.0091 411111111111111111111111111M11.

DUMINECA.ANULU VII.

VOI-ESCE-VEI PUTk,

Va e in tide dilele Meiji de Linda si tiatia.47

dupi Serb:1161A.

k--marca pentru Bnenrescl pe anri. 128 leise lune 64

'Frei lune . 32Pe lunA. . . 11

¡Jun esemplariii 24 parInsciintärile linia de 30 litere , . 1

lusertiuni i reclame linia 3 lei

Pentru al3onare

11. 1111 IL11,11ARIC POLITICU COMERCIALIE, LITERARIC.

(AR1.1161LELE TRAMISE 1 NEPUBLICATE SE VORU ARDE.)

Direptoriulú 4iariulul : C. A. Rosetti. Gterante respuncletoriti : Anghehl Toneseu.

14 IUL1U 1863ANTILT.I VII.

LUMINÉZ11. VE1 FT.

152 leiése lune

districtil pe anii.pentru76

TM:: 38Villa I si 16 ale fie-cAril lune

Ele se tacit' in districte la corespondinilt 5lia-

La Paris la d. Hallegrain, rue de Panciennecoma* 5; pe trimestru 20 &and.

In Austria la directiile postall si la agintelede abonare, pe trimestru 10 fiorini argintri va-lutä austriad.

reelainirl se voril adresa la Administratorinki giarialut D. C. D. Aricescu, Pas. Romand No. 13.

mosic a Statului, s'a datiide catre cìflugàrii sträini, suptii nutnede schimbii, d-lui Vornicului N. Do-can. Acéstã spoliare a averilord Sta-tutul s'a facutfi, In contra legilord s'aordinantelorfi de catre unii tribunale ,care 'Mica a recunoscutil prin add ju-decittorescú pe calugaril straini PRO--PRIETARI DE VECE ai averilord ro-m6ne.

Ministeriulú scie, i confirma printhcerea sa, spoliarea averilord Statului

dreptuld datii calugärilorfi strainl deproprietart de reef ai averilorti natiuniiromilne. Cine dh Mosia cea mica esteInvederatii c va da i mosia cea mare.

IRimnieu-Vileil Iuniti 20, 1863.

Domnale Redactora

Supscrisa, propietariü in acestüjudetü, declarfi prin acésta cil, con -formfi voturilorü onorab. Aduari, nuvoifi mal plAti impositele cleat(' in fa-cia urmäririi silnice.

Primesce, d-le, etc.Stáncula Filipi 1.

REVISTA POLITICA..1111.04

BUCURESCI, 1"/, Cuptorfi.

Aretarämd eri atacurile co d. N.Crezzulescu, ministru ad -interim alújus-titiei, a fäcutil, In raportii cAtrii Dom-nitoriti i publicatü In Monitorifi, ade-veratulul ministru aid justitiel d. Bar-ba Belu, precumú i lovirea fäcuta ce-lord inaltan si numiti In functiune de d.Bela, si degradan i scosi de d. Cre-zulescu. Mai avernii insa anca null puntiidin aceld renumitti raportit ce ne-alipsitfi spatiulti d'a-lii insemna publicu-lui. Raportuld (Hui Crezzuloscu trice-pe cu urmät6rie1e linie.

insärcinatil de M. V. prin decretulti dela TREI ale corintil, cu interimulti Ministe-riului Justitiel, dupà plecarea MinistruBarbu Bellu, inträndii in afb.cerile acestulniinisteriti am gäsitù until raportii. alù d-lui1Vlinistru, din PATRU ale corintei etc."

Unit ministru nu póte pune, in-tr'unit actii oficiale, nici unfi singurdcuvintii care se nu-si aibä loculd sett,intelesula sett, insemnetatea sa. Nu esteiertatii unui scriitoriü a pune unit sin-gurii cuvintú de prisosd, cu maipucinú until Ministru." Ce insemnéziidaril aceste linie, cu cari d. N. Crez-zulescu incepe raportuld sod caträDomnii ? Pentru ce spune ci decretuldprin care domnia-sa a fostil insärcinatiicu gererea afacerilorit ministeriului Jus-titiel a fostn de la TREI ale lui

raportuld d-lui Barbu Bella, princare a fostfi 'Malted si nunaittt pc acelfunctionari pe cari dd. Crezzulescu i-adegradatii si i-a scosfi, a fosta de laPATRU Iuliú? Nu este ach unit atacú,uit insultii, si putenad Oice uä acusarcgrava ce s'aduce ministrului d. BarbuBella ? Nu va se 4icii oft, fiindfi, de latrei lulin, d. N. Crezzulecti nuatitaad-interitn, raportulfi d-lui ministru dela pa tru, este tia surprindere, saiiuit calcare de atributiuni, de drepturi ?Si flinch', ch nu se phte da nici aft al-

tä esplicare acelord lime din raportuldd-lui N. Crezzulescu, mai Intrebiimit ceincredere mai pôLe aye lumea in ac-

tele oficiali 'ale Ministrilord si ce res-peal mai p(5te Insufla autoritatea, eau (hiministr'i se insultii atiitii de gravii uniip'altii prin acte oliciali, i &and(' de-cretele sup-semnate de dinsii si pro-mulgate se rupd ca atilta inlesnire sidispretid ?

In No. trecute i in cent de eri,vorbiriimú despre tacerea MonitoriuluiIn privinta concestunilord de cat fera-te i bance. Aretacarnit äncä emit ces-titinea nu este nmnai a se da conce-siuni ci a vede conditiunile ca se scimildaca acele concesiuni suntd pentruprosperarea saft despuiarea natiunii.Asta-0 publicamii mai la vale ail e-pistola care esprime acea-asi opiniunesi care ne spune a'rcit prin ce modits'a provocatd acele spontanee multamiri,ce Monitoriulil ne-a spusd c'a priimittiguvernuld de la mai multe judeçe,prin care a creclutii ca va Inriuri asu-pra votului Adunäril.

Se facemit aci cunoseutil c'aseine-ni circularie ca acelea co are-Mint' ct d. Ministru din Intru a tramisiila Municipalitatea din Cgmpulungii, s'atramisii la thte prefeccurele judeçelortisi s'a cerutti ca cetatianii, se ispro-ma dorinta in acestä privinth.°.

Este minunatfi d. ministru in sinip-timintele i ideiele sale despre liber-tate. D-lui nu scie ea' nu se p6te es-prime nici aprobarea niel desaprobareade &Ara nici and omit onorabilebeat de cuïtú nutnai canda cunósce pedeplinfi bite conditiunile. Nu scie eafarä d'acesta ori ce manifestare estemad, nu scie ca undo nu este liberta-te de Intrunirl, si nu se póta criticaIn Aduniiri publice concesiunea data deguvernfi, nu p6te fi nici multamire. Nuscie nici ca multämirile provocate, ce7rate prin ordini, i pentru concesiunisecrete suntii celii mai mare atacit cese face ecelorü concesiuni, caci do-vedesce prin acésta Insu-sf Ministruca concesiunile suntd atatii de rele

numal prin ordini p6te prove-ca manifestari, cit suntti aliitit de ve-tematórie, de ruinatórie nattunii in catúse teme d'a le publica spre a le cfin6-sce natiunea pe deplind s'apli a apro-ba, in t6ta libertatea, (NO cuma le vagäsi bune sad tale.

Se mai faceind cuttoseatii ca ora-sianil din Caracalit, ail respimsdi la pro-vocarea ce fficutit d. Prefectit ur-milt6riele tinie:

Sicuri fiindii ca si onorabileaAdunare logiuithrift va consimpti prinvotulit sefi, DUPA CE SE VA -ASSI-CURA cd se in/ dcifizit garanie solide pen-tra

Aceste dovedindti din non arbi-trarin,' ratecire, slabiciune, si mhrtu-rire a gavernului ch se teme d'a pu-blica iu thte amenuntele sale conditiu-nil() en cari a data disele concesiuni,le constatiImii si ne urnaganú ealea 'nainte.

Facemii cunoscutii natiunii eh d.Ai. Dilnitrescu, sup-prefectit de Sa-barn, a batutit de nuirte pe und MarinStoianü din Domnesci. Faceinü cunos-cutii cl nenorocitald Marin Stoian sealla in spitalel o Coltii in sala Nr. 15.

Faceind cunoscutfi ch suntit ca suntiicinct-spue-ftce áile de canal s'a WW1acéstii crime si cii Monitoriubl tace sid. A. Dimitrescu administrii.

Scirile din afarii confirmä opiniu-nea emissil de noi, din clitia d'antliti Inprivinta respunsului Russiel. Each ce&shod In unele fóie dia Paris.

Paris, 18 luliii. Piiiriulti le Pays" diceeä respunsulú Rusiel nu oferesce nisce con-elusiuni desevirsitii multärniterie. Cele treiputeri remánii pe deplinü in acordii spre acere ca Rusia se-si complete programa. Au-stria a respinsii eu energiä cordrile Prusieid'a rumpe intelegerea cetera trei puteri.

Diariulti La Petrie" constatä la rän-duld seti, cà intelegerea intre cele trei pu-terl este din nor' conselidatá, i adaoge:Rusi a a facutil in lilele dupä urmä, demarseling6 cabinetula Vienei; demim de Rechberginsh a insistatú in deplina adesiune a gu-vernulul austriacti la politiea Eranciei i En-gliterel.

celoril 5 eälätori p'uä corabiä francese la Ge-! noVa, Monitoriulti declark eä Francia pri- -

1 vesee acésta mesura ca fórte regretabile si ,

cere anularea iei. Consimptimintulil guver-! nulul italianil d'a da ori ce satisfactiune va1 colespunde de sicnrù eu moderatiunea arni-f cale a reelamatiunilarti francesi.

