Antonio Mufioz Molina s-a niscut in 1956 la Ubeda, inprovincia Jadn. Licenfiat in istoria artei la universitatea dinGranada, acesta i{ publicat numeroase romane recompensatecu prestigioase premii literare: Beatus ille (premiul icaro, 19g6),Iarna la Lisabona (Premiul criticii pi premiul nafional p"**literaturi, r9B8), Beltenebros, Cdldreful polonez (fremiuiPlaneta, r99r qi Premiul nalional pentru literaturi, r99z)Plenihmio (Premiul Fdmina dtranger, r99g). Antonio M;io;Molina este membru al Academiei degale Spaniole (RealAcademia Espafiola) din 1995.

Antonio Mufioz Molina

C6lilreful polonez

Traducere din limba spaniol5 qi note deEugenia Alexe Munteanu

Casa Cirfii de $tiinliClui-Napoc4 zo16

fric5 si fiu cu adevirat cine sunt, in holul autogirii dinM:igina un megafon anun[i sosirea autobuzulul a" h"fvfadriJ,scurtez timpul ca si string chiar acum corput tfu avid qisuplu, vii spre mine cu o geanti pe umir gi o ializi ln mAni,apari in fa;a patului in camera de hotel cu pirul cizAndu-fi peumerii goi, nu-mi aduc aminte de nimic, nL mi.am dat seamaci incepe si se insereze, nu gtiu dacd sunt cu tine la M6gina,la New York sau la Madrid, spune Nadia, dar mi-e indifeient,amAndoi simt doar recunoEtinf5 pi doringi.

CUPRINS

II CilSreful pe furtuni ....'....191

III Cilirepl polone2............ ...............189

584

Firi si-gi fi dat seama, i-a prins noaptea ln camera de undenu iegiseri ore intregi, unde se imbrifigaseri gi stituserl devorbi cu o voce din ce in ce mai joas5, ca pi cum penumbra giapoi intunericul pe care nu le-au simgit le-ar fi potolit tonulglasurilor, dar nu gi foamea reciproci de cuvinte, a$a cum sepotolise modul la inceput frri putingi de amAnare de a-gisatisface gi in acelaqi timp de a-gi alimenta dorinfa, cAnd se

intorceau pe jos pe ninsoare gi frig de la taverna irlandezi undemAncaseri la prAnz, piciorul ei scos din pantof ciutAndu-l cunerupinare la adipostul precar al fegei de mas5, fugirindu-seaproape in ascensor, ln fa;a uqii, pe hol, in baie, hainele smulsecu o delicati furie gi neribdare pi buTele mugcAndu-se tn tiinpce dubla respirafie se accentua in cSldura inciperii din primeleore ale dupS-amiezii, in lumina virgati a jaluzelelor ce lisau sIse intrevadi de cealalti parte a strizii un gir de copaci cucrengile goale al ciror nume ea n-a gtiut si-l spuni gi un rAndde case de cirimidi roqie cu buiandrugi din piatri, cuciocinelele aurite ale ugilor vopsite in negru strilucitor ceea celui ii didea linigtitoarea senzafie ci se afl5 la Londra sau lnorice alt orag anglo-saxon gi linigtit, ln ciuda traficuluizgomotos ce se auzea dinspre bulevarde, a sirenelor maginilorde poli;ie gi de pompieri, o rumoare apisitoare ce lnviluianucleul de linigte in care amAndoi respirau ata cum oragulnelimitat gi temut lnviluia spafiul redus al apartamentului,camera siguri ca un submarin unde, daci se gAndeau bine, eraaproape imposibil si se fi intAlnit, intre atAtea rnilioane deblrba;i gi femei, de chipuri, de nume, de strigite, de limbi, deconversafii telefonice.

