Tabel Comparativ
description
Transcript of Tabel Comparativ
Trasaturi
Palo Alto
Chicago
Columbia (Empirica)
Toronto
Frankfurt
O scoala ignorata
- contrapondere la curentul
psihanalist
- problema cvasi-
imposibilitatii de a crea
cercetari empirice care sa
poata valida o asemenea
teorie
William I. Thomas si
Florian W. Znaniecki –
"The Polish
Peasant in Europe and
America"
Primele tematici serios
abordate:
grupul primar
structura familiei si
sistemul de clase din
mediul rural
mediul social si economic
comportamentul religios
fenomenele de
dezorganizare si de
reorganizare ale societatii
disolutia solidaritatii
familiale
Patru tipuri de preocupari:
•Analiza propagandei
•Studiul opiniei publice
•Psihologia sociala
•Cercetarea de piata
HAROLD INNIS
Formatie economica
(interesat de istoria
economiei)
Mijloacele de comunicare in
istoria civilizatiilor si a
imperiilor => istorie e
civilizatiei prin prisma
mijloacelor de comunicare
Cercetarea administrativa
(obiectiva)
- Cine sunt cei care sunt
expusi mesajelor media?
- Care le sunt preferintele?
- Care sunt efectele asupra
lor, ca urmare a unor
modalitati diferite de
prezentare a mesajului?
- Cum pot fi demonstrate
stiintific si masurate aceste
efecte?
Respingerea ideeii ca
terapia ar trebui sa insemne
scoaterea individului din
mediul sau social, tratarea
acestuia, apoi reinsertia in
mediul social
ROBERT EZRA PARK
Contributii importante:
– Analize ale opiniei publice
– Definitii ale stirilor
– Distinctia
masa/multime/public
– Functiile comunicarii
– Anticipeaza teorii de mai
tarziu: fluxul comunicarii in
doua trepte, agenda setting,
gatekeeping, newsworthiness
• Paul Lazarsfeld descopera
rolul grupului si al liderilor de
opinie in medierea mesajului
transmis prin mass media;
• Harold Lasswell defineste
elementele fundamentale ale
procesului de comunicare,
sugerand inclusiv o
modalitate de organizare a
cercetarilor de profil, expune
functiile mass media, studiaza
propaganda;
Imperiile si Comunicarea
Mijloacele de comunicare se
coreleaza cu
1. Timpul
2. Spatiul
Timpul: argila, pergamentul
si piatra => descentralizare
(time- biased)
Cercetarea critica
(interpretativa)
- Cum sunt organizate si
controlate institutiile media?
- Care sunt consecintele
presiunii exercitate asupra
institutiilor media, ca urmare
a tendintei spre centralizare,
standardizare si
comercializare?
• Carl Hovland aduce in
centrul atentiei persuasiunea,
transformand aceasta tema
intr-o preocupare permanenta
a teoriei comunicarii;
• Kurt Lewin plaseaza
grupul in inima proceselor de
comunicare, studiaza modul
in care se propaga influenta in
cadrul grupurilor si le acorda
acestora rolul primordial in
schimbarea sociala.
Spatiul: papirusul si hartia
(distruse usor; usor
transportabile) =>
centralizare (space-biased)
Imperiile care au beneficiat
de mjloace space-biased –
papirus si hartie –> formula
centralizata dar cu institutii
autonome
Imperiile care au dispus de
mijloace de comunicare time-
biased –> structuri
descentralizate dar cu
institutii organizate ierarhic
- Constituie aceste tendinte,
chiar daca „mascate”, o
amenintare la adresa
valorilor umaniste?
- Cum este modelat procesul
de comunicare de catre
factorii de natura politica,
legislativa, economica si
institutionala?
