Limba Latina.doc

7/27/2019 Limba Latina.doc

http://slidepdf.com/reader/full/limba-latinadoc 1/54

Isabela PanainteCurs de limba latină

I notiţe de curs

I. Introducere1. Limba latină face parte din limbile indo-europene, ca şi greaca, slava, germana, daca, armeana,etc. Caracteristica acestor limbi este aceea că îşi modifică terminaţiile pentru a eprima diferiteleraporturi gramaticale. !cest tip de modificare se numeşte fleiune "fleio, -onis# îndoire,fleiune$, iar limbile care au asemenea modificări se numesc fleionare.

Limba latină s-a vorbit mai înt%i in Italia, în Latium, o regiune la sudul &ibrului, unde s-aîntemeiat cetatea 'oma. (n Italia se mai vorbeau şi alte limbi) osca "in sud$, umbriana "in nordest$ "limbi italice$, mesapica, etrusca, celtica. *ar dintre ele, limba latină este cea care s-a păstratşi răsp%ndit, datorită circumstanţelor politice, a epansiunii 'omei) de la +ceanul !tlantic laarea eagră, din ritania p%nă în !frica, de la 'in şi *unăre p%nă la &igru şi /ufrat şi p%nă laarea Caspica. ulte din popoarele acestui Imperiu au dispărut şi li s-a uitat c0iar şi numele, dar

limba latină de at%tea veacuri continuă să fie vorbită, scrisă şi studiată. /a continuă să trăiască prin limbile romanice) italiana, spaniola, portug0ea, francea, catalana, rom%na. Limba rom%na păstreaă structura gramaticală a limbii latine, sistemul ei fonetic precum şi o bună parte dinleic. (n consecinţă, studiul limbii latine este foarte important nu numai pentru că prin intermediulei s-a transmis cultura antic0ităţii greco-romane, ci pentru că este şi modalitatea cea mai fireascăde cunoaştere a evoluţiei limbii rom%ne şi instrumentul indispensabil pentru însuşirea ei pe baeştiinţifice.

II. Fonetica1. Alfabetul, scrierea si pronunţia!lfabetul latin cuprinde 23 de litere) !, , C, *, /, 4, 5, 6, I, 7, L , , , +, P, 8, ', 9, &, :, ;,

<, =. /ste împrumutat de la greci.Literele > si au fost introduse mai tariu, in cuvinte străine ca ep0>rus, =almois.Literele ? si v erau necunoscute romanilor. 4onemul i cu valoare consonantică din iugum se pronunţă ca i din iască. Pentru fonemul u vocală şi u consoană"v$ romanii folosesc o singurăliteră) : "ma?usculă$ şi u"minusculă$.Consoana @u se pronunţă AcuB, nu AcvB.Consoanele c, g, t se pronunţau la fel, c0iar dacă urma o vocală, e. Cicero se pronunţa iero,gelidus se pronunţa ca şi 5allus, natio se pronunţa ca atare. (n şcoala rom%neasca ele au fostadaptate sistemului de pronunţie specific, cena se pronunţă ca cina, gelu ca ger, natio ca naţiune,etc.2. Cantitatea vocalelor

Cantitatea este durata în timp, necesară pentru rostirea unei vocale. (n funcţie de aceasta duratăvocalele pot fi lungi sau scurte. /le sunt indicate prin semne grafice, semne care nu au aparţinutantic0ităţii, ci au fost adăugate pentru a uşura citirea) e.) mDlum "cu a lung$ înseamnă măr,mălum cu a scurt înseamnă rău. PEpulus "cu o lung$ înseamnă plop, pFpulus "cu o scurt$înseamnă popor.3. Cantitatea silabelor(n limba latina silabele pot fi lungi sau scurte.9ilabele lungi pot fi)

- lungi prin natură) cuprind o vocala lungă sau diftongG e) mater

1



- lungi prin poiţie) cuprind o vocală urmată de două sau mai multe consoaneG e) fenestra9ilabele scurte pot fi)

- scurte prin natură) cuprind o vocala scurtăG e. femina, perdere- scurte prin poiţie) cuprind o vocala urmată de alta vocalăG e) patria, dormio.

4. Accentul

u era marcat în limba latină prin semne grafice.Hltima silabă nu are niciodată accent. (n cuvintele formate din două silabe, accentul cade pesilaba penultimă. (n cuvinte cu trei sau mai multe silabe accentul cade pe)a. silaba penultimă, dacă este lungă b. silaba antepenultimă, dacă penultima este scurtă.

III. Morfologia1 Substantivul

!m amintit la începutul epunerii faptul că limba latină este o limba fleionară.Pentru a recunoaşte cărei fleiuni aparţine un cuv%nt trebuie să avem anumite indicii, care ne suntfurniate c0iar de dicţionar, e. substantivele pot fi încadrate în declinări, fiecare declinare are

terminaţii specifice pentru şi 5.*eclinarea I) ) a, 5) a*eclinarea II) ) us, er "masculin$, um"neutru$, 5) i*eclinarea III) ) terminaţii diverse 5) is*eclinarea I:) ) us, 5) us*eclinarea :) ) es, 5) ei1.1 eclinarea I !"emele in #a$*eclinarea I cuprinde substantive şi ad?ective în ma?oritate feminine./istă şi c%teva substantive masculine care sunt)

- nume de ocupaţii "împrumutate din limba greaca$) poeta, nauta, auriga, etc.- nume proprii "de origine etrusca$) Catilina, uma, etc.

SingularCaul *esinenţele odul de formare .: ero !@ua!c. -m a@ua-m>a@uam5. -i Ja@ua-i>Ja@uai>a@uae*. -i Ja@ua-i>Ja@uai>a@uae!bl. Kd care cade si se lungeste

compensatoriu finala temeiJtoga-d>togad>togD

%luralCaul *esinentele odul de formare .:. -i Ja@ua-i>Ja@uai>a@uae!. -Jns>s Ja@ua-ns>a@uas5. -Jsom>rum Ja@ua-som>a@uarum*. -is a@ua-is>a@uis!bl. -is a@ua-is>a@uis

2



1. genitivul singular italic în Kas s-a păstrat în pater familias "tată de familie$ şi materfamilias "mama de familie$.

2. la substantivele mobile ca) filia, dea, liberta, asina, etc. *-abl. plural este în Kabus pentru ale deosebi de corespondentele lor masculine de declinarea a II-a) e.) filiis "fiilor$, filiabus

"fiicelor$, dies "eilor$, deabus"eiţelor$.3. declinarea I mai păstreaă urme ale vec0iului locativ, cu desinenţa -i la nume de oraşeGe.) 'omai>'omae

. unele substantive de declinarea I sunt numite pluralia tantum "au numai plural$e.) angustiae, arum# str%mtoare, divitae, arum# bogatie, deliciae, arum#plăcere, etc.

eclinarea II !substantivele in #o&e$'

Cuprinde în principal subtantive şi ad?ective masculine şi neutre, precum şi unele substantivefeminine

Singular

Caul *eclinarea *esintenţele şi modificările fonetice . bonus amicus desinenţa Ks)

amico-sM amicusG puero-sMpuersMpuerrMpuerG agro-sMagrsMagrMager

:. bone amiceG puer, ager 4orma în Ke, numai pentru subst. în -us!. bonum amicum, puerum,

agrum*esinenţa Km)amico-mMamicum

5. boni amici *esinenţa Ki)amico-iMamici

*. bono amico, puero, agro *esinenţa Ki)

amico-iMamico!bl. bono amico, puero, agro *esinenţa Kd)amico-dMamico

%lural

Caul *eclinarea *esintenţele şi modificările fonetice .:. boni amici, pueri, agri *esinenţa Ki)

amico-iMamici5. bonorum amicorumG

puerorum, agrorum

*esinenţa Ksom)

amico- som Mamicorum!. bonos amicos, pueros,agros

*esinenţa Kns)amico-nsMamicos

*.!bl.

bonis amicis, pueris, agris *esinenţa Kis)amico-isMamiceisMamicis

3



eclinarea a II(a neutră

Caul 9ingularPlural

*esinenţe şi modificări fonetice9ingular Plural

.:.!.

bonum bona -m -a " desinenţă de colectiv$

5. boni bonorum -i -somMorum*.!bl.

ono bonis -i -is

eclinarea a III(a !temele )n #i$'/ste cea mai complicată declinare şi cuprinde o varietate de teme şi genuri. /a se împarte îndouă mari grupe)

-teme consonantice-teme vocalice, terminate în KiLa genitivul plural se poate afla tema oricărui substantiv.

4inala temei sg 5 sg 5 pl &emasubtantivului

dentalănaalăvocalăetc.

miles0omocivis

militis0ominiscivis

milit-um0omin-umcivi-um

milit-0omin-civi-

esinenţe ca*uale r. ominativ !cuativ 5enitiv *ativ !blativ9ingular ero sau s ero sau -em -is -i -e

Plural -es-a

-es-a

-um -ibus

eclinarea a I+(a !temele )n #u$Cuprinde substantive ma?oritatea masculine, c%teva feminine şi neutre. *eclinarea a I:-a nuare ad?ective.

Singular



%lural

Caul asculin 4eminin eutre *esinenţe . :. fructus manus cornua m.f.) esM-s

neutre)-a!. fructus manus cornua m. f. KnsM-s

neutre) -a5. fructum manuum cornuum -um*.!bl.

fructibus manibus cornibus -bus

eclinarea a +(a !temele )n (e$/ste declinarea cea mai săracă în cuvinte şi a avut aceeşi eistenţă precară ca şi declinarea aI:-a. &oate substantivele acestei declinări sunt feminine, în afară de dies care poate fi şimasculin şi feminin.Caul 9ingular *esinenţe Plural *esinenţe

. :. dies -s dies -es!. diem -m dies -JnsMs5. diei -i dierum -rum*. diei -i diebus -bus!bl. die J-d diebus -bus

. Ad-ectivul!d?ectivul nu are forme proprii în declinare, ci le împrumută de la substantive.

.1. Clasificarea ad-ectivelor'

Clasa &emaade?ectivului

*eclinarea umărulterminaţiilor

/emple

I în Ko "m., n.$-a "f.$

a II-aI

3-us, -a, -um-er, -a, -um

bonus, -a, -um pulc0er, -ra, -rumliber, -era, -erum

a II-a în -i a III-a aN3er, is, e

campester

Caul asculin 4eminin eutru *esinenţe . :. fructus manus cornu m, f. Ks

neutre) ero!. fructum manum cornu m. f. Km

neutre) ero5. fructus manus cornus -s*. fructui manui şi manu cornu -i!bl. fructu manu cornu -d)

JfructudMfructu



bN2) is, ecN1

fortis, -eauda, cis

a III-a

în consoană a III-a 1 vetus, -erisinops, -pis

. Comparaţia ad-ectivelor

(n limba latină eistă, la fel ca şi în limba rom%nă)- poitivul) gradul normal al ad?ectivelor - comparativul indică un lucru superior celuilalt

- superlativul eprimă însuşirea în gradul cel mai înalt sau calitatea considerată fără termende comparaţieFormarea comparativului

%o*itiv

clarus,-us, um

Comparativul

ominativulsingular

m. f.clarior n. clarius

/enitivulsingular

clarioris

Ablativsingular

clariore

ominativ 0iAcu*ativsingular

m. f.clarioresn. clariora

/enitivplural

clariorum

niger,

-gra,grum

m.f.nigrior

n. nigrius

nigrioris nigriore m.f. nigriores

n. nigriora

nigriorum

fortis, -e m. f.fortior n. fortius

fortioris fortiore m.f. fortioresn. fortiora

fortiorum

auda,-cis

m.f. audacior n. audacius

audacioris audaciore m.f.audacioresn. audaciora

audaciorum

Alte tipuri de formare a comparaţiei'1.prin perifraă) e. sobrius# cumpătat"grad poitiv$, magis sobrius#mai cumopătat"comparativ$2. neregulată) prin forme total diferite de gradul poitivgrad poitiv grad comparativ bonus#bun melior, meliusmalus# rău peior, peiusmagnus#mare maior, maius parvus#mic minor, minus

O



Superlativul

I. 9e formeaă înlocuind desinenţa genitivului singular cu sufiele)

1. -issimus "masc.$, issima "feminin$, -issimum "neutru$, e. clarus, a, um "poitiv$-clarissimus, a , um "superlativul$2. rimus, rima, rimum, e. pulc0er, a, um "poitiv$ K pulc0errimus, a, um "superlativul$3. limus, lima, limum, e. difficilis, e "poitiv$ K difficillimus, a, um"superlativul$II. Hnele ad?ective formeaă superlativul cu prefie) e. praeclarus # foarte vestitIII. eistă şi ad?ective cu superlativ neregulat

grad poitiv grad superlativ bonus#bun optimus, a, ummalus# rău pessimus, a, ummagnus#mare maimus, a, um

parvus#mic minimus, a, um

. %ronumele

Pronumele"pronomen$ înlocuieşte un nume "de unde si denumirea$.In limba latină avem şapte categorii de pronume grupate în două categorii mari, fără legătură întreele)

I. pronumele personal, refleiv şi posesivII. pronumele demonstrativ, relativ, interogativ şi ne0otăr%t

.1. pronumele personal

Ca Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a9ingular Plural 9ingular Plural 9ingular si plural

. ego#eu nos#noi tu#tu vos#voi -!c. me#pe

mine, mă,m-

nos#pe noi, ne te#petine, te

vos#pe voi, vă,v-

se, sese#pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele,

5. mei# demine

nostri#de noinostrum#dintrenoi

tui#detine

vestri#de voivestrum#dintrevoi

sui#de sine, de el, de ea,de ei, de ele

*. mi0i, mi#mie, mi,imi, pentrumine

nobis#noua,ne, ni, pt. noi

tibi#ţie,ti, iti, pentrutine

vobis#vouă,va, vi, pt. voi

sibi#sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i,lor, le, li

!bl. me#de"dela$ mine,etc.mecum#cumine

nobis#de"dela$ noi, etc.nobiscum# cunoi

tibi#de"de la$tinetecum#cu tine

vobis#de"dela$ voivobiscum#cuvoi

se "sese$#de "de la$ sine,de el, de ea, de ei, de ele



:. tuQ vosQ

(n limba latină nu eistă pronume personal de persoana a III-a nerefleiv şi nici pronumerefleiv pentru persoana I si a II-a.

