ROMMETO REEVATTIARE

editatd de

lan F.Vll. BECKETT

edituraMiidecf,rfi

Bucuresti - 20j6

Isnmel

S;word Militaryrights reserved

romana

Beckett.l6

Cuprins

Lista contributorilor ...VII

lntroducere-IanF.W. Beckett. ...........1

Capitolul Unu

Capitolul Doi

Capitolul Trei

Capitolul Patru

Capitolul Cinci

Capitolul $ase

Rommel qi ascensiunea naziqtilorAlaric Searle.. ...-..........7

Rommel qi anul 1940Claus Telp.. .....30

Rommel in deqert: 1941

Niall Bam. ...........60

Rommel in deqert: 1942Niall Barr. ... ..... ..........81

Rommel in NormandiaPeter Lieb. .........113

Rommel qi complotul din 20Iuhe 1944Russell A. Hart. ...137

Capitolul $apte Rommel ca simbolMarkConnelly... .........157

Bibliografie...... ...180

Index. ............181

Rommel: o reevaluare

CAPITOLUL UNUin principalrucesorul luiifiind implicatI frst rechematfmmel a fostiulni militar la

r{Fltlntului s6u,hcinsd din

E * spunea. Aqah atentat a

Speidel, qefulCrestapo-ul cd

in stabilirealcrvolumul sd sei rimbolice a luiiRommel, forfaIt & puternice,

icqilicapunctelela acest

reevaluaf', inSphere Books,

Si Caporetto,

hnel: Campania

Rommel qi ascensiuneanazistilorAlaric Searle

loria obsesivd pe care Erwin Rommel a atras-o in MareaBritanie qi SUA este, din multe puncte de vedere, unfenomen straniu: la urma urmelor, Rommel a eguat in cele:ampanii ale sale in al Doilea Rdzboi Mondial. in deqertuldoud mari campanii ale sale in al Doilea Rdzboi Mondial.

vestic a fost atras in lupte de uzlrd, sacrificdnd structura principa^Iia tancurilor sale, ceea ce a stat labaza infrdngerii Afrika Korps.lnNormandia a lipsit de pe front intr-un moment crucial, aqa cd r[spunsulla debarcarea Alialilor a fost prea lent pentru a obline nu mai multdecdt un succes limitat. Asta nu a impiedicat, totuqi, sd aparb un qir debiografii exuberante qi adesea deloc critice, fbcdnd apologia virtulilorlui Rommel ca maestru de manevre qi comandant qi, cel pufin printrerdnduri, un om mai pulin viciat de nazism decdt ceilalli camarazigeneralir. Memorii scrise de generali germani in anii '50, care ofereaudescrieri ale abilitilii qi stilului de a comanda al lui Rommel, pdreausd aducd dovezi care sd suslind imaginea care deja incepuse sd prinddcontur in mintea poporului britanic.2

Totuqi, dupd rSzboi, un general german a oferit - cel pufin inprivat o perspectivd foarte diferit[ asupra capacitililor,,generaluluipoporului". Conform General der Panzertruppe Leo Geyr vonSchw.eppenburg, comandantul Panzergruppe West in Normandiain ziua Z, Guderian ii era superior lui Rommel din punct de vedereintelectual.3 Mai mult, scriindu-i unui camarad general de tancuriin 1960, a argumentat faptul cd Rommel a fost ridicat in sldvi decdtre britanici pentru a muqamaliza propria performan![ militardslabd din primii ani de rdzboi. De fapt, a considerat cb in{elegereaopera{ionald a mareqalului privind apdrarea Normandiei a fost evident

Rommel: o reevaluetre

gregitd.4 Acestea au fost puncte fundamentale pentru criticd. Lds6ndla o parte semnele de intrebare asupra abilit{ilor lui Rommel la niveloperalional Ei strategic, acuza\ia cd britanicii au construit artificialreputalia lui Rommel are un element esen{ial de adev[r. A fost, ftrdindoiald, convenabil ?n Marea Britanie a anilor '50 s[ fie explicateperformanlele mediocre de pe cdmpul de luptd din degertul vestic in1941 ;i 1942 prin referirile infldcdrate la ,,Vulpea Deqertului". Dar amai^existat un,,element strategic" in miful lui Rommel.