GREGORY BATESON
Campuri de cercetare:
- antropologia
- terapia familuala
Opera de referinta: "Steps
To An Ecology of Mind" ->
dubla constrangere
Publicul si multimea nu
reprezinta grupuri organizate
din punct de vedere formal, ci
„faze preliminare” in
procesul de formare a
grupului, perioade tranzitorii
de-a lungul carora indivizii se
elibereaza de vechile legaturi
pentru a crea altele noi;
ambelor le lipseste constiinta
de sine ca sunt grupuri
Multimea nu este o hoarda
care haladuieste, ci o
caracterizeaza atentia comuna
generata de un eveniment
important, de un fenomen.
PAUL LAZARSFELD
Teoria fluxului comunicarii
in doua trepte
Mecanismul votului
Indexul Predispozitiilor
Politice
Liderii de opinie
Efectelecampaniei:
activare
intarire
convertire
Timp / Spatiu
time-biased media
– evolutia istorica a unei
societati
– traditia, continuitatea,
evolutia graduala
– invatamintele care ne vin
din istorie
space-biased media
– favorizeaza expansiunea
teritoriala, geografica,
spatiala
– diminuarea si diluarea
traditiilor
Pericolul specializarii:
dezechilibru => prabusire
WALTER BENJAMIN
- arta si-a pierdut „aura”
specifica, exprimata prin
doua caracteristici esentiale:
unicitatea si distanta =>
multiplicarea le suspenda =>
fenomen de masa
- Receptarea ca divertisment
(fata de receptarea ca forma
de concentrare); totusi: o
persoana isi poate forma
deprinderi
Gestaltismul: sf. sec. XIX;
Reprezentanti: Christian von
Ehrenfels, Max Wertheimer,
Wolfgang Köhler, Kurt
Koffka si Kurt Lewin.
Gestalt = o forma structurata
Efectul gestaltist se refera la
capacitatea de a crea si de a
recunoaste figuri si forme ale
simturilor noastre, in special
ale simtului vizual care
recunoaste figuri si forme
intregi, si nu o colectie de
linii drepte si curbe.
Publicul articuleaza
impulsurile, interesele
individuale
Opinia publica = o opinie
sau o atitudine care este
exterioara individului si care
este privita ca având o
existenta obiectiva
Public vs. Multime
• Multime: participarea
presupune „capacitatea de
simtire si de empatie; in
interiorul multimii exista si
control, dar numai ca un
fenomen psihologic; individul
resimte vointa colectiva ca
fiind propria sa traire
• Publicul: abilitatea de a
gândi si de a rationa impreuna
cu alti membri; in interiorul
publicului, sunt exprimate
critici, opiniile sunt divizate,
iar atunci când publicul
inceteaza de a mai fi critic, se
dizolva sau se transforma in
multime.
HAROLD LASSWELL
Formula lui Lasswell:
cine?,
ce?,
prin ce canal?,
cui?,
cu ce efect?
Analiza propagandei
Analiza de continut
Functiile media
– de supraveghere a lumii, cu
scopul de a relata
evenimentele care au loc;
– de interpretare a intelesului
acestor evenimente;
– de socializare
The Bias of Communication
Societatea contemporana:
neliniste => „bias-ul
civilizatiei moderne datorita
ziarului si radio-ului”
Un nou tip de monopol:
structurile care organizeaza
activitatea de publicitate
Schimbarea formatelor, a
continutului etc. => centrare
pe entertainment.
Ideologie, hegemonie,
dominatie
Ideologia desemneaza ideile
si reprezentarile dominante
ale unui moment istoric
Marxismul => reliefarea
continutului social si politic
al ideologiilor.
Hegemonia = consensul in
cadrul lidership-ului.
“Notiunea de hegemonie se
refera la o forma speciala de
dominatie. O dominatie care
nu mai este bazata doar pe
forta, pe instrumentele de
constrangere. intelectual si
moral”.