Pentru a reda persoana a III-a se foloseşte pronumele refleiv, daca se refera la subiect,sau pronumele is, ea, id sau ille, illa, illud daca se refera la altcineva.Pentru a reda ideea de refleiv la aceste persoane se foloseşte pronumele personal, e. me

defendo# eu mă apăr.*esinenţele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. Pronumele personal nu

are gen.9pre deosebire de limba rom%nă, pronumele personal are caul genitiv, iar la plural are

c0iar doua forme de genitiv)1. genitiv partitiv) pars nostrum# o parte dintre noi2. genitiv obiectiv) nostri# de noi.

*aca pronumele personal la caul ablativ sunt însoţite de prepoiţia cum, el se scrie enclitic)

mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum.!desea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice) e. egomet.

%ronumele refle2iv' u are nominativ, are aceleaşi forme pentru singular şi pluralPersoana a III-a9ingular si plural -se, sese#pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe

ele,sui#de sine, de el,de ea, de ei, de elesibi#sieşi, lui, ii, i,ei, ii, i, lor, le, lise "sese$#de "de la$sine, de el, de ea, deei, de ele

%ronumele posesiv'!re ca şi în rom%nă forme diferite pentru cele trei persoane, pentru singular şi plural şi pentru cele

trei genuri) umăr

singular plural

+biectul posedat aparţinePersoanei Imeus, -a, -umnoster, -tra, -trum

Persoanei a II-atuus, -a, -umvester,-tra, -trum

Persoana a III-asuus, -a, -um

Pronumele posesive se declină ca bonus, -a, um "ad?ective cu trei terminaţii, după declinarea a II-a la masculin şi neutru şi după declinarea I la feminin.(n limba latină, pronumele posesiv nu se foloseşte c%nd poate fi sub%nţeles.

R



II. a doua categorie de pronume "demonstrativ, relativ, interogativ şi ne0otăr%t$ are umătoarelecaracteristici)

1. în general nominativul singular se termină în Ke) iste, ille şi în Ks) is, @uis

2. nominativul şi acuativul singular neutru se termină în Kd) id, illud, istud, @uod, @uid "darşi în Km) ipsum$3. eistă două desinenţe comune pentru toate genurile)a. 5 singular) ius b. * singular) i

%ronumele demonstrativ'

%ronumele Sensul pronumelui %ersoana la care se referă

0ic, 0aec, 0oc# acesta indică fiinţele şi lucrurileapropiate sau care aparţin persoanei care vorbeşte

persoana I

iste, ista, istud# acela indică fiinţele şi lucrurileapropiate sau care aparţin persoanei cu care se vorbeşte

persoana a II-a

ille, illa, illud# acela indică lucruri, fiinţe depărtate persoana a III-ais, ea, id# acesta, acela antecedentul pronumelui

relativ) is... @ui# cel... caretoate persoanele

idem, eadem, idem# acelaşi pronume de identitate toate persoaneleipse, ipsa, ipsum# însuşi pronume de întărire

%ronumele 3ic,3aec, 3oc9ingular Plural

Ca asculin 4eminin eutru asculin 4eminin eutru . 0ic 0aec 0oc 0i 0ae 0aec!c. 6unc 0anc 0oc 0os 0as 0aec5. 0uius 0uius 0uius 0orum 0arum 0orum*. 0uic 0uic 0uis 0is 0is 0is!bl. 6oc 0ac 0oc 0is 0is 0is

%ronumele iste, ista, istud9ingular Plural

Ca asculin 4eminin eutru asculin 4eminin eutru . iste ista istud isti istae ista

!c. Istum istam istud istos istas ista5. istius istius istius istorum istarum istorum*. isti isti isti istis istis istis!bl. Isto ista isto istis istis istis

%ronumele ille, illa, illud9ingular Plural

Ca asculin 4eminin eutru asculin 4eminin eutru

S



. ille illa illud illi illae illa!c. Illum illam illud illos illas illa5. illius illius illius illorum illarum illorum*. illi illi illi illis illis illis!bl. Illo illa illo illis illis illis

%ronumele is, ea, id9ingular Plural

Ca asculin 4eminin eutru asculin 4eminin eutru . is ea id ei, ii eae ea!c. /um eam id eos eas ea5. eius eius eius eorum earum eorum*. ei ei ei eis eis eis!bl. /o ea eo eis eis eis

%ronumele idem, eadem, idem9ingular Plural

Ca asculin 4eminin eutru asculin 4eminin eutru . idem eadem idem iidem eadem eadem!c. /undem eadem idem eosdem easdem eadem5. eiusdem eiusdem eiusdem eorundem earundem eorundem*. eidem eidem eidem eisdem eisdem eisdem!bl. /odem eadem eodem eisdem eisdem eisdem

%ronumele ipse, ipsa, ipsum9ingular Plural

Ca asculin 4eminin eutru asculin 4eminin eutru . ipse ipsa ipsum ipsi ipsae ipsa!c. Ipsum ipsam ipsum ipsos ipsas ipsa5. ipsius ipsius ipsius ipsorum ipsarum ipsorum*. ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis ipsis!bl. /o ea eo ipsis ipsis ipsis

bservaţii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative'6ic canis# acest c%ine de l%ngă mineIste locus# acest loc unde stai tuIste menda# mincinosul ăsta "uneori pronumele iste poate eprima dispreţul$Ille 0omo# acel om de l%ngă elIpse 0omo# omul însuşi

%ronumele relativ9ingular Plural

1



Ca asculin 4eminin eutru asculin 4eminin eutru . @ui @uae @uod @ui @uae @uae!c. 8uem @uam @uod @uos @uas @uae5 cuius cuius cuius @uorum @uarum @uorum*. cui cui cui @uibus @uibus @uibus

!bl. 8uo @ua @uo @uibus @uibus @uibus

%ronumele interogativ9ingular Plural

Ca asculin 4eminin eutru asculin 4eminin eutru . @uis @uis @uid @ui @uae @uae!c. 8uem @uam @uod @uos @uas @uae5 cuius cuius cuius @uorum @uarum @uorum*. cui cui cui @uibus @uibus @uibus

!bl. 8uo @ua @uo @uibus @uibus @uibus

%ronumele ne3otăr5tea. compuse

%ronumele Sensul /enitivul sg.

M. F. .

@uisali@uis@uidam@uispiam@uis@uam@uis@ueunus@uis@ue@uivis@uilibet@uicum@ue

@uaeali@ua@uaedam@uaepiam-@uae@ueuna@uae@ue@uaevis@uaelibet@uaecum@ue

@uidali@uid@uiddam@uidpiam@uid@uam@uod@ueunum@uid@ue@uidvis@uidlibet@uodcum@ue

cineva, cevacineva, cevaun oarecareun oarecareun oarecarefiecarefiecareoricare "vrei$oricare "îţi place$oricare

cuiusalicuiuscuiusdamcuiuspiamcuius@uamcuius@ueunuscuius@uecuiusviscuiuslibetciuscum@ue

b. cu formă 0i valoare de ad-ectiv

%ronumele ad-ectival Sensul /enitivul singular ativul singular

unus, a, umullus, a, umnullus, a, umuter, tra, trumneuter, tra, trumalter, era, erumalius, a, ud

unul singur vreunulnici unulunul din doinici unul din doicelălalt din doialtul

uniusulliusnulliusutriusneutriusalteriusalius

uniullinulliutrineutrialterialii

1



solus, a, umtotus, a, um

singur tot, întreg

soliustotius

solitoti

c. negative

nomo# nimenini0il#nimic

4. +erbul

&ema verbului) indică aspectul de infectum#acţiune ce nu s-a înc0eiat# tema de preent sau perfectum #acţiune ce s-a înc0eiat# tema de perfect9ufiele "indică modul şi timpul$*esinenţele verbului "indică diatea, persoana şi numărul$)

numărul persoana *iateaactiva"toatetimpurilein afarade perfect$

*iatea pasiva"timpuriledin preent$

Indicativ

Perfectactiv

Imperativ

preent viitor activ pasiv activ pasiv

singular I

IIIII

-oNm

-s-t

-orN-r

-reNris-tur

-i

-isti-it

-

ero-

-

-re-

-

-to-to

-

-tor -tor

plural IIIIII

-mus-tis-nt

-mur -mini-ntur

-imus-istis-erunt

--te-

--mini-

--to-nto

-

-ntor

Indicativ'&impuri derivate din tema preentului)Indicativ pre*entul' tema pre T sufi U Tdesin) -o, -s, -t, N -mus, -tis, -ntIndicativ imperfect) tema preT sufi) ba T desin) -m, -s, -tN -mus, -tis, -nt

Indicativ viitor) tema pre - con? I, II Tsufi) - bTi"-u-$Tdesin) -o, -s, -t N-mus, -tis, -nt - con? III, I:Tsufi) -a-, -e- T desin) -m, -s, -tN -mus, -tis, -nt

&impuri derivate din tema perfectului)Indicativul perfect' tema perf T sufi U T desin)-i, -isti, -it,N -imus, -istis, -erunt "ere$Mai mult ca perfectul' tema pf.T sufi Kera-Tdesin) -m, -s, -tN -mus, -tis, -nt+iitor anterior' tema perfect T sufi Keri- T desin) -o, -s, -tN-mus, -tis, -nt

Con-unctiv'

1



&impuri derivate din tema preentului)Con-unctiv pre*) tema pre - con? I Tsufi) e T desin) -m, -s, -tN -mus, -tis,-nt"sa iubesc$ - con? I-I: Tsufi) a T desin) -m, -s, -tN-mus, -tis, -ntCon-unctiv imperf' tema pre T sufi Kre- T desin) -m, -s, -tN-mus, -tis, -nt"as iubi$

&impuri derivate din tema preentului)Con-uctiv perfect' tema perf T sufi Keri- T desin) -m, -s, -tN-mus, -tis, -nt"sa fi iubit$Con-uctiv mmcperf ) tema perf T sufi Kisse- T desin) -m, -s, -tN-mus, -tis, -nt"as fi iubit$

Modul imperativ'1. pre*ent' tema pre*entului6sufi2 7 6 desinenta 7&te8 trad' iubeste, iubiti

"e) con? I) pers II sg) ama, pers. II pl) amateG con? II) vide, videteG con? III) duc, duciteGlege, legiteG con? I:) audi, audite$

. viitor' tema pre*entului6sufi2 7 6 desintente' (to, (tote8 (to, (nto' trad. sa iubesti.."e. Con?. I pers II sg) amato, pers II pl) amatoteG pers III sg) amato, pers III pl) amantocon?. II) videto"2sg$, videtote"2pl$G videto"3sg$, vidento"3pl$con?. III) ducito"2sg$, ducitote"2pl$G ducito"3sg$, ducunto"3pl$con?. I:) audito"2sg$, auditote"2pl$G audito"3sg$, audiunto"3pl$

Formele nominale derivate din tema pre*entului'

1. Infinitivul pre*ent' tema pre*entului6sufi2'(re6desinenta 78 trad' a iubi, ca iubesc"con? I) amare, con? II) videre, con? III) ducere, con? I:) audire$