Torino, 19 Iuliü. Departimentulti; pentru procese internationali a decisil cä, gu-1 vernulti italianti n'avea nici unii dreptri a a-1 resta pe cei. 5 brigantl pe corabia Annis."I invOirea postale din audit 1860 pune vapo-I rile de postiä (Postpaketboots) in acea-ast

.1

t Iiniä eu coräbiele de resbelii si sustrage pa-se

gierii torg juridictiunil locale si puteril po-

1g litiänesci. Guvernulií trancese persiste posi-1 tivil pentru liberarea arestatilorti, de si di ai intelege cA, principiulii predärii póte ajunge; basea unei conventiuni speciale pentru ase-t meni casuri.

i

1

1 Citimii in diariulú din Paris

!Pattie :

1Diariitlii. I a Natio n" dä uà analise Ia respunsulul ruseseti, silicindii: Rusia prii-mesce cele sése propuneri ale puterilorti, 1dard respinge in principiti arrnistetiulil; eadeclerà cd, represiunea trebue neaperatü se-sieihä cursulú pina la restabirea autoritätil 1Czarului in Polonia. A tune T. se va putòintroduce in regatil reformele dejà acor-date de imperatulit Alefsandru si solicitate 'de eätrà cele trei puteri. Cabinetuld de laPetersburg, basándu-se pe opiniunea publi-d, in Rusia, darti recimescindii in acela-sttimpti drepturile puteriloril semnätórie trata-tului de la Viena, priimesce in principill uh"conferintä, darti voiesce ca Prusia, Rusia,Francia, Austria si Englitera se tiä singureadmise la acea conferintä si ea cele-laltepied se nu liä admise, de &MA duph stabi-lirea unei intelegeri intre cele d'Anteiti; sprea lua parte la decisiunea finale. Apol a-daoge ? Ce ne pare mai de insemnatilin respunssuld Russiei este , ca spirituluei sensulii depesei principelui Gortschakolfnu corespunde pe deplink ca ideia ce s'as-cepta in Francia. Cu tóte acestea mai esistäsianse de pace.

Diariula le Constitutionneconstatä asemenea acordulú celorii trot pu-tell cari s'ocupä en. esaminarea respunsululrus escii.

Paris, 19 Iuliil. in arma ar m Ai. ilor ii.rusesc I, lwnea tinauciariä este al ar m at A,Se vorbise d'uä misiune a Maresialelui Niella Petersburg precumú si d'uä e v entu a 1 eumpere a relatiuniloril diploma-

t i c e, dad Russia n'ar voi a cede mal multti.,,,Paris, 18 Iuliii. Viariulti La France"

dice cá r4usultt Russiel pentru armistitiiieste positivii. Acéstä cestiune principate vali obiectuld unorii viue negotiltrI intre Peter-burg si cele 0.0 puteri. Eri s'a trimisii res-punsulti Russiel la Vichy unde esle impera-tulti si 'n scartii timpir se va publica in M o-nit o ri 4."

Qiariulti Europe,municdrt (lice :

de statn seriosd51Nict un iia oninu 'ntrevedc in acestii momenta viito-riula fära mart' temeri.".

Foriciti hmenii nostril seriosi de

la guvernit cari nu vedu de catii tri-umfti in presinte, trturafit in viitorifi-si cari n'att ve4utt1 si nu vedii acestiltriumfa de cad puinda la piciórele forconventiunea, legile, libertanle publi-c() si natiunea intrOgii si conducindu-ne spre fericire, prin misterid, intune-den baionote si biciü !

IC

suptü rubrica Co-

Paris, 19 Witt lionitoriulti publica ra-portulti generariului Forey atingätoriti de per-de, ea Messieului. - in ee privesee arestarea

tr'una e cultura si lumina, cari se lap-se-si facii locti, cari se luptit pen-

tru civilisatiune si mergü 'nainte, a-dicä progresa perfectioniindit. in ceaalta e barbaria care se opune si per-siste in intunerecfi. intr'aceste tabere6menii nu suntft altuì ceva de Mil numal neste embleme, ce Inabraca ideie-le ; adeverata Japed, realitateaj este inideie. Ori care va fi (istea visibilecare va invinge, ideia reale, ce va tri-umfa, va fi totfi d'auna acea a luminila veritatii, a dreptätil ; &ad ea va pe-trunde chiard pe invingittoril luptatori

contrh-i.Istoria lumil, in generate, si in

parte a Europei, din timpil cei mai de-[tartan si pina in 4iva de ac.11., cons-tatatä prin fapte aceste ideie evictinn.

La Alianta franco-anglit intre done natiunicote mal inemice in aparinta, cele mai

Ni se comunicA urratória peti- unite in realitate, In ideiä, fiindfi ea'

suntfi cele mai civilisate, nu Insemn6-zu

0 altd de chtfi puterea luptel pentrucivilisanune si necesitatea iei. Ertl on-vintuld Rusiel de a se opune la pro-iectele lord, nu póte fi altulft de catdlipsa iel de cultura, de lumina.

Neaperatii cá in 'actista lupta sefeed combinhri cari complica ideia per-

,

; ceptä In simplicitatea iei naturale.multi, fiindfi din naturá all fiintii mo-rale si sociale, e land ce complesti,ori ce produce elu Oda impresiuneanaturei sale. Asttifeld sIntiitiltile ce compune elú, i mai multitArica relatiunile ce stabilesce dare din-sele, ca se compuia marea societatedintre natiuni. In politica generale in-tea, cea relativa, care face pe Prusiase se unésca cu Russia, si pe Angliasi Francia se priimesca In alianta lordpe Austria si pe Turcia. Astacii Tar-

tiune ce se supserie in f-,cestfi mo-

mentil la Paris, intr'unti mare numiirfide ateliAre de tucrtitori.

CATRE IMPERATULU.

"InfSaliec'ia crimilora ce se comitri con-tra umanitätif, in Francia nu mai suntil par-tite; nu mai este de alit uä, natiune, tom

1 derma gata a 'ntemeia solidaritatea popórelorti.Rusia junghiä Polonia. MAcelaresce pe

icetätiitnii pe earl' parintii. nostrii ii numiserä,' fratii loru de arme si cari in durerile ca st n

isbändele nóstre s'ati fostii aretatri demni d'a-cestil gloriosti titlu.

Junghiä betranil si copiIJungbiä mamele , sociiele si junile

fecióre.Teti murindil se gindeseti la patria loril

si 'ntordi spre Franeia cäutärile Iona rugAtóre.

i4'acéstl, betia de sänge, Mourawieff o

presarä cu barbare crudimt ce facii a se'n-flora civilisatiunea.

La descrierea acelorti MCA de legi, ma-mele nóstre plängü,plängü.

surorile si copii nostril

noi, noI simptimit ferbindii sängelefrancese in vinele astre,

Sire.Tii in mäne spata Franciei; servesce-te

cu dinsa spre a täia u. cestiune ce diplo-matte este neputinciósa a o deslega.

Sire.Desfäsiura drapelulit nationale s'alitmä

din nog lumii eacestil drapelii este precesild'uä, causä sfäntä si urinatù d'unti mare poporti!

s ;re,Scapà, se scäpámil Polonia!In acéstä sperantä suntemil.

Sire, etc. etc.

CEST Iti111 EA 91LEi.

Politica internationale de aril' esteaceiasi care se urmélä de secle si seva tirma perpetue pe duud ya fi lumeneste lupta civilisatiunii cu barbaria ;este lupta libertatil cu sclavia ; estelupta luminei ca intunericulti ; este intr'unii cuventii mersulti naturale aidprogresul ul.

Independinta, civilisatiune, luminri,progresii, tóte suntil diferitele aspecteale desvoltaril natiunilorti, ale perfec-tibilitatil omului, ale destinatel genu-ItiI umanfi.

Pe acostit campti, totii atätti deintinsfi char si pamentuld, omenirea edespartita in doue tabere de ideie. In-

cia esiste numai prin ajutoriuld celordi

doue puteri mai civilisate, cari credit'Mach esistinta iel necesaria, fiiinclit ehli se pare ca poporatiunile ce o com-pund nu suntit Ana .destuld de mature

.: ca se Oh sé se organiseze In staturfindependinti, dernne a Intretin6 tiii ar-monia Intro dinsele. Austrin si Prusianu potii se' esistà amèndoue ,"iii ,condi-

: tiunile de ac,111 ca se Impala untt ele-,,

month omogenii ca celii germanin unadintr'Insele trebue se cécla loculd ce-lei alte; si nici Franciel nici Anglianu-i vine se remäià Prusia, din eausa

,

relatiunilord intime si intereselorü a-cestiea cu Rusia.

inteacestit proiectil de remanuireia chartei Europiane,

; beluld din Crimea, urmatit cu eel(' dinItalia si acurnii in puntuld de a se maiinainta, ce facú acele popére cari se

1, bucura de óre-care independinth si1stint(' chiämate se jóee unit rout' póte

1 insemnatit, toth d'auna insa potrivittif cu gradulti lord de culturit ? ?i Nu mai incape indoiélii cii poph-11 rele cele culte vord urma political an-! glo-france. Grecii ad apucatil Ina-! inte. Suntii (IA natiuno demna acesti1 hmeni. Candit politica e atatit de la-ti comitä ca acumit, el nu se ma! indoiescii.1 De unit caractere naturale vioiii, si do-.i tan de nä activitate nespusit, ei afi de-

inceputd cu res-

$18We Lour

pArtata din timeil ort ce opstacle, ei secrete, î1ú banuimil cii este contra portie nete4ite amea i ar fi acumii gata liticei natiunii, altfifelit n'ar aye de cese sustiie principiula civilisatiunii, da- se-Iii ascuncle. Pentru politica Ruso-ca nenorocirile intimplate in urine nu prusii, tdra n'aro aid UìI simpatia. Spu-i-ar fi vetematil fórte. ia-ne pe facie, cine crede din contra.