Teoria sistemelor
- un camp interdisciplinar de
cercetare care studiaza natura
sistemelor complexe in
natura, in societate si in
stiinta
Sistemele tind invariabil spre
forme de echilibru. (sisteme
homeostatice) => teoria de la
Palo Alto
Functiile presei
Presa imigrantilor exercita o
putere asupra cititorilor sai
care cu greu poate fi egalata
de cea a jurnalelor mai
pretentioase; faciliteaza
adaptarea, integrarea in
mediul american
Functiile ziarului modern:
cea de socializare, de
transmitere a traditiei
culturale, cea de agent de
integrare
Functia de a monitoriza in
permanenta ceea ce se
intâmpla in mediul
inconjurator, orientând
indivizii intre ei si catre
lumea reala functia de
divertisment
CARL HOVLAND
„Why We Fight“
MARSHALL McLUHAN
1959: director al proiectului
mijloacelor de comunicare de
pe langa National Association
of Educational Broadcasters
si United States Office of
Education
Industria Culturala
• Industrializarea culturii –
imperative comerciale
• standardizarea - se explica
prin aria de adresabilitate
foarte larga (nevoile
consumatorilor)
• Schematismul – primul
serviciu catre client
(diferentiere mecanica a
publicului) => dispare efortul
de intelegere a semnificatiei,
propriu “consumului cultural
autentic”
PAUL WATZLAWICK
- preocupari pentru filozofia
limbajului, in special
analist jungian
Paul Watzlawick, John
Weakland si Richard Fisch
creeaza Centrul de terapie de
scurta durata (Brief Therapy
Center)
Scopul stirilor
Scopul principal al stirilor
nu este atât de a informa,
cât de a orienta publicul, de
a-i atrage atentia cu privire la
ce se intampla, fara ca
reporterul sa depuna efort
pentru a intepreta
evenimentele, cu exceptia
situatiei in care vrea sa le faca
inteligibile si mai interesante.
KURT LEWIN
1. pledeaza pentru
abordarea empirica,
experimentala a
fenomenelor psihosociale,
subliniind ca esenta stiintei –
inclusiv a stiintelor sociale –
consta in articularea teoriilor
care pot fi testate empiric;
Doua Revolutii. Trei epoci.
• trei mari epoci istorice
– Epoca oralitatii, dominata
de conversatie ca mijloc
propriu zis de comunicare
(auzul dominat + toate
simturile implicate)
– Cultura scrisa (vazul
dominant + celelalte simturi –
secundare)
Pretul masificarii operei
de arta
• Distinctia clasica: high art /
low art
• Industria culturala a pus
capat dihotomiei high art/
low art
• Prin reproducere, opera de
arta pare ca se apropie de
consumator: in realitate, ea
devine o banala „marfa”, un
simplu bun de consum
2. aduce in centrul atentiei
grupul, plasandu-l in inima
proceselor de comunicaresi a
teoriilor despre comunicare;
3. face cercetare aplicata
pentru a intelege procesele de
comunicare, modul cumse
propaga influentain cadrul
grupurilor.
– Aparitia electricitatii si a
tehnologiilor (o reorchestrare
a simturilor <=>
epoca oralitatii )
• doua revolutii tehnologice
majore:
– cea a inventarii tiparului
– cea a electricitatii
Imaginea despre realitate
Cea mai periculoasa dintre
toate iluziile este aceea de a
crede ca nu exista decat o
singura realitate.
Constructivismul - inventam
realitatea pe care credem ca o
descoperim
Opinia Publica
„Opinia publica nu este
opinia tuturor, nici macar a
majoritatii persoanelor care
compun publicul, nu este
niciodata opinia cuiva anume,
ci reprezinta tendinta generala
a publicului in ansamblu"
WILBUR SCHRAMM
parinte:
rol => „infrastructura
academica si de cercetare“
Tehnologia - extensie a
fiintei umane
• tehnologia in general este
o extensie a omului (ex:
topor, microscop, luneta etc.)
