Nicholas Best

CINCI ZTLE

CAREAUZGUDI]ITLI.]MEA

Relatlrile unor martori ocularide la sfflrgitul celui de-a1 Doilea R[zboi Mondial

Traducere din limba englezEde Eugen Damian

ThEIEOR M:lPUBlISHING E]

CUPRINS

Introducere ................... 11

PARTEA h{Tfu: SATWATA, 28 APRILM 1945

1. Moartea lui Mussolini ....;.............. ..................... 15

Mussolini gi amanta lui luaqi din pat;Rachele Mussolini speriat[ per]tru soarta copiilor ei;Mussolini impugcat la lacul Como

2. ln Berlin .....22

Hitler in bunc[rullui; Helmut Altner lupt[ pentruviaga sa; Hildegard Knef ingrozitd de un posibil viol

3. Himmlersolicitlpacea ...................29

Himmler se ofer[ s[ se predea; un astrolog chemat laLiibeck; contele Bernadotte cuprins de disperare;

|ack Winocour dezvlluie presei trldarea lui Himmler;Hitler ordoni o execuqie

4. Fuga nazigtilor ................ ................. 38

Donitz se pregitegte si moari; Speer se ascunde inpidure; Ribbentrop in drum spre Pltin; Goringprizonier in propriul s5u castel; Rudolf Hess intr-unazil din fara Galilor

PARTEA A DOUA: DI'MINICI" 29 APRIIJE 1945

5. Haos tn Italia ......... ..........................47

Mussolini spAnzurat la Milano; Rachele Mussoliniascultl vestea la radio; armata germand acceptitermenii capitulHrii; Sophia Loren se teme de

marocani; Harold Macmillan gi fragmentele de creierimpr[gtiate; Ezra Pound agteapti s[ fie arestat;

]oseph Heller bucuros s[ ajungl acasd

CINCI ZILE CARE AU ZGUDUIT LUMEA

6. Himmler ridic[ ochii spre stele .......... ............... 65

Lui Himmler i se citegte horoscopul; Hitler se insoard;ruqii se apropie de Reichstag; Altner se luptX insubteran; Hildegard Knef fuge pentru a-qi salva viaga;vioi ln masi in Berlin

7. Belsen ......... 81

Aproape toate cadavrele ingropate; Chaim Herzog gi

Willie Whitelaw; steagul britanic nu este arborar;

|osef Kramer gi Irma Grese; Marlene Dietrich gi

secretul ruginos aI surorii ei; indignare in Londragi Statele Unite

8. Operagiunea Manna ..... 93

Alimente paragutate deasupra Olandei; olandeziia$teapt[ mana cereasc[; regina Wilhelmina inc6ntat[;Wa1ter Cronkite, martor aI infometirii; AudreyHepburn scap[ de bordel

Dachau ..... 105

Americanii ajung la Dachau;la atrocitXgi se rlspundecu atrocit[ti; deqinuqi extaziaqi, experimente gtiingifice ;

pastorul Niemoller este tot prizonier

PARTEA A TREIA: LUNI, 30 APRITIE 1945

Na$unile Unite .......... 123

Winston Churchiil la Chequers; Harry Truman inWashington; |an Smuts in San Francisco; disputeprocedurale la Naliunile Unite; Molotov creeaz[probleme; )ack Kennedy dezam[git; Orson Wellesgi o stripteuz[; generalul Franco se teme de excludere;Vidkun Quisling resemnat in faqa so4ii

9.

10.