Serbil asemene crescii prin me4ii- Cunóscemii Irma dOne fapte aleloculti Mtn' care se afla, acelu-a alú guvernului: trecerea armelorri la Serbi,elementulut Slave de map gi, i vomú i poprirea polonilorii de a trece pefi fenciti cAndti if voma voile In cul- pemintulii nostru in Basarabia, cu ver-mea fericirii. Dare acasta nu ne pate sere de sange. AmIndoue aceste fap-face se iiitAnte ca fiinda coreligionarisi de acea-aei origine cu Rusii, li separe cii sentii naturali aliati at Rusilore.

Trecema In tacere peste celedone popare Iota atata de brave catilai de nenorocite, Poloni j lifeguri; si

cu séuiü Ioø,iI, cari, In loculacorónei rapite regatului lore de rust,ei-aa incinsa fruntea eu corónaulul, si s'aa otarita ca se leiara in hip-ta sétt se dsa invingateri. Ac, ste po-póre smite fataiieesce impulse enelúcontra Anstriet, altula contra Rusiei.

Runianii din norocire at, fosta tot()denim si sunte ij oat independinti, ar-bitri al sórtii lora, afi rg din óre-cariesceptivai de influinta streine, graveate ulk data nurnai din cause slabiciu-nii lore. Ei smite unit poparii, dace nuculta, celii pucina cu simpatierate si manitestote peutru nat,unile ce-le civlisate. Politica simutta de dinsii,singura politica care ar pute se aihatote puiereni ce sent(' el culpabili sedesvoltezo, este ea pohtica coeformatraditiunii aationale si gelaulei Roma-niei ei adapt.iia mtereseloru de !iä-ca-re 4i ale terei, lii eenere acdste po-Mica fiindu si a Franciel, anima Ro-manilore a fostu aplecate firesce a sim-patisit, In genere, cu id ieh francesi.INu e vorba se ne Mime ce avemü acea-asl origine, i aceluaati caractere,ci vorba e se constatamil c'avemiiacele-asi tendintie , acele-aai situp-timinte. Avemil simpatie pentru fran-cesi. Invetemil limba loril , i dim-preunA cu drama invetemii se cuge-tilmil cu el si ca et ; ei urmdzii se cu-getamit peutru dinsii si se simptimiipentru dinsii. Pe Ang11 nu-i cunóscemilMice bine ; pine acumfi nu simpatisilmiicu dinail de clitit prin respectulit cone tnsuflì mArimea acestui poporfi prinlibertatea ai institutiunile sele , carifact' ei marimea torn In politica. Mai

prin desvoltarea constitutiunilnóstre pate se Ile invetämil se pretu-imii mal bine pe acestil poporit demna.

Politica Anglo-france este a-duptt cum(' puteme ved13, poli-

tica ce conviue maiSuntü ómeni cari nutrescii ideia de ueBRA politicA, Inse se vede a se Winnde desapioaarea natiunii caci nu cutd-4a se o spuia pe facie ; et nu comp-téze nid cum(' pe puterea opiniunii pu-blice ea se conduce acea politice, cinumai pe puterea organisata a statului.Se InselA .fórte multfi aceeti ómeni. Nuvorù educe in incercarite loni Wei uea mia parte din puterea ce e capabilese de tare, de s'ar urine adeverata ielpolitia.

Ar fi fostii mal bine ca politicaterei se fie conservarea neutralitAtiisale; darn acesta nu se pate. Popo-rut(' romtinii abia a Inceputti se por-ndsa spre realisarea unolu-a din as-piratiunite sale. Pe drumulti ce dores-ce se Vie eta este cu neputinte se ur-meze acea politice cere face pe popó-re rect. Apoi elli e si naturale chiä-mat(' pe unit cempti unde partite, sfii-elate dintr'Insulti i (trice palpitanti, selatindia cake dinsulti ei-la atragu prin-WO lege neinvinse. Adaoge-se petinge acestea influinta politicei gene-le a nationalitatilorù, la care nu pótese remáili nepesatoriü, si se va putt)

convinge ori cine ce nu pate se re-mäia neutru.

Intr'acestea care e planulti guver-nulut ? Intelegemn neaperatti pe alü mi-nistritora, singurt respun4etori.atinbaceinU. TOcnial inse pentru cú e

te stint(' condamnate de opiniunea pu-blica, caci sunta contrarie intereseloranationali ei politicei ce trebue se aibetare nóstre. Interesulti terei e se seinlatureze Rusia catii mai multii de cA-tra dinsa, si se fie despertita de eaprintr'unil Statu, format(' pe basile civi-lisatiunii de a4i, Mai nu Intemeiale poconeista ; precuniú asemenea ei se sca-pe de supte jueia ua parte dinteinse.Era politica Wei nu póte se fia Incontra nationalitatilorü apesate ei 'ncontra celora ce-i sustine, precuma esteFrancia, care Mica, de la conferintile

tratatula d;n Paris a Imbreciaiatticu caldura ei cause iei ei o sustine ei

ROMANULI "6.

fLIU.2

autori se para a consideranumai transportarea munitiunilorn de

resbele din panel) supusilorii patentneutre sda trimiterea d'a dreptula a

acestorti inunitiuni Ain partea eI ; ei

casulii nostru au se coprinde in niciunulti din aceste doue. Condamnemiaacestil faptii mimai din puntula de ve-dere c guvernule romenti urmendit peSlavil de la n'a ingrijite deloc pe Re!.i') a arma tail

Pentru a doua cestiune vomit citetea' pe acesta autorri. P. Vattel, caree cea d'antiiii autoritate, § 106 4ice:DacA ver'una din puterile resbelitórie

voi se sildscit p ver'una din pu-terile neutre se se undseA cu dhoti,I-ar face tie injuriii, fiindit eA prinHaste ar face ull fntreprindere asu-pra independintet sele Intr'une puntitfórte esintiale. Puterilorti neutre edate numai a vecle daca e ver'unitdreptit euvintú care se le indemne seVie parte; i Intru acdsta ele aU douelucruri se ¡la ID consideratiure; 1-iadreptatea causei. Dace e Invederate,

pina nu pâte se favoreze nedreptatea ; eDare se póte ce óre cari órnent, frumosii din potrive ca cineva se a-

ce nu tine nici uri socotéla despre tdre, jute nevinoviifia oprimatd, dace are pu-se le aprobe aceste fapte. El Insa nu tere. Dace causa e IndoiósA, natiu-yore aye coragiula se o dechre In fa- nile pota se supende judecata Iorú eicia ; ci veal cauta, ca se ie se nu se amestice inteutt cent' striline.scuse cii preteste ca acestea ; paza neu- 2-a Canda vedii de co parte e drep-tralitatii, onórea nationale. tatea, mat aft IMO se cerceteze de

Pentra neutralitate se vedema ce(lice dreptule eintilore In aceste ce-stiuni. Mai tintaitt trebue se nottunti criacestil drepta atata In rincipiele salecatù ei in testele positive, asupra ma-terielore de cart ne ocupamA, e fórtecontroversatii. Vomil lua Irma autorilcei niai mart i cei mai cu autoritate.

Cea d'entaiii cestiune, Ingaduireatransportului armelore pe pamintulti no-

intra In categoria contrabandd deresbeld. Inteacdsta opiniunea lui D. Vattele ca lucrurile cari suntil de unit usitparticulariii pentru resbelú, i ale 0--rora transportü la inemici (din partaaneutrult0) e popritil, se numescii mar-furl de contrabande si potti conliscade partea resbelAtórie dare ver'unit aUúdreptii nu póte aye asupt a puterii neu-tre. D. Martens time profesdzei utt altriopiniune. Domnia sa ;lice ce natiuneaneutra vdtema datoriele naturall aleneutralitatil: 1, dace permite supuei-lorfi sei se transporteze munitiuni deresbelli la una din puterile resbellit6-rie i o definde pentru cea altA ; 2, daceviolizä Indatoririle luate catra veri unadin puterile resbelatórie d'a nu permitetransportulú munitiunilorit de resbelnetc., catre posturile inemicului iei;3, dace fare a se mArgini intru a per-mite comerciutu acesta supueiloth seltramite i chiarti lase- si la una dinpärtile resbeliitórie munitiuni de res-belt' proprie a o intari etc. . . Aces-tea, 4ice domnia sa, suntii casuri tie vio-latiunea neutralitätb, cari daft dreptulilnu numai la confiscarea merfurilorea vaseloru, daru cari potù ajunge su-cesiva pine la declarare de resbelit neu-trului, care e 8sta-fete inemicti publiceséti anima(' alù uncia din pertile res-beletórie. D. Heffter, care e rigu-rosù de catù ori care altulit In acdstemateriii, 4ice ca popórele cart voltse reinaiii neutre, trebue se se aptiiä,dintru a da resbelatórielorù parti settuneia dinteensele, obiectele de primanecesitate, a carora lntrebuintare e unùme4iiilocii direct(' de a face resbelulti,adica de a vetema inemicule, de a-Iiicombate ; si no spune ce aceste obiec-te sunta armele, munitiunile de re,-

apoi cai etc.Aculitù aceste ideio, emise ca prin-

cipie de dreptulii giniIoru, pot(' daocasiune la ull inultime de argumentetotù Meth de forte pentru cAti ei con-tra. Opiniunea nóstre insii e ce tare,permitinda transportulit armeloru I i Ser-bia, n'a vetematù datoriele naturali aleneutralitiltill pentru cuvintulti ce aceeti

este In folosulti statulul se se ame-stece Inteacttste trdba ei se se begein resbelii. Apoi in § 119, 0-nuVattel aadze aceste prtneipie: Tre-cerea nevinovatil o datoresce pute-oea neutre natiunilorfi cu cari trilescean pace, si acdstä datorie e de utt

potrivil pentin trupe ca i peetru per-ticulari. Dalai de stApinula teritorin-lui (neutru) depinde se judece dace,trecerea e inocinte, qi e fórte dill-cile ca aceea a unei armate se lieIlastilfelii. Pe aceste principie le des-voltéze in § 127 argumentlinda chianiastiifelü Cantle n'am nicl unii cu-vinte se refuseze trecerea, acela con-tra cut e acordate au pine se soplänge, ei anca mal pucina se ge-sdsca uri pricing ca se-mi declare

fiincle cil n'am acute altarde OM se me conformezti cu ceea1')ce dreptule gintilorti ordina (§ 119).