In Marea Britanie, la finalul primei pd\i a anului 1950, cercurilepolitice conseryatoare, ofi1eri militari qi oficiali ai serviciilor secreteau ajuns la concluzia cd o contribulie a apdrdrii vest-germane ar finecesard pentru a contrabalansa superioritatea numericd a armateisovietice in Europa Central6. Dar informafiile despre culpabilitateageneralilor germani in crimele celui de-al Treilea Reich incdaddug6ndu-se, nu in ultimul r0nd prin procesul britanic pentru crimede rdzboi de la Hamburg impotriva mareqalului Erich von Manstein,care tocmai se terminase in decembrie 1949.5 Generalii germaniaveau nevoie de o imbundt[lire a imaginii, incazulin care ar fi existatvreo speranfb a reinarmdrii Germaniei. Unul dintre primii care aucontribuit la chemarea pentru fondarea forlelor armate vest-germane,gi care a sprijinit, de asemenea, revizuirea condamnirii lui Manstein,a fost jurnalistul qi istoricul Basil Liddell Hart.6 Acesta a publicat in1948 prima carte care explica rdzboiul gi ascensiunea nazismului dinperspectiva generalilor germani, numit[ Cealaltd parte a dealului.Aceastd carte r-a dedicat un capitol lui Rommel, care a fost infrligatca un intrus dincauza lipsei pregdtirii pentru Statul-Major. Adbugiri laacest capitol in a doua edigie, publicat[ in 1951, aratdcdqi Liddel Harta avut un rol in crearea mitului din jurul lui Rommel.T

,,Mitul Rommel" a fost cimentat prin interes propriu mufual qicooperare intre fogtii generali germani qi britanici. Unul dintre rezultatea fostbiografia lui Rommel scrisd de DesmondYoung, publicatdpentruprima datd in 1950. Young a colaborat cu cdteva persoane care i-au fostapropiate lui Rommel, printre care Hans Speidel, care a scris propriilememorii despre campania din Normandia, vice-amiralul FriedrichRuge qi primarul stuttgart-ului din perioada rdzboiului, Karl Strcirin.De asemenea, generali britanici, ca maregalul Sir claude Auchinleck,mareqalul Earl wavell qi sir Richard o'connor, au sus{inut proiectul,aqa cum au fEcut gi scriitorii militari pro-reinarmare Basil Liddell Hart

gi general-mainuafostosrmoment ce gea celui de al lconform corerSpeidel qi-a ar

Rommel in,,eCeea ce l-i

rdzbor a fost {in atentatul crHitler, ducdncTreilea ReichYoung sugeradorea sd vaddin general apcHimmler qi J<

Goebbels i-aintrat in contreste subliniatdar nu era unratunci aceastacare au scristimpul rdzbotinterbelice, a<

fald de al Treilucrdrile apdnDavid Irving r

Prin urmacomandantulumai mare reacdintre motiveica ,,bunul ge

pentru a serviin interpretarela Rommel c

considerare cistoricd adecvristoricilor germai revelatoar

criticd. L[sdndi nmmel la nivelmuit artificial

A fost, flrdri fie explicate

acscrerl vestic ini". Dar a

i 1950, cercurilesviciilor secrete

arfiici a armateiculpabilitatea

Reich incdic pentru crimevon Manstein,

11 gelmanlcrre ar fi existatpnrlxl care au] Yest-germans,ii lui Manstein,

a publicat innazismului din

Nte a dealului.a fost infbfiqatir.Ad[ugiri la

cigi Liddel Hart

popiu mutual qidintre rezultate

prblicat[penkucare i-au fost

a scris propriileiralul Friedrichi, Karl Str6lin.

Auchinleck,wginut proiectul,Basil Liddell Hart

Rommel: o reevaluqre

qi general-maiorul J. F. C. Fuller.s Creareaunui mitin jurul lui Rommelnu a fost o sarcinl dificild in nou fondata Republicd Federald, dinmoment ce generalul fusese transformat intr-o imagine de propagand[a celui de al Treilea Reich in timpul rdzboiului. intr-adevdr, din nou,conform corespodenlei private a lui Geyr von Schweppenburg, HansSpeidel qi-a anunlat la ?nceputullui 1946 intenfia de a-l transforma peRommel in,,eroul poporului german".e