Cuprins

11. AsaltulasupmReischsagului ....... 140

Rugii atac[ Reichstagul; Adolf Hit1er igi preg[tegtemoaftea; A1tner se intAlnegte cu tinere SS; HildegardKnef in a$teptarea baionetei; Nikolai Masalov salveaziun copil; Hitler iqi ia r[mas-bun

12. Lordul Haw Haw este chemat la rampl .........154

Donitz preia frAiele conducerii; ultima transrnisiea lui William |oyce; rugii elibereaz[ Ravensbrtick;Odette Samson in celull; Ziua |udecEqii de apoi lnNeubrandenburg; Micheline Maurel in fala plutonuluide execugie

13. Americenii g11sg1ssc Miinchenul ....................167

Generalul Bedell Smith se intAlnegte cu Seyss-Inquart;Miinchen cade in mAinile americanilor; Lee Miller laDachau; Victor Klemperer agteapt[ cu ner[bdareeliberarea; Henry Kissinger igi caut[ familia

14. Italia ......:..179

Condi;iile capitul[rii ajung la Bolzano; haos la

cartierul general al Wehrmachtului; cancelarulAustriei pe punctul de a fi eliberat; Venegia nu este

recunosc[toare Aliagilor; cadavrul lui Mussoliniexaminat pentru urme de sifilis; Rachele Mussolini se

teme de execufie

15. Hitler merge ln Valhalla ............... 189

Sex in grup in bunc[r; Hitler se sinucide; Traudl ]ungevede locul unde s-a intdmplat totul; cadavrele arse ingr[din[; Goebbels qi Bormann ii contacteaz[ pe ruqi

CINCI ZILE CARE AU ZGUDUIT LUMEA

PARTEA A PATRA: MARTI, I I\4AI 1945

16. Ne4iivorsldiscute ....:.............. .................... 199

Generalul Krebs se intAlnegte cu generalul Ciuikov;maiorul Bersenev impugcat sub un steag alb; cldereaReichstagului; Altner afl5 de moartea lui Hitler;Hildegard Knef arestatX pentru dezertare; Goebbelsigi scrie epitaful

Donitz, noul Fiihrer; feldmareqalul Keitel sub foculRAF; Heinrich Himmler nu vrea sX renunqe;Ribbentrop se gAndegte Ia o slujb[; SS ezitl s[-1impugte pe Goring; Albert Speer in lacrimi

18. Ziua de 1 Mai ln Rusia ..................220

Iosif Statin prime$te salutul; Alexandr Soljeniqin IaLubianka; Nikita Hrugciov in Kiev; ClementineChurchill in Odessa; Otto Frank tAnjegtesI-gi revad6 copiii

19. Operaliunea Chowhound .............229

Americanii paraguteazfl alimente pentru olandezi;generalul Patton elibereaz[ Moosburg; Lee Miller inapartamentul lui Hitler;von Rundstedt se pred5;Wernher von Braun ii aqteaptl pe americani; soldatulRatzinger dezerteazd.; Leni Riefenstahl fuge

20. Diinitz se adreseazl nagiunii .........224

Magda Goebbels iqi omoarX copiii; Traudl |unge fugedin bunc[r; Hildegard Knef scap[ de execufie; Donitzanunf[ moartea lui Hitler; Helmut Altner gi fetele goaledin SS; Leni Riefenstahl plflnge toat[ noaptea; EmmyGoring aude vestea; Willy Brandt o anunt[ in Suedia

PARTEA A CINCEA: MIERCIJRI, 2 MAI 1945

21. Vestea face lnconjunrl hmii ........ ...................257

Winston Churchill la cin[; Harold Nicolson ascultiradioul german; Elsie Brown igi bea ceaiul;

Charles Wheeler di vestea prizonierilor; RobertRuncie avanseaz[ spre Liibeck; lordul Carringtonse simte ugurat; o englezoaic[ din HamburgiDrinitz solicit[ pacea

Nazigtii lgi reconsider[ poz$iile ...265

Albert Speer refuz[ si fug[; Himmler se indreapt[ spre

Danemarca; comandantul de la Auschwitz; Ribbentropse ascunde; Hans Franck urmflregte sosirea

americanilor; Ernst Kaltenbrunner il pune la curentpe Adolf Eichmann; Goring cere si fie eliberat;Paula Hitler iqi jelegte fratele; Rudolf Hess vrea

sX vad[ atrocitEqile

Capitularea din Italia ..............".....275

Arestiri la cartierul general al Wehrmachtului;neozeelandezii ocupfl Trieste; feldmaregalul A-lexander

anun!fl capitularea; Bob Dole Pe moarte; Spike

Milligan deprimat; Herbert von Karajan se ascunde;

