Post on 05-Jul-2018
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
1/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
CUPRINS
1. ETICA ŞI DEONTOLOGIA PROFESIEI
1.1. Etică, morală şi deontologie profesională – delimitări conceptuale1.2. Teorii etice fundamentale
1.3. Caracteristici ale eticii contemporane
2. ETICA APLICATĂ
2.1. Apariţia şi obiectul eticii aplicate
2.2. aniere de operare !n etica aplicată
2.3. "pecificul eticii contemporane şi psi#ologia
3. DIMENSIUNI ETICE ALE PARADIGMEI PROFESIONALE
3.1. $rofesie şi profesionali%are
3.2. Componentele paradigmei profesionale
3.3. "tructura şi atribuţiile Colegiului $si#ologilor din &om'nia
3.(. anagementul etic al profesiei
4. CODURILE DE ETICĂ PROFESIONALĂ
(.1. )uncţiile codurilor de etică profesională
(.2. "tructura codurilor de etică
(.3. $rincipiile de ba%ă şi reguli aferente
(.(. Tipologia codurilor de etică
5. CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE PSIHOLOG
*.1. "tructura codului deontologic
*.2. $rincipiile şi regulile deri+ate
*.3. "tandarde etice generale
*.(. "tandarde specifice
*.*. $rocesul de luare a deci%iei etice
*.. Codul de procedură disciplinară
*.-. eclaraţia /ni+ersală a $rincipiilor Etice pentru $si#ologi
ANEXE
1. Tematică seminarii
2. 0ibliografie
3. egea pri+ind eercitarea profesiei de psi#olog(. Codul deontologic al psi#ologului cu drept de liberă practică
1
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
2/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
*. Codul deontologic al psi#ologului clinician
. Codul de procedură disciplinară
-. "tatutul Asociaţiei $si#ologilor din Transporturi
. eclaraţia Asociaţiei Europene de $si#oterapie
4. 5rdin pri+ind acti+itatea de psi#ologie !n 6&A17.Adrese utile
11. egea pri+ind buna conduită !n cercetarea ştiinţifică
12.Codul de etică !n cercetarea ştiinţifică
13.Carta repturilor )undamentale ale /niunii Europene
1(.eclaraţia /ni+ersală a $rincipiilor Etice pentru $si#ologi
1*.Codul deontologic al psi#ologilor france%i
1.Codul deontologic al "indicatului 8aţional )rance% al $racticienilor !n$si#oterapie
1-.Codul etic al )ederaţiei &om'ne de $si#oterapie
2
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
3/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
TEMA I
ETICA ŞI DEONTOLOGIA PROFESIEI
Obieci!e"e e#ei$
- familiari%area studenţilor cu uni+ersul problematic al eticii9
- !nsuşirea limba:ului specific anali%elor etice, prin apropierea compre#ensi+ă a
conceptelor specifice9- !nţelegerea caracteristicilor teoriilor etice fundamentale9
- cunoaşterea tendinţelor eticii contemporane9
S%&c&%' e#ei$
1. Etică, morală şi deontologie profesională – delimitări conceptuale
2. Teorii etice fundamentale
3. Caracteristici ale deontologiei contemporane
Te%#e(i c)eie$ etică, morală, etică teleologică, etică deontologică, hedonism,
utilitarism, eudemonism, contractualism, etică fenomenologică,
deductivism, consecinţialism.
1. Eic*+ #,%'"* -i e,(,",/ie 0%,ei,('"* e"i#i*%i c,(ce0&'"e
Termenul etică pro+ine din limba greacă, êthos – obicei, datină, obişnuinţă.