• tehnologia
comunicationala este prin
excelenta o extensie a mintii
umane
JURGEN HABERMAS
- asistentul lui Adorno
- Doua carti fundamentale:
Sfera publica si
transformarea ei
structurala (1962);
Teoria actiunii
comunicative (1981)
Redundanta (sau
constrangerea), din punct de
vedere semantic si sintactic,
consta in cunostintele noastre
anterioare despre lume in
sensul cel mai larg al
termenului. (jocul)
Interactionismul simbolic
- intelesul reprezinta o
problema de negociere;
intelesurile diferite au luat
nastere in urma unor
experiente diferite ale
persoanelor implicate;
Tipologii ale efectelor
1.efecte cognitive (asupra
gandirii, a procesului de
invatare sau de formare a
schemelor cognitive si a
stereotipurilor), efecte
comportamentale (asupra
comportamentului), efecte
afective (asupra emotiilor si
atitudinilor);
Media si extensiile omului
• trecerea de la cultura scrisa
la cultura media electronica:
extinderea sistemului nervos
central
=> Rearmonizarea
simturilor: afirmarea
integrala a fiintei
Sfera Publica
• Sfera publica s-a constituit
ca o contrapondere la
puterea statului
• Formarea publicului specific
sferei publice burgheze =>
largire a tematicii dezbaterii
publice => o recuperare a
domeniului politic
Metacomunicarea presupune
a comunica despre
comunicare, un discurs
despre comunicare (analogia
cu matematica)
O axiomatica a comunicarii
Watzlawick, Paul, Beavin
Bavelas, Janet, Jackson, Don
D. (5 trasaturi)
1) Imposibilitatea de a nu
comunica (sau „Nu putem sa
nu comunicam”)
nu exista non-comportament,
comportamentul nu are
contrariu
2) Nivelurile comunicarii:
continut si relatie (sau
„Orice comunicare comporta
doua aspecte: continutul si
relatia, astfel incat cel de al
doilea il inglobeaza pe primul
si prin urmare este o
metacomunicare.”)
- intelesul nu este static si
universal, ci este creat
(emergent), in unele cazuri,
produsul unei negocieri
continue
Premisele aflate la baza
acestei orientari (Blumer)
- oamenii actioneaza asupra
lucrurilor pe baza
intelesurilor pe care aceste
lucruri le au pentru ei;
- intelesul lucrurilor este
derivat, se naste in urma
interactiunilor sociale pe care
o persoana le are cu celelalte;
- aceste intelesuri sunt
manipulate sau modificate
printr-un proces de
intepretare
2.efecte directe sau efecte
conditionate (conditionate de
o anumita trasatura a
audientei, cu rol de mediere –
categorii si relatii sociale,
apartenenta de grup, diferente
inviduale);
3.efecte imediate, efecte de
lunga durata sau efecte care
se inregistreaza cu
intarziere;
4.efecte izolate/separate sau
efecte cumulate;
5.efecte manifeste sau efecte
latente;
6. efecte centrale
(inregistrate ca urmare a
unui continut mediatic
explicit, a mesajului ca atare)
sau efecte periferice
(inregistrate ca urmare a unor
indicii periferice – frecventa
de difuzare, marimea si
pozitia articolului, incadrarea
unei relatari intr-o anumita
schema dominanta);
7.efecte la nivel micro
(individual) sau la nivel
macro (social, institutional
sau cultural);
The Medium is the Message
• nu anuleaza “continutul”,
dar ii atribuie un rol
secundar:
„Continutul oricarui mijloc
are cam tot atata importanta
cat modelul imprimat pe
carcasa unei bombe atomice”
Medii calde / Medii reci
• Criterii
– high sau low definition
High: ofera detalii
(cald) => nu presupune
participare
Low: nu ofera detalii
(rece) => participare
– se adreseaza
mai multor simturi:
medii reci (ex. TV)
=> participare
unui simt: medii calde
(ex. Fotografia,
filmul) => fara
participare
• Caldul impune pasivitate
• Ipostaza clasica a mijlocului
„rece” este conversatia
• Publicul devine permeabil
la largire, la imbogatire si
diversificare
Transformarile Opiniei
Publice
• Degradarea opiniei
publice
• Sfera publica a
capitalismului tarziu ->
publicul se dezintegreaza, nu
mai este critic, nu mai este
responsabil; orientat spre
consum
• Opinia publica nu mai este
rezultatul unui proces de
dezbatere, ci “un produs al
procesului de comunicare cu
masele”
• Presa devine un gen de usa
prin care intra in spatiul
public “interese private
privilegiate”
Actiunea comunicativa
Actiunea comunicativa =
actiunea cooperanta a
indivizilor bazata pe
deliberare si argumentare
Marcile relatiei (intotdeauna
o metacomunicare) pot fi:
-verbale („am glumit” sau
„este un ordin”)
-paraverbale (tonul sau
intonatia care sugereaza, de
exemplu, un ordin, o
rugaminte etc.)