Rachele Mussolini dusi la Milano

Clderea Berlinului .....286

Generalul Weidling se pred[; Johannes Hentschelsingur in bunc[r; c[utarea cadavrului lui Hitler;steagul rogu deasupra Reichstagului; Traudl ]unge se

intAlnegte cu ruqii; Martin Bormann se sinucide;Hildegard Knef la un pas de libertate; Helmut Altnerr[nit gi deziluzionat

22.

23.

24.

10 CINCI ZIIE CARE AU ZGUDUIT LUMEA

25. Acum, c6nd Ftibrerul nu rnai este ................... 301

Fiul lui Bormann deznlddjduit; Giinter Grass completnepisitor; la fel gi Odette Samson; rizbunarea luiSimon Wiesenthal; Victor Klemperer se intAlnegte cuamericanii; un cadou pentru Oskar Schindler; luiRoman Polanski ii este dor de mama lui;Karol Wojtyla curdga latrine; Pierre Laval incearcd sX

scape; Eamon de Valera exprimi condoleantegermanilor

26. Germania capituleaz[................ .... 316Montgomery il umilegte pe amiralul Friedeburg laLtineburg Heath; generalul ]odl cergegte indurare luiBedell Smith

Epilog .......319RXzboiul ia sfArgit, personajele pleaci; nazigtiispAnzuraqi la Ntirnberg

Nore ......... ...................331

Bibliografie ................. 340

Index ........ 349

PARTEAixTAtsaMgAre, 28 APRILIE 1945

1

MOARTEA LTII MUSSOTINI

MUSSoLINI sr erre lN cnIzA DE TIMP. Fugind din calea

Aliaqilor in apropiere de lacul Como, fusese caPturat de partizaniiitalieni in dup[-amiaza zTlei de 27 aprilie 7945 gi dus intr-o cas[

conspirativl din mungi, acolo unde puqinii prieteni care-i mairlmlseser[ nu aveau cum si-l g[seasc[. Impreun[ cu amanta sa,

Clara Petacci, a sosit Ia Azzano in primele ore ale zilei de 28 apriliegi Ei-a petrecut restul nopqii sub paz[, intr-o casl de pri situat[mult deasupra satului. Au fost p5zili de doi partizani tineri care au

r[mas treji toat[ noaptea in faga ugii 1or. Unul dintre ei, care o

spionase pe Clara atunci cind aceasta, inainte de a se duce laculcare, se'sp[lase intr-o dependinl[ a casei, ii povestise camara-

dului siu c[ prietena lui Mussolini avea nigte sAni splendizi. Chiarinqelegea motivui pentru care I1 Duce o p[stra ca amantl.

Acum era din nou dimineag5, iar Mussolini tocmai se trezise

dintr-un somn adAnc. Clara plAnsese in timpul nopqii gi rimelul ei

p[tase perna, in schimb Mussolini dormise un somn greu. Avea

ochii roqii, iar pe fala lui palidl gi nerasd se vedeau gepii c[run1i.Temnicerilor lui le era clar c[ fostul dictator al Italiei se zblteaintr-o adAnc[ disperare, incercAnd sd-qi adune toate puterile pentrua face fali zilei care tocmai incepea.

I6 CINCI ZILE CARE AU ZGUDUIT LUMEA

A mAncat pugin la micul dejun, juc6ndu-se in dormitor cuo farfurie cu pAine gi salam, in timp ce partizanii il pizeau.I-a intrebat dac[ americanii cuceriserd Como in timpul noptii,clltinand din cap resemnat atunci cand ii rdspunseserr ci exact astase intAmplase. Mai tdrziu, Clara s-a intors in pat, dAnd Ia o partecuvertura qi lncercAnd sI doarm5, in vreme ce Mussolini s-a agezatpe marginea saltelei, uitAndu-se prin fereastr[ la munqii acoperigi dezdpadl din jurul lacuiui.