Tr5iau in chip firesc intr-un soi de miracol pe care nici micarnu l-au cerut nici nu l-au a$teptat, aproape necunoscufi pAniacum cAteva zile gi acum recunoscAndu-se fi.ecare in privirea,in vocea qi in trupul celuilalt, legafi nu doar datoritiobignuinlei calme gi arzitoare a iubirii, ci gi a vocilor qimirturiilor unei lumi ce-i invada venind din trecutul atit detumultuos cum rbvine seva lntr-o ramuri ce pare moart5 $iuscatl pe tot timpul iernii, prin figura cilirefului ce stribateun peisaj nocturn, prin pupilele nemigcate in intuneric ai lngol ale unei femei zidite care a rdmas neputreziti timp deSaptezeci de ani, datoriti cufXrului cu fotografiile lui RamiroRetratista, portretistul, pi a unei Biblii protestante scrise lntr-ospaniol5 de neconceput din secolul al XVI-lea ale cirei paginile risfoiau acum mXinile lor la fel cum le-au risfoit de o zutigi ceva de ani incoace m3inile mo{ilor ritici;i in deplrtare piln timp, ingropa;i de cealalti parte a mirii, intr-un orag alcirui nume li se pirea atit de ciudat de rostit in apartamentulacela ce le didea impresia ci. nu se afli niciunde, M{gina,vocalele sale rotunde ca lumina amiezii, consoanele sale duretiiate in unghiuri la fel ca pietrele de la colprile palatelor depiatrl de culoarea nisipului, galbene in soarele dimine;ii,ropiatice in amurguri, aproape cenugii in zilele ploioase, lniarna aceea din adolescenfa lor pe care au petrecut-oimpreuni fXri si se $tie p3ntr la sfhrgit, ea pe jumitate striinigi abia sositi din America, cu p5.rul ei rogcat gi cu birbiairlandezi, el ursuz fi tecut gi cu dorinfa de a pleca in oriceparte a lumii cu condilia si nu fie M:igina, imaginAndu-gidestinul siu gi al femeii viegii sale intr-un orag unde poate nuvor ajunge niciodati; ea niscuti intr-un cartier mirginag cucase de cirlmidi rogie sau de lemn vopsit in alb undeajungeau pescirugii uneori pi vAntul umed din golf Ei mirosulde chei pi de nimol gi educati intr-o englezi cu accentirlandez gi intr-o spanioli curati ce se vorbea la Madridinainte de rizboi gi care i-a fost transmisi lhri si vrea de tatilei la fel ca expresia obstinati gi atenti din ochii ei; el venit pe

10 11

lume intr-o noapte furtunoasi de iarn5, la lumina uneilumAndri, crescut in gridini gi pe plantaliile de mdslini dinM{gina, sortit si lase qcoala la paisprezece sau cincigpre:zeceani gi s5 lucreze la cimp alituri de tatil qi bunicii s5i gi odatiajuns la o anumiti virsti s5-gi giseascl o logodnici pe caref5ri indoiali ci o cunottea din copilSrie gi s-o duci la altar inrochie albi dupi o logodni extenuanti de gapte sau opt ani, elstAngaci, indArjit, ticut, rebel, scriindu-qi jurnalele cu ofurioasi nefericire pe caiete de notile qi urAnd oragul undelocuia gi singurul mod de a trii pe care-l cunogtea gi pe careavea dreptul in mod legitim si-l agtepte in numele altor viefice i-au fost anunfate prin cdntece, cirfi gi filme; ciuta mereuvoci Ei cAntece striine la radio, igi imagina ci pleaci doar cu ogeanti pe umir gi ci goseaua ce ducea la Madrid se prelungeala infinit inspre nord, spre locurile unde el intr-un fel triia qi

igi schimba numele gi vorbea doar in englezi gi igi lisa pirulstr creasci pAni la umeri, ca oricare dintre eroii pe care iivenera, Edgar Allan Poe, Jim Morrison, Eric Burdon, disperatstr plece gi sd nu se mai lntoarci, lncAt nu-i pisa ci nu-gi vamai vedea niciodati nici prietenii nici fata de care eraindrigostit atunci, cu o dragoste niscuti mai mult din lagitategi din clrfi decAt din entuziasm gi dorinfi, atAt de legendari,dureroasi gi ridicoli, ca propria sa viafi pi ca visele sale deevadare qi versurile gi confesiunile pe care le scria in caietelede noti;e, in orele de clasi plictisitoare in acel liceu unde fineaun curs de literaturi cu o am5riciune provocati de ofense gi