Nu este de locti in drepti se cdreca se refuse trecerea, fiinclfi oil nuOtt, se me impedice de a face cea-alIce cre4ii conformù cu datoriele mele.Si chiari in ocasiunile, in can asiiipate cu dreptil cuvintú se refusii tre-cerea, imi e permise se nu usezú dedreptulti meti. Dart' mai ca sameaudit voiu lì obligatu se sustiie re-fusule meii cu armele in manii, eine,,p6te cute4a se so plange, fiinde cilam voite tied bine se-i last' resbe-lulu pe seine, de Me se-14 intorcitin contra ma. Niunne na pate cereca se WI arntele In favórea sa, dace5,nu troiti fi obligate printr'une tratatii.

Fostu-atnii not obligati prin veunittratatia cu Russia? Oficiale cote pucinitnu cunóscemti nici unula ; ei credemeeft nu ne e perrnisù a presupune tra-tate secrete.

Din eitatiunile ce fecurlimu, no pa-tome dare incredinta a nu ar fi Natemai mare periclu pentru nentratitateanóstre In ingliduirea trecerii Palonilorilpe piimintubt nostril de ate In a tre-cerii armelorü.

Cu tóte acestea politica nóstre,astüfelit dupe cum(' stà a41, ance nu ecompromise, póte, cu desevireire. Maie tame timpa ca se o modicemfi eise o atabilimfi pe adeveratele ieI heal:aspirOunile natiunit conforme cu in-teresele iei.

Noi ¡tome sustine tote d'auna pefate politice naioiialitriiI i indepen-dintiei popórelora, care represintii ci-vilisatiunea. Vow; sustine cause Po-lonilorti, ea a ort cArii natiuni apesatil,care nu cugete la nitnicu Hite, decatitla propria iei emancipare. Sustiindüacestea suntnina convingi ce represin-Mani opiniunea natiunil. De aceea a-yenta, curagiuht se o declaremit pe

Ere ate despre onórea nationale,ea consta mai cu sema in aperareapastrami in intregimea iei a antono-miei nóstre, a libertiitil nóstre si ace-ate autonomie acdste libertate le ailaperatti tote de üBa poporulii, natiu-nea, a aril MAW taaae aste41 culonil ; ere nu acei fii bastar4i, ce aüservitii tan de una politica strilinii sicart aril (Atop astA-4I a insela, prinvorbe poropóse bunulti simptiii natio-nale ; le-ait sustinute opiniunea publicea natiunii, dril nu acele opiniuni vi-trege co se Itasca in intunerecil ei

morn In calamitatile ce causdzii terei.

Respunsii la epistola cl-nei Fr. Popescupublicatä in Piarulfi Romemu171.

DOAMNA MEA!

Amfi cititfi In Warulfi Romenulede duminice 7 fuliii curente, o epis-tole a d-tale, care'ml facet! onóre a'intadresa, qi prin care'rni anunti ch des-fact contractuhl ce al subscrtsii crtrai mineca Artistil la Teatrula Romenü din capi-talil sub in or= y ulu Ca ortce contractd este desfiinfatil din nwmentuldce o parte anunfd pe ceetaltd en cdte-vatuni inainte de a intra in lucrare.

Fiindii cri ati crerlute de cuvintaa da publicitiltii acdstA hoterire a d-le

motivula pe care o beset!, permi-tetimi inainte de a và respunde a facecunoscutti publiculut urmitórele 0in--

constant));Acestfi contract(' pe care vreieeti

al anula astA-41, este subscrise de d-tade anulti trecutti 1862 ei pe unfit cursitde done ses6ne. tat§ cuprinderea ar-ticolului 8. Acestii contractii se'ncheiepe timpulti sesonului curentli adicädela 1 Octom, 1862 pinil la 30 A-prilifi 1863 ati ¡nee si pe sesonule1863-64 pe unit curet de Vapto turd,,de la 15 Septembre pine la 15 Apri-le, inse 15 4i1e inainte va repeta feregajifi. Sint mat multii de 4ece lutrid-na men de audit al subscrisii con-tractulit ei din cursulit tut de doua se-sóne ai i urmatii sesonulti mntriiri tre-cute rilmiinde se ma! urme4i sesonulaal doilea pine la 1_5 Apriliú anule viitorii.

VA aduceti aminte prea bine d-namea, cti mi nu um) intrebaintatii asu-pra d-tale Mel unn mijlocii de adente-nire, de influenlare nic directu ilici in-directrt si mai pucinú inca ocultd, ea sesubscriet! aceste contectii. Cû d-tasingure 0-I veuitü la mine eu d-uaCostandinescu , ei &anti Frosa ai airutii a inchieia acestil angajamenta.

Va aduceti aminte d-na mea ciiaceste contract') la! subsemnatia dupeproceselti ce meai intentatil la Tribu-nalulti de Ilfov, care procesit MI in-chisti singure subscriinde acestii con-traetii. Ca acestii moose mi Pal' in-tentatù pentru ca ve anulaseme con-trade din cause ce ati refusatil de a

juca in piesa Prepastiile sera dela 11Fevruarie 1862.

Ve aducep aminte d-na wee ceoaebitil de petitiunile care ati adresatiiTribunalului, ati merse i v'ati rugatala mai mnite persbne insemnate, ce-rinda a ve intra In drepturile contrac-tutu! d-le pe care atuncea pretindal numat de cetti al urine.

Ve aduceal aminte d-na men, caTribunalulii 4e Wei* istante cu tótriinvederata d-le violare, m'a conduit-nett a ve reapecta contructulù pentrucuvintu c : Nu crawl in dreptii a des-filnia unit contractd chiard edndd ar fi nr-

,,matd cloture ; f 4 dreptuld de anularea unui contractd fi acela de apreciare avioldritord ce s'ao; lì fdeuld aceluE COn-

tractri este prerogativ a legald i esclusi-vd numai a Tribunalelord competinte (far,,dc toed a ¡word individe.

Amu) amintite intru lii ehestie.In adeVere actiale blame ei

[era tranzitie schimbare de opinii a

a dle, Inteunù timpti mai Mesa 10,44

de scurtal e ceva miraculosii, fabulosii,aci abea sinte trei septiimini detote d-ta In fate a mai multora mat

turi ai declarata de mil de oricea energie de espresiune ce va to,

,racterisd4li cli schita de proieckPascali si Dimitriade este neat

chica i ucigilt6re. Cuma dar v'atiininala ale de curendil i asa de lesie

Acea-a ce va mira pe fie-ant

este ea d-ta care ne spui cri aótecantata, eh póte at ei jucatfi pe eeld'hntiiii Teatre ale Europei nu tei

cre4utti pine acumil ei dupe ateta timpniel injosità nici degradatA, a cantalchiar a juca pe acele mari Teatepentru cri al WM angajate i pleat

de o directiune, ear nu in asociathecu artistit acelore Teatre nmri de caine spui. Cum de nu ati cregute eatdemnü de arta d-le, si cum de vaillejositii a face din acea artd o mesericfintindii,jucinda qi *aril dantendiitatea an! si eel* mai frumoea si nj

frageti ai d-tale atitii pe acete mar

Teatre a Europei ei chiar pe ali nos

tru acumii de trel ant, Ore se fi sire

itü cel mai mice firma, cea mat pi.cinA remuscare, cel mat stabil desgustisari desplecere pentru acea staredonna, miseriafid, injositdre in care ati costinuatil a merge eu capulit radicate a.tatil in Europa atri si in Romenia piaacumti trei septemini.

Esplice cine va putea acdste su-rescitare a unei susceptibilitAti mat multido Mil tardive, eil d-na mea nu poarespunde la epistola d-le de OW

D-na mea en am tine contrackon d-ta inchieiatii cu buns vote si primirea d-tale; 8006 contractia l'ai ur-metal pe jumatatea tenninului lui i ina

ai ii urnaa ¡ma ping la 15tent 1864, nu este in puterea d-le dial desfiinta cende vei vroi, dupe cueTribunalula nu meati recunoscute puterea selti desiiinte40 ea cend ana vrutii;d-ta singure meal data acasta !makerprin sentinta Tribunalului care m'a con.

damnatii ei care v'amil citat'o ma!

Nu credit d-na mea se cunosti legile mat Mlle de ctita codulii, ei ore&mat pucinii Incil ce motivulti care pre .testati pentru a desfiinta contractualce atl subscrisú cu mine, care'li arevalórea lui si pe sesanula viitorii, ciadice ori ce contract(' este desfiintatidin momentula ce o parte anunte peceelalta cu dotal sau lie ai trel luniinainte de a intra in lucru. Nu credd-na inea ca acelit motive pate anuliunit coutractù fire invoirea ei mat a-lesti protestarea celialalte parti.

D-ta cure anulta trecutii ai datipetitiuni Tribunalutal ea se se respec .tmle contractulit care'lii avetl subscriside mine, ve vine fórte lesne ei ceasecuentia ca se dati acumu alto peti .tiuni totit acelui Tribunalu cerendese se desfiinterle contractulti cepestre4ii cu subseinnetura d-le, eat

ori Mt, de juite si de legate amfi erade motivile ce am alega site d-1.1eti, numal acelit Tribunate are dreietulU de a aprecia valórea legate-tea loru.