Ceea ce l-a fbcut at6t de atrdgdtor pe Rommel in perioada de dup[rdzboi a fost faptul cd sinuciderea sa fo\atd", din cauza implicdrii salein atentatul cu bombd din 1944,I-a transformat intr-o ,,victimd" a luiHitleq ducdnd la ipoteza c[ nu ar fi fost un susfinbtor al celui de alTreilea Reich. Scurful capitol despre perioada interbelicd oferit deYoung sugera cb Rommel avea un interes scdzut pentru politicd; nu-qidorea sd vadd incd un rdzboi, nu avea conexiuni reale cu naziEtii qi erain general apolitic. A fost consemnat faptul cd s-a intdlnit cu HeinrichHimmler qi Joseph Goebbels in 1935; l-a displdcut pe Himmler, darGoebbels i-a fbcut o impresie bund. Abia tdrzitt in 1938 Rommel aintrat in contact mai apropiat cu Hitler. De-a lungul acestui capitoleste subliniat un mesaj: Rommel a servit regimul nafional socialist,dar nu era unul de-al 1or, nu i-a susfinut; gac[ a comis vreo greEeal5,atunci aceasta a fost naivitatea politicd.tO In timp ce majoritatea celorcare au scris despre Rommel s-au concentrat pe abuzurile sale dintimpul rdzboiului, acorddnd doar o atenlie superficiall carierei saleinterbelice, aceastb viziune generoasd asupra atitudinii lui Rommelfafd de al rreilea Reich nu a fost pusd sub semnul intrebdrii efectiv inlucrdrile apdrute dupd biografia lui Young, cu exceplia biografiei luiDavid Irving din 1977. .

Prin urmare, pentru a oferi o reevaluare serioasi a omului, acomandantului qi a mitului, este nevoie urgent sd se acorde o atenfiemai mare reacfiilor sale fafd de ascensiunea nafional socialiqtilor. Unuldintre motivele pentru care imaginea de lungd durat[ a lui Rommelca ,,bunul general german" - o imagine necesar6 confeclionatdpentru a servi reinarmdrii germane - a rezistat atdt de mult in spiritin interpretarea oferitd de Youngll a fost lipsa materialelor referitoarela Rommel din perioada interbelicd. Cu toate acestea, ludnd inconsiderare cariera sa din perioada interbelic6 dintr-o perspectivdistoricd adecvat[ qi folosind unele dintre cele mai recente cercetdri aleistoricilor germani, acum poate fi oferitd o interpretare mai bogatd Eimai revelatoare decdt cea a lui Desmond Young.

Rommel: o reevaluare

O predispozifie la nazism? inceputul carierei luiRommelo 1910-1921Pentru orice reevaluare a reac{iilor lui Erwin Rommel fa!6 de

ascensiunea lui Hitler gi a Partidului Nazist (NSDAP), problematrebuie luatd in considerare din mai multe unghiuri, primul dintreele fiind experien{a militard de la inceputul carierei. Natural, aceasta

trebuie sd inceapd cu armata cdreia i-a apar,tinut inainte de dispariliaArmatei Imperiale Germane, fiind inlocuitd cu armata Republicii de laWeimar, Reichsheer, pentru cd poate oferi primele indicafii ale oricdreipoten{iale predispozilii c[tre respingerea sau susfinerea miqcariinaziste. Experien{a sa din Primul R[zboi Mondial, pe care fronturi aluptat qi cum atrditcdderea Imperiului German qi a fo4elor armate qi

perioada revolu{iei qi a ascensiunii, ar putea, de asemenea, oferi maimulte indicii legate de reacliile sale ulterioate fa\d de statul nazist.

Detaliile de bazd ale carierei sale incipiente sunt bine cunoscute.

Ndscut la 15 noiembrie 1891 in Heidenheim, Wiirttemberg, Rommel

s-a inrolat in Regimentd 124 de Infanterie al Armatei ImperialeWtirttemberg la 19 iulie 1910. in martie lgll afosttrimis laKdniglicheKriegsschule in Danzig, apoi, la 27 ianuatie 1912, a fost avansat

locotenent.t2 Dacd se poate acorda vreo importanfd acestei introduceritimpurii in cariera militard, este faptul c[ Rommel a intrat in armaticdnd deja era un bdrbat tAndr Ei nu fusese trimis de familie la $coalade Cadefi in copildrie. A avut, cu alte cuvinte, timp destul sd asimilezevalorile viefii civile. Mai mult, degi a fost transferat relativ repede

la Danzig, el se inrolase inilial in Armata Imperiald Wiirttemberg,care avea o politicd militarb diferitd de a celorlalte armate imperialegermane. in timp ce exista o violare progresivd a metodelor Ei

procedurilor militare prusace inainte de 1914, Armata Wi.irttembergavea, de exemplu, o atitudine mult mai lipsiti de prejudecdf fat6 de

cei care nu doreau sd fac6 armata qi fa!1 de recrufii evrei.13 Cu altecuvinte, Rommel nu pare sd fi fost expus la influenle militare distinctenici de regiunea in care a crescut, nici de cultura militard a armatei incare s-a inrolat, nici de familia in care s-a ndscut (tatdl sdu era directorde qcoald).