"inonimul latin este cel de morală ;mores – moravuri). Cei doi termeni, etică şi
morală, sunt utili%aţi, !ntr
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
4/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
comportamentului cotidian !n raport cu ceea ce este bine, +i%'nd, aşadar,
dimensiunea practică9 diferenţa este aceea !ntre un sistem teoretic elaborat şi
credinţele şi comportamentele deri+ate ale oamenilor !n raport cu ceea ce este bine
şi corect !ntr
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
5/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
2.Te,%ii eice &('#e('"e
Etica s
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
6/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
folosirea raţională a plăcerii pe unele trebuie să le fa+ori%ăm ;cele naturale şi
necesare=, pe altele trebuie să le admitem ;plăceri naturale dar nenecesare=, iar pe
altele să le e+ităm ;plăceri nenaturale şi nenecesare=. 8umai astfel +om obţine acea
stare pri+ilegiată, de linişte sufletească netulburată < ataraia. $rin urmare, accentul
cade pe definirea negati+ă a plăcerii, mai mult ca absenţă a durerii, pe atitudineamoderată !n faţa plăcerilor, cu scopul de a ne cruţa at't de consecinţele neplăcute
ale plăcerilor +iolente, c't şi de frustrarea dorinţelor ne!mplinite.
Etica epicureică a cunoscut o renaştere !n filosofia sen%ualistului france%
Fassendi ;1*42
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
7/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
utilitarismului contemporan o constituie consecinţialismul social sunt bune acele
acţiuni ;plăceri= care aduc cea mai mare cantitate de fericire socială. Ca urmare,
i%+orul moralei nu e nici transcendent, nici !ntemeiat pe principii abstracte, ci pe
utilitatea acţiunii practice, care +i%ea%ă maimi%area fericirii colecti+e. $roba că un
indi+id sau o instituţie acţionea%ă corect o dă utilitatea agregată a deci%iilor. Cel maicorect act moral ar fi acela care aduce cea mai mare fericire, pentru cel mai mare
număr de oameni. Totuşi, pentru omul comun nu e necesară urmărirea fericirii
generale, ci a celei personale, fericirea socială fiind re%ultatul agregării fericirilor
indi+iduale
După etica utilitaristă, scopul virtuţii este sporirea fericirii$ oca%iile &n care unei
persoane &i stă &n putere să facă acest lucru la scară mare # să fie, cu alte cuvinte un
binefăcător public # sunt rare 'e(cepţiile sunt de unu la o mie) doar &n asemeneaoca%ii i se cere ei să ia &n considerare utilitatea publică &n toate celelalte ca%uri, ea
trebuie să urmărească doar utilitatea privată, interesul sau fericirea unui număr mic
de persoane. Doar aceia ale căror acţiuni au o influenţă asupra societăţii &n
ansamblul ei, trebuie să se ocupe de un scop at*t de vast ;H. "t. ill, +tilitarismul,
p.3*=
a2= "pre deosebire de #edonism, eudemonismul raţional ;grecescul
eudaimonia < fericire= consideră că cel mai mare bine ;scopul +ieţii= este fericirea,
scop !n sine, celelalte +alori ;plăcerea, onoarea, bogăţia, sănătatea= fiind doar
mi:loace pentru a fi fericit. "copul +ieţii este pentru Aristotel o +iaţă fericită, iar
aceasta este conformă +irtuţii specific umane, care este raţiunea. Ca urmare, a fi
fericit ec#i+alea%ă cu a trăi !n conformitate cu raţiunea. Hustificarea constă !n
!nţelegerea +irtuţii ca esenţă a fiindului +irtutea toporului e de a tăia, a na+ei de a
pluti, iar a omului de a g'ndi. 0inele fiecărui lucru corespunde cu !nsăşi esenţa,
+irtutea şi scopul lui. Ca urmare, fericirea omului constă !n acti+itatea contemplati+ă,
pun'nd sub controlul raţiunii plăcerea, a+erea, onoare, ca mi:loace pentru a fi fericit.
Aceasta nu !nseamnă !nsă nici o +iaţă ascetică şi nici deci%ie doar !n urma deliberării
raţionale. /tili%area raţiunii este necesară, dar nu şi suficientă, unele acţiuni
necesit'nd reacţie imediată, conform aspectului dispo%iţional al comportamentului.
b) Etica deontologică. "pre deosebire de etica teleologică, ce e+aluea%ă
acţiunile bune !n raport cu consecinţele lor, fiind, aşadar, consecinţialistă, eticadeontologică ;gr. deon L datorie= este una a !ndatoririlor. Conform eticii deontologice
7
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
8/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
acţiunile sunt corecte sau incorecte prin ele !nsele şi nu prin consecinţele lor. "pre
eemplu, a minţi este o acţiune incorectă prin ea !nsăşi, indiferent care ar fi
consecinţele minciunii respecti+e. &epre%entantul cel mai important al eticii
deontologice a fost 6mmanuel Mant ;1-2( < 17(=.
n >0a%ele metafi%icei mora+urilor@, punct de plecare pentru >Critica raţiunii practice@,
Mant !ncearcă să răspundă la cea de a doua !ntrebare din sistemul interogaţiilor care
!i circumscriu demersului filosofic, >Ce trebuie sa facD@
acă repre%entanţii eticii teleologice răspundeau la această !ntrebare
indic'nd scopul acţiunii, plăcerea la Epicur, sau culti+area raţiunii şi acti+itatea
contemplati+ă, la Aristotel, Mant construieşte o etică structurată nu pe indicarea
materiei actelor noastre, ci doar a formei lor uni+ersale. $entru Mant, morala nu e o
doctrină care să indice acţiunile ce ne fac fericiţi, din mai multe moti+e. $e de o
parte, nu pot fi indicate acţiunile prin care toţi oamenii să de+ină fericiţi, căci fericirea
este !n relaţie cu dorinţele, iar dorinţele sunt foarte di+erse şi nu !ntotdeauna demne
de stimă9 pe de altă parte, reali%area fericirii ţine de !mpre:urări ce nu sunt !n
!ntregime sub controlul nostru. "ub controlul nostru este doar demnitatea de a fi
fericiţi . e aceea Mant +a !nlocui !n conţinutul eticii conceptul de fericire cu cel de
demnitate. Aceasta nu !nseamnă şi faptul că pentru Mant fericirea ar fi ce+a
secundar şi lipsit de importanţă, ci dimpotri+ă, a
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
9/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
5mul, fiind persoană, este scop &n sine. e aici +a re%ulta şi imperati+ul categoric
tratea%ă umanitatea at*t &n persoana ta c*t şi &n persoana altuia, &ntotdeauna şi &n
acelaşi timp ca scop şi niciodată numai ca miloc 9 aceasta !nseamnă a acţiona
!ntotdeauna astfel !nc't ma(ima acţiunii tale să poată deveni oric*nd o ma(imă a
acţiunii universale.e ce maima şi nu re%ultatul acţiuniiD $entru că, +a răspunde Mant, unele
dintre acţiuni, prin re%ultat par a fi morale fără a fi !nsă astfel. acă nu am ţine
seama de maima acţiunii, >caritatea electorală@ ar fi tratată drept act moral, căci
presupune acaritate@, este doar conformă cu datoria, dar
nu şi din datorie, nea+'nd atribut moral9 astfel de acţiuni, spune Mant, pot fi
!ncura:ate, dar ele nu se bucură de stimă morală. a fel stau lucrurile şi !n pri+inţaconser+ării +ieţii, care este o !nclinaţie naturală9 doar atunci c'nd +iaţa ţi
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
10/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
le%ăm. &ăul moral se produce atunci c'nd, consimţind la o faptă !ncălcăm con+enţia
pe care am stabilit
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
11/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
eosebirea !ntre >starea naturalăP şi >po%iţia originarăP ;!n afară de aceea că
prima a fost presupusă ca reală, iar cea de
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
12/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
;de eemplu inegalitatea !n a ocupa funcţii, posturi – !n condiţiile egalităţii de şanse,
preţuirea şi recompensele, salariile, prestigiul, a+erea dob'ndită=. 6negalităţile de
acest tip sunt permise fiindcă a+anta:ea%ă toţi participanţii la o practică. 5 normă
este dreaptă dacă aplicarea ei a+anta:ea%ă şi pe cel mai de%a+anta:at membru al
comunităţii !n care ea se aplică.$o%iţia lui ec#ilibrată +a fi criticată de dreapta ca fiind apărătoare a statului
pro+idenţă şi de st'nga, ca fiind o legitimare a logicii instituţiilor dominaţiei.
8eocontractualismul raQlsian este o etică inspiratoare pentru orice cod
profesional. "ugestia că putem să fim !n locul oricui şi că trebuie să ţinem cont de
aceasta atunci c'nd ne stabilim regulile propriei acti+ităţi trimite la c'te+a idei
importante. $oliticienii aflaţi la putere pot să a:ungă !n opo%iţie sau doar cetăţeni care
trăiesc după o politică ale cărei consecinţe le suportă. $atronii sunt şi clienţi,funcţionarii publici sunt şi contribuabili, medicii sunt şi pacienţi, :urnaliştii sunt şi
consumatori de presă. 5ric'nd şi oricine poate să a:ungă !n cea mai de%a+anta:ată
po%iţie. e aceasta ar trebui să ţină cont atunci c'nd stabilesc Pregulile :oculuiP.
$e l'ngă aceste tipuri clasice de etică, putem identifica !n istoria filosofiei
morale şi etici ale sentimentului , conform cărora actul bun este cel ce tre%eşte
simpatia ;Adam "mit#=, etici intuiţioniste sau ale inspiraţiei , conform cărora actul bun
este cel inspirat de natura noastră umană, printr
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
13/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
!nceput era Cu+'ntul@, sub forma unui prim ade+ăr antropologic, condensat !n
enunţul >a !nceput este relaţia@2, formulă ce poate fi considerată aioma g'ndirii
buberiene. Trecerea de la era la este indică faptul că relaţia este e+enimentul
ontologic definitoriu pentru condiţia umană. &elaţia de+ine, astfel, o >categorie a
fiinţei@, >o formă conţinătoare@, >o matrice sufletească@ a umanului.at fiind primatul ontologic al relaţiei, >cu+intele fundamentale@ nu pot fi dec't
cu+inte perec#i u#u şi u#-cela, neeist'nd Eu &n sine, ci numai din aceste
cu+inte fundamentale.
n accepţiunea buberiană, relaţia este eprimată autentic de >cu+'ntul
fundamental@ u#u, cu+'nt >originar@ şi ireductibil, anterior termenilor săi,
desemn'nd o unitate primiti+ă trăită. Acest cu+'nt repre%intă un ade+ărat loc
geometric al spiritului ca fiinţă. 5rice om, !n +i%iunea lui 0uber, ar poseda !nainteaoricărei eperienţe sociale un partener, care este u
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
14/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
de cealaltă, !ntroricine a călcat pe terenul lui 0uber trebuie să i se !ncredinţe%e lui 0uber.@ n
opinia lui R+inas, marele merit al lui 0uber ar consta !n faptul că >a identificat acel
teren, a +ă%ut tema Celuilalt, a lui Trebuie, a lui Tu.@
ntre cei doi filosofi eistă, totuşi, deosebiri semnificati+e pri+ind modul !n
care !nţeleg această >etică a !nt'lnirii.@ ouă lucruri !i reproşea%ă R+inas lui 0uber
!n primul r'nd, caracterul formal al relaţiei ontologice buberiene, care >poate să
unească omul şi cu lucrurile, şi cu un alt om,@- iar !n al doilea r'nd, simetria raportului
buberian >+a eista, afirmă R+inas, o inegalitate – o disimetrie – !n această &elaţie,
4 7bidem, p. (3.5 Emmanuel R+inas ;147 – 144*=, născut !n Maunas, ituania, emigrea%ă !mpreună cu familia sa !n&usia !n timpul $rimului &ă%boi ondial, unde +a fi martorul &e+oluţiei9 !n anul 1423 pleacă !n )ranţa,pentru a studia filosofia la "trasbourg9 petrece un an !n Fermania, pe l'ngă Ousserl şi Oeidegger. a$aris urmea%ă cursurile lui 0runsc#+ic#, ale lui Mo:e+S şi participă la coloc+iile lui Fabriel arcel. n1437 de+ine cetăţean france%, după care este mobili%at. n 14(7 este luat pri%onier !n Fermania, unde
+a răm'ne p'nă la sf'rşitul ră%boiului. n 141 !şi publică te%a de doctorat >Totalitate şi infinit@, iar !nanul 14-3 este numit profesor la "orbona.6 E. R+inas, 8ntre noi. 8ncercare de a#l g*ndi pe celălalt , Editura All, 0ucureşti, 2777, p. 232.7 E. R+inas, otalitate şi 7nfinit. seu despre e(terioritate, Editura $olirom, 6aşi, 1444, p. *1.
14
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
15/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
contrar >reciprocităţii@ asupra căreia, fără !ndoială greşind, insistă 0uber.@ $entru
R+inas, relaţia sau dialogul este o >g'ndire a inegalului@, >Eu@ fiind ostaticul lui >Tu@.
>6nterlocutorul nu este un Tu, afirmă filosoful france%, ci un umnea+oastră.@ 4 n
această asimetrie, !n a percepe că eu nu sunt egalul celuilalt, constă >intuiţia
fundamentală a moralităţii@, prin care >eu mă +ăd obligat faţă de celălalt@ şi, prinurmare, >sunt infinit mai eigent faţă de mine !nsumi dec't faţă de alţii.@17
isproporţia dintre Celălalt şi ine este tocmai conştiinţa morală. Această asimetrie
este c#eia filosofiei lR+inasiene >!ntotdeauna celălalt trece !nainte, afirmă R+inas
I...J. 8ici un r'nd din ceea ce am scris nu se susţine dacă această afirmaţie nu este
acceptată.@11
atorită acestei asimetrii, materiali%ate !n primatul alterităţii !n raport cu ego,
poate eista !n lume milă, compasiune, iertare şi proimitate, şi c#iar acel simplu>după dumnea+oastră, omnule@. Acesta este semnul apariţiei umanului !n
economia fiinţei, apariţie care răstoarnă sensul şi rangul filosofic al ontologiei &n#
sinele fiinţei, persist*nd#&n#a#fi , se depăşeşte !n gratuitatea lui dincolo#de#sine#
pentru#altul , p'nă la sacrificiu, sau !n posibilitatea sacrificiului.
)ormula lui ostoie+s?i din 9raţii :arama%ov >)iecare dintre noi este
+ino+at !n faţa tuturor şi pentru tot, iar eu sunt mai +ino+at dec't ceilalţi@ este
asumată ca de+i%ă de către R+inas. acă trăsătura fundamentală a fiinţei este
preocuparea fiecărei fiinţe particulare pentru propria fiinţă, atunci genul uman este
cel al unei >absurdităţi ontologice@, prin faptul că gri:a faţă de celălalt precumpăneşte
asupra gri:ii de sine. Tocmai !n această >absurditate@, !n puterea de a recunoaşte
prioritatea celuilalt, constă umanitatea noastră.
$ornind de la astfel de situări, psi#ologia %ilelor noastre ar trebui să
redescopere importanţa co+'rşitoare pe care o are calitatea relaţiei umane !n
general şi calitatea relaţiei dintre psi#olog şi client, ca fapt moral elementar.
3. C'%'ce%iici '"e eicii c,(e#0,%'(e
8 E. R+inas, ;*nd Dumne%eu devine 7dee, Editura $andora
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
16/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
5ostmodernitatea renunţă la etica datoriei infleibile şi de%interesate. Amurgul
datoriei ;ipo+ets?= face loc unei etici nedureroase, !n care drepturile subiecti+e
domină prescripţiile imperati+e, iar lecţiile de morală sunt !nsoţite de spoturi
publicitare ce ealtă +iaţa confortabilă şi fericirea personală. 8u doar g'ndirea
postmodernă este o g'ndire slabă ;Batimo=, ci şi etica este una anemiată şiedulcorată. >upă +irtute@ ;acintire=, c'nd liturg#ia datoriei nu mai are suprafaţă
socială, etica se apleacă asupra unor teme de interes imediat, aplicati+, cum ar fi
cele legate de mass
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
17/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
"upunerea sau conformitatea la normă este singura care ne defineşte ca persoane
corecte. Totuşi, caracterul absolut al normelor nu !nseamnă şi caracterul liniar şi
uni+oc al acestora9 oper'nd distincţii subtile, deontologii contemporani admit
nuanţări. "pre eemplu, a nu minţi nu este ec#i+alent cu a tăinui ade+ărul. inciuna
este considerată o acţiune imorală, care intenţionea%ă !nşelarea celuilalt, dar ascunderea ade+ărului nu urmăreşte acest fapt, ci, uneori, prote:area binelui
clientului şi, ca urmare, nu este pro#ibită sau considerată ca fiind imorală. e
asemenea, sunt admise ecepţii legate de aşa
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
18/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
asemenea, g*ndiţi#vă la situaţii &n care tortura sau crima ar putea salva multe alte
vieţ i 1= 'ca%ul unui terorist torturat pentru a devoala următoarele lovituri criminale).
-plicaţie ?$ !i o chestiune de actualitate$ este ustificată interceptarea şi
stocarea tuturor comunicaţiilor noastre electronice< @u este această măsură 'act intrat &n vigoare astă%i, =A.A1.=AA2, c*nd scriu aceste r*nduri) specifică uni stat de
tip poliţienesc< 4ă ustifice pericolul terorismului intervenţia brutală a statului &n
vieţile noastre< 7maginaţi situaţii potenţiale &n ca%ul activităţii psihologului. ste
admisibil ca normele confidenţialităţii să fie &ncălcate &n numele unor imperative aşa#
%is superioare< ;um aţi proceda c*nd un poliţist>securist>procuror, cu mandat oficial,
v#ar cere să spuneţi cu cine a &ntreţinut relaţii se(uale un anumit client< 8n codul
deontologic, cum vom vedea, se specifică e(cepţii de la imperativul confidenţialităţii,conform legiiB Dar legile sunt apanaul factorului de putere, parlament şi guvern
'propunere legislativă şi ordonanţă de urgenţă), care procedea%ă de multe ori prin
comandă, fără reflecţie 've%i legea salari%ării cadrelor didactice votată &n unanimitate
&n parlament, de care s#au de%is aproape toţi votanţii). Desigur că &ntr#un stat
poliţienesc nu contea%ă po%iţia specialiştilor, ustiţia oarbă şi inamovibilă fiind
suficientă sieşi şi torţionarilor. 5retindem, totuşi, că suntem stat de drept '&n care
legile sunt &ncălcate de tocmai cei chemaţi să le pună &n aplicare sau să veghe%e la
respectarea lor fărădelegile oamenilor legiiB). ;um ar privi această situaţie un
repre%entant al eticii deontologice şi cum ar privi#o un repre%entant al
consecinţialismului
8/16/2019 Deontologie tema I.doc
19/19
Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica
Cu aceste constatări, +om trece la anali%a modalităţilor de construcţie a unei
paradigme profesionale, nu !nainte de a face c'te+a :udecăţi e+aluati+e asupra
caracteristicilor eticii contemporane, respecti+ asupra tendinţelor eticii aplicate.
Te#e 0e(%& e!'"&'%e$
1. Etică, morală şi deontologie profesională – delimitări conceptuale
2. "tabiliţi deosebirile dintre eticile teleologice şi cele deontologice
3. Caracteri%aţi pe scurt eticile teleologice
(. Caracteri%aţi #edonismul
*. Caracteri%aţi eudemonismul raţional. "pecificul deontologiei ?antiene
-. Caracteri%aţi contractualismul etic
. "pecificul eticilor fenomenologice
4. Caracteristici ale deontologiei contemporane