-nonverbale (fizionomia,
gesturile, postura etc.).
8.efecte datorate
continutului/mesajului
media („suntem ceea ce
vizionam”) sau efecte
datorate utilizarii media ca
atare sau sistemului media in
ansamblu, independent de
continut;
9.efecte de schimbare sau
efecte de consolidare/
stabilizare;
10. efecte centrifuge (in
sensul dispersarii,
fragmentarii) sau efecte
centripete (realizarea unitatii
sociale si culturale,
consolidarea legaturilor si a
mecanismelor de control);
11. efecte dorite/
intentionate:
Contributiile lui McLuhan
• The medium is the
message
(intelegerea“determinismului
” tehnologic)
• Distinctia medii calde /
medii rec
• Detribalizare /
Retribalizare
• Anticipeaza globalizarea:
“satul global” (“o familie
omeneasca prinsa intr-o
membrana universala”)
Limba indeplineste trei
functii:
1. a reproducerii culturale sau
a prezentualizarii traditiilor
2. a integrarii sociale sau a
coordonarii planurilor a
diferiti actori in interactiunea
sociala (teoria actiunii
comunicative)
3. a socializarii sau a
interpretarii culturale a
nevoilor
3) Punctuatia secventei de
comunicare (sau „Natura
unei relatii depinde de
punctuatia secventelor de
comunicare intre parteneri.”)
se refera la secventele
schimbului:
–stimul
–repozitionare
–raspuns
CHARLES HORTON
COOLEY
Printre primii sociologi care
au vorbit de grupul primar:
“acele grupuri caracterizate
de relatii de cooperare si de
asociere strânse, fata-in-fata:
familia, prietenii de joaca,
vecinii”
JOSEPH KLAPPER
Comunicarea de masa nu
reprezinta cauza necesara si
suficienta pentru
producerea efectelor; mai
degraba, ea actioneaza intre si
prin intermediul unui
manunchi de factori si de
influente cu rol de mediere
Orientarea pe succes:
• Succesul celui care a
initiat-o; scopuri egoiste;
dezavantajeaza partenerii;
acceptata in lipsa de
alternative mai bune => side
effects
4) Comunicarea digitala si
comunicarea analogica (sau
„Fiintele umane se servesc de
doua modele de comunicare:
digital si analogic.
Limbajul digital poseda o
sintaxa logica foarte
complexa si foarte comoda,
dar este lipsit de o semantica
adecvata relatiei.
Pe de alta parte limbajul
analogic poseda semantica,
dar nu si sintaxa
corespunzatoare unei definiri
non-echivoce a naturii
relatiilor.”)