Cum rdmine cu experienlele pe care le-a avut in Primul R[zboiMondial? Sunt aici indicii pentru a in{elege reacfiile sale de maitdrziu, ideile qi motivele? Inh-un articol important despre atitudineaofilerilor faJd de nafional-socialism, istoricul german Johannes Hiirter

a identificat patfafd de brutalitrMondial, ducdlMondial asuprutendinlele lor arsenza{ia cd opesusceptibili fafifazafinaldaMtera necesar; qii-au determinatexterne a lui Hifi putut insemn:pentru dorinfa r

nalional-socialitdrziufald de oqare originile tnau spus puline <

Evident, Rovest, similar cel1914 gi, de la fiHilsen Ridge, ir1916 pdnd la ftintoarce pentruRomdnia pentruaugust p0nd inprea scurtd inasupra lui poatecI Rommel a figermanii au ob!sa sosire, Bucura doua campaniAqadar, aceste s

de superioritateface mai deschir

Un alt elemea fost colapsul fiaici este faptul1918, de la 11

4

Ti:

10

lui

Rommel: o reevaluare

a identificat patru caracteristici care au desensibilizat liderii germanifald de brutalitatea ;i suferinfa din timpul celui de al Doilea RdzboiMondial, ducdnd inapoi in timp pand la influenfa primului RdzboiMondial asupra perspectivei qi gdndirii lor militare: in primul r6nd,tendinlele lor antisemite, antislavone gi antisocialiste; in a[ doilea rdnd,senz{ia cd operaliunile militare au fost radicalizate, ceea ce i-a fbcutsusceptibili fa![ de ideea cdrdzboiul total era necesar; in al treile ardnd,fazafinald a Marelui Rdzboi i-a incurajat s[ creadd c6 un stat totalitarera necesar; qi in al patrulea r0nd, consecinfele infrangerii din 191gi-au determinat sd fie impresionali de succesele iniliale ale politiciiexterne a lui Hitler.la Existb aici un posibil indicator c[tre ceea ce arfi putut insemna experien{ele lui Rommel din Primul Rdzboi Mondialpentru dorinfa sa ulterioard de a accepta mdcar o parte din aspectelena,tional-socialismului. In timp ce este evident cd accentul lui de maitdrziufald" de organizarea trupelor qi modul agresiv de a contraataca isiare originile in experienfa de pe fronturile italiene qi de vest, istoriciiau spus puline despre perioada petrecutd in Romdnia.

Evident, Rommel a alut experienla carnagiului de pe frontul devest, similar celorlalli ofileri, fiind la datorie in apropiere de verdun in1914 qi, de la finalul lui decembrie 1915 pAnd in octombrie 1916,laHilsen Ridge, in Munfii Vosgi, cu un batalion de munte. Din noiembrie1916 pdnd la inceputul lui iulie l9Ii, a fost trimis in Romdnia. Seintoarce pentru scurt timp la Hilsen Ridge, dar este trimis inapoi inRomdnia penku a conduce ofensiva de pe frontul muntelui coqna dinaugust pAnd in octombrie r9r7. rdeea c[ Rommel a stat o perioadiprea scurtd in Romdnia pentru a avea un impact pe termen lungasupra lui poate fi contestatd. ceea ce ar putea conta totuqi este faptulcE Rommel a fost prezent pe acest front exact in momenful in caregermanii au oblinut doud victorii importante: la scurt timp dupd primasa sosire, Bucureqtiul a cdzrrt in 6 decembrie 1916; in timpul celei dea doua campanii, a fost capturat muntele cogna la 19 august rgl7.15Aqadar, aceste succese ar fi putut ajuta la intdrirea oricdroisentimentede superioritate fald de slavi ar fi avut deja, sau cer pu{in l-ar fi pututface mai deschis fafi de unele feluri ale lui Hitler in buropa de Eit.

un alt element cheie in percep{ia ofilerilor germani fald de NSDAPa fost colapsul frontului german in vest in noiembrie 191g.16 Interesantaici este faptul cd Rommel a petrecut cea mai mare parte a anului1918, de la 11 ianuarie pdnd la 20 decembrie, ca ordonnanzffizier

Rommel fa!6 de

), problemai, primul dintreNatural, aceastainte de disparifiaRepublicii de la

ii ale oricirei[l€rea mlscarrl

pE care fronturi afrr,telor armate gi

oferi maishtul nazist.bine cunoscute.

