Arta Interpretarii -TRACY MARKS

8/9/2019 Arta Interpretarii -TRACY MARKS

http://slidepdf.com/reader/full/arta-interpretarii-tracy-marks 1/55

TRACY MARKS – Arta interpretării hărţiiO metodă pas cu pas de analizare, sintetizare şi înţelegere a hărţii naşterii

CUPRINS

IntroducerePrincipiile interpretării

Notă preliminarăPARTEA I : TEHNICI DE SINTETIZARE ŞI INTERPRETARE A HĂRI!"R Fişă de sinteză

1. Harta ca întreg !lementul predominant "el mai sla# element $odul predominant "el maisla# mod %iparul planetar &'mprăştierea, (olul, (uchetul, )ocomoti*a, )eagănul,'ngrămădirea, P+lnia "on-iguraţiile de aspecte &telium, %rigon /egal, 0od, "areu în %,$area "ruce semne şi relaţii oare)ună &oare con2unct cu )una, oare careu cu )una,oare se3til sau trigon cu )una, oarele opoziţie cu )una 4$" Planete retrograde.

5. 6eterminarea puterii planetare &emnul oarelui şi "asa emnul )unii şi "asa7u*ernatorul oarelui 7u*ernatorul 4 Planetă în propriul semn Planetă în propria casă

Planeta pe 4 Planeta pe $" Planeta pe F" Planeta pe 6 Planetă staţionară 6ispozitor unic Planeta cea mai aspectată Planetă neaspectată 4lte planete -ocale.8. 4spectele şi celelalte *aria#ile ale hărţii %ipul predominant de aspecte 4#senţa unui tip de

aspect "on2uncţiile cu or# de p+nă la 8 grade 4specte ma2ore cu or# de p+nă la 1,9 grade4specte minore importanteParalelele /ecepţiile mutuale Nodurile )unare.

:. inteza preliminară9. "onsideraţii suplimentare; "omple3ul celor 15 "ase !clipsele de oare şi de )ună "ase

unghiulare, succedente şi cadente Planeta cea mai ele*ată 6i*iziunea !st<est "on2uncţiileoare=$ercur Puncte mediane.

>. "um să sintetizăm; 6eterminarea caracteristicilor principale ale hărţii /olul intuiţieiPregătirea pentru interpretare.

PARTEA A II#A: PRACTICA $N SINTETIZAREA HĂRIIIntroducereHărţile 4=!Fişe de sinteză

?. /ăspunsurile autorului@. !3emplu de interpretare &harta !

PARTEA A III#A: PR"CESU! DE C"NSI!IERE ASTR"!"%ICĂ ŞI INTERPRETAREA. 4strologia ca instrument de consiliere; copurile astrologului "alităţile unui astrolog

e-icient 6omeniile de pro#leme ale astrologului ca şi consilier 4strologia şi pro#lemeletale; pre*enirea -ricii şi negati*ismului.

1B. Procesul de consiliere astrologică; Cedinţa astrologică "ontactul iniţial şi îndrumări pentruconducerea şedinţei Interpretare şi s-at Incon*enientele şi -olosirea constructi*ă ainterpretării Interpretarea; ce, c+nd şi cum O-erirea de s-aturi în consilierea astrologicăInter*enţiile în consiliere Pro#lemele de astro=consiliere.

Post-aţă

Intr&'()ere

6ilema cu care cei mai mulţi dintre noi se con-runtă, după ce am în*ăţat semni-icaţia planetelor,semnelor, caselor şi aspectelor şi am început să deose#im părţile şi elementele hărţii este cum să*edem harta ca întreg şi să=i determinăm caracteristicile principale. $arele număr de planete şiaspecte de*ine imediat o 2unglă densă de -ire împletite care ne împiedică să descoperim urma care să

1



ne conducă a-ară din acest hăţiş către semni-icaţia centrală şi scopul hărţii înseşi. Numai prin ade*eni c+t se poate de -amiliar cu -iecare element al hărţii e posi#il ca interpretarea detaliilor săde*ină automată şi doar prin concentrarea conştientă asupra tiparelor generale şi a caracteristicilor celor mai e*idente ale hărţii putem începe să stăp+nim arta interpretării şi sintetizării, iar nu să ne

pierdem în multitudinea de *aria#ile interrelaţionate.$ulţi dintre noi, c+nd încpem să interpretăm hărţi, simţim că tre#uie să acoperim totul D orice

planetă, semn, casă sau aspect. 6acă nu -acem asta, ne temem că *om negli2a ce*a important sau că

*om eşua în a o-eri o imagine completă a in-luenţelor ce operau la naştere. 6ar, *oind să acoperimtotul, s=ar putea, de -apt, să nu acoperim nimic datorită nenumăratelor detalii mărunte cu care neumplem mintea noastră şi a clientului, în urma cărora tot ce răm+ne din interpretare nu e dec+t oceaţă şi o amestecătură.

Enii dintre noi pot a#orda harta interpret+nd=o casă cu casă, încep+nd cu "1. 4lţii pot începe cuoarele şi apoi să ia pe r+nd -iecare planetă; )una, $ercur, <enus etc. unt şi alţii care pot încerca sătrans-orme haosul în ordine lu+nd în considerare -iecare domeniu de *iaţă important pentru client;dragoste, pro-esie, casă şi -amilie etc. şi să interpreteze toate planetele, semnele şi casele asociate cuele.