.%articipiul pre*ent' tema pre*entului6sufi2' (nt6desinenta 78 trad' iubind, care iubeste(este un ad?ectiv verbal "ad?ectiv) se acorda ca ad?ectivul, verb) are timp si diatea$"con? I) amans, amantis, II) videns, videntis, III) ducens, ducentis, I:) audiens, audientis,toate se declina ca substantivele de decl III parisilabice dar la ablativ au doua forme) in Kidaca este considerat ad?ectiv, in Ke daca prevaleaa sensul verbal) me absente) eu fiindabsent$

. /erun*iu' tema pre*entului6sufi2' nd6 desinente' (i, (o, .../ste un substantiv verbal care completeaa declinarea infinitivului. 9e declina ca

substantivele cu tema -oNe "declinarea a II-a$)5) amanadi"de a iubi$, *) amando"spre a iubi$, !c. ad amandum"pt. a iubi$, !bl.amando"iubind$G

n-are ) completat de infinitiv4. /erundivul' tema pre*entului6sufi2 nd6desinente' (us, (a, (um

/ste un ad?ectiv verbal cu fleiune completa, care se declina ca ad?ectivele de prima clasa)e.bonus, -a, -um. /prima obligatia, necesitatea, convenienta)amandus, -a, -um "care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit$

Formele nominale derivate din tema perfectului'

1



Infinitiv perfect' tema perfectului6sufi2 #isse6 desinenta 7, trad' a fi iubit, ca am iubit"e. amavisse, vidisse, cepisse, audivisse$

Substantivul verbal in #tu(!supinul$5ramaticii latini considerau ca acest substantiv verbal cu fleiunea substanivelor cu tema in Ku o

declinare a infinitivului Kfiind ca si acesta un nomen actiones-limitata la trei cauri)!c. amatum*. amatui!bl. amatuAcu*ativul terminat in Ktum si Ksum apare alaturi de verbe de miscare) nuptum dare#a da icasatorie, dormitum ire# a merge la culcare, etc. eprimand tinta acestora similara adesea cuscopul.ativul este asociat cu ad?ective) lepida memoratui# lucruri nostim de amintit, divisuifacilis#usor de impartit, a@ua potui iucunda# apa buna de baut "poto, are, avi, atum#a bea$4ormele acestea sunt, din epoca imperiala pe cale de disparitie.Ablativul opsonatu redeo# ma intorc de la facut piata "opsono# a face piaţa$

4ormele de supin nu se pastreaa in limbile romanice. &otusi, in limba romana, epresii ca vremecosit, apa de baut, greu de creut au putut fi interpretate ca urmase ale supinului latin. In realitateeste vorba de folosiri speciale ale participiului perfect pasiv.Infinitivul viitor pasiv'/ste o forma analitica relativ recenta alcatuita din supin si infinitivul preent pasiv al verbului ire'rumor venit datum iri gladiatores"s-a vonit ca se vor da ?ocuri de gladiatori$&erentiusInfinitivul viitor pasiv are ocurenta foarte redusa. In limba tarie a fost inlocuit cu gerundivul saucu infinitivul perifrasticii pasive) laudandum esse"trebuie laudat$

Ad-ectivul verbal in #turus'!d?ectivul verbal in Kturus, -tura, -turum, intrat in gramatici cu numele de participiu viitor activ,iar forma in Kturum"esse$ e denumita infinitivul viitor activ.!maturus, amatura, amaturum# care va iubi!maturum, amatuam, amaturum esse#ca va iubiImbinat cu diverse timpuri ale verbului esse, participiul verbal activ alcătuieşte o sintagmacolorata modal) facturus sum# doresc, am intenţia să fac "con?ugarea perifrastică activă$

Ad-ectivul verbal in #to('9ufiul Kto- de data indo-europeana şi este atestat ca formant ad?ectival în toate limbile indo-europene) e. lat) sutus#cusut, aiGsto?#inviibil9ufiul Kto- se ataseaa direct la radical

%articipiul perfect pasiv'(n latina, atasat unor teme nominale, sufiul Kto- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva) barbatus# cu barba, cornutus# cu coarne, etc.Ata0at unor teme verbale formeaă ad?ective "cu fleiune oNe, a, de tipul bonus, a, um$ careeprima dob%ndirea de către referentul substantivului a unei calităţi derivate din acţiunea verbalăsau participarea lui la aceasta) amatum# iubitHnele participii perfecte pasive se substantivieaă) legatus# trimis, tectum# acoperişParticipiul perfect pasiv se păstreaă in limbile romanice, at%t prin formele care le continua pecele latine, c%t şi ca sistem de producere a altora noi)Participii in Kt) rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it) detto, fatto, scritto participii in Ks) rom) ars, dus, isG it) c0iuso, riso, fr. clos, misLimbile romanice continuă şi sistemul latin de îmbinare a participiului latin perfect cu esse şi0abere alcătuind astfel un nou perfect) perfectul compus) am m%ncat, tu as mange, 0o mangiato.

1



iate*a pasivă

I Introducere"impurile si modurile diate*ei pasive sunt'1. simple) timpurile derivate din tema preentului, sufiele sunt aceleaşi ca si la desinenţa

activa, ceea ce le diferenţiaă sunt desinenţele care sunt cele ale desinenţei pasive2. compuse) timpurile derivate din tema perfectului au forme compuse din) participiul perfect al

verbului de con?ugat T timpurile verbului sum, esse, fui "a fi$

3. desinenţele verbale pentru diatea pasiva sunt)

numărul persoana *iatea pasiva"timpuriledin preent$

Imperativ

preent viitor singular I

IIIII

-orN-r

-reNris-tur

-

-re-

-

-tor -tor

plural IIIIII

-mur -mini-ntur

--mini-

-

-ntor

II. Modul de formare al timpurilor si modurilor'1. Indicativula. timpuri derivate din tema preentului)Indicativ pre*entul' tema pre T sufi U Tdesin) -or, -ris, -tur, N -mur, -mini, -ntur. "&rad.sunt

iubit$Indicativ imperfect' tema pre T sufi) ba T desin) -or, -ris, -tur, N -mur, -mini, -ntur."&rad.eram iubit$Indicativ viitor' tema pre - con? I, II Tsufi) - bTi"-u-$Tdesin) -orN-r, -risN-re, -tur, N -mur, -mini,-ntur "&rad. voi fi iubit$ - con? III, I:Tsufi) -a-, -e- T desin) -r, -risN-re, -tur, N -mur, -mini,-ntur

b. timpuri derivate din tema perfectului)

1



Indicativul perfect' participiul perfect al verbului de con?ugat T verbul a fi la preent) sum, es,est, sumus, estis, sunt. "&raducere) am fost iubit$Mai mult ca perfectul' participiul perfect al verbului de con?ugat T verbul a fi la imperfect)eram, eras, erat, eramus, eratis, erant. "&raducere) fusesem iubit$+iitor anterior' participiul perfect al verbului de con?ugat T verbul a fi la viitor) ero, eris, erit,

erimus, eritis, erunt. "&raducere) voi fi iubit$. Con-unctivula. timpuri derivate din tema preentului)Con-unctiv pre*' tema pre - con? I Tsufi) e T desin) -orN-r, -risN-re, -tur, N -mur, -mini, -ntur "&rad. sa fiu iubit$ - con? I-I: Tsufi) a T desin) -orN-r, -risN-re, -tur, N -mur, -mini, -ntur Con-unctiv imperf'tema pre T sufi Kre- T desin) -orN-r, -risN-re, -tur, N -mur, -mini, -ntur "&rad. as fi iubit$

b. timpuri derivate din tema perfectului)Con-uctiv perfect' participiul perfect al verbului de con?ugat T verbul a fi la con?unctiv preent)

sim, sis, sit, simus, sitis, sint "&rad sa fi fost iubit$Con-uctiv mmcperf' participiul perfect al verbului de con?ugat T verbul a fi la con?unctivimperfect) essem, esses, esset, essemus, esseti, essent"&rad as fi fost iubit$

. Imperativul'a. timpuri derivate din tema preentului)Imperativul pre*ent' tema preentuluiTsufi U T desinenţe) -re -pers II sg "traducere) fii iubit$ -mini -pers. II pl "traducere) fitiiubiţi$

Imperativul viitor' tema preentuluiTsufi U T desinenţe) -tor -pers II sg "traducere) sa fii iubit$ -tor-pers III sg "traducere) safie iubit$

-ntor -pers III pl "traducere) safie iubiţi$b. timpuri derivate din tema perfectului)nu eista la diatea pasivă

Formele nominale

4. Infinitivul

a. timpuri derivate din tema preentului)Infinitivul pre*ent' tema preentuluiTsufi)-riN-iTdesinenţa UG "traducere) a fi iubi, ca sunt iubit$Infinitivul viitor' supin T infinitivul preent pasiv al verbului ire) iri. "traducere) ca voi fi iubit$

b. timpuri derivate din tema perfectului)Infinitiv perfect' forma de acu*ativ al participiului perfect pasiv 6 infinitivul pre*ent alverbului esse !traducere' a fi fost iubit, ca am fost iubit$

9. %articipiul

1



a. timpuri derivate din tema preentului)nu eista la diatea pasiva

b. timpuri derivate din tema perfectului)%articipiul perfect pasiv' este un ad?ectiv verbal in Kto, este alcatuit din radical T sufiul Kto

"&raducere) care a fost iubit$9ufiul Kto este de data indo-europeana. In limba latina, atasat unor teme nominale, sufiul K to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva) barbatus# cu barba, cornutus# cu coarne, etc.Ata0at unor teme verbale formeaă ad?ective "cu trei terminaţii, cu fleiune oNe pt masculin şineutru si a pentru feminin, de tipul bonus, a, um$ care eprimă dob%ndirea de către referentulsubstantivului a unei calităţi derivate din acţiunea verbală sau participarea lui la aceasta)amatum# iubitHnele participii perfecte pasive se substantivieaă) legatus# trimis, tectum# acoperişParticipiul perfect pasiv se păstreaă in limbile romanice, at%t prin formele care le continua pecele latine, c%t şi ca sistem de producere a altora noi)

Participii in Kt) rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it) detto, fatto, scritto participii in Ks) rom) ars, dus, isG it) c0iuso, riso, fr. clos, misLimbile romanice continuă şi sistemul latin de îmbinare al participiului latin perfect cu esse şi0abere alcătuind astfel un nou perfect) perfectul compus) am m%ncat, tu as mange, 0o mangiato.

:. /erundivul' tema preentuluiTsufi -ndTdesinenţele) -us, -a, -um "traducere) care trebuieiubit, -a, care se cuvine iubit$

/ste un ad?ectiv verbal cu fleiune completă, care se declina ca ad?ectivele de primaclasa) e.bonus, -a, -um. /prima obligaţia, necesitatea, convenienta) amandus, -a, -um. *evinecu timpul participiul viitor.

bservatii asupra diate*ei pasive'

1. diatea pasiva poate eprima sensul pasiv propriu is "subiectul suferă acţiunea$)e.) mitteris# tu eşti trimis2. diatea pasivă poate eprima sensul refleiv) liberamur# ne eliberăm3. diatea pasivă poate eprima sensul impersonal) dicitur# se ice

+erbele deponente'/ista in limba latina unele verbe care, deşi se con?ugă numai la diatea pasivă, au doar sensactiv. /le se con?ugă la toate modurile şi timpurile con?ugării pasive, în afară de infinitivul viitor pasiv, care lipseşte. !ceste verbe au totuşi şi unele timpuri de la con?ugarea activă)1. infinitivul viitor 2. geruniul3. participiul preent si viitor . supinul.

+erbele semideponente'/istă şase verbe semideponente. La timpurile derivate din tema preentului se con?ugă la diateaactivă, iar la cele derivate din tema perfectului se con?ugă la diatea pasivă "sunt deci doar pe ?umătate deponente$. !ceste verbe sunt)1. !udeo, audere, ausus sum# a îndrăni2. 5audeo, gaudere, gavisus sum# a se bucura

1



3. 9oleo, solere, solitus sum# a obişnui. 4ido, fidere, fisus sum# a se increde. Confido, confidere, confisus sum# a avea incredreO. *iffido, diffidere, diffisus sum# a nu se increde

Hltimele două verbe sunt compuşii lui fido, fidere, fisus sum. :erbele deponente şisemideponente nu au lăsat urme în limbile romanice pentru că au fost înlocuite cu verbele activecorespunătoare.