surghiun un profesor din Madrid pe care indati l-a poreclitPraxis cel mai blamat dintre tofi elevii, un viitor locotenent alGirzii Civile care de pe atunci fuma marihuana, visa si-qiimpodobeascS brafele cu tatuaje ale Legiunii gi care se numeaPatricio Pav6n Pacheco. Necunoscufi, lntAlnindu-se pestrizile din MSgina gi atAt de strlini ca gi cum ar fi trlit ladistan;i de secole, nipidili pAnS in cel mai ascuns ungher alcongtiinfei lor de glasurile bltrAnilor, mogtenitorii unui ct{raje$uat cu mult inainte ca ei si se nasci gi modela;i frrI si Etie

de fapte memorabile sau groaznice despre care nu gtiaunimic, mottenitorii involuntari ai singuritilii, ai suferinfei giai dragostei fagd de cei ce i-au zimislit.

S-a ridicat sI caute o figari pe noptieri gi doar atunci pi-a datseama cAt de tArziu este vizAnd ora la ceasul degteptitor, gicalculind in mod instinctiv ce ori ar fi la M;igina. Se iuminaseprobabil de ziui, taici-su o fi la piafi aqezAnd in ordinezarzavaturife umede 'gi strilucitoare pe tejgheaua demarmuri, gi poate se intreba din cAnd in cAnd unde se afli el,in care dintre acele oraqe unde voia si plece cAnd eraadolescent l-o fi dus meseria lui de traducitor. A vlzuttelefonul gi qi-a amintit cu p5rere de riu cit timp a trecut decAnd vorbise ultima dati cu pirin;ii sii, a aprins o figari pi i-apu$-o Nadiei in gur5, mAngAindu-i in treacit fap gi p5rul, incin-a wut si aprindi lumina, cu toate ci era miezul nopfii, nusimlea trecerea orelor nici graba de a face ceva sau a ajungeundeva. De ce nu ne-am lntilnit atunci, i-a spus, aplecAndu-ieasupra ei aproape in intuneric, nu acum c8teva luni, ci acumoptsprezece ani, de ce ne-au lipsit curajul, inteligenfa, ironiagi iste;imea, sau cel pufin mi-au lipsit mie, ce ceafi mi sepusese pe ochi care nu mi lisa si te vid cAnd te aveam in fa;i,jumltate de viafi mai tAniri dar nu mai doriti decAt acum,exact ea lnsipi, gi-a imaginat-o wAnd in mod imposibil si gi-oaminteasci, chipul ei irlandez gi ochii spanioli gi pirul ei lung$aten ce devenea rogu c5nd strilucea in soare, felul ei atAt deliber $i nepisitor de a merge, nu doar atunci, cAnd se imbricanumJi cu pantofi sport pi blugi, ci gi acum, cAnd iqi punerochii scrrte gi strdmte gi pantofi cu toc ca el s-o priveasci gis-o doreasci ciutAnd-o in spafiul inchis al apartamentului,deoarece daci ar iepi imbricati aqa pe stradi s-ar congela, orochie galbeni sub care nu mai era nimic in afari de pielea eipi un suav miros de spumi de baie, de parfum gi de trup defemeie, dar gi mirosul lui dupi cAteva zile, al salivei gi alspermei lui, mirosuri atat de amestecate la fel ca amintirile gi