Se mai afla incX acolo atunci cdnd, la ora patru dupi-amiazi, ausosit c[I5ii. Au urcat rapid Ia etaj, condugi de un b[rbat inalt,imbr[cat cu un impermeabil cafeniu, care s-a recomandat ca fiindcolonelul Valerio. in realitate, era Walter Audisio, un veterancomunist al Rizboiului civil spaniol, care rdmisese un antifascisrconvins.

Audisio avea in mAnI o pugc[ Sten atunci cAnd a dat buzna incamertr.

- Repede! i-a spus el lui Mussolini. Am venit sI vX salvez.

- Serios? a intrebat Mussolini frr[ sd-qi ascund[ scepticismul.Ce amabil din partea dumitale.

- Sunteqi inarmat? a intrebat Audisio.Mussolini furase un culit din bucitdrie in seara din ajun qi-l

ascunsese in pat. Dar l-a asigurat pe Audisio ci nu e inarmat.Audisio s-a intors spre Clara, care inc[ mai era in pat, cu fala

la perete.

- $i dumneavoastri 1a fel, i-a spus el. Hai, scularea.Mussolini gi-a imbrlcat paltonul in timp ce Clara riviqea cu

frenezie a$ternutul.

- Ce ciutagi? a intrebat-o Audisio.- Chilofi.- Ldsali-i incolo. Haideqi mai repede.lClara a fost obligatX sI lase in urml nu numai chilogii, ci gi

po$eta. A coborflt scara bombinind gi a fost escortatx afar[ din casdin timp ce iubitul ei ii cilca pe urme. Lia De Maria, proprietaracasei, a urmirit totul de la o fereastr[ lateral[ gi gi-a frcut cunervozitate semnul crucii dupd ce au disp[rut din campul ei vizual.

lfloartea lui Mussokni t7

-{rit cAt reugise s[ vad[, ii pllcuse Clara. Spera c[ n-o s[ i se intAmplenimic riu.

Mergeau impleticindu-se pe poteca de munte. Clara, inc[lpt[cu pantofi cu toc, se ag5qa disperat[ de Mussolini, care nu mai avea

putere s-o sprijine. La un moment dat, era cAt p-aci si cad[,rezemdndu-se de un perete. Clara a incercat s[-l ajute, dar a fostimpins[ brutal inainte. Mussolini nu i-a vorbit deloc in timp ce

rreceau pe lAng[ trei femei care frecau rufe1e de o piatr[. Apoi au

ajurrs la drumul principal. Au fost zdrili de un bHtrAn care coboradealul cu un balot de fAn in spate qi de o femeie care se plimba cu

un copil. Nimeni nu l-a recunoscut pe Mussolini, degi s-au intrebatcu tolii de ce plAngea femeia elegantX care-l insoqea.

Pe drum ii agtepta o magin[, un automobil Fiat negru, cunum5r de Roma. Rosita Barbarita igi plimba cAinii prin apropiere.Audisio gi-a fluturat pu$ca gi i-a spus s[ se depHrteze. Femeia l-aascultat, retrigAndu-se in grabl in timp ce Mussolini gi amanta luierau imbrdncili in Fiat.