+erbele neregulate

:erbele neregulate sunt verbe ale căror moduri şi timpuri se formeaă de la rădăcinidiferite. :erbele neregulate sunt)1. sum , esse, fui# a ficompusii lui sum, esse, fui)absum, abesse, afui# a fi departe, a lipsi

adsum, adesse, adfui# a fi de fatadesum, deesse, defui# a lipsiobsum, obesse, obfui# a se opune, a vatama praesum, praeesse, praefui# a fi in frunte possum, posse, potui# a putea prosum, prodesse, profui# a fi de folos

2. volo, velle, volui# a vreacompusii lui volo, velle, volui)nolo, nolle, nolui# a nu vreamalo, malle, malui# a prefera3. fero, ferre, tuli, latum# a purta, a suportacompusii lui fero, ferre, tuli, latum)affero, afferre,attuli, allatum# a aduceaufero, auferre, abstuli, ablatum# a lua, a ridicaconfero, conferre, contuli, collatum# a adunadefero, deferre, detuli, delatum# a duce, adenunţadifero, diferre, distuli, dilatum# a am%na, a sedeosebi, a despărţieffero, efferre, etuli, illatum# a scoateinfero, inferre, intuli, illatum# a duceoffero, offerre, obtuli, oblatum# a oferi, a punein faţă praefero, praeferre, praetuli, praelatum# a duceînainte, a duce înainte, a prefera

refero, referre, retuli, relatum# a duce înapoi, araporta, a aduce la cunoştinţasuffero, sufferre, sustuli, sublatum# a pune sub,

a suferitransfero, transferre, transtuli, translatum# atransporta, a purta peste. eo, ire, ivi "ii$, itum # a mergecompusii lui eo, ire, ivi "ii$, itum)abeo, abire, abivi "ii$, abitum # a plecaadeo, adire, adivi "ii$, aditum # a merge la, aviitacircumeo, circumire, circumitum# a ocoli, amerge in ?ur eeo, eire, eivi "ii$, eitum # a ieşiineo, inire, inivi "ii$, initum # a intra pereo, perire, perivi "ii$, peritum # a pieri praetereo, praeterire, praeterivi, praeteritum# atrece peste, a trece pe l%ngă prodeo, prodire, prodivi, proditum# a inaintaredeo, redire, redivi "ii$, reditum # a se înapoiatranseo, transire, transivi "ii$, transitum # a trecedincolo, a traversa@uaeo, @uire, @uivi, @uitum# a puteane@ueo, ne@uire, ne@uivi, ne@uitum# a nu puteaveneo, venire, venivi"veni$, ventum "format dinvenum-eo$# a fi vandut,ambio, ambire, ambivi, ambitum# a merge in ?ur- se con?uga regulat. edo, edere, edi, esum# a m%ncaO. fio, fieri, factus sum# a deveni

1



Con-ugarea lor'1. sum , esse, fui# a fi

:erbul AesseB este cel mai neregulat din limba latina.

Indicativ Con?unctiv Imperativ Infinitiv Participiu

&/!

P' /=/

&HLHI

Preent sum #suntesestsumusestissunt

sim#să fiusissitsimussitissint

es fiiQ este fiţiQ essea fi

Imperfect erameram

eraserateramus

eratiserant

essem"forem$aş fi

esses "fores$esset "foret$

essemusessetisessent "forent$

:iitorul erovoi fi

eriseriterimuseritiserunt

estosa fiiQestosa fieQestotesa fitiQsuntosa fieQ

fore VfuturumVfuturamVfuturumVfuturos VfuturasVfutura V esse

ca va fica vor fi

futurus care va fifuturafuturum

&/!

P/

' 4/C

Perfectul fui am fostfuistifuitfuimusfuistisfuerunt

fuerim sa fi fostfuerisfueritfuerimusfueritisfuerint

fuisse a fifostca a fostca au fost

ai mult

ca perfectul

fueram fusesem

fuerasfueratfueramusfueratisfuerant

fuissem as fi fost

fuissesfuissetfuissemusfuissetisfuissent

1



&HLHI

:iitoranterior

fuero voi fi fostfuerisfueritfuerimusfueritis

fuerint


&/!

P

' /=/

&HLHI

Preent fer ofer sfer tfer i musfer tisfer u nt "duc$

fer a mfer a sfer a tfer a musfer a tisfer a nt"sa duc$

ferduQferteduceţiQ

ferrea duce

ferensferentis care duce,

ducand

Imperfect fer e ba mfer e ba s fer e ba tfer e ba musfer e ba tisfer e ba nt"duceam$

fer re mfer re sfer re tfer re musfer re tisfer re nt"aş duce$

:iitorul fer a mfer e sfer e tfer e mus

fer e tisfer e nt"voi duce$

fertosa duciQ fertosa ducaQ

fertotesa duceţiQ feruntosa ducăQ

laturum, am,um esse ca va ducelaturos, as, a

esse ca vor duce

laturuslaturalaturum care va

duce

&/!

P

/' 4/C&

Perfectul tul itul istitul ittul imustul ististul erunt"am dus$

tul erim sa fi iubittul eristul erittul erimustul eritistul erint

tul isse

a fi dusca a dus

9upinlatumlatu pentru aduce de dus

ai multca perfectul

tul eramtul erastul erattul eramustul eratistul erant"dusesem$

tul issemtul issestul issettul issemustul issetistul issent " as fi iubit$

2



HLHI

:iitoranterior

tul erotul eristul erittul erimustul eritis

tul erint"voi fi dus$

II. tabele gramaticale"A;<=< />AMA"ICA=<

Substantivul

Ca

*eclinarea I *eclinarea II

9ingular Plural asculin eutru9ingular Plural 9ingular Plural . a@ua a@uae dominus domini scutum scuta!c. a@uam a@uas dominum dominos scutum scuta5. a@uae a@uarum domini dominoru

mscuti scutorum

*. a@uae a@uis domino dominis scuto scutis!bl. a@ua a@uis domino dominis scuto scutis

Ca*eclinarea III

Imparisilabica Parisilabicaasculin eutru 4eminin eutru9ingular Plural 9ingular Plural 9ingular Plural 9ingular Plural

. consul consules nomen nomina avis aves mare maria!c. consulem consules nomen nomina avem aves mare maria5. consulis consulum nominis nominum avis avium maris marium*. consuli consulibus nomini nominibus avi avibus mari maribus

!bl.

consule consulibus nomine nominibus ave avibus mari maribus

Ca *eclinarea a I: *eclinarea :asculin eutru

9ingular Plural 9ingular Plural 9ingular Plural sensus sensus genu genua dies dies!c. sensum sensus genu genua diem dies5. sensus sensuum genus genuum dies dierum*. sensui sensibus genu"i$ genibus diei diebus

2



!bl. sensu sensibus genu genibus die diebus

+erbulCon-ugarea I iate*a activă


&/!

P' /=/

&HLHI

Preent am oiubescama sama tama musama tisama nt

am e msă iubescam e sam e tam e musam e tisam e nt

amaiubeşteQamate

iubiţiQ

amarea iubi amansamantis careiubeste,

iubind

Imperfect ama ba miubeam

ama ba sama ba t

ama ba musama ba tisama ba nt

ama re m aş iubi

ama re sama re t

ama re musama re tisama re nt

:iitorul ama b o voi iubiama b i sama b i tama b i musama b i tisama b unt

amatosa iubestiQamatosa iubeştiQamatotesa iubiţiQamantosa iubeascăQ

amaturum, am,um esse ca va iubiamaturos, as, aesse ca vor iubi

amaturusamaturaamaturum care vaiubi

&/!

Perfectul amav i am iubitamav istiamav itamav imusamav istisamav erunt

amav erim sa fi iubitamav erisamav eritamav erimusamav eritisamav erint

amavissea fi iubitca a iubit

9upinamatumamatu pentru a iubi de iubit

2



P/' 4/

C&HLHI

ai multca perfectul

amav eram iubisemamav erasamav eratamav eramus

amav eratisamav erant

amav issemas fi iubit

amav issesamav issetamav issemus

amav issetisamav issent/erun*iu

5. amandi # de a iubi*. amando # spre a iubi!c. "ad$ amandum # pentru a iubi!bl. amando # iubind

:iitoranterior

amav ero voi fi iubitamav erisamav eritamav erimusamav eritisamav erint

Con-ugarea I iate*a pasivă


&/!

P' /=

/ &HLHI

Preent am or #sunt iubitama risama tur ama mur ama miniama ntur

am e r#să fiu iubitam e risam e tur am e mur am e miniam e ntur

amarefii iubitQ

ama minifiţi iubiţiQ

amaria fi iubit

Imperfect ama ba r eram iubit

ama ba risama ba tur

ama ba mur ama ba miniama ba ntur

ama re r aş fi iubit

ama re risama re tur

ama re mur ama re miniama re ntur

:iitorul ama b or voi fi iubit

ama b e risama b i tur ama b i murama b i miniama b untur

amator sa fii iubitQamator sa fie iubitQamantor sa fie iubiţiQ

amatum iri că va fiiubit

!d?ectivverbalamandus, a ,um care va fiiubit, caretrebuie iubit

&/!

P

Perfectul amatus, -a , um

sumesest

amati, -ae , -asumusestissunt

amatus, -a , um

simsissit

amati, -ae, asimussitissint

amatum, -am,

um essecă a fost iubit

amatos, -as, aessecă au fostiubiţi

amatus

amataamatumiubit, iubită

2



/' 4/C

&HLHI

ai multca perfectul

amatus, -a , umerameraserat

amati, ae, a

eramuseratiserant

amatus, -a , umessemessesesset

amati, ae, a

essemusessetisessent

:iitoranterior

amatus, -a , umeroeriserit

amati, ae, aerimuseritiserunt

Con-ugarea a II(a iate*a activăIndicativ Con?unctiv Imperativ Infinitiv Participiu

&/!

P'

/=/

&HLHI

Preent move omişc

move smove tmove musmove tismove nt

move a msă mişc

move a smove a tmove a musmove a tismove a nt

movemişcăQ

move te mişcaţiQ

move rea mişca

move nsmove ntis caremişcă,

mişc%nd

Imperfect move ba m

mişcammove ba smove ba tmove ba musmove ba tismove ba nt

move re m

aş mişcamove re smove re tmove re musmove re tismove re nt

:iitorul move b o voi mişcamove b i smove b i tmove b i mus

move b i tismove b unt

movetosa miştiQmovetosa miştiQmovetote

sa miştiQmoventosa mişteQ

moturum, am,um esse că va mişcamoturos, as, aesse

că vor mişca

moturusmoturamoturum care vamişca

2



&/!

P/' 4/C&HLH

I

Perfectul mov i am mişcatmov istimov itmov imus

mov istismov erunt

mov erim să fi mişcatmov erismov eritmov erimus

mov eritismov erint

movisse

a fi mişcatcă a mişcat

9upin

motummotu pentru amişca

de mişcatai multca perfectul

mov eram mişcasemmov erasmov eratmov eramusmov eratismov erant

mov issemaş fi mişcat

mov issesmov issetmov issemusmov issetismov issent

/erun*iu

5. movendi # de a mişca*. movendo # spre a mişca

!c. "ad$ movendum # pentru a mişca!bl. movendo # mişc%nd

:iitoranterior

mov ero voi fi mişcat

mov erismov eritmov erimusmov eritismov erint

Con-ugarea a II(a iate*a pasivăIndicativ Con?unctiv Imperativ Infinitiv Participiu

Preent move or # sunt mişcatmove ris

move tur move mur move minimove ntur

move ar # să fiu mişcatmove a ris

move a tur move a mur move a minimove a ntur

move refii

mişcatQmove mini fiţimişcaţiQ

move ria fi

mişcat

Imperfect move bar# eram mişcatmove ba rismove ba tur move ba mur move ba minimove ba ntur

move re r #aş fi mişcatmove re rismove re tur move re mur move re minimove re ntur

:iitorul move b or

voi fi mişcatmove b e rismove b i tur move b i mur move b i minimove b untur

movetor

sa fii mişcatQmovetor sa fie mişcatQmoventor sa fie mişcaţiQ

motum iri

că va fi mişcat

ad?ectiv

verbalmovendus, aum care va fimişcat

2



Perfectul motus, a, umsumesest

moti, ae, a

sumusestissunt

motus, a, umerimeriserit

moti, ae, a

erimuseritiserint

motum, am,um essemotos, as, aessea fi mişcat

că a mişcat

motusmotamotummişcatmişcată

ai multca perfectul

motus, a, umerameraserat

moti, ae, aeramuseratiserant

motus, a, umessemessesesset

moti, ae, aessemusessetisessent

:iitoranterior motus, a, umeroeriserit

moti, ae, aerimuseritis

erunt

Con-ugarea a III(a consonantică iate*a activă


&/!

P' /=

/

Preent vinc o # învingvinc i svinc i tvinc i musvinc i tisvinc unt

vinc a m#să învingvinc a svinc a tvinc a musvinc a tisvinc a nt

vinc e învingeQ

vinc i te învingeţiQ

vinc e rea învinge

vinc e nsvinc e ntis careînvinge,

înving%nd

Imperfect vinc eba mînvingeam

vinc eba svinc eba t

vinc eba musvinc eba tisvinc eba nt

vince re m aş învinge

vince re svince re t

vince re musvince re tisvince re nt

2



&HLHI

:iitorul vinc a m voi învingevinc e svinc e tvinc e mus

vinc e tisvinc e nt

vincitosă învingiQvincitosă învingăQvincitote

să învingeţiQvincintosă învingăQ

victurum, am,um esse că vaînvingevicturos, as, a

esse că vorînvinge

victurusvicturavicturum care vaînvinge

&/!