Ea ca una iVeguletord ei Precupelidupe frum6sele espresiuni a apeluluid-loru Pascali ei Dimitriadi, nu potiface alte-feliti de ate a-ml respect°sabsemnatura mea, dupe cum am pro-bate ca emu respectat'o pine actual!,

chiaru cu paguba mea.Credeamn ping ileum in naivitato

mea eti unii artiste eu ciiti e mare,tocmai pentru cri e mare, trebue Se

respecte cu sfintenia subsemnetura iljmelut sea ; ca demnitatea artei IIU ce're ca artistula se'ii viole4e sub-sem-nitture ci din contra, dar vadit ce m'amineelate.

Sferaescil prin a ye (pea d-noinea ce contractulti moli cu Guvernul6mai are ilia de uruiatu sesonula vii'

seeteess.a.

Ce in puterea acelui contracteam angajate tete trupa mea din careface parte ei d-na Popescu. precume

d, Dimitriadi si d. Velescu cu con-tractate sub-scrise de d. Velescu nu deaste41 ci de anulti trecutil.

Nu cre4e ca salvarea artei, cá re-organisarea Teatrulni Rowing, ce inàlja-

iea tut, s'ar compromita eetti de putinüpentru viitoriü dace d-v. .d-na mea,ei domnii Demitriade si Velescu,urma indatoririle contractelorü ceyeti pentru seeonule viitorie. Acestetimpa nu este pre lunge nicl prat inu-tile pentru studierea deosebitelorei pro-ecte ei ¡clef ce s'are propune guver-nului pentru acéste neaperate reorga-nisare a teatruluie ;cad mg care ar 11,tote de guvernu qi pre: guverne tre-bue se se face.

Impaciinta! ce inanifostati d-vestrerespinse de majoritatea trupel nu pótede ate pericula i compromite chiarfiace reorganisare ce spereme ei dorimiicu totil pentru viitore.

Oth pentru mine astepte w li-oisce inceperea luererilore sesonuluiviitore, la cooperarea carers vale ayeonóre de a ve convoca la timpu, dupedrepturile male, fie:elide-rat o datoriea ve aminti citanduve aci articolele 5si 10 a contractelore d-vóstre.

Art. 5. Artiste le nu va puté re-cur= serviclulti artel sale supt pid !tine cuvente, i din !aid o intemplare,macare de ar fi in discutie sail in pro-cesil cu directia, ele va continua ser-viciulie pe depline, rectamende autori-tetel competente el asteptandie sentin-ta iei.

Art. 10, Aceste contracte nu seva desface din partea artistului dectiteatunci and s'a dovedi ee Directia con-tractante nuesi implineete cetre artisticonditiile aci Insemnate. Aseminea eidirectia contractante nu vu putea a-itiila aceste contracte de cettel atuncicándii artistule se va dovedi ce nu'eimplineete tndatoririle let cupeinse incontractil oi in regulamentulli Teatralealii directiele

demna mea, incredintareaconsideratiunel mele. M. Millo.

Bucuresci 8 lulie 1863.

ROMANULU

bunale éril nu aci, s'o putea spune eel('pucinfi in citeva linie, i n'a racutu-o.

Se ne permit§ darú d. Millo, a-ida u`a nouà dovadg de marea consi-

derare oi iubire ce averne pentru dom-nia sa, vorbindu-i astefehe precumil sevorbesce legrbatiloril celora in adevèrúmari; adid, adeverula in tót6 goliciu-nea lui cea trum(54.

Cumfi, d-le Millo I dumniata care

al sacrificata privilegiele ce-ti da nas-cerea dumitale; care ai luptate con-

tra spiritultei ce te 'ncongiura, mai

mult0 And, contra inriuririi rudelorúte-ai arunatti singuril

In awl') mare, frumosil, dart.) Ride

spaimitatorie Oceanil alfi artei, spre

care te atrggea simptimititele dumita-le, spre care te impinges, ferg scire-tipóte, acea suflare sfantg ce se name-see geniulú frumosului, artii, vii, acumúcanal artiste Romani it' vorbescil dearte, de reorganisarea Teatrului Ho-

mAnii, de ràdiearea Templului celui

mare Mil tjeului carue- a i-ai sacrifi-

catil ei tiaditiunil j ce mai frumosiani ai vietei dumitaie, vil i le res-

puni ...... contraclú ? Dartl modes-

tia to-a coprinsCi pin'a nu mai vedeaci esti àntuiulü preotil alU leului alecárui-a templu artistii románii voiescúse-14 ridice? Pin'a nu vedea c"acelilTemplu este incununarea vietei dumi-tale intrege, este ices mai mar, res-

platá la care putea- i aspire? $P11 locú&a Alta de fericire, lua acea eu-nurik o pune singure pC caputf, cuma pusii Napoleone I singure pe capu.

Coreina lui Carole ode mare; Dom-niata o 'nleturi ei poi pr caputi co

duki civile, vorbesci contractfi, vi nu-

mai contractfi!

Templu. Rationale §i Contraetele.Minna E. Popescu, artist4 a tea-

trulni Rome* simptinda trebuinta ei

datoria d'a face cunoseutil in publicacg aderg la proieptele propusil de dd.Pasaleeli kaentru reorgenisa-

roe Teatrului Rornene, precumil a a-deratii i ci. Velescu, ne-a tegrnisil uaepistole adresatg cátrá d. Millo, pe ca-re ante ei publicalu o in No. de la7 19 lulifí. Prin acea epistolg, fá-(Ana apele la d. Millo, a rule inservitiule reedifiegrii teatrului, autori-tatea sa, cea cu drepte euvinte do-binditg, talentule sea, recenosculfi ei

admirate de tote inteliginta i cunos-ciutele sale, ii spine apoi i n tre-Mee in doue trei linie, eg se cre-de in dreptö a rupe contractuld ce are cu d. Mille i prin care se 145 aservi ping la enue-i 1864.

Domnu Millo respunde, la aceaEpistolá, ce tótA este numai de 43de linie, prin WWI epistolg de cinelori mai mare. Cea- a insg ce vedu-rmi u adeveratá Were de reneste a 'n Ole aces mare epistole nuvorbesee de cetii contracte 0i codfi,

De ai ci totulü ne competinti incestiuni de coduri, declargma o ere-dealil eft d. Millo este in dreptule see,(Tina cere, cu codulfi in WO, ese-eutares H&c a contractulue Acésta'u$ e yl. Millo U was spune, la tribu-

de necesitate, uitá artea i vorbesce

contractil i numai contractü.

S'aci este loculil a-ti mai spuneea dd. Paschali i Dimitriad cende aU

vorbittl de procupetig n'a5 vorbitti deci de instituliune. Ei te stimg

d'ajunse, i stimg, adere arta spre anu Se gandi la marele artiste Millo

canda vorbesca de precupeW. Darö

cindö institutiunea, sistema, cumt se4icea la Gamed, este rea, mndividulú e-ste strivitü de istitutiune. Lasä dart')In laturi contractula, pune putericu-ti

mere, surpg sistema cea rea ce iestrivesce, oi unindute eu totii redidedifieiula cele mare, ai vai seirei ea_

riera cume a-i ineeput-o; ea omfi ti-ea rime' mare, ea adeverAtti Bo-

. ,manA.

Nu, Domnule Maio! Te admirtimilprea multie te iubirne d'ajunsfi e'as-

cepteme, ceremö multö de la dumné-ta, pentru ea se nu protestarnú, CU

sineeritate i cu mbire, contra unei ra-teciri &unit momente, E! Dacá ti-atilti pliicutú se vorbesci contracte ei co-duri, ai ti remasei in cercula in careai náscutil v'ai ti fostfi ast54 Vorni-cala Millo, érú nu artistulfi Millo, ai

fi fostii doetoi iù in legi i membrula Casatiune, 41'5 nu doctoriú in arte

preotil alCi Teatrulut Naio-N'ai vottii in astfifelk prin

urmare cándf vorbesci contraete e

ste eonsti ingerea tin& necesitge MOmontane, este ritgeirea iinei situatiuni

anormale, ei nirnice mei multfi. Tecuntiscernù inai bine dee5t6 eutiosceai

in rnomentulti e5nd6 Pi seriSe

acea epistolg i d'acea- a o pobileamfi;

d'ar n'o r eunóseemti ca.,8 dumitale.0 publicámú cáci no este epistola ar-tistului Millo 6 -, unui direptoriu, si-NO a plg'i iiu scie cede sete de galbent pe lunA, vi cu presimtiminturn cárecetele teatr&ui nu yore produce eivei pericula chiarö libertatea dumitalepote pentru a pleb. 0 publiceimil in44jitee eeei, este cea mai

7

619

s'a respunse peste totfi locule unde nu- Principele Gortschakoff spera ce vamai am desehisil gura: Teramile sim- pute prelungi Anti mai multe lune ne-plu incepe a se scerpina in cape oi- gotiatiunile diplornatice. Pentru prime-einde : Da D-4eil scie, domnule, ce véra viitória Russia aeteptii unii tee-o mai fi si astA dAnAnaiù, eil nu late- bele mare, la care, póte, va lua partelee' nimicfi." Oniulii de belle simpte ei Turcia, care cume scimii concentreei mat sperimentate respunde : Necu- tine corpii de armie la Baspore, punenoscinde conditiunile cu cart Ora se in stare de aperare forteretele de laobligá 'Wee acele companie, nu pot:el Siumla ei Silistria ei se pregiitesce aaye nid iiii opininne ;" erit celie care eduna la linia Balcamulul doue corpurla data ma! de multe ori cu capulá de de armiii; pe d'alti. parte amiralulti ru-pragulti de susil si a ve4util pre celil sesce Glasenapp face mari pregatiri dede jose, adice romenulei MD1 cu minte, apfirare la termurile meril negre. In-se pronuntie. Aveme mandatarii no- trebarea este acumil, dace puterile o-stri, in adunare, yore declare ei opi- cidintall yore gin Russiei timpe a ter-niunea wastre." mina in liniece pregatirile sale ei a e-