Maqina porni, iar Audisio igi g[si un loc pe aripa automobilului.Camarazii s[i st[teau pe sc[rile laterale, cu armele preg[tite. Ceidoi partizani tineri care-l p[ziserl pe Mussolini in timpul noplii iiurmau alergAnd sprinten, iar magina se indrepti pe drumul de

munte spre satul Mezzegra gi spre lacul din depdrtare.Nu f[cuser[ mai mult de citeva sute de metri atunci cAnd

automobilul opri din nou la o cotiturd, intr-un unghi invizibil dinambele direcqii. $oferul trase magina in fap porlii Vilei Belmonte.Lui Mussotini gi Clarei li se ordon[ s[ coboare gi s[ stea lAngi zid.Clara iqi cuprinse cu bragele iubitul gi se uit[ cu neincredere laAudisio care mormiia ceva despre o condamnare la moarte gi

despre dreptate pentru poporuI italian.

- Nu pogi face asta! a protestat Clara. Nu-l poqi impugca pe

Mussolini!

- D[-te la o parte de lflngI eI! a replicat Audisio. D5-te la oparte sau o s[ mori gi tu!

Dar Clara Petacci nu l*a ascultat. A refuzat si-i dea drumul luiMussolini. inc[ se mai agila de el, protestAnd, atunci cAnd Audisioa ap[sat pe trXgaci.

18 CINCI ZILE CARE AU ZGUDUIT LI-IMEA

IN TIMp cE MUSSoLTNT sE iuonrpre spRE MoARTE,Rachele, solia lui, se ascundea la cAgiva kilometri dep[rtare, lamarginea sudic[ a lacului. NeavAnd unde s[ se duci in altl parte,Rachele gi cei doi copii mai mici au fost condugi la Cernobbio,imediat dupi Como, unde un membru loial al CimEgilor negre iioferise ad[post in propria lui cas5. Locul nu era sigur, dar era maibine decAt si r[tdceascl pe strlzi, unde fascigtii sau orice persoanlasociatd cu Mussolini erau vAnali gi uciqi frrE scrupu1e. ,,

Rachele Mussolini asculta disperatl impugc[turile din jur. j

Sosirea iminenti a armatei americane drduse semnalul izbucnirii I

unei revolte de masr impotriva fascigtilor rimagi in nordul Italiei. l

Mussolini lnsugi fugise cu cAteva zile in urm5, dAnd curs ideii vagide a face un ultim popas in Alpi, dar aliaqii sli se risipiser[ careincotro in faqa inaintdrii americanilor. IntrAnd in panici, ii scrisesesotiei sale, sfttuind-o s[ se salveze pe ea gi pe copii, qi se alituraseunei coloane nemte$ti care se intorcea in Germania. Poate c[ ar fisc5pat daci un partizan italian nu i-ar fi recunoscut chipul ascuns I

de casca germand. Fusese arestat gi dus in munqi si-gi infrunte I

soarta. I

ii scrisese Rachelei in timp ce se bucura de un ultim popas in I

munqii Alpi: i

Dragd Rachele,Iatd-md ajuns la ultima etapd a uiegii mele, la ukima pagind i

a acestei cd.4i. E posibil sd nu ne mai vedem niciodatd Si di a-ceea l

igi scriu Si-gi timit scrisoarea asta. igi cer iertare pentru tot rdul I

pe carc;i l-am fdcut frrd voie. Dar tu Stii cd eSti singura femeiepe care am iubit-o cu adevdrat. lur in faga lui Dumnezeu, jur in

]

faga lui Bruno al nostru, in acest moment greu. $tii cd trebuie sd l

ajungem in Valtellina. Ia copiii cu tine Si incearcd sd ajungi lagraniga elve;iand. Acolo i;i pogi clddi o via;d noud. Nu cred cdvor refuza sd te primeascd, pentnt cd i-am ajutat intotdeauna,iar tu nu ai avut nimic de-a face cu politica. Dacd refuzd,predd-te Aliagilor, care ar putea fi mai generoSi decAt italienii.Ai gnjd de Anna Si de Romano, mai ales de Anna, care are atetanevoie. $tii cAt de muh ii iubesc. Bruno te va ajuta din cer. Toatddragostea mea pentu tine Si copii,