RommelAmatei Imperialerinis laKonigliche

a fost avansat

r intrat in armatdGrnilie la $coala

sd asimilezerelativ repedeWErttemberg,

rmate imperialea metodelor qi

Wflrttembergpejudecafl fa!6 de

evrei.t3 Cu alternilitare distincte

a armatei in€u era director

h Primul Rbzboiiik sale de mai&spre atitudineaJohannes Hiirter

11

Rommel: o reevaluqre

la Cartierul General Wiffiembery z.b.Y. 64, in Friedrichshafen;cu alte cuvinte, era angqat in munca de StaGMajor. Modul in carea trdit Rommel colapsul era pulin probabil sd aparlind perioadelormai dramatice ale carierei sale. S-a intors la Compania a 7-a aRegimentului I24 Infanterie de acas6, din Weingarten, in perioadaCrlciunului din 1918, dup[ ce fusese avansat la gradul de cdpitan pe 8octombrie 1918. PAnd in martie 1919 conducea deja Compania 32 deSecuritate Wiirttemberg in Friedrichshafen; apoi a devenit comandantde companie al Wi.irttemb erg S chiltz enregiment nr. 25 la 25 iunie 1 9 1 9.Comandantul s[u de regiment a recomandat la I august 1919 ca el sdrdmdnd in armatd.

Ceea ce este semnificativ in legdturd cu anii 1919 qi 1920 nu estenumai faptul cd a depus jurdmdntul fa!6 de Constitu{ia de la Weimarla 18 octombrie 1919 (ceea ce inseamnd c[ a supravieluit cu succesrestringerii dramatice de personal pe care Reichswehr-ul a fost obligatsd o efectueze), dar qi faptul cb a fost implicat in lupta impotrivarebelilor comuniqti la Lindau, Miinsterland qi Westfalia. Unul dintreelementele biografice cheie pentru primii suslindtori ai nalional-socialismului era adesea participarea lor la activitdfile semi-legaleale Freikorps (Corpurile Libere), care operau uneori in colaborare cuReichswehr-ul. Dar Rommel a experimentat qi colapsul, ;i inceputulinstabilit[fii Republicii de la Weimar, iar fiind in cea mai mare partea timpului in partea de vest, mai liniqtitd, a ldrii, nu pare sd fi luptat camembru al Freikorps gi nu a fost implicat in luptele din teritoriile dela granita esticb a Germaniei. In ciuda acestui lucru, pare posibil sd fifost expus seriilor de cliqee rdspdndite, legate de ,,injunghierea pe laspate" qi trddarea Imperiului German gi a armatei sale de cdtre evrei,comunigti gi social-democrali.r7

La 1 ianuarie 192T, caparte a acordurilor conlinute in Tratatul dela Versailles, procesul de reducere a armatei Republicii de la Weimar afost finalizat. Din cei peste 100.000 de oameni, doar 4.000 erau ofiJeri.Ceea ce insemna, practic, cd cei mai competenli ofileri de Stat-Major,cei care veneau din nobilime, cei cu cele mai bune conexiuni socialeqi cei considerafi eroi de rdzboi exceplionali au fost cei care au reuqitsd treac[ de selec{ie. Rommel a avut noroc deoarece in primul r6nddefinea cea mai inaltd distinc{ie militar5 a Germaniei, Pour le Merite,;i, in al doilea rAnd, a cdqtigat experienfd ca ofi,ter de Stat-Major incadrul Cartierului General al Armatei Wiirttemberg in 1918. Aceste

doud ,,calificdri''extrem de rigurc

Baza pe care4.000 de ofi1eriunei legi validatrabolit. Legea mica ,,forfele armrpentru prima dat

mai cur6nd decdsoldafii aujurat1922,refein[altdepus fald de pali s-a cerut soldrModificdrile adtzbuciumatd dintunii ofileri s-aroarecare mdsur5"antidemocratice

Serviciul irCuprafulaEe

Rommel s-a st:Deqi fbcea parteRepublicd qi deunele dintre celtin decembrie 19in Stuttgart. inRegimentul 13de comandant afoarte puline der

Tot ce se poateprovincial al GeReichswehr-u,l rr

departe de aceasDar in acest

afirmafii fbcuteperioada RepubHitler cancelar,

12