P/

' 4/C&HLHI

Perfectul vic i am învinsvic istivic itvic imusvic istisvic erunt

vic erim să fi învinsvic erisvic eritvic erimusvic eritisvic erint

vicisse

a fi învinscă a învins

9upinvictumvictu pentru aînvinge de învins

ai mult

ca perfectul

vic eram

învinsesemvic erasvic eratvic eramusvic eratisvic erant

vic issem

aş fi învinsvic issesvic issetvic issemusvic issetisvic issent

/erun*iu

5. vincendi # de a învinge*. vincendo # spre a învinge!c. "ad$ vincendum # pentru a învinge!bl. vincendo # înving%nd

:iitoranterior

vic ero voi fi învinsvic erisvic eritvic erimus

vic eritisvic erint

Con-ugarea a III(a consonantică iate*a pasivăIndicativ Con?unctiv Imperativ Infinitiv Participiu

&/!

P' /=/&

Preent vinc or # sunt învinsvinc e risvinc i tur vinc i mur

vinc i minivinc untur

vinc ar#să fiu învinsvinc a risvinc a tur vinc a mur

vinc a minivinc a ntur

vinc erefii învinsQvinc i miniQ

fiţi

învinşiQ

vinc ia fi învins

vinc e nsvinc e ntis careînvinge,

înving%nd

Imperfect vinc eba reram învins

vinc eba risvinc eba tur vinc eba mur vinc eba minivinc eba ntur

vince re r aş fi învins

vince re risvince re tur vince re mur vince re minivince re ntur

2



:iitorul vinc a r voi fi învinsvinc e risvinc e tur vinc e mur

vinc e minivinc e ntur

vincitor Qsă fii învinsQvincitorQsă fie învinsQvincuntorQ

să fie învinşiQ

victurum irică va fiînvins

ad?ectivverbalvincendus, a,umcare va fi

învins

&/!

P/'

4/C&HLHI

Perfectul victus, a, umsumesest

victi, ae, asumusestis

sunt

victus, a, umsimsissit

victi, ae, asimussitissint

victum, am,um esse

că fostînvinsvictos, as, eesse că au fostînvinşi

victusvictavictum

învins,învinsă

ai mult

ca perfectul

victus, a, um

erameraserat

victi, ae, aeramuseratiserant

victus, a, um

essemessesesset

victi, ae, aessemusessetisessent

:iitoranterior

victus, a, umeroeriserit

victi, ae, aerimuseritiserunt

Con-ugarea a III(a vocalică iate*a activăIndicativ Con?unctiv Imperativ Infinitiv Participiu

&/

!

P' /=/

Preent capi o # iaucapi scapi tcapi mus

capi tiscapi unt

capi a m # să iaucapi a scapi a tcapi a mus

capi a tiscapi a nt

cap e iaQ

cap i te luaţiQ

cap e rea lua

capi e nscapi e ntis care ia,

lu%nd

Imperfect capi eba mluam

capi eba scapi eba tcapi eba muscapi eba tiscapi eba nt

cape re m aş lua

cape re scape re tcape re muscape re tiscape re nt

2



&HLHI

:iitorul capi a m voi luacapi e scapi e tcapi e mus

capi e tiscapi e nt

capitosă ieiQcapitosă iaQcapitote

să luaţiQcapiuntosă iaQ

capturum, am,um esse că va luacapturos, as, aesse

că vor lua

capturuscapturacapturum care valua

&/!

P/

' 4/C&HLHI

Perfectul cep i am luatcep isticep itcep imuscep istiscep erunt

cep erim să fi luatcep eriscep eritcep erimuscep eritiscep erint

cepisse

a fi luatcă a luat

9upincaptumcaptu pentru a lua de luat

ai mult

ca perfectul

cep eram

luasemcep erascep eratcep eramuscep eratiscep erant

cep issem

aş fi luatcep issescep issetcep issemuscep issetiscep issent

/erun*iu

5. capiendi # de a lua*. capiendo # spre a lua!c. "ad$ capiendum # pentru a lua!bl. capiendo # lu%nd

:iitoranterior

cep ero voi fi luatcep eriscep eritcep erimus

cep eritiscep erint

Con-ugarea a III(a vocalică iate*a pasivăIndicativ Con?unctiv Imperativ Infinitiv Participiu

&/!

P' /=/

Preent capi or # sunt luatcapi riscapi tur capi mur capi minicapi untur

capi ar # să fiu luatcapi a riscapi a tur capi a mur capi a minicapi a ntur

cap erefii luatQ

cap i mini fiţi luaţiQ

cap ia fi luat

Imperfect capi ebareram luatcapi eba riscapi eba tur capi eba mur capi eba minicapi eba ntur

cape re r aş fi luatcape re riscape re tur cape re mur cape re minicape re ntur

2



&HLHI

:iitorul capi ar voi fi luatcapi e riscapi e tur capi e mur

capi e minicapi e ntur

capitorsă fii luatQcapitor să fie luatQcapiuntor

să fie luaţiQ

capturum irică va fi luat

ad?ectivverbalcapiendus,a ,um care va fi

luat

&/!

P/'

4/C&HLHI

Perfectul captus, a umsumesest

capti, ae, asumusestissunt

captus, a umsimsissit

capti, ae, asimussitissint

captum, am, umessecă a fost luatcaptos, as, aessecă au fost luaţi

captus,captacaptum luat, luată

ai mult

ca perfectul

captus, a um

erameraserat

capti, ae, aeramuseratiserant

captus, a um

essemessesesset

capti, ae, aessemusessetisessent

:iitoranterior

captus, a umeroeriserit

capti, ae, aerimuseritiserunt

Con-ugarea a I+(a iate*a activăIndicativ Con?unctiv Imperativ Infinitiv Participiu

&/!

Preent audi o #audaudi s

audi taudi musaudi tisaudi unt

audi a m # să audaudi a s

audi a taudi a musaudi a tisaudi a nt

audiauiQ

audi te auiţiQ

audi rea aui

audi e nsaudi e ntis

careaude,

auind

3



P' /=

/ &HLHI

Imperfect audi eba maueam

audi eba saudi eba taudi eba mus

audi eba tisaudi eba nt

audi re m aş aui

audi re saudi re taudi re mus

audi re tisaudi re nt:iitorul audi a m

voi auiaudi e saudi e taudi e musaudi e tisaudi e nt

auditosă audăQauditosă audăQauditotesă auiţiQaudiuntosă audăQ

auditurum, am,um esse că va auiaudituros, as, aesse că vor aui

auditurusaudituraauditurum care vaaui

&/!

P/' 4/C

&HLHI

Perfectul audiv i

am auitaudiv istiaudiv itaudiv imusaudiv istisaudiv erunt

audiv erim

să fi auitaudiv erisaudiv eritaudiv erimusaudiv eritisaudiv erint

audivisse

a fi auitcă a auit

9upin

auditumauditu pentru aaui de auit

ai multca perfectul

audiv eram auisemaudiv erasaudiv erataudiv eramus

audiv eratisaudiv erant

audiv issemaş fi auit

audiv issesaudiv issetaudiv issemus

audiv issetisaudiv issent/erun*iu

5. audiendi # de a aui*. audiendo # spre a aui!c. "ad$ audiendum # pentru a aui!bl. audiendo # auind

:iitoranterior

audiv ero voi fi auitaudiv erisaudiv eritaudiv erimusaudiv eritisaudiv erint

Con-ugarea a I+(a iate*a pasivăIndicativ Con?unctiv Imperativ Infinitiv Participiu

&/!

Preent audi or #sunt auitaudi risaudi tur audi mur audi miniaudi untur

audi a r # să fiu auitaudi a risaudi a tur audi a mur audi a miniaudi a ntur

audireQfii auitQ

audi miniQ fiţi auiţiQ

audi ria fiauit

3



Imperfect audi eba r#eram auitaudi eba risaudi eba tur audi eba mur audi eba mini

audi eba ntur

audi re r # aş fi auitaudi re risaudi re tur audi re mur audi re mini

audi re ntur :iitorul audi a r #voi fi auitaudi e risaudi e tur audi e mur audi e miniaudi e ntur

auditor să fii auitQauditor să fie auitQaudiuntor să fie auiţiQ

auditum iri că va fiauit

ad?ectivverbalaudiendus,a , um care va fiauit

&/

!P/' 4/C&HL

HI

Perfectul auditus, a, umsumesest

auditi, ae, asumusestissunt

auditus, a, umsimsissit

auditi, ae, asimussitissint

auditum, am,um essecă a fostauit

auditos, as,a essecă au fostauiţi

auditusauditaauditumauit

auită

ai multca perfectul

auditus, a, umerameraserat

auditi, ae, aeramuseratis

erant

auditus, a, umessemessesesset

auditi, ae, aessemusessetis

essent:iitoranterior

auditus, a, umeroeriserit

auditi, ae, aerimuseritiserunt

III. Aplicaţii

=a substantiv'

Civis 'omanus sum. "sunt cetăţean roman$6ic 0omo civis 'omanus est."acest om este cetăţean roman$Civis 'imanus esW "eşti cetăţean romanW$

3



Civis 'omanus sum. "sunt cetăţean roman$

5aius"praenomen$ Iulius"nomen$ Caesar"cognomen$ 5aii filius "fiul lui 5aius$arcus "praenomen$ &ullius"nomen$ Cicero "cognomen$arci filius "fiul lui arcus$

&ullia arci filia "&ulia, fiica lui arcus$

5aius Iulius Caesar T !urelia

X5aius IuliusCaesar"imperator$

T Cornelia

X

Iulia:erificaţi afirmaţiile de mai ?os pornind de la arborele genealogic de mai sus)

1. 5aius Iulius Caesar, 5aii filius fuit imperator"5.I.C., fiul lui 5aius a fost împărat$.2. 5aius Iulius Caesar, imperator fuit 5aii filius "5.I.C. a fost fiul împăratului 5aius$.3. !urelia 5aii Iulii Caesaris mater est "!urelia est mama lui 5aius Iulius Caesar$.. !urelia imperatoris mater fuit "!urelia a fost mama împăratului$.. Iulia !ureliae mater fuit "Iulia a fost mama !ureliei$.O. 5aius Iulius Caesar 5aii et !ureliae filius fuit "5.I.C a fost fiul lui 5aius si !ureliei$. Iulia Corneliae et 5aii filia fuit "Iulia a fost fiica Corneliei si a lui 5aius$.

R. Cornelia !ureliae soror fuit "Cornelia a fost sora !ureliei$.S. Cornelia est Caesaris uor et Iuliae mater "Cornelia est soţia lui Caesar si mama Iuliei$Caesaris uor Iulia est "Iulia este soţia lui Caesar$.

=a ad-ectiv'

&raduceţi)9cipio asica censor factus gravem se ac severum praebuit.Cum e@uitum censum ageret, e@uitem @uendam vidit obesum et pinguem, e@uum vero eius macrumet strigosum.A cur, in@uit censor, es tu @uam e@uus pinguiorWB

- A @uoniam, respondit e@ues, ego me ipse curo, e@uum vero sevusB.5raviter damnatus est ille e@ues."!ulus 5ellius, octes !tti@uae, I:, 2U, 11$

=a verb'

!. &raduceţi)1. Laudo, laudamus facta !leandri agni # laud, laudam faptele lui !.c..2. Cicero proconsulem :errem accusavit #C l-a acuat pe proconsulul :3. Pulc0ri versus aures !t0eniensium delectabant#versuri frumoase desfatau urec0ile

atenienilor "pulc0er"3$, versus"$, auris,is, at0eniensis"2$

3



. Litterae adulescentiam ornabunt, senectutem delectabunt#literatura va infrumusetatineretea, va desfata batrinetea "littera"I$, la pl#literatura, scrisoare, adulescentia"I$,orno"I$, senectus, utis, delecto"I$

. 5raeci partem praedae deis dabant#grecii dadeau eilor o parte din prada"graecus"II$, pars, partis, praeda"I$, deus"II$

O. APueri, dicebat suis filiis pigris pater muribundus, fodite campum et magnust0esaurus erit vestri laboris praemiunG is continet divitias @uae vestra desideriasatiabunt. Iuvenes oboedientes campus foderunt avidi t0esaurum @uaerentes. 6uncnon reperuerunt, sed mo creverunt plantas fructus@ue @ui opulentas segetes promittebant. AIste t0esaurus est @uem pater noster pollicitus estY, diit unus e iis.