12 13

identitilile, ca vocile lor ce aminteau qi se bucurau lnpenumbra unui timp frri orare sau date; diminefi, inseriri,nopfi gi zori in care o lumini incolori gi apoi albastri se

instala in cameri in timp ce el o privea cum doarme, alegAndin diferite limbi cuvinte ca s-o alinte a$a cum alegeamAngAierile care o f5ceau incetul cu incetul sI se trezeasci, cuun instinct calm nu de a o poseda - pentru ci niciodati nu agtiut gi nici n-a wut se posede ceea ce iubea cel mai mult - cide-a o risfH;a gi de-a avea griji de ea, de a pterge cu influenlaribdirii lui gi cu asidua lui tandrefe toate necazurile din via;aei gi sI faci posibil acel zAmbet leneq ce-i strllucea in ochi gipe buze cAnd o coplegea gustul amorului implinit, de-a ovedea adormind inci o datS in bra;ele lui gi depirtindu-se deea cu griji pentru a nu o trezi cAnd se ducea la bucitirle sifaci suc de portocale, cafea, pAine prijiti gi oui jumiri, la felde firesc ca gi cAnd ar fi triit mereu impreuni in acestapartament in care ea a locuit doar cu cAteva luni inainte cualtul, cu fostul ei sof ale cirui fotografii au dispirut din casi -el le ciuta, ln accese de gelozie, chinuit de gAndul ci ea ai maifost gi cu alli birba;i, ca gi cum i-ar fi fost infidelS inainte de-ao cunoagte - gi cu fiul ei blond ce-i zAmbea, gi lui, cdprivindu-i fotografiile se simfea un intrus, pe noptieri gi inbibliotecS, alituri de maEina de scris unde lucra ea, dar a ciruiprezenfi o simfea cAnd igi vAra capul cu un pic de teami gipudoare in dormitorul gol al copilului gi se uita la patul cuceargafuri colorate qi la juciriile aliniate ln rafturi, super-eroide desene animate qi birci gi motocicligti gi cilugei din tablipe care ea le-a primit de la tat5l ei gi i le-a dat fiului ei cu unsentiment de nostalgie frri regrete gi de continuitate pe careel nu-l putea simfi, pentru c5 nu avea copii gi nici mScar nu segAndise weodati la posibilitatea de a avea gi doar acum, cindse indrigostise de o femeie care n5scuse un copil, infelegeasau binuia mAndria de a te recunoa$te ln existenfa lui. Ceciudat, se gAndea, ci cineva s-a niscut din ea qi are nevoie deea mai mult decAt mine. A lisat-o sI doarmS, i-a dat la o parte

pirul umed de pe fali ca si-i sirute gura, obrajii pi timplele, acoborAt jaluzelele pAni jos gi a tras draperiile ." ii ,r,otrezeasci din nou lumina diminefii de iarni, gi in gravura cucilSre;ul ce atArna in fala patului pirea cI s-a lisit din nounoaptea gi c5 s-a integit focul pe care cineva il aprinsese lAngiun rAu qi in care nigte titari risculagi impotriva {aruluiincilzeau pAni la rogu tSipul sabiei care in mod aparent llorbea pe Mihail Strogoff.

Cine ,9ste, s-a lntrebat din nou, incotro clllrepte, de cind,timp fle cAgi ani gi in cAte locuri a privit maiorul Galaz aceastigravuri intunecati a cilirefului cu ciciuli de titar qi cu tolbade .slgeli gi arcul prinse la crupa calului, cu mAna dreaptisprijiniti aproape cu orgoliu de cingitoare in timp ce custa+ga line hipl calului, privind nu spre drumul ce abia sedistinge in noapte, ci dincolo de ochii spectatorului,prbvocAndu-l si cerceteze misterul pi numele siu.,q. strans depe jos halatul de mitase pe care ea gi-l punea cAnd iegea de ladug gi care ii aluneca apoi pe pielea proaspiti pi parfumati castropii de api gi l-a mirosit pAni cAnd respirafia lui l-a umezit,gi-a ftcut o cafea, s-a uitat la ceasul din bucitirie, ce arita oori inexacti, pentru ci ea nu se sinchisise s-o schimbe c8ndau anunfat ziarele gi autoritilile, s-a intors in salon cu ceagcain mln5, a pus in surdini un disc cu Bola de Nieve'pe carel-au ascultat cu o noapte inainte, a privit-o din nou, nemigcatdin pragul dormitorului, murmurAnd cuvintele unui bolero,cu o gingdpie atenti ce-i stirnea in singuritate dorinfa gi iiinmuia genunchii, ca gi cAnd ar fi avut gaisprezece ani gi ar fivizut pentru prima dati o femeie goali, dormind, cupicioarele desfXcute, cu plapuma intre coapse, ce acoperea pejumitate pirul pubian des pi cref, ras exact la marginea zoneiinghinale, recunoscitor ci i se acordi dreptul s-o idmire fXrisd fie pedepsit, si-qi cufunde lacom in ea, ca s-o trezeasci,