Acestea sunte opiniunile, domnu- secuta planurile sale, ilea vorii astep-le redactore, qi nu altele; acestea suntil ta, pine clinde Russia se va erode Inin t6tá Ora, act altele nu potil fi; dare destulii de puterice spre a ttlia d'utibre fi-va unti singurti sup-prefectb ea- date negotiatiunile. Respunsulti la aces-re se aibe curagiulii a reports age- te Intrebare ni-lei yore da decisiunile

C. A. Rosetti. fete adeverule in tótá despuiarea lui? Cabineteloril de la Paris qi London..,........--...,...._ Nul cad acejil nebunil va fi destituite, In fine trebue se nial mention/tine

f863 Iuaii 9 popia Carcinovu, persecutatti ea 41 albe nu va mai aye unii scomotii, a cane autenticitate n'ocAtii .va dura aceste actuale guvernel putemii garanta, dare care ne a perutii

Domnu I e RedaCto rill. Eattl undo suntemb si intrebarea dosturii de semnificativd. Se (lice caSembetts In 6 corinte 41511de-111e este : unde vome ajunpe? nuvela despre unil manifestli ale go-

in Cfimpulimgii, amp cit se convóeli de- Priimiti, domnule redactore, etc. vernalui nationale polonii prin care seese

.......sputatii suburblilere impreune cu mat A. Crdeianeseu. declare in contra cunoscutelorii

multi cetatiani pentru a doua 41 spre punturi, ar fi respändite inteadinse dea delibera ce-va In privina localelui cetra polonesi, spre a amigi pe Ru-scólei ce, in adevere, se affe in ruine. INSURECTIUNEA POLONA. ssia ei spre a o indema la aceptarea

t

Cestiunea iml peril importante de In 4ilele nóstre nu mal esistfi se- 4iselore punting, sperendti Rusia ce pie!)ajunsb c4 se mA interesmifi a 1 wide crete diplomatice; telegraful nu este mal aces priimire póte areta Europei spiri-finitule. pucinil indiscrete de ate press si il. tulfi sea de conciliare, We a cede in

Duminece la 7 pre pedal emeni bin une documentü, uti note, utl circu- faptil nimice, fiindfi ca chiaril Polonesiiintrare la localele municipalitfitii, ei In larie, of adrese eat' ori care alte chili.- refuse, Márturimii ca nu ne vine a ere-adevere. pentru ce numerulli depe tati- tii scrisa de óre care insemnetate, a de Inteue asemenea stratageme diplo-lore dn suburbil Impreuna ca alb ce- esite din biuroulti until cabinete, este matice din partea Polonesilore, clef pi-tetifinilore abia se sues pinA la vre in datit cunoscutb In OM Europa. Res- nil acme andi vegatii al guvernnlil na-12-13, s'ail hula" numai óre-care dis- punsultt rusesefi era cunoscutii In cer- tionale a tote urmatii eh politice de

positiuni asupra unlit devise ; dar pe curl intinse chiar inaintea plecarei de- facie, (Minna de uti natiune eroica. Ulland(' acestia veil& se ése, membri pelieloril respective, Russia a aceptate asemenea stratagemä este MI arnIA ea

municipall le spuni: ea mat este ce-va in principie cele sése punturi adice doue teieiuri, care pbte vulnera de

de acute: ,u6 ordine a ministrolui de suptil reserve de deslusiri el preciseri; marte pe celii ce nu e deprinsb cuinterne" adaosera d-lorii, cu unii toniii a refusate cererea de armistetie qi a menuirea iel; nu credeme ce Polonesitcame misteriose, dare tote d'ufi date declaretii conferintia de pre multil sati yore peresi calea drepte, ce le a cal-plini de ue bucurie nespusli si dp urea pre pucinie pre multfi, dace are a se tigatil simpatiele Europei intrége, ei

felie de asceptare impaciinte. Éta or- ocupa esclusivii cu cestiunea polona vomit apuca pe cotiturl ascunse, p'uedinea priimite prin telegram& la 1 WM. care pe basea celore sese punting' se cater strembe ai tortochiate, ce le este1863 (feat eumere.) póte regula pe calea diplomaticit; pre ca totulti necunoscute.

Guvernulb eltiriel-Sale a acor-- pucine, dace afare din cestiunea polo-date 4ilele astea la doue companie so- ree suntil a se mai trata qi alte cesti- Testimoniula of eritù de cake d-niilick concesiuni de drumuri de ferti, in uni, Ilincli, cA in acestii casii nu ajun- cei mai notabiti ordsiani fi proprietaritótti intinderea a mbelorti principate ; a ge ue conferinte, ei tribuiesce line din Välenii-de- Munte, d-ei directrice a es -acordate asemenea concesiuni de bailee congresii ouropianie Interesule acestore ternatului de fete d' acolo Poly Delijanide .

de circulatiune li scomptil. Remene a- documento nu este numat coprinsulliAstOI in dicta sollemnitatii la distribu-

cilia] ch adunarea leginit6riä se le !orb, care este identica, precumb aii tree premiilord represent:111dd d-na DirectOreeriemesce. foste ei notele puterilore, ci Alice for- Esternatulut de fete de aid Poly Delijanidi

Domnule, comunicati Re, st(.1 faptii ma, tonule, limbeglule, cere diferesce in presinta ()nor. Prefectd districtulut si a towinsemnate municipalitetilorti, orA§inni- In fie care notA. Cu Englitera vorbes- publiculuT precumú si tutulorti pdrintilord tóte

in annuldlorit qi judetianilorie, ei aliii dote sele ce Russia ewe limbagiil convenabile qi uiragiurile elevelord, co ad Iucratilcu seriositatescolarid, and observattiesprime opiniunea in aste privinte. positive, care corespunde in tocmai eu acestii

t6te lucrurile atith cuturile se Wit' s i tri-Sup-setnnatii iV. Crelutesen. tonulti notei englese; refusnle armiste- cotagiula, §i area velutfi lucrurI illustre si

Une eiurnale fu sae era deja re- tiului este férte preciii formulata CA- remarcabilf: adicit fellurite cusaturl de camagdadatti, plinü de neulttimire, de felici- tea' Francia Principele Gortschakoff ib (turd celle mat nouit modelle, differiti ciorapiteri, de laude; sab mai bine de easete unti tone cordiale ai, dace in boil en ea fort perne lucrate cu linuri tunse, coae-icAtre guvernú; 6menii 3 iirprinli, mai concede mai multi" eabinetului parisiane te, tocuri de orologia i portofelurf lucrate

cu fira i cu metasuri, trtvitie alte multevirtosh ca era §1 ora 'naintata, 'mil de cetti celore lalte doue puteri, refu-uvragiuri demne de !audit, pentru care ca se

supecriserä, altie eeire pa a0,6 afará. stile Ressiei, mai ell seine in privinta nu fia indoiala omit intrebata pe fie-carekliornalele aril fu bagata in bu- armistatiulet, ie in note trilmise la Pa- Elevd, de este lucratd de dinga .

sunarib,4e prevedintele municipale s,i pur- ris nisce forme f6rte roll,* Respun- Considerindd multa si scumpa ostenélda cl-nei Directóre, i offertund drepta recon-tatiii aste-fela rill tArga, rugande pe suln atrf Austria are caracteriulii d'ufipensd acestd. actd suptil insemnatd de no! aunit, adimeninde pe altire impuinde al- ascutire grati4sii, credemil else cei es-se servi de testimoniu.

tora a-le supscrie. te mai multe ascutitil do OW gratiosii.(urmézi semniturile a 33 ordsanI din VIVe n

Oservati 'sine alarele, domnule re- Ucasulil Imperatului Alesandru, care pre- de Munte.)dactore: seine pretestule scblee, mu- aerie lie recrutare de 1 din 100 denicipalitatea se face a convoc,a ue 0,- locuitori, este fere Indoniele unii co- D. DEMETRIti PETRESCU, vechiii e-dunare cetAtianéseä ; dare adunarea mentare seetelecative tile respunsnluf level din scela politecnice, licentiate ine pre pueene numeróse intreadiuse ee Russiei. Nu putemfi admite ca Russia matematici, de Sorbona, practicante lair4elege, pentru ee neeeea ere nu véiesce prin aast5 mesura nimice alit"' termini observatorie astronomicii din

mat de na tea forme. Cei rani multi de cete a intimida Europa , fácindu-o Paris, recomandfi onorabilelore muni-aidin oreeiani nu tee sciute nimice pen- se letel60 eg 4 aiunsti la limitele e ciplitiltsi donanilore proprietari ser-

a- vitiele sale el anume :tru cA asth-felb era planuib expresti. treme de concesiuni, li cA va respin- Determinare de meridiane si ca-Deliberatiunile asupra sc6lei degene- ge co mAnA armath ori ce alit' proten drane solarie;rara iAata In suprindere eu oh faim6- slime; cici la Petersbug se scie f6rte Ridicare de planuri topografice cuse ordine iaficiale bine ce dace Francia. Englitera ei A-. cerculú ;

Plecai ei, trecAndii pnu mai mol. 'Istria s'arb fi unitb in decisiunea d'a Impertiri economice.Gtée esactitatea luererilore

te plasi, veclui circularieie prefectural sili pe Russia la nisce concesiuni pre- arantlsale ei promite servitiele sale pe line

la sup-prefectil, cu acelasi In¡elesb. cise, acea decisiune nu s'ar putè clti-roidt at ed.

turescie in &Ica lei Dumnelee, ee mi ,. de Ware pentru anule corinte ei ce

pretiiIn adeverti, druinurl de ferfi, baned tina rid printeuf Indouire a armet ru- e asemenea lucreri se

isbenda lore niel n'ar pulemind la urechie, bate la ()chi . . Fait, ) sescil gi cA potil adresa d'a dreptulii la domnia sa,ai 0 din noia curiosil se aflu care ar fi ce eune. Impregiurarea ce recruta- In casele d-lui Bosianu strada Caliti,

sae la Redactiunea Romenului.fi opiniunea publicti asupra acestut fa1dri rise se ordine pentru luna tut Noembre,inseinnatti si eta domnule redactore, met.- dovedesce ce Russia se credo destulii

, ,

rósg pledórie in favórea proeptuladeore Pascali ei Dimitriade ai carein fond() este ernieptule, este visulúde aure ale artistului Millo. Si'n ade-verti care mai mare pledare pete fi,

ce preeuretia trebue gonite din tem-plu, ca epistola dumimitale ce nuscifi de n'ai fgcutu-o cu prowl/titre

care dovedesce c4 iptitAitiunafisindfi vitiósa, ehiarn artistulri Millo,

vine tug] inornentfi in care constrineti

DEHEHIIE TELEGRAFFIE.Karsei Vienei de la 24 le lie. 1863 . st. n

Meta lime . 75 - 60Nagionale . 81 - 35Anlehen . 99 - 55Alrgignile Monet . 782 -

,, Kredital . , 187 - 40Lond . 113 - -Silber 111 50Dekagt 5 43

Administraliunea acestuf Oarifi.