#copii, icea un tata muribund fiilor sai lenesi, sapati cimpul si o mare comoara va firecompensa muncii voastreG el contine bogatii care vor satisface dorintele voastre.Copiii ascultatori, au sapat cimpul cautind lacomi comoara. Pe aceasta ei n-audescoperit-o, dar curind au crescut plantele si fructele care promiteau o recolta bogata.!ceasta este comoara pe care tatal nostru ne-a promis-o, a is unul dintre ei.Puer"II$, piger"III$, muribundus"II$, fodio"III$, campus"II$, t0esaurus"II$,

praemium"II$, is"acesta$, contineo"II$, divitiae, arum#bogatii, satio"I$, desiderium"II$,iuvenis, is, oboediens, ntis, @uaero"III$, 0unc"pe ac$, reperio, ire, ui, mo#curind,cresco, ere, evi, planta"I$, fructus"I:$, seges, etis"recolta$, promitto"III$, opulentus"III$, polliceor, eri, citus sum"a promite$

. completaţi tabelele)

/sse 9um fui fuerunt erat erantdicere *ico dii dicebantducere *uco dui ducebatCastigare Castigo castigaverunt

Ponere pono posuerunt ponebant*are *o dederunt dabat6abere 0abui 0abebantittere misi:idere vidi videbat:enire venerunt veniebat

1.ducere ducit ducunt duit duerunt2.amare amant amaverunt3. audire audit. respondere responderunt. clamare clamavit clamaveruntO. sentire sentiunt sensit. acciperre accipit accepitR. ferre fert ferunt tulerunt

3



S. scire scit scivit1U. ponit posuit

C. 5asiţi intrusii si ?ustificati-va raspunsul)1. posuit-obsedit-diit-scripsit-considit "e pre, celel. pf, pers.III$

2. curo-curro-do-scio- filio"e abl, celel. vb$3. misit-sensit-vici-capit-fuit"persI, perf., celel. III$. veni-vidi-vici-duci-iussi"e *, subst, celel vb pf$. cura-homo-ministro "e , celel. *-abl sg$O. ducum-mundum-civem-curam "e 5. pl de la du, is, celel !c. 9g$. miles-e@uites-0ostes "e sg, celel. !c pl$G e@ues, itis#calaretN e@uus, i#calR. victorum-ministrorum-duci "5 sg,celel 5 pl$S. filii-generi-duci "e * sg, celel 5 sg.$1U. labores-iniuriae-civi-lupi "e * sg. celel pl$

*. &ransformati dupa model)

1. is vincit @ui se vincitNpl.vincunt"pre, 3 sgNpl$2. is vicit @ui se vicitNpl. :icerunt "perf. 3sgNpl$3. is vincet @ui se vincetNpl.vincent "viit. 3sgNpl$. is vincebat @ui se vincebatNpl.vincebant"imperf.3sgNpl$

1. "dat$Npl.dant2. is dedit @ui celeriter dedit.Npl. dederunt3. "dabit$Npl.dabunt. "dabat$Npl.dabant

1. !leander agnus a matre epistolam accipitNpl accipiunt

2. accepitNpl. acceperunt3. accipietNaccipient. accipiebatNaccipiebant

iate*a pasivă

!. &raduceţi urmatorul tet si analiati cuvintele subliniate)

*iagoras '0odius tres filios 0abuisse dicitur, unum pugilem, alterum pancratistem, tertiumluctatorem) eos omnes vidit vincere +l>mpiae eodem die. Cum ibi eum tres adulescentes, coronissuis in caput patris positis, amplecterentur populus@ue in eum flores iaceret, ibidem in stadio,inspectante populo, animam efflavit. "!ullus K5ellius, octes !tticae, III, 1$

3



:ocabular)!ler, altera, alterum# altul, cel de-al doilea!nima, ae# suflet, suflu!tticus, a, um # din !tica "provincie a !t0enei$

Pugil, pugilis# boer Pancratistes# pancratis, atlet care lupta si boeaaLuctator, luctatoris#luptator +l>mpia, ae# +limpia "oras din 5recia$Idem, eadem, idem#acelasi, aceeasiInspecto, are, avi, atum# a vedea, a se uita la,a observa, a priviIbi# acolo9tadium, ii # stadium, arena, intrecereIacio, iacere, ieci, iactum#a arunca, a avarli!mplector, amplecti, pleus sum# a imbratisa,

a cuprinde!dulescens, ntis # adolescentIbidem#c0iar acolo/fflo, are, avi, atum#a da afara sufland, a varsa,!nimam efflare# a-si da sufletul

. &ransformati propoitiile dupa model sitraduceti-le)

*iagoras tres filios 0abuisse dicitur.*iagoras tres filios 0abuisse dicebatur

*iagoras tres filios 0abere dicebatur

1. Capta urbe, domina servos appelllavissedicebatur.

2. !dulescens in stadio vicisse dicitur.3. !dulescens in stadio vincere dicebatur.. !leander agnus potionem bibisse dicebatur.. !leander agnus epistolas matri legisse

dicebatur.O. 9iccenses gentem esse avidam vini dicebatur.

. ilites vinum ab imperatore accepisse dicuntur.R. Caesar in primam aciem procedure dicebatur.S. &ullia cum matre epistolam arci legere

dicebatur.1U. Caesar cum centurionibs in prima acie fuisse

dicitur.

I+. "este grilă

&raduceti si alegeti varianta corecta "1U puncte trad., cate puncte varianta corecta$)1 dicebat autem et parabolam ad illos @uoniam oportet semper orare et non deficere*icebat

1.preent2.imperfect

+rare1.infinitiv perfect2.con?uctiv imperfect

3



3.viitorul 3. infinitiv preent

!legeti varianta corecta" puncte varianta corecta$)2. dicens iude @uidam erat in @uadam civitate @ui *eum non timebat et 0ominem non verebatur

*icens1.participiu preent2.geruniu3.gerundiv

&imebat1. viitor, II, sg2. imperfect II, sg3. imperfect III, sg

&raduceti si alegeti varianta corecta "1U puncte trad., cate puncte varianta corecta$)3. vidua autem @uaedam erat in civitate illa et veniebat ad eum dicens vindica me de adversariomeo:eniebat1.imperfect, pers III, pl2.imperfect, pers III, sg3.viitor, pers III, sg

:indica1.infinitiv preent2.indicativ preent, pers III sg3. imperativ, preent, pers II sg

!legeti varianta corecta " puncte varianta corecta$). autem diit intra se et si *eum non timeo nec 0ominem revereor*iit1.con? III, preent, pers III, sg2.con? III, perfect, pers III, sg3.con? II, perfect, pers II sg

&imeo1. con? II, preent, pers I sg2. con? III, preent, pers I sg3. con? I, perfect, pers II pl

. tamen @uia molesta est mi0i 0aec vidua vindicabo illam ne in novissimo veniens suggillet me:indicabo1.preent, pers III sg2.imperfect, pers I sg3.viitor, pers I sg

9uggillet1.viitor, pers III sg2.con?unctiv, pers III sg3. preent, pers II sg

1. cum se formeaa con?unctivul imperfect si cel mai mult ca perfect si cum se traduc " puncte ptfiecare$2. formati con?unctivul preent, con? perfect de la amo, are, amavi, amatum si traduceti " puncte pt fiecare $

T1U puncte din oficiu

1. !legeti varianta corecta)

In principio"la inceput$ erat :erbum"Cuvantul$ et :erbum erat apud *eum"la *umneeu$ et *euserat :erbumIn principio

a$ sg, b$ abl sg, c$ *. sg/rat

3



a$. ind. Preent, pers III sg, b$ imperfect, pers III sg c$ perfect, pers III pl*eum

a$ sg, b$ !c pl c$ !c sg

In ipso vita"viata$ erat et vita erat lu 0ominum

vita a$ decl I, sgG b$ decl II, sgG c$ decl III, !c. sglu

a$ subst. *ecl I, !c sgG b$ pronumeG c$ subst. *ecl III, sg.0ominum

a$ decl II, !c plG b$ decl III, 5 plG c$ decl II, 5. pl

/t lu in tenebris"intuneric$ lucet "a straluci$ et tenebrae eam non conpre0enderunt.In tenebris

a$ decl I, abl pl b$ decl III, abl sgG c$ decl II, 5. sglucet

a$ imperfect, pers III, sgG b$ indicativ preent, pers III, sgG c$ perfect, pers. III pl 2. *eclinati subst. :ita, ae la 5 pl si !c sg

!. Completaţi tabelul următor) "fiecare linie corecta are 2 pcte) total 2U pcte$1.filia filiae fiica2.arcus arcus3.mater .soror

3



. serviO. amicus. filliiR. curae gri?aS. lupus

1U. domini

. &raduceti "fiecare are pcte$) Upcte C. !legeţi varianta corecta) "fiecare are 2.U pcte$#1U pcte

1. arcus fratri salutem dicit.2. 6omo 0omini lupus est.3. arci uor 6eluiae salutem dicit.. &ulliae mater a@uam bibit.

. is dat @ui dat celeriter.O. is vincit @ui se vincit.. 4ortes fortuna adiuvat.R. Canis sine dentibus latrat.S. :asa inania plurimum sonant.1U. 4rater filium videt et ad urbem

ducit.

1. *omina sineZ.. ad praetorem venit.a. servi b. sevisc. servorum2. 9erviZZ in urbem ducunt.

a. dominorum b. dominosc. dominis3. arcus &ullius Cicero cumZ generumvidit.a. filia"nominativ$ b. filia"ablativ$c. filiam. CiceroZ. epistolas scribit.a. filium b. filiae

c. fratri

*. *eclinati epresiile urmatoare la caurile indicate si traduceti)4iecare are pcte) total 2U pcte

. sg. 5. sg. !c. sg. traducereira magna manie mare . pl. 5. pl. !bl. pl.lupi avidi lupi lacomi

1U pcte oficiciu•

1. Completaţi tabelul următor)miles militis soldatulfiliaarcus arcus0omomater

3



soror civisservi

minister fillii

curae gri?a

2. 5asiti formele care lipsesc si traduceti)amare K a iubi amo K eu iubesc amant K ei iubescmonere K a atrage atenţia moneo K eu atrag atenţiavincere - vinco - - ei învingaudire - audiuntdicere - - eu ic dicuntdocere K a invata "pe cineva$ ponere K a pune ponuntclamare K a striga clamant

- a scrie scribo - scribuntmoveo K a mişca movent -

dare -respondere - respondeo -reddere - reddunt K ei restituie - a înţelege intelligo intelliguntsentire K a simţi, a percepe - eu simt, eu percep

tenent -esse K a fi - eu sunt - ei suntmittere -

- a veni veniunt -scire K a şti scio -

3. Completaţi tabelul după model)esse Ka fi sum est suntimperare K a poruncidocere K a invata "pe altul$invenire K a gasidicere - dico - a trimite mitto mittunt

. Completaţi spatiile goale din tabelele următoare)

nominativ genitiv traducere acuativleo leonis leulupus lupi lupignis ignis



cura curae gri?aminister ministri servitor frater

servi0ominis om

&ulliavir viri barbat

nominativ genitiv traducere acuativ dativurbs oras urbem urbi

iniuriae iniuriam iniuriaeamicus amicicenturio centurion centurionem'omuluscivis cetatean civi

lapis piatra lapidemepistolae

mater matrisgener ginere generum

. !legeţi varianta corecta)1. 4rater Z..videt et ad urbem ducit.a. filo b. filiic. filium2. 9ervus vinum Z.. bibit

a. dominus b. dominumc. dominod. domini3. &erentia Z. !@uam dat.a. arco b. Ciceroc. &ulliaed. 6eluiae. 8uinti. Z. Pater et mater amant.

a. filia b. filiaec. filiam. 5aius Iulius CaesarZ.. uorem ducita. Cornelia b. Corneliamc. CorneliaeO. Iulia Caesaris et CorneliaeZ.. esta. filia



b. filiamc. filiae. arcus &ullius Cicero, consul filius, Z..videt.a. soror b. sorori

c. sororisd. sororemR. arcus &ullius CiceroZ. celeriter respondeta. filiam b. filiic. filiumS. Pater matri epistolam Z.. legita. filio b. filiic. filium1U. arcus adZ.uorem celeriter currit.

a. filio b. patremc. fratrisO. Completaţi tabelele următoare si traduceţi după modelul oferit de prima linie)

esse sum fui eu am fost fueruntdicere dico dii eu am is dieruntducere duco duicastigar castigo castigavi castigaveruntcurare curo curavi curaveruntcelare celavi eu am ascuns

dare do dederunt0abere 0abeo 0abui 0abueruntvidere vidimittere misi eu am trimiscurere curro eu am alergat cucurreruntvenire ponere pono posueruntobsidere obsedi eu am asediat procedere procedo eu am inaintat processeruntdetra0ere detra0o detrai eu am tras ?os, am

smuls

ducere ducit ducunt duit dueruntamare amat amant amavit amaveruntmonere monetvincere vincitaudire auditcapere capit



clamare clamavit clamaveruntrespondere responderunttenere tenuit

ponit posuitscribunt scripserunt

scire scit scivit procedere procedunt processeruntsentire sentiunt sentitaccipere accipit accepitferre fert ferunt tulerunt