Al tdu, Benito.2 I

Nloartea lui Mussolint

UrmAndu-i sfatul, Rachele a piecat spre Elveqia in miezulrroplii, impreun[ cu Anna Maria, de 15 ani, gi Romano, de 17 ani.(iraniga era la doar cinci kilometri de Como, uqor de identificatrlupX luminile str[lucitoare care clipeau calm dincolo de bezna dinItalia. Se allturarX unui gir de magini care a$tepta ia frontier[, intirnp ce un ofigertrimis de Mussolini ii a$tepta acolo pentru a-irrjuta s[ treac[ granila. Se aflau Ia cinci metri de libertate atunciclnd, dupd ce le-au studiat documentele gi au dat discret cAtevatclefoane, soidafi au cldtinat din cap cu regret gi le-au spus cI nuli se permitea si meargi mai departe. Pentru familia Mussolini,intrarea in Elveqia era ,,absolut imposibil[".

Rachele a fost dezam[git[, dar nu descurajati atunci cAnd s-auintors de la frontier[. De fapt, s-a sim;it mai curAnd u$urat[ lagAndul ci nu trebuia sd p[riseasc[ Italia. Au revenit prin bezni IaComo, pe goseaua inqesat[ de germani qi italieni care fugeau in toatedirecqiile. Partizanii antifascigti se revXrsau inapoi dinspre Eivelia

Ei coborau in valuri din munqi pentru a prelua controlul asupraqlrii. Din cAnd in cAnd, se auzeau impuqcdturi, deqi era linigteatunci cAnd au intrat in oraq.

S-au dus direct la cartierul general fascist, descoperind c[nimeni nu $tia ce s[ fac[ cu ei. V[zAnd c[-gi pierde timpul degeaba,Rachele gi copiii au plecat din nou. Anna Maria a r[mas, necon-solati, pe treptele de afar5, in timp ce se intrebau to{i trei unde sise duci qi ce si fac5" Ajutorul a venit de-abia in zori, cAnd unuisusginltor de-al lui Mussolini i s-a fHcut mi15 de ei, aga cum igiaminteqte Rachele cu recunogtinqi:

Una dintre credincioasele noastre Cdmdgi negre ne-a atrasatenSia cd era prea periculos sd rdtdcim pe strdzi. Am;inut sfat,iar el ne-a propus sd ne refugiem in casa in care locuia. Am ajunsacolo. Sosirea noastrd a provocat un fel de revolu;ie in mica Sisdrdcdcioasa casd de gard. Nu aveau mAncare Si pAnd la urmd a

trebuit sd pregdtesc micuJ dejun din resturile proviziilor pe carele adusesem cu mine.

Cdmdgile negre au plecat sd afle vegti despre Duce, iar cAnds-au intors au spus cd ne vor duce sd ne aldturdm coloanei in care

cdldtorea sogul meu. Au mai zis cd magina noastrd fusese furatd.

19

l

CINCI ZILE CARE AU ZGUDUIT LUMEA

Zgomotul impuscdturilor s-a apropiat. Ne-am uitat pedrum printr-o ferestruicd gi am vdzut scene de panicd. Gazdelenoastre erau ingrozite gi mi-am petrecut tot timpul incurajAn-du-le. Ajutorul acordat celorlalgi mi-a f\cut suferinga maisuportabild. Un bdiat tLndr, recunoscut ca fiind fascist, a fost ucissub ochii noStri. A fost suficient un simplu denung pentru aexeculie imediatd. Din cind in cilnd, ascultam la radio ordinelede a-i dobori pe fascigti frri milL De la un spital din apropiere,soldagi grav rdnigi, imbrdcagi cu ce gdsiserd la indemilnd, au venitin fugd pi s-au imprdgtiat in tot oraSul. Parcd toatd lumea setransformase intr-un infern. Copiii erau cuprinsi de panicd.Z