' Numele artistic al lui Ignacio Jacinto Villa Fern:indezcunoscut cintiref, pianist pi compozitor cubanez.

L4

(r9n-r97),

15

limba sau degetele, blasfemator $i credincios, Dog, Siod,Brausen, Elohim, se gAndea, cu iapa tnhdmatd Ia carele luiFeraon, te asemdn eu pe tine, scumpq, tnea,' ri,petind lncetnumele ei, Nadia, Nadia Allison, Nadia Galaz, de fiecare daticu intonafia fiecirei limbi cu care-gi cAgtiga pAinea, gi apoi,coborAndu-gi privirea, vizu cu ironie gi aproape cu vanitateurmarea imediati gi aroganti a ceea ce vedea, eI m-a dus tncasa de ospdS, gi dragostea era steagul fluturat peste mine,3citea ea in Biblia ce-i'aparfinuse lui don Mercurio, gi ca si nucadi in ispita de-a o trezi din nou pi-a pus pantalonii gi s-aintors la locul unde era cufrrul lui Ramiro Retratista ti unrezumat al tuturor fotografiilor pe care le frcuse la Miginatimp de patruzeci de ani, dezordonate pe jos, pe pernufele depe sofa, unele puse drept sprijinite de copertele cirfilor, inbiblioteci, lmpreuni cu fotografiile color ale biiatului Nadiei.$i-a amintit de un cufrr inchis ce se afla in podul caseipirintegti ln care s-a ascuns odati clnd avea Eapte sau opt ani,de cuferele providenfiale pe care le giseau naufragialii dinromane pe plajele insulelor lor pustii; nu percepea fapte niciobiecte neobignuite, senzafii de nerepetat, cuvinte fXrirezonanfS, locuri izolate; in jurul siu, al conptiinfei sale, inprivirea sa, pAni Ei pe pielea sa, obiectele iradiau legituri inspafiu gi ln timp, totul ftcea parte dintr-o secvenfi ce nu se

intrerupea niciodati intre trecut qi prezent, intre M:igina pitoate ora$ele din lume unde stituse sau unde visase ci se vaduce, lntre el insuqi gi Nadia qi acele chipuri in alb-negru dinfotografiile ln care se puteau distinge gi lega nu numai faptele,ci gi inceputurile cele mai indepirtate ale viefii sale. Firi sicreadl s-a vizut din nou pe calul de carton, pe cAnd avea treiani, la bAlciul din MAgina, cu o pilSrie cordobezi, cu un tricouin dungi, cu pantaloni scurfi, $osete albe gi pantofi de lac, gi is-a pirut ci nu-i adevirat ci a fost acolo, ln alti lume, atAt de

' CAntarea cintirilor r,9. Pentru toate trimiterile din Biblie, am follsitedilia publicati de Societatea Biblici Bucuregti, 1942.3 CAntarea cAntirilor 2,4.