. !legeţi varianta corecta)1. Z.Caesar vidit.a. 0ostis b. 0ostesc. 0ostium

2. *omina sineZ.. ad praetorem veniebat.a. servi b. sevisc. servorum3. 9erviZZ in urbem duerunt.a. dominorum b. dominosc. dominis. Cum centuriones a@uam dant, Z.. ira non considit.a. milites b. militum

c. milite. arcus &ullius Cicero cumZ generum videbat.a. filia"nominativ$ b. filia"ablativ$c. filiamO. Z.. imperatori vinum dederunt.a. centurioni b. ministric. e@ues. CiceroZ. epistolas scribit.a. filium

b. filiaec. fratriR. :este deposita, !leander agnus ad ZZ. cucurrit.a. 0ostium b. fluviumc. a@uarumS. ZZ.. in muris currentibus, praetor rem esse in angusto diit.a. lupis b. 0ostis



c. ducisd. lapidibus1U. Hrbe capta, cives remZZ esse in angusto sciebant.a. legatum b. ducum

c. servos.R. *eclinaţi epresiile următoare la caurile indicate şi traduceţi)

. sg. 5. sg. !c. sg. traducereira magna manie maregens avida gentis avidaecivis 'omanus

. pl. 5. pl. !bl. pl. traducere

lupi avidi lupi lacomifures captivi furibus captiviscastris relictis

itinera magna itinerum magnorum

!legeţi varianta corectă)

"Luca 1)11-13$ 6omo @uidam 0abuit duos filios

0omoa$ decl I, masc, . sgG b$ decl III, masc. . sgG c$ decl II !c. 9g

duos a$ pronume b$ numeral cardinal c$ substantiv d$ numeral ordinalfilios

a$ decl II, !c. PlG b$ decl III, 5. pl, c$ decl I, *. pl

/t diit adulescentior e illis patri) pater da mi0i portionem substantiae @uae me contingit etdivisit" divido # a imparti$ illis substantiam"averea$

*iita$ imperfect, pers. III, sgG b$ perfect, pers. III, sg.G c$ preent, pers III, pl

!dulescentior a$ substantiv, sg., b$ ad?ectiv, grad comparativ, . sgG c$ ad?., grad superlativ, !c plPatri

a$ decl. II, *. sg, b$ decl III, *. sg., c$ decl I, !c. Pl

*aa$ subst., decl. I, , sgG b$ verb, imperativ, pers. II, sgG c$ verb, preent, pers II, sg

i0ia$ pronume personal, *. sgG b$ pron. refleiv, !bl. 9g, c$ subst., decl I, !c. sg



Contigita$ verb, imperfect, pers III, sgG b$ perfect, pers III, sgG c$ preent, pers III pl

*ivisita$ perfect, pers., III, sgG b$ preent, pers. II, sg, c$ imperfect, pers I pl

9ubstantiam

a$ subst, decl III, !c. PlG b$ subst. *ecl I, !c. 9gG c$ decl II, masc, *. pl2. !naliati sintactic cuvintele si sintagmele subliniate din tetul de mai ?os)

/t non post multos dies "nu dupa multe ile$ congregatis "congrego, are# a strange$ omnibus"omnis, is# tot$ adulescentior filius peregre profectus est "proficiscor # a pleca$ in regionemlongin@uam et ibi"acolo$ dissipavit"a risipit$ substantiam suam"averea sa$ vivendo luuriose

I.&raduceţi)Lentulus, Ciceronis gener, 0omo eiguae staturae fuit. Cicero cum generum suum longo gladioaccinctum vidisset, Y@uis, in@uit, generum meum ad gladium alligavitWB

acrobius, 9aturnalii, II, 3:ocabular)!ccingo, ere,accini, accinctum#a înarma

!lligo, are, avi, atum# alega/iguus, a, um# mic,scund

In@uit# iceLongus, a, um# lung

9tatura, ae# statură,înălţime

II. identificaţi corect opoiţiile de mai ?os şi traduceţi seriile verbale următoare)Prima serie)1. relin@uebat )

relin@uebatur

2. relin@uerat)relin@uebat3. relin@uerant)

relicti erant. reli@uit)

relin@uitur . cum relin@uerent)

cumrelin@uerentur

! doua serie)1. dabat)dabatur

2. cum daret)cum daretur 3. dant)dantur . dederant)datae errant. dederunt)dati sunt

! treia serie)1. viderat) visuserat

2. videbat)videbatur 3. cum videret)cum vidisset. cum vidissent)cum visae essentcum viderent)cum viderentur . vidit) visus estO. videt) videtur

! patra serie)1.capitur) capta est2. capiebatur)

captus erat3. cum caperetur)cum capta esset

! cincea serie)1. victi sunt)vincuntur

2. victi erant)vicebantur 3. cum victiessent) cumvincerentur

relin@uo, [re, li@uilictum# a lăsa înurmă, a părăsi

do, are, dedi,datum# a da video, \re, vidi,visum# a vedea capio, [re, cepi,captum# a apuca,a prinde

vinco, [re, vici,victum# a învinge

III. &raduceţi)Hbi, apud Cannas eercitus populi 'omani caesus est, mater, nuntio de morte filii allato, magnodolore affecta est. 9ed, is nuntius non verus fuit at@ue is adulescens non diu post e pugna inHrbem rediit. ater, repente filio viso, copia gaudi oppresa eanimata@ue est.:ocabular)adulescens, caedo, ere, cecidi, deT!bl.# în legătura cu, eT!bl# din, în afara



ntis#adolescentaffero, affere,attuli, allatum#a aduce

apudT!c. #la

caesum# a bate, acădea, a face săcadăcopia, ae#marecantitate,

desprediu#mult timpdolor, oris# durere

eanimo, are, avi, atum# aucidegaudium, ii# bucurieinopinatus, a, um# neaşteptatmors, mortis# moarte

nuntius, ii# vesteopprimo, ere,oppressi,oppressum# acopleşi, acuprinde

post# după"T!c$ pugna, ae# luptă

redeo, ire, ivi, itum# arevenirepente# deodată

se# dar verus#adevăratHrbs, is# 'oma

+. %roverbe 0i ma2ime'

1. 4ortes fortuna adiuvat."Cicero$ oroculii a?uta pe cei cura?oşi.

2. Canis sine dentibus latrat.":arro$ C%inelefara dinţi latră.3. Canis timidus ve0ementius latrat @uam

mordet."8. Curtius$ C%inele fricos maitare latră dec%t musca.

. *onec eris feli, multos amicosnumerabis."+vidius$ C%ta vreme vei fifericit, mulţi prieteni vei avea.

. Inopiae desunt pauca, avaritiae omnia."9>rus$ Puţine lipsesc sărăciei, avariţieitoate ii lipsesc.

O. Hno in saltu apros capiam duos."Plautus$. 4abricando fit faber.R. aturam epelles furca, tamen us@ue

recurret.S. :asa inania plurimum sonant.1U. 4urem fur cognoscit, lupum lupus.11. i0il difficile amanti puto.12. !gnum lupo eripere13. Hbi est umbra, ibi est corpus.1. 5utta cavat lapidem.1. Paucos amicos rebus adversis probas.

1O. !busus non tollit usum.1. !d augusta per angusta.1R. is dat @ui dat celeriter.

1S. is repetita placent.2U. /rrare 0umanum est.21. 4estina lente.

22. 4ugit irreparabile tempus.23. 6omo 0omini lupus.2. edice, cura te ipsum.2. Labor omnia vincit improbus.2O. Ira furor brevis est.2. emento, 0omo, @uia pulvis e set in

pulverem reverteris.2R. :ulnerant omnes, ultima necat.2S. :erba volant, scripta manent.3U. Hbi bene, ibi patria.31. 9apiens ni0il affirmat @uod non probet.

32. 8uot capita, tot sensus.33. 8ui bene amat, bene castigat.3. Parturiunt montesG nascetur ridiculus

mus.3. is vincit @ui se vincit.3O. Cum tacent consentiunt.3. 8ui vos vincunt, a@uam bibunt.3R. 4eli @ui potuit rerum cognoscere

causas.3S. 6oc volo, sic iubeo, sit pro ratione

voluntas

U. !rs longa, vita brevis.

A !@uila non capit muscas. ":ulturul nu prinde muste$

• !bsentem laedit, @ui cum ebrio litigat. "Cel care se cearta cu un betiv raneste un absent$• !d multos annosQ "La multi aniQ$• !egroto dum anima est, spes est. "Cat timp bolnavul sufla, mai este speranta$



• !micus Plato, sed magis amica veritas. "i-e prieten Platon, dar mai prieten adevarul$• !mor patriae nostra le. "Iubirea patriei este legea noastra$• !lea ?acta est. "9oarta este 0otarataQ =arurile au fost aruncateQ$ Iulius Caesar cand a

trecut Rubiconul. • !rs longa, vita brevis. "!rta este lunga, viata este scurta$•

!sinus asinorum in saecula saeculorum. "agarul magarilor in secolele secolelor$• !udiatur et altera pars. "9a se asculte si cealalta parte$• !urea mediocritas. "!urita cale de mi?loc$• !uri sacra fames. "4aima sfanta a auruluiQ$• !ut Caesar, aut ni0il "9au Cear, sau nimic$• !varus ipse miseriae causa est suae "!varul este caua propriei lui mierii$• !ve Caesar morituri te salutantQ "9a traiesti Caesar, cei care se duc la moarte te salutaQ$

;

• eatus, @ui prodest, @uibus potest. "4ericit este cel care se face util prin a?utorul dat$•

is dat, @ui cito dat. "Cine da rapid, da de doua ori$• ene diagnoscitur, bene curatur. "Cine da un diagnostic bun, vindeca bine$• ona diagnosis, bona curatio. "un diagnostic, bun leac$• ona valetudo melior est @uam maimae divitiae. "9anatatea buna este mai valoroasa

decat cea mai mare avere$• onum vinum laetificat cor 0ominis. ":inul bun inveseleste inima omului$• arba non facit p0ilosop0um. "arba nu te face filosof$• eneficium accipere, libertatem est vendere "*aca accepti un favor iti vini libertatea$

C

•

Carpe diem. "&raieste clipaG Profita de aceasta i$ Horatius • Cave canem "Paeste-te de caine$• Cibi condimentum est fames. "4oamea este condiment pentru orice mancare$• Concordia civium murus urbium. "!rmonia dintre cetateni, este idul oraselor$• Conditio sine @ua non. "Conditia necesara$• Consuetudinis vis magna est. "4orta obiceiului este mare$• Consuetudo altera natura est. "+biceiul este alta natura$• Contraria contrariis curantur. "+pusii sunt curatiti de catre opoantii lor$• Contra vim mortis non est medicamen in 0ortis. "u este medicament impotriva puterii

mortii$• Cui bono W "Cine e beneficiarul W$•

Cura, ut valeasQ "!i gri?a de tine$

• *e gustibus et coloribus, non disputandum. "5usturile si culorile nu se discuta$• *e mortuis ni0il nisi bene. "*espre morti numai de bine$• *ivide et impera. :arianta *ivide ut imperes. "*ebina si condu$.



• *ocendo discimus. "Invatand pe altii, invatam si noi$• *octus cum libro. "9avant cu cartea$.• *ubito, ergo cogitoG cogito ergo sum. "a indoiesc, deci cugetG cuget, deci eist$• *ulce et decorum est pro patria mori. "/ste dulce si frumos sa mori pentru patrie$

Horatius.•

*um spiro, spero. "Cat timp respir, sper$• *ura le, sed le. "Legea e dura, dar e lege$• *ura necessitas. "ecesitate dura$

<

• / fructu arbor cognoscitur. "!rborele se cunoaste dupa fructe$• /dere debes ut vivas, non vivere ut edas. "&rebuie sa mananci ca sa traiesti, nu sa traiesti

ca sa mananci$•

/go sum @ui sum. "/u sunt cel ce sunt$• /rgo bibamusQ "*eci, sa bemQ$• /rrare 0umanum est sed perseverare diabolicum. "! gresi e omenesc, dar a persevera ]in

greseli^ este diabolic$• /st modus in rebus. "/ste o masura in fiecare lucru$ sau - mai complet - "u este bine sa

depasesti masura fiecarui lucru$. /ra scris pe frontonul templului din *elp0i. &ot acolo erascris si _osce te ipsumQ_ "Cunoaste-te pe tine insutiQ$

• /t in !rcadia ego. "9i eu am trait in !rcadia$• /t si omnes, sed non ego. "C0iar daca toti, eu nu$• /tiam unus capilus 0abet umbram suam "C0iar si un fir de par are umbra sa$• / ni0ilo ni0il. "*in nimic nu se creeaa nimic$•

/ceptis ecipiendis. "/ceptand ce este de eceptat$• / osibus ultor. "*in mormant se ridica rabunatorul$• /perientia docet. "/perienta te invata$

F

• 4amam multi curant pauci conscienciam "ulti se ingri?esc de faima putini de constiinta$• 4estina lenteQ "5rabeste-te incetQ$• 4iat luQ "9a se faca luminaQ$• 4lagrante delicto. "In flagrant delict$• 4luctuat nec mergitur. "/ guduit dar nu se scufunda ) stema orasului Paris$

• 4ortes fortuna ?uvat.sau

!udaces fortuna ?uvat. "orocul il favorieaa pe cura?os$

/

• 5audeamus igitur "9a ne bucuram, deci$• 5loria victisQ "5lorie victimeiQ$ 9e opune sintagmei :ae :ictis• 5rosso modo "In linii mari$



• 5utta cavat lapidem non vi, sed saepe cadendo. "9tropul face o gaura in piatra, nu prinforta, ci prin cadere repetata$

?