Smite ragagi togi dd. getageni Ro-msul de ueste Milkove, ksel ne trimitbanl nentre abonare sat reabonamentela mate ',jade, se bine voiaske a neni-I ma] snedia nrin nostia raseasks,ksui k nrea rigeroasele regale ae areaaeasts nostie mi ne kare ea katsle observe neansrate no% nins sa-ineteme nriimi, ni so kasseazs nerderede timire, aeea ge este singarele kani-tale alg nostre. ILl'anol ne kste timeaverat 8118' serviuie nostale a1 nostra,bane me karnS este snks, kreze ksn'are mai trebei si nlaks Romanilored'a nreferi servigialg nostillore strsineWi kiarg In jean lore'.

G. H. Semi e.

Spre stiin(a publieä.Kostake loneska ksrsiarnar din Max.

itivsvang at' ingetate die vians Mktdela treketele Marfie kreditori si saarate la Onor, Trebenale Seksia Ill insorokele nreskrineii.

Nig% Rsdeleska enitrone al ra-nosatelei Kostake Ionesks.¡pro. 542. 2 1s.

de arendat. Momia mea &l-amb alaterea 1B ana mi orainale BB-ze318 avinde ne ia khkaufl, kase nen.tra arendaw, ksraisma la dram mare &.nrekam mi 25 nogoane vie la Sarata,lirmean) a se arenda de la sf. Georgeviitorie ; avind voe arendamsl a blamelakrarea usmintalal kiar din toamna a-seasta. Osebit mai am trei magazil deaas bakatele in oramel Bnila kare senot da in stsuanire de la 1 Aaggst viitorig. Doritorii kare ar vroi se le ieleIn arends In totale s'at in narte so notadresa la sab-skrisal in kasele domna-lei Konstantia Velara vis-a-vi de sui-talal Bankoveneske ande not vedea ruikondigiile auestor arendsrl.

K. Bantam.No. 546. 3 2z.

de inidrial. Kasele mele ueleneed din oramal Kraiova, Aga sfintalGeorgic Nos, vis-a-vi de kasele d-181Kolonel Ioan Solomon, sent de dat kakirie de la sf. Dimitrie viitor, anal ksr-gstor 1863, doritoril vor bine voi a seadresa in Kraiova la sebt insemnatslesure ingelegere.

Manolake hvorans.No, 547. 3 3z.

Biurou de Informatiuueal Domn3131 Binder Strada Germans

vis-a-vi de Hotelgl Koukordia.Se gsseskg ön grsdin ar ke di-

1110M. 0 gsv ernants neutru limbatrainees, german% mi Mario, G iv t r-nants franuess. Mai malal

r o fessori nentrg toate lim-bile mi masiks. ön ikonom S k ri -t or I, Grsinstiai, SI keen same

de bard marl asemenea sintemi de date.

Ss kasts kase de Inkiriat wi dinnartea birosial de dat ke kirie.

Kass de vindut, nil ss kasts dokamnsrat, afars din astea ss urimetutetoate komisioanele aolide

Z3 n 11 ianis t, Ilrofessor in auaes-ta art$ kati nentra vakanaie o lek-¡Lie la Mourie.

NB. Sab skrisal k3 onoare inkredingoes% Onorabillal nablik ks'l va Ra-vi ka eksaktitate.

F. Binder.

de Einzare. Mia sositg aimingasortimente de MARM8.111 lakrata.,

nrekame, oruei, monomente, lizi,mese pisanii mi felarite alto obiektetoato agestea se afh la St. Georgevekie' doritorii si vor adresa la d. loanVslakasia

No. 528 2z.

tie Eingare. o pereke kaimisrgi, :Ili O iapit roailaa de kalsrie,togi tineri mi bilie dresaul, sa se a-dreseze la lip Xerastrsa No. 45.

No. 543 2 6z.

de arendat. Dela Sf. Georgeviitore 1864, woulia Britioancaiu distriktele Ilraxova, alasa Filineuiti

a kasei renosatelisi Skarlatii liokorssks,ka auronierea d'ori de oramsle Hlo-emti, xant la dramale aele mare algBramovalbl, moará OU trei roateHe iaznl lirauvel, rin alte doi va-duri du ksruiams. Doritoril ss se a-dreseze la sab-semnatele, enitron318 ka-sel renosatalal, Lai kare lokaes* lanrourietatea s'a Kokoremti de josg, zi-aele distrikte, nlasa Torgmorale.

Aleosandru C000ritsou.No. 533 5 3z.

'de Einclare. dolt pa-relik kas- intro Wee lea ring etagese es afire saute in maxalaoa dealaSnirei, Iijja Korneslis No. 12. Dori-toril se vorg adresa la nronrietaralelore, ire se afls ks ruederea kiare Intrin-sele.

No. 540 2 2z.

de vinzare Magaziile de be-kate din Gisrgiii Ira ne te-melie de zid, invslite k olane, uifoarte solid lskrate, ne ramie oxav-nitre ka imurejmaire de Maui sint devinzare. Doritorii se vor indreuta lauroutrietaral lor altetan Berki in lìk-neluti, kalea Mogomoai, sure invoire.

No. 494. 2z.

Ciment Romain. de la Valentine. La sebtsemnauii a sositg Ci-mente din Franua de kalitate sane-rinart rui se vinde ku 25% mal ef-tiog dekitg ori

B. Löbel et Komp.öliaa Nemeeaskla Xmas Garmae.

No 49 0 2z.

de arendatas Mouria men Beazide sgst din distrikte Hraxova se este

aurouiere de orame llloeujti o je-nretate ors, sa di in arends de la vii-tore sf. George anblii 1864 ne trel saeginui aril% Doritoril de a o 1a se vorante in toato zilole dimineaga de laorele 7, nins la 10,1a d. Iordake Do-brosteane mezatore in max. Biserikaleni vi-za vi de d. Kostiks Brailoirr.

No. 537 2 2z.

AS'a perdut deal strada Stir-bei-Vods o ksgslaure de rass Ame-rikan% kg nsre nemai iie lanai ne labeali ne koads orl sine o va gssi 8% 0adaks la Administragia asestel foI deslide va nriimi enb dakate.

No. 545 2 2z.

lin411P892111113111

utafinist de v a u ore , kaa t aIola a se augagia. Loksesme vis-a-vide otele Londra No. 53.

No. 531 1 2z.

De vinzare. Kasa mea dinmax. Biserika Doamni este de vinzare.

Kornesk Fiul. strada Vinai la Dloan Mane.

No. 478 34 2z.

Odiii bine mubilate de inkiriat kgana &at ke lena. öliaa Illelari No. 2dassnra magasinelai Kiisler.No. 519. 2 3z.

Spre eunostinta Publiea!Tovsismia smut% de mai niiljii

anil saute firma A. & B. Fragii Kama,nrin retragerea fratelel nostra AntonioKarma we fine kanoskate lee maltdin ambele usrai nemai este Jibed";a-mite-sari firma veke kare n Inge-tate de la 18 Aurilie 1863. mi la kazede sari ivi asemenea x&rtii afert d nsee trekate mi rekanoskete in Bilen-gala destaaeri intre noii va urimi lIeael ,re ag sent-skrisg.

Komenikinde tote de odats hi. totede la auele termine am atawat ne fra -tele nostre Kostake Karma in L0Mr1.--rnia 8rrintoare 88018 firma nos.

V. & K. Fragii Kimura.No. 526. 8 2z.

de vinzare. apre Were. Pa-darea de ne mOUi Toporuld distrik-tale Vlanika, densrtare trel ore de Gier-gia. Doritorii se yore ingeleg k uro-nrietaril dd. K. Steriade akole, mi Duato-relts Teodore b bakeremti.

No. 529 0 2z.

'34 !olio

E

ENLA_

MAGFA_SrisTuE

Kalea Mogonioae vis-a vi do Halalele Domneske in Kolge.Au sosit renemit acaval de Penteleu din Ksineriek.ele CDomnalei Linake Persesku Market kear kii Inigialele E. II. _(fsrsda fi market, se ea se kreazs ks este de Hentelet.)All mai sosit inka mi en Asortimente de Ape Mineralenrosnete 8mulgte din lima lei Maie. No. 498 1

de inzare IIsderea dune Mo-ma Tstarosi a d-181 Ernanoil Laxovari.

de vinzare.D. Emanoilvis-a-vi de

2z

mi Ern : Kreeeleske esteDoritorii se vorg adresa laL: xovari strada Mogomoaid. Konstantin Kantakozino.