departe, pe c.re o recupera acea fotografie pierduttr pi uitatide atita vreme. I-a vizut pe pirinlii lui in ziua cind secisitoriseri, l-a vizut pe stribunicul siu pedro stAnd pescirile casei sale, l-a vizut pe inspectorul Florencio pdrez inbiroul siu din piafa General Ordufla gi pe medicul donMercurio aplecindu-gi capul siu senil asupra paginilor mariale Bibliei, a vizut din nou chipul femeii zidite in Casa de lasTorres qi ochii sii halucinafi din cauza intunericului qi amorfii, l-a v5zut pe bunicul s{u Manuel imbricat cu uniformaGdrzii de Asalt gi s-a gAndit ci sosise vremea si se intoarci laM{gina, acum cAnd oragul nu mai putea si-l rineascl nici silprindi in ghearele lui, si se intoarci cu Nadia ca si-i aratelocurile pe care ea abia pi le amintea gi sI meargi imbri;iga1ipe sub porticurile din piafa General Ordufi.a, pe itrada Nueva,pe promenada Santa Maria, pe strlzile pietruite ce duceau lapiafa San Lorenzo gi la Casa de las Torres, vorbindu-i laureche, atingAndu-i pirul cu buzele, strAngAnd-o in brafe cupasiune qi cu certitudinea ci-i aparfine, certitudine pe care laEaisprezece ani i s-ar fi pirut imposibil s-o aibi. $i-a amintitde sunetul ciocinelului de la upa casei pirintegti gi doar atuncia avut nofiunea exactl a marelui abis ce-l separa de oragulunde se niscuse; zgArie-nori, poduri de metal, peisajeindustriale, aeroporturi, oceane, continente nocturne underAurile strilucesc sub luni gi oragele par stele de gheafi, zile giluni de cilitorii in diagonali peste petele in culori naturaleale hir;ilor pe care el, copil fiind, le cerceta ca gi cum s-ar fiaplecat si se uite de pe o falezi ametitor de inaltl laintinderea pimintului. Dar nu simlea tulburarea, nici graba,nici teama, ca atitea alte ori, ca mai intotdeauna in via{a lui,nici remupciri ftri motiv care-l riscoleau de cAnd se qtia gicare-l frceau si triiascl in agteptarea unei posibile pedepse ce-iv_enga stlb forma unei nenorociri intAmplitoare; dormise pu;inqi silnlea in mAini gi in picioare o oboseali imponderabill, opredispunere la indolenfi care-l impingea si se intoarci lasemiintunericul gi la mirosurile calde ale dormitorului.

15

a CAntarea cAntirilor 3,r.

17

A inchis u$a cu griji, ca si nu intre lumina de pe hol, a ascultatrespirafia Nadiei, care dormea cu gura intredeschis5, qi-a scospantalonii, s-a intins pe-o parte lAngi ea, lipindu-se de qoldurileei gi de toati lungimea picioarelor ei indoite la piept, gi cAnd insfArgit s-a apezat comod gi a rimas nemigcat, cu ochii inchigi, is-a pirut din nou ci se intoarce la un refugiu inviolabil qi cisunetele oraqului gi lumina diminelii se sting lntr-o linigte dedup5-amiazi sau de lnserare lenegl gi statici, la fel ca atuncicAnd se culcau dupi prAnz gi ii apuca intunericul ftri si-gi deaseama, vorbind gi mAngAindu-se timp de ceasuri mai lungi gi

mai senine decAt cele obignuite, frri ru9ine, infiorafi, inocenfi,cu o indrizneali ce le insufle;ea tandrefea, pirtagi la nebunii gila rAs, ticufi dintr-o dati, privindu-se cu incordare in ochi, cutiimire gi spaimi, ca martorii unui miracol simultan cale-icutremura, lnvingi apoi unul peste celilalt, lucind de sudoare,consumafi de mingAieri. Atunci se auzeau respirAnd ln liniptegi mAinile gi buzele se ciutau din nou, dar frri grabi, picioareleatingindu-se sub ceargaf ca gi cAnd ar fi vmt si controleze gi sisimti toati lungimea corpului inci gi intotdearrna dor:it, iarvocile cSpitau un ton de rememr:rare gi de tainf,, timpuldilatindu-se ln ele ca un curent lntArziat al unui rAu ce se