Sinele oglinda: (engl.
looking-glass self): o
proiectie individuala dar nu a
propriului sine, ci a ceea ce
ne imaginam ca altii cred
„I am what I think you think I
am”
Eficienta media – influentata
de: organizarea mesajului,
natura sursei sau a mijlocului
de comunicare, climatul
existent al opiniei publice etc
Orientarea pe intelegere:
• Implica o colaborare;
parteneri egali, acord
neconstrans; acte care
urmaresc intelegerea
Pretentii de validitate a
actiunii comunicative:
1. ca declaratia facuta este
adevarata ( sau ca
presupozitiile existentiale ale
continutului propozitional
mentionat sunt, in fapt,
satisfacute); (de adevar)
2. ca actul de vorbire este
corect raportat la un
context normativ existent (sau
ca respectivul context
normativ pe care trebuie
sa-l respecte este el insusi
legitim) (de legitimitate)
5) Interactiune simetrica si
interactiune complementara (sau „Orice schimb
comunicational este simetric
sau complementar, dupa cum
se bazeaza pe egalitate sau pe
diferenta.”)
conceptul de schismogeneza
propus de Gregory Bateson
GEORGE HERBERT
MEAD
abordare evolutionista
„ceea ce diferentiaza fiinta
umana in raport cu toate
fiintele vii este capacitatea de
a mânui simboluri,
capacitatea de a simboliza”
LAZARSFELD SI
MERTON
Functiile media:
1. Mass media confera
status persoanelor, grupurilor
si ideilor, sporesc importanta,
vizibilitatea sociala a
acestora, indiferent daca
relatarile sunt pozitive sau
negative;
3. ca intentia declarata de
vorbitor este sincera,
urmareste ceea ce afirma.
(de sinceritate)
• Doua tipuri de
interactiune
– Similara (colegi, prieteni)
– Complementara (medic-
pacient; student-profesor; sef-
subordonat)
2. Mass media consolideaza
normele sociale (atenueaza
decalajul dintre atitudinile
private si moralitatea publica)
3. Mass media actioneaza ca
un narcotic asupra
audientelor (disfunctia de
narcotizare), transforma
audienta intr-o masa inerta,
apatica, tocmai prin faptul ca
pun la dispozitie cantitati
enorme de informatie
Catre o pragmatica
universala
Austin – teoria actelor de
limbaj:
1. Acte locutionare
2. Acte ilocutionare
3. Acte perlocutionare
Habermas: a spune ceva, a
actiona spunand ceva, a
prilejui ceva prin insusi faptul
ca actionezi spunand ceva
Actiunea comunicativa:
toate interactiunile in care cei
implicati isi coordoneaza
planurile individuale exclusiv
pe baza acordului realizat pe
baza de dialog.
Comunicarea paradoxala
Paradoxul= contradictie la
care se ajunge in urma unei
deductii corecte pornind de la
premise „consistente” (se
exclud sofismele)
Trei tipuri de paradoxuri:
- paradoxurile logice (sau
antinomiile)
- definitiile paradoxale (sau
antinomiile semantice)
- paradoxurile pragmatice
(sau injonctiunile si
previziunile paradoxale)
Societatea
La baza societatii se afla,
potrivit lui Mead, cooperarea
membrilor sai, fara de care
societatea nu s-ar putea
mentine.
• Societatea este formata din
indivizi care interactioneaza
• Cooperarea umana
presupune intelegerea
intentiilor celuilalt
Trei conditii ca efectele
mass media sa fie marcante:
– conditia de monopol
(fara “contrapropaganda”)
– conditia de consolidare
(preexistenta unor tendinte)
– conditia de consonanta
(media sunt in consonanta cu
discutiile fata in fata)
Teoria dublei constrangeri
Dubla constrangere = o
situatie de tip paradoxal in
care individul se simte prins
fara sansa de a putea iesi in
vreun fel.