No. 470

fillrt De areisdatä. Mo-

:niile Dragomerisoi diu vale unZurbaoa kb mori ire dimbovigs la oon kale in vise de slarreluti, mi mo-illia Cáliiretii din distriktele Moveulasa Negoesgi, mate de dote lie a-rends ne terrneng de trel ani k in-aenere de la 23 Anrilie 1864. 1Ironri-etatea Dritgsiinei sae Odobeasoadin distriktole Telorinaue, la o ors dis-tangs de Mimi! de Vede k intinderede 2,009 nogoane, mai rnelte nsdisre,este de vinzare, intreags sag In risrgaDoritorli Benue aaeasta se note adresain ori ae zi dimineaaa nins la 11. ore,la D. A. I. Odobesou in Bekaremti,Strada Sf. Voivozi. No. 16. No. 509.

a perdu!. na zanise de gal-beni 150 ka data 863. Ian/Aria 9. ue ter-meng de ant ane seb-senanate do DoamnaElena Laxovari la ordinale seb-sem-pate, s'aii ferate s'ae la Mori:1801, sinefig va fi gssite gels adska ini va nrmio rekomnensa l.qI alminterea se va se-kuti ka airtie alba.

IIrofira Serezue.No. 513 0 dr.

Spre silinfa publiedLa momia Titcuta, distriktslgnartea Moldovel, s'ag kreskste jamibtateoka gamines gindasi de mstase; in-trenrinderea se resmitil defiling. Se serebila amatort mantra gogoaseie nrodase,sure a skoate samings ne loke. tutor-magii la administragia jarnal3131 Ito-min318.

No. g00 2z.

De vinzare. Incase lotted inOltelnia% naos ie formeas% o fagadsintreigs a anel nieee, feria 40 st. lililaeimea 30 st. dela No. 32 alai la 36de klusa 1 ail tine 202, klasa 2 doll.tori sa se adresese la d. Riau N. Trandafilivis-avi de Sf. Gorge neoe.

No. 495. 2z.

Bar Un trances('stdii komulekte rui avind bane re-

komandagieni doresae a da lekaisul saga intra in vre o famillie ani in Kaiii-tals s'aa affars la pars. DoritoriI sa,e adressese h Administragion ea ivies-

foi. No. 518. '2 2z.

De vinzare. Hrsvslia desimigirie din strode Olarilore din Ora-malaii Giargia este do viuzare, doritorisa se adreeeze la Giargiala FilakeVasile.la, Li Bakereiuui la adwieistiniaauestal ziare llasagiale Romaue.

No. 490. 21. 2z.

Se multi o easa de inki-riate, ka 10-12 inksneri mi denendin-eiele uegesarie, kb aurouiere de Lien-troiti oruwiHiol un aa ureferines in Ho-dole Mogomioat sa8 llossesorilse yore adrese la d-la Gr. N. Mano,de la 8-10 ore dimineaea, a ken, Estradallrimsverei, No. 19, ears de la 11-4oro la Arxivile Statelei.

o. .)35 1 2z.

Tipogralia U A. JAME

de arendat. rf.....rour.etate a ureaberia distrikts Olts, ssb nrefektera vezi,al karii termen emirs la viitorelg sf.Georgie este de arendate de akem snreami mites ¡Age empire de trammel kedestele lokgri de enter% Jui finege neseama nronrietsel wi alte imbunItmirIDoritoral se vor adresa la sorb insernnets streda Ko.,illa. No. 8.

Kauitan Baron 1-ie.No. 483. 2z.

de vinzare. Ihdereadens mowia Gorje din Mexedingi,

ueste dry, mii nogoane, lemnedin kare mal rnelte de jarnstate. nsderede kerestea virsta de le o 88tE nins lao sets t ei zeal de ark iare sea-l-altsnarte le la dui, zeal mi ginsi Om lanatrzeul ani. Doritori se yore adresela nrourietaralis" mould, Grigorie Rako -

vigs, BkreintÏ, 1iAa Boteang No, 17No. 516 1 sj.

Pensionatti de fete.in

Sbb-aemnatale, invitate de meld dinorbmiauii nloemteni sure a h fagilitaedakarea fiigelora d lor, degise aintokmi in aaeste oramit ant 110118i-onat8 de fete nentra edakapisnea miiinvenisrnintelg fetelore Romine, In karese va inaeue uronenerea lekgisnilorela hie halal Islie 1863. S8lasemual6lealuia-zeara, ke onoarea kommsnika a-ueasta sure suiingia d-lor usriugi re-ginda-'1 a 'He onora k inskrierea fii-aelore d-lor in katalogglg memoratalsinensionate, tie Uncle se yore ¡ratesinforma wi desure stadiele qe figereazs

nrogramele.Ilavele Eliade.

No. 511 2z.

DESFA.CERE

marfa eu pre(it seazutil.Seb-semnatel am kainusrat twits

marfa de linelisnie de la masa kredi-torilori Domnalel George Eliad, mi ovinze kic 8118 nregg foarte skszetg de5070. D aueea ke onoare roge ne 0-norabilalii Ileblikg se bine voeasks ama visita la lokalele mee din stradaFranaess in nravalia D-ei Madam Ma-ria Balvreank a, vis-a-vi de DoktoraleLemnarte Dentists. Garabet Agour.

No 455. 2z

Lei 86,689 smite de dat8 ke dobirelska ivateks. Duritoni be yor8 adresaill Bakareutti la d. 1. Xerinteska stradaboteana No. 8, in Illoewri l d-naKasiga

Take N. Dimitreska.No. 530 1 2z.

Padure de Witt de 383 mime,ne momia Virteje -Kirke, ana jernitateorb distana4 de liauitah. Voritoril sevor adresa la faaa lokelai, la seb-semna-ta uroarietara, earl in Bakareintid-la Gr. N. Mano strada Ilransvet eiN. 19, kartea karetatuielgi.

Maria Mano.1 2z.No. 534

ipr.UN ANGLA1S desire donnerdes leeons d'Anglais. S'adressez ¡I M.Grant vis-a-vis de l'Eglise Sarindar.

No. 544 23 2z.. öltua Fortaul No. 15.

S3b semnatele kg onoare fay

lasnoskete Onorab : tiNoblegi rui ablikalei ks akarne ag sosite innitall k& o mare menagerie ne karamg amezate den''. Malta voe la Hialisf. Eniskonii, mi dela 8 ore dimineteinns la 8 seara onorab: Ilablikg es'tsure vedere, in toate zilele kite dorenrezentanuisni vol esekata ks anitielele ssIbatiue se stag in kolivil Natalkateite lie Lei, Tigril, Leonarzi, Ilkter, Hiene mi altele mal make, gee ditil renresantagie la 4 ore ini qea Wealdoilea la 7 ore, rui kite nentre ko1kladis reurezantauit ka sa areas D.nelorii Inmormantareami xreniroa taterore dobitoauelorea z

nentre asekstare nemeroasssub-iskslitsle.

Brsitore,No. 541 5 dr.

Arama din Braov.Arne acing diu Bramove KazaneRakis noil de 12, 14, 16. Vedre ka 3 eaokaoa ka lei 16, rui felgrite ksldsrl fieltre rate, ke sobe transnor!acilegalbeni uins8 galbeni Magazine% safla in Slip Gabrovenl Hotele Gebra.veni odaia No. 14.Fabrikante de ar erns din Bragovtl

No. 521. 0 22,.

tin neguldtor, k kanosainado limba german% fraugozeaska loorme engagement ka agent, vitae, logofate, s'ae la o nrsvslie.

Un Ungurti kare sgie mi limb .

franeozeaska, italiana i nemaeaskanauts su lok ka doinestike s'ag kamardi.kere. Doritoril ss so adreseze la ote.huhí Naibauar 2 etage No. 28.

No. 527 2z.

de arendatti Momiea mea Bslei.I e de la Fadaiii, se vinde in area&de la 23 Aunilio 1864, no mai in84ant, sae lid de veal. Doritorii se nettadresa la sisb-semnatht In Baksreuiti;iar in Moldova la motniea mea Swatde 888 distriktal NearngalaL

Aleks Donial.0 2zNo. 522.

de vinzare o kenne loke inomteneske in max. BoteautNo. 12 faeada stinjini 14 mi 3 naltnelangimea 21 rui 8 nalme. Doritorti sonot adresa la nrourietarel ge madeintrinsele.

No. 353 1 2z.

Pastille peeturale de Ems.Seb-semnatale ki vole onor. Direk .

aiei geue.r a servnialai Sanitari8 sitNo. 10680 se gmbesle a ananjaa oweHeblike al auestei Kanitale, ks Direkgirbailor de Ems (Dekatal Nassan)kontiat Denositele Hastillelor nektoruti rtsolvarte, se s'ag inventat akolo,

kare s'ag fikal deja demat in8lt timne ke ageste llastilleHereto din sink aneleri Minerale do

la Ems, se dovedit, ks bblIt on rein&dig foarte stanabile in diferite waladil

Intro aueste namim mat a -; aiataliuritajpile foarte mari la tussea; la toileKatarrhe, 111i CougIntinatiunel'.: itieutl'131. Na newer ka irritaaisuea tesssidisna o intrebeiuoare neriodikb de 6.--8beksai dO loke se kalineaza, ruitale se liniarteinte; urekain uri sakeis'nea a flegmei s'inainteze , ba IUIOI

mi kgItaten resuirajaianei Seirnind'T1 baZi uil mubidog sitellle 0 awe unils'

Deskritii,d8ndo kassuilori in kg°intreb8inioarb k8 folossu wet

Ilasstilie korn wi model intrebaiugartllore se nth adlogiai la fie kart; kstia,

Denositele inenjsionalf

Ilene a asestor Ilastille la totem KontraiSlei in

strait],ragis de saba. inseinnatbla komoditate01101.

este la Farmauia asbt-tusernuatelai

Ihiblik lea linsit d'a denane

Friderich 11. Ziirner.

aleistin0 1 .No. 520.