revarsi peste maluri intr-o delti noroioasi, qi ei lntinqi,l5sAndu-se purtafi, abandonali unui flux lent de cuvinte,vorbind mereu, repetind cuvinte scrise intr-o Biblie pr5fuiticare poate au trezit in urmi cu un secol dorinlele altora, cmcd.utat noaptea, in aqternutul meu, am cdutat pe iubitulsufletului meu; I-am cdutat, dar nu l*am gdsit,a enumerAndnume gi cAntece, ascult6ndu-le din nou dupi mul;i ani cuaceeapi repetatS surprizS ci le pl5cea exact aceeagi muzicl laaceeaqi vArsti gi ci aveau dintr-o dati un trecut comun in careftri si se cunoascl erau deja impreun{. in afara zilei gi a nopfii,a calendarului gi a ceasului, ca nigte supraviefuitori pe o insulipustie, insula vocilor, nu doar ale lor, ci pi cele pe care lereuneau imaginafia gi memoria Cand adormeau visau cI stau

?n continuare de vorbl gi ci se uiti din nou la nenumiratelefotografii ale lui Ramiro Retratista, gi cAnd deschideau ochiiprimul lucru pe care il vedeau era penumbra lnciperii pi figuracllire;ului ce stribate un peisaj unde in cur8nd vor apirea zorilesau tocmai s-a tnserat, un cilitor singuratic Ai linigtit, cu atenfiatreazl, mSndru, aproape surAzitor, cu spatele la o colini unde sezirefte umbra unui castel gi pare si cilireasci ftri weun scopspre un loc ce nu se poate vedea in tablou pi al cdrui numenimeni nu-l gtie, a$a cum nimeni nu gtie numele cillreplui nicilongitudinea gi latitudinea firii pe unde clliregte.

18 19

Vid cum se aprind una cAte una luminile ln miradoareledin Mdgina sub un cer senin gi violet unde inci nu s-a lSsatnoaptea, becurile ce pAlpAie gi vibreazi la colprile ultimelorcase ca nigte fl5ctrri de gaz gi lSmpile ce atArni deasuprapiefelor gi ale ciror cercuri de lumini se balanseazi cAnd vAntulscuturf, sArmele intinse lntre acoperiquri migcAnd umbrelefbmeilor singuratice care merg cu capul ln jos gi birbia bigatiln broboada de lAni, ducAnd o garnili de arami cu lapte sau unflrag cu jiratic acoperit cu cenugi. Se imbraci gros cu ciorapide lAn5, cu pAslari negri, cu pulovere inchise pAni la gAt pesteporfuri, gi merg aplecate lmpotriva noplii sau a vAntului, ajungacasf, gi nu aprind inci lumina, lasi la ugi ftragul cu jiratic intimp ce-pi cauti un braseros gi il umplu pe jumitate cu cirbuni,gi apoi, imprigtie jiraticul peste ei, ll scot in pragul upii pentruca vAntul serii, suav ca briza mfuii, s5-l aprindi mai repede. Nuconteazi memoria, ci privirea, vid ln penumbra rece aceastrilucire ce devine mai vie pe misuri ce lntunericul punestlpAnire pe strizi, imi miroase a fum gi a frig, fum de cirbunilncingi aurii gi rogii in amurgul albastru gi de rSgini gi de lemnud de mislin, imi miroase a iarn5, a noapte de noiembrie saude decembrie in a cirei nemigcare un pic dezolanti se percepeun soi de rigaz, pentru cI de cAteva zile s-a terminat cu tiiereaporcilor gi incl n-a lnceput culesul mislinelor, imi amintesc deo femeie cu un gal negru gi cu pirul alb strAns intr-un coc, celnnebunise gi in fiecare dupS-amiaztr, aproape pe lnserate,cobora pe strada Pozo mergAnd cu pagi mirunli foarte aproape

5 Vas din metal cu cirbuni incinEi ce se a$eza sub o ma[5 rotundlacoperiti cu o fagi de masi pAni jos 9i care servea la incilzitul caselor(ln sp.).