4ceste sisteme pot să -uncţioneze pentru unii astrologi şi unii clienţi, dar lor le lipseşte elementulesenţial care să dea înţeles interpretării şi anume atenţia la priorităţi, la semni-icaţia principală a

hărţii dincolo şi dincoace de caracteristicile ei multi-aţetate. Fără această centrare, pro#lema cea mai proeminentă din hartă e posi#il să se piardă, să treacă neo#ser*ată printre detalii minore iar clientulnu se *a alege cu nimic care să=l a2ute să pună în legătură tot ceea ce i s=a spus într=un mod unitar şisemni-icati*. 'n consecinţă, clientul *a uita cea mai mare parte a celor spuse sau le *a considera doar lucruri super-iciale. 4 acoperi totul nu a2ută clientul să asimileze totul. "el mai adesea el estecopleşit şi con-uz, iar c+nd părăseşte şedinţa este mai nesigur în ce pri*eşte identitatea şi direcţia sadec+t înainte.

6acă dorin să o-erim clienţilor noştri o imagine clară a lor înşile, inclusi* înţelegerea punctelor lor -orte şi a talentelor lor, c+t şi a slă#iciunilor şi con-lictelor care pot de*eni puncte -orte şi talenteodată ce şi=au dez*oltat dorinţa şi hotăr+rea de a le trans-orma, tre#uie să ne străduim pentru calitateşi pro-unzime a înţelegerii în interpretările noastre, mai cur+nd dec+t pentru cantitate şi *astitate a

scopului. 6upă ce ne=am ocupat cel puţin o oră de cele mai distincti*e caracteristici ale unei hărţi,*om putea întotdeauna ; 1 să luăm în considerare c+te*a dintre caracteristicile minore 5 să dăm odescriere cuprinzătoare a unuia din domeniile de *iaţă &cel mai adesea dragostea sau munca careeste acum preocuparea cea mai importantă a clientului şi 8 să răspundem la între#ările la care nuam răspuns în timpul interpretării iniţiale.

7+ndiţi=*ă la o roată colorată. "+t de clare şi *ii sunt culorile c+nd sunt *ăzute separat, dar dacăîn*+rtim roata, cu c+t *iteza e mai mare, cu at+t culorile de*in mai neclare. )a *iteză -oarte mare totce *edem este al#. 6oar oprind roata şi pri*ind pe r+nd -iecare culoare una c+te una *om puteae3perimenta şi aprecia -iecare um#ră şi -iecare nuanţă în in-inita ei #ogăţie. %ot la -el, doar d+ndatenţie celor 9=1B cele mai distincti*e caracteristici ale hărţii, studiind şi interpret+nd pe -iecare înamănunţime şi -ăc+nd legăturile între unele şi altele *om putea alcătui şi comunica o imagine clară ahărţii natale, iar nu una neclară şi înceţoşată.

4cum să ne g+ndim la un articol de ziar. En reporter prezintă detaliile po*eştii în ordinedescrescătoare, cele mai importante in-ormaţii la început, iar la urmă cele mai puţin importante şi las-+rşit de tot unele şi mai puţin importante, care, dacă nu *a -i su-icient spaţiu pentru pu#licare *or

putea -i tăiate. "ititorul poate să=şi dea seama despre ce e *or#a de la prima -rază, următoarelene-ăc+nd dec+t să detalieze prima idee în mod coerent.

6acă dorim să o-erim interpretări coerente tre#uie să în*ăţăm din articolul de ziar. %re#uie sădeterminăm care este elementul cel mai important şi care cel mai puţin important. %re#uie să nedez*oltăm a#ilitatea de a ne concentra asupra a ceea ce este cel mai important, lăs+nd neesenţialul săne ocupăm de el a#ia după ce in-ormaţiile cele mai semni-icati*e au -ost prezentate c+t se poate de

clar şi complet. 6ar, spre deose#ire de reporter, noi *om dialoga cu audienţa noastră, *om dori să neasigurăm că clientul nostru înţelege ceea ce îi spunem. 6e aceea *om e3plora -iecare -aţetă a hărţii pe care o considerăm importantă în mod temeinic şi detaliat, spun+nd tot ceea ce ştim despre aceacaracteristică, din punct de *edere astrologic şi personal. 'i *om asculta pe clienţii noştri şi îi *om

5



lăsa să -acă legătura între ceea ce spunem noi şi *iaţa lor, ast-el înc+t ei să asimileze semni-icaţiile şirami-icaţiile în -elul lor şi să -ie capa#ili să e3tragă un strop sau doi de înţelepciune din aceastăe3plorare.

O#iectul acestei cărţi este în primul r+nd interpretarea elementelor celor mai proeminente. Nueste un manual complet de interpretare. Nu interpretează semni-icaţia planetelor în semne, caselesau aspectele şi nici nu spune tot ce tre#uie ştiut despre tipare, planete în unghiuri sau -azele )unii.Pentru toate acestea se *a -ace apel la alte lucrări.

copul acestei lucrări este de a -urniza o metodă *alidă şi cuprinzătoare de sintetizare a hărţiinatale. 4ceastă metodă depinde, cel puţin la început de o -işă de lucru pentru a determinacaracteristicile esenţiale ale hărţii. 'n stadiile incipiente ale interpretării, doar un sistem şi o metodăorganizată ne poate a2uta să -acem ordine în haos şi să pătrundem în miezul pro