in aceste condigii, Iui Rachele gi copiilor le-a fost imposibil sH

i se al[ture lui Mussolini. Iar acum era prea terziu, degi ei nu gtiau+ ..incd asta. In ultimele dou[ zile, se ascunseser[ in casa aceluimembru al Cim6gilor negre, prea speriaqi pentru a mai iegi afar[, invreme ce rdzboiul civil fHcea ravagii de jur-imprejurul lor. Rachelegtia totugi cI vor trebui sd plece curAnd, deoarece igi puneau gazdeleintr*o mare primejdie. Probabil c[ birbatul gi familia lui ar fiimpugcali daci s-ar fi aflat c[ familia Mussolini se aflaacoperigul lor. CeI mai bun lucru era si se ascundi in alt[ partepAn[ cflnd asasinatele aveau si se opreascl. Dar unde? Din cauzahaosului de pe strdzi qi a faptului cE toati lumea era impotriva ror,Rachele Mussolini era con$tient[ cH nu aveau unde si se duc[ inalti parte.

EXECUTIA LUI MUSSOLINI nu s-a desf5gurar a$a cum fuseseplanificatd. Pugca Sten s-a blocat in momentul in care Audisio aaplsat pe trlgaci. injurAnd, a pus mflna pe revolver, dar nici acestan-a funcfionat. DAndu-qi seama ce unna si se intAmple, Mussolinigi-a descheiat paltonul, potrivit unui martor ocular, gi l-a infruntatpe Audisio.

- impupcl-mE in piept, a spus el.Unul dintre oamenii lui Audisio i-a dat acestuia arma 1ui. De

data asta nu gi-a mai ratat ginta. Clara Petacci a fost lovitd prima gia murit pe loc. Mussolini a cdzut, cu spatele lipit de zid, lAng5 ea gia alunecat pe p[mAnt, incd viu. Audisio a ftcut un pas inainte gi l-a

Moartea lui Mussolini

lrnpugcat din nou, de aproape. Mussolini a fost scuturat de

lonvulsii, apoi a rdmas nemigcat, trupul lui atingAndu-lpe al ClareilArrgl zid. Togi au urm[rit scena cu groazd. Se intAmplase atet de

rcpcde, incAt fiecare gi-a amintit-o altfel atunci cAnd au vorbit maitArziu despre ea.

CAnd s-a sfhr;it totul, Audisio a avut nevoie de o gigari. $oferul{vr:a una, degi nu fuma. Niciunul n-a zis nimic in timp ce se aplecaurill adune cartugele. in spatele zidului, oamenii din vil[ auziser[lrnpugclturile, dar au mai aqteptat un timp gi de-abia dup[ aceea

lu iegit si vad6 ce se intAmpl[. Nu voiau sd se amestece in treburillre nu-i priveau.

Era de-abia patru fi un sfert. Ploaia care ameninfase toaterlupS-amiaza incepuse si cadd, iar partizanii gi*au terminat de

lirrnat gig[riIe. LisAndu-i pe cei doi tineri sub burnila fini s[pllzeascd trupurile, Audisio gi camarazii sfli s-au intors la magini gi

lu plecat spre oragul Dongo, unde i-au executat pe cAqiva dintrerninigtrii lui Mussolini qi pe fratele Clarei Petacci. Apoi s-au intorsla Vila Belmonte.

Cadavrul Clarei gi cel al lui Mussolini au fost transportate ladrumul principal gi aruncate intr-o furgoneti aflat5 in migcare,pcste alte trupuri. Furgoneta s-a indreptat apoi spre Miiano. Planultra ca trupurile sX fie expuse a doua ziinPiazzale Loreto, undelasciqtii impugcaserd 15 ostatici in luna august a anului anterior. Se

flcea astfel o oarecare dreptate, acum, cAnd r[zboiul era pe sfArgite.

In timp ce furgoneta se indep[rta, singura ingrijorare a lui Audisioera ca nu cumva patrulele americane s-o intercepteze gi s-oimpiedice si ajungd la destinalie.

27