.-fortress

fortăreaţă, cetate (Stoica de Haţeg)

fişcal, fişcali, s.m.-lawyer

avocat

foi, foiuri, s.n.- lungs

plămân

forştat- suburbs, outskirts

suburbie (Stoica de Haţeg)

frai- free

liber (Stoica de Haţeg)

fraicor- volunteer

voluntar (Stoica de Haţeg)

fruştuc, fruştucuri, s.n.- breakfast

mic dejun (şi la Stoica de Haţeg)

fucie- small barrel

butoiaş (Stoica de Haţeg)

furt- often

adesea, deseori (Stoica de Haţeg)

G gaizeli- hostages

ostateci (Stoica de Haţeg)

ganşie, s. def. de pl. – flaw (no pl.)

defect, lipsă, cusur (Hitiaş-Buziaş)

gavăt, s.def. de pl.- mass of people, crowd (no pl.)

mulţime, aglomeraţie, adunătură (Hitiaş-Buziaş)

ghibir,s.- fee, value

taxă, valoare

ghingi, vb.- to think

a gândi (Şipet)

gihonie, gihonii,s.n.- quarrel, fight, argument

sfadă, dezbinare, zîzanie

givan, s. def. de pl. – conversation, advice (no pl.)

convorbire, sfat

givăni , vb.- to chat

a sta de vorbă, la poveşti, a discuta

gost, goşci, s,m.- guest (at a wedding)

oaspete, musafir; nuntaş

gostâie, gostâi, s.f.- wedding, party

ospeţie; nuntă

gozot, gozoce,s.n. – trash, garbage

resturi, gunoaie(Hitiş-Buziaş, s.n. defectiv de plural.)

grund- ground, land

teren (Stoica de Haţeg)

Hhală, adv.- greedy

lacom - (Chevereşu Mare, VIsag, Hitaş-Buziaş)

hârconi, vb.- to snore

a sforăi

hârşioc , hârşioşi, s.m.- rat

şobolan (Hitiaş-Buziaş)

hârţ, hârţ. s.m.- rat

şoarec (Hitiaş-Buziaş)

hibă, hibe, s.f.- flaw

defect, lipsă, cusur

hozondraşi,s.def de sing.- trousers, pants ( no sg.)

nădragi, pantaloni

Iimală, imăli, s.f.- mud

noroi, nămol (var. im. sin. băn. nălap)

îmbăchia, vb.- to befriend sb.

a se întovărăşi cu cineva, în bine şi în rele (Hitiaş-Buziaş)

îmbumba, vb. şi a să, vb tr.- to button

a încheia nasturi, a se încheia la nasturi

împistri, vb.- to adorn (using different colours)

a împodobi cu diverse culori

îndura, vb.- to suffer, to be the victim

a pătimi (Doclin)

înşupi (a să) vb. tr.- to hurry in order to do sth.

a se repezi să facă ceva. Varianta din Jebel este "cuşupi"

înzglemeni, vb.- to get stunned

a înlemni, a rămâne înmărmurit

iorgovan, iorgovani,s.m.

liliac (arbust )

îrconi, vb.- to snore

a sforăi

îrşiog, îrşiogi, s.m.- rat

şobolan (Urseni)

istina! – true ! that’s right !

adevărat!

iţa, (a să), vb.t.- to show impatience

a da semne de nerăbdare (Hitiaş-Biziaş)

izadă, izădz, s.f.- waste

risipă

izâdgi, vb.- to waste

a risipi

izboci, vb.- to succed in doing sth.

a izbuti, a reuşi

izdăni, (a să), vb.t.- to get separated

a se separa, a se îndepărta (Hitiaş-Buziaş)

Jjăli, vb.- to mourn

a purta doliu

jândar – policeman, guardian

jandarm, poliţist - (Chevereşu Mare)

jap, japuri, s.n.- a piece of

bucată, (sin. băn, dărăb)

jejet, jejece,s.n.- finger

deget

jimbaş, adj.- clever, skilled

isteţ, iscusit (Hitiaş-Buziaş)

joavină,s.n.- wild animal

fiară, animal sălbatec (Visag, Hitaş-Buziaş)

L lăpug (lăpuji),s.n.- foot

talpa piciorului

larmă, larme, s.f.- noise

gălagie, zgomot.

laută, lăuţ, s.f. - violin

vioară

lilă, adj.- mauve, lila

culoarea mov, lila

lioarfă, s.f. - mask

mască (Hitiaş-Buziaş)

liştăv, adj. - tasteless

fad, fără gust

lizitat ,s.- auction

licitaţie

lomuit, adj. – tired, exhausted

obosit, trudit (Hitiaş-Buziaş)

loptă- ball

minge (Chevereşu Mare)

lostopină, lostopini,sf.- hank (of meat)

felie, halcă (de carne)

lotru,s.m. – thief, bandit

hoţ, bandit, ticălos

lubejî, vb.- to succeed, to overcome difficulty

a reuşi, a învinge o dificultate (Hitiaş-Buziaş)

ludaie, ludăi,s.f. - pumpkin

dovleac

lului,(a să), vb.t.- to rock, to swing

a se legăna (Hitiaş-Buziaş)

M