•

6abemus papamQ "!vem papaQ$• 6abent sua fata libelli. "Cartile isi au destinul lor$• 6annibal ante portas. "6annibal inaintea portilor. "Pierde timpul pe cand dusmanul este

de?a aici.$$• 6ic et nunc. "!ici si acum$• 6ic et ubi@ue "!ici si peste tot$• 6ic '0odus, 0ic salta. "!ICI e '0odos, aici sariQ "*emonstreaa !ICI si !CH ce ai de

demonstrat$$• 6odie mi0i, cras tibi. "!i pentru mine, maine pentru tine$• 6omo 0omini lupus est. "+mul este un lup pentru om$• 6omo naturaliter animal sociale. "+mul prin natura este animal social$ Aristotel •

6omo sum, 0umani ni0il a me alienum puto. "+m sunt, nimic uman nu-mi este strain$I

• Ignorantia iuris nocet. "Ignoranta ?udetului dauneaa$• Ignorantia legis non ecusat. "Ignoranta legii nu are scua$• Ignoti nulla cupido. "ecunoscutul nu tenteaa$ Ovidiu • Incredibile dictu. "Incredibil de is$• In 0oc signo vinces. "Cu acest semn vei invinge$• Inter arma silent leges. "In timpul raboiului, legile sunt mute$• In vino veritas. "!devarul este in vin$•

Is fecit, cui prodest. "4acut de cel care profita de el$• Iunctis "?unctis$ viribus. "Hnirea face forta$• Iurare "?urare$ in verba magistri. "`ura pe cuvintele unui profesor$

=

• Laborare est orare. "Lucrul este ruga$• Laborare omnia vincit. "Lucrul invinge tot$• Lapis p0ilosop0orum. "Piatra filosofilor$

M

• agister ludi "Invatatorul scolii$• anus manum lavat. "+ mana spala pe alta$• edicus curat, natura sanat. "edicul il are-n gri?a, natura il insanatoseste$• emento mori. "u uita ca esti muritorQ$• ens sana in corpore sano. "inte sanatoasa in corp sanatos$• odus vivendi "od de a trai$• utatis mutandis "9c0imband ce este de sc0imbat$



• aturalia non sunt turpia "Cele naturale nu sunt rusinoase$• atura ab0orret a vacuo. "atura detesta vidul$• ec 6ercules contra plures. "u e 6ercule cine lupta cu o droaie$•

emo prop0eta in patria sua. "imeni nu-i profet in tara sa$• emo nascitur sapiens. "imeni nu se naste invatat$• i0il lacrima citius arescit. "imic nu usuca mai repede ca o lacrima$• i0il novi sub sole. "imic nou sub soare$• i0il sine deo. "imic fara *umneeu$• i0il sine numini. "imic fara dorinta$• omen est omen. "umele este omul$• ondum amabam, et amare amabam. "u am iubit, c0iar daca am invatat sa iubesc$• on omnia possumus omnes. "imeni nu poate face orice$• on sc0olae, sed vitae discimus. "u invatam de la scoala, ci de la _scoala vietii$• on solum armis sed libris "u numai prin forta dar si prin cultura$•

on ut edam vivo, sed ut vivam edo. "u traiesc ca sa mananc, ci mananc ca sa traiesc$• on vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum. "u vesmantul il face pe om, ci omul pe vesmant

• osce te ipsumQ "Cunoaste-te pe tine insutiQ$ /ra scris pe frontonul templului din *elp0i.&ot acolo era scris si _/st modus in rebus._

• ulla dies sine linea. "u e i fara linie$• ulla est medicina sine lingua latina. "u e medicina fara limba latina$• ulla regula sine eceptione. "u e regula fara eceptie sau /ceptia intareste regula$• ulla res tam necessaria est @uam medicina. "imic nu e mai necesar ca medicina$

• +biter dicta "In treacat spuse$• +culi plus vident @uam oculus. "ai multi oc0i vad mai mult decat unul$• +mnes 0omines sibi sanitatem cupiunt, saepe autem omnia, @uae valetudini contraria sunt,

faciunt. "&oti oamenii vor sa aibe sanatate, dar des fac totul in contra ei$• +mnia mea mecum porto. "Port dupa mine tot ce e al meu$• +mnia vincit amor. "Iubirea invinge orice$• +mnium artium medicina nobilissima est. "edicina este cea mai nobila arta$• +ptimum medicamentum @uies est. "Cel mai bun medicament este odi0na$• +ra et labora. "'oaga-te si lucreaaQ$

%

• Pa melior est @uam iustissimum bellum. "Pacea e mai buna decat cel mai ?ust raboi$• Pa vobiscumQ "Pacea cu voiQ$• Per aspera ad astra. "Cu greutate pana la stele. &rebuie sa muncesti mult - si greu - ca sa

a?ungi la performanta -"Proverb romanesc) Cu amar se mananca dulcile$$• Per scientiam ad salutem aegroti. "9a vindeci boala prin stiinta$



• Persona "non$ grata. "Persoana "ne$agreata$• Pia mater "ama iubitoare$• Plenus venter non studet libenter. "+ burta plina nu iubeste studiul$• Plures crapula @uam gladius perdidit. "etia ia mai multe vieti ca spada$• Post cenam non stare sed mille passus meare. "9a nu stai dupa cina, ci sa mergi pe ?os o

mila$.• Post mortem. "*upa moarte$• Post 0oc non est propter 0oc. "*upa asta, nu e din caua asta$• Praesente medico ni0il nocet. "Cand doctorul e langa tine, nimic nu-ti poate face rau$• Praevenire melius est @uam praeveniri. "! preveni e mai usor decat a trata$• Primum non nocere. "La inceput, nu dauna$• Primum vivere et deinde p0ilosop0ari. "ai intai a trai si pe urma a face filosofie$• Prosit "9a fie de bine$

@

• 8ui rogat, non errat. "Cine roaga, nu greseste sau Incercarea moarte n-are$• 8ui scribit, bis legit. "Cine scrie, citeste de doua ori$• 8ui tacet, consentire videtur. "Cine tace e de-acord$• 8uid@uid agis, prudenter agas, et respice finemQ "+rice ai face, fa cu prudenta, fara sa-ti

tai respiratia la sfarsit$• 8uid@uid discis, tibi discis. "+rice ai invata, inveti pentru tine$• 8uod erat demonstrandum. "Ceea ce era de demonstrat$• 8uod licet Iovis, non licet bovis. "Ceea ce-i este permis lui `upiter nu-i este permis si unui

bou$•

8uod medicina aliis, aliis est acre venenum. "edicamentul unuia, este veninul altuia$• 8uod scripsi, scripsiQ "Ceea ce am scris, am scrisQ$• 8uot capita, tot sententiae. "!tatea pareri, cate capete$

>

• 'epetitio mater studiorum est. "'epetitia este mama invataturii$• 'idendo castigat mores. "'aand infranei moravurile$

S

•

9aepe morborum gravium eitus incerti sunt. "*es, soarta persoanelor grav bolnave estenecunoscuta$• 9alus aegroti suprema le. "9anatatea pacientului, lege suprema$• 9emper idem. "ereu acelasi$• 9ic transit gloria mundi. "!sa trece gloria lumii$ 4ormula folosita in trecut la investirea

unui nou papa.• 9imilia similibus curantur. "!semanarea vindeca asemanarea$• 9ine die "4ara termen preciat$• 9ine ira et studio. "4ara ura si partinire$



• 9ine labore non erit panis in ore. "4ara munca nu mananci paine$• 9ine @ua non. "4ara de care nu se poate$• 9i tacuisses, p0ilosop0us mansisses. "*aca taceai, filosof ramaneai$• 9i vis pacem, para bellum. "*aca vrei pace, pregateste-te pentru raboi$• 9i vis pacem, para iustitiam. "*aca vrei pace, pregateste ?udetul$•

9ui generis. "In felul sau$• 9ummum ?us, summa in?uria. "ai multa lege, mai putina ?ustitie$

"

• &arde venientibus ossa. "Pentru cei care vin tariu, oase sau Pentru cei care intarie, oase$• &empora mutantur et nos mutamur in illis. "&impurile se sc0imba, si noi in ele$• &res faciunt collegium. "&rei se fac colegi$

• Hbi bene ibi patria. "Hnde-i bine, acolo este patria mea$• Hbi concordia, ibi victoria. "Hnde este armonie, este si victorie$• Hbi tu 5aius, ibi ego 5aia. "Hnde esti tu 5aius, acolo voi fi eu, 5aia G formula de fidelitate

isa de sotii romani dupa casatorie$• Hna 0irundo non facit ver. "Cu o randunica nu se face primavara$• Hnum castigabis, centum emendabis. "*aca reprimi o greseala, corectei o suta$• Hsus magister est optimus. "4olosirea profesorilor este cea mai buna$• Ht ameris, amabilis esto. "4ii amabil, iubit vei fi$• Ht sis nocte levis, sit cena brevis "*aca vrei sa dormi bine, mananca devreme$

+

• :ae victisQ ":ai de cei invinsiQ$• :ade mecum ":ino cu mine$• :eni, vidi, vici "am venit, am vaut, am invins$ Iulius Caesar • :erba docent, eempla tra0unt. ":orbele predau, eemplele g0ideaa$• :erba volant, scripta manent. ":orbele boara, scrisul ramane$• :eritas odium paret. "!devarul seamana ura$• :incit omnia veritas. "!devarul invinge totul$• :o populi, vo dei. ":ocea poporului, vocea eilor$

+I. +ocabular

+CA;=A> =A"I(>MA



Aa, ab prep. T abl # de, de la

Ccivis, is # cetăţean

cognomen, inis n.T # cognomen, porecla, supranume4filia, ae f. # fiicăfilius, ii m. # fiuIimperator, oris m # conducător, cap, sef, comandant suprem al armatei, general, impăratmater, tris f. # mamă nomen, ninis, n. # numeP

praenomen, inis n.# prenume' 'omanus, a, um "ad?.$ # roman9soror, oris f. #sorăHuor, oris, f. # soţie

1. dico, ere, dii, dictum# a iceautem # insa, dar et# si parabola, ae# parabola, pildaad#laT!cille, illa, illud#acela"pron. demonstrativ$@uoniam#dupa ce, pt ca, despreoportet#se cuvinesemper#intotdeaunaoro, orare, oravi,, oratum#a se ruganon# nudeficio, ere, feci, fectum# a renunta, a parasi, a inceta2. iude, iudicis# ?udecator erat"de la a fiG sum, esse, fui$@uidam, @uaedam, @uoddam#un oarecare, anumit, cinevacivitas, tis#cetate, oras@uis, @uae, @uod# care*eus, *ei# eutimeo, ere, ui#a se teme, a-i fi frica0omo, inis#omvereor, vereri, veritus sum#a respecta, a cinsti, a se rusina3 viduva, ae# vaduvavenio, ire, veni, ventum# a veniis, ea, id# acela, el



vindico, are, avi, atum# a pedepsi, rabuna, a face dreptateadeversarius, ii# adversar, potrivnic, dusman. nole, nolle, nolui# a nu voi per#timp de, in timpul,multus"3$#mult

tempus, i#timp post#dupa, dupa aceea, apoi,intra#in, inauntruse#sine, elsi#dacanec#nicirevereor, eri, veritus sum#a se sfii, a se teme, a respecta.tamen#totusi@uia#pentru camolestus"3$#suparator, neplacut, plictisitor, greu de suportatmi0i#pt mine, mie

0ic, 0aec, 0oc#aceastavindico"I$#a rabuna, a elibera, a scapa, a face dreptatene# ca sa nusuggillo"I$# a defaima, a supara, a-si bate ?oc

Limba Latina.doc

Documents

Transcript of Limba Latina.doc