Critica ideilor de la Palo
Alto
• sisteme teoretice construite
post-factum, pornind de la
rezultatele practicii=> o
stiinta a singularului
• inconsistenta si lipsa de
sistematizare a referintelor ce
se regasesc in cartile de
referinta ale grupului
•argumentul observatorului
dotat cu o capacitate de
observatie si perceptie care
nu induce distorsiune,
prezumtie indeobste criticata
astazi
Sinele
Nu ne nastem cu un sine iar
sinele nu se dezvolta
instinctiv. El se formeaza in
cadrul unui proces social
de interactiune cu ceilalti.
Corpul nu este totuna cu
sinele, ci devine inzestrat cu
sine in momentul in care si-a
dezvoltat o judecata in
contextul experientei sociale
Critica Empirismului
Critici “externe”:
- la adresa principiilor
pozitivismului
• Critici “interne”:
– Lipsa de intrebari mai
generale si incomode:
ex: incotro se indreapta
institutiile?
– Lipsa adancimii ontologice.
Nu se raspunde la
intrebari de tipul “de ce”
– Refuza sa paseasca pe
taramul intelesului
Faze ale formarii sinelui
Faza de joaca =>
secventialitate
Etapa jocului =>
aparitia unui “altul”
Trecerea la “un altul
generalizat” =>
cerinte, norme de
comportament
Teorii Cadru
1) Cognitia Sociala
2) Cultivarea
3) Difuzarea inovatiei
Componentele sinelui
“I” = latura impulsiva,
neorganizata, imprevizibila a
persoanei
“me” = latura sociala care
constrânge si orienteaza
comportamentul
1) Cognitia sociala
– Triada: comportamentul,
factorii cognitivi si alti factori
personali, si evenimentele din
mediul exterior,
interactioneaza si se
determina unii pe altii
– Imitarea
comportamentelor violente:
depinde de o multitudine de
factori
– Mecanismul prin care
oamenii dobandesc noi
forme de comportament
Judecata
= procesul de interactiune,
de conversatie cu sine insusi
• Conversatie cu sine (se tine
cont de parerile celorlalti)
=> anticipare a cursului
actiunii pe care intentioneaza
sa o realizeze
• Gândirea presupune
existenta unui actor
constient de sine, care amâna
raspunsul pentru a putea
evalua raspunsurile probabile
ale celorlalti.
Etape ale modelarii:
- observarea
- identificarea cu modelul
- concluzia ca acel
comportament este
functional
- reproducerea comport.
- usurarea
- consolidarea
2) Cultivarea
=> efectul subtil si gradual
al mass media (pe termen
lung)
Televiziunea =„vehiculul
major al participarii
culturale” => uniformitate a
conceptiilor si rezistenta la
schimbare
Rezonanta => efect mai
mare
Rolul limbajului
Limbajul are rolul de a fixa
intelesul simbolurilor si de a
facilita comunicarea.
Chiar atunci când este folosit
pentru dialogul interior al
persoanei cu ea insasi,
limbajul isi mentine
caracterul social, reprezinta o
modalitate de a activa in
individ atitudinile, rolurile,
simbolurile presupuse de
activitatea sociala comuna.
3) Difuzarea inovatiei
- in etapa de cunoastere,
individul este supus unei
campanii de informare
despre existenta inovatiei.
- in etapa de persuasiune,
individul isi formeaza o
atitudine favorabila sau
nefavorabila fata de inovatie.
-urmeaza decizia, cand
individul participa la actiuni
care il pun in situatia de a lua
decizia privind adoptarea sau
respingerea inovatiei
- in ultima etapa, adoptia,
individul cauta confirmari ale
deciziei luate si, in functie de
experienta directa cu
inovatia, fie o foloseste
in continuare, fie o
abandoneaza.
O paradigma inca
dominanta
• Din nevoi economice
• Din nevoia de rigurozitate
(cuantificare)
• Din nevoia de rezultate
utile, aplicabile
• Eliminarea surselor de
ne(pre-)stiinta:
intuitia, speculatia, deductia,
traditia, simtul comun,
experienta personala,
autoritatea/ prestigiul,
miturile si ingrijorarile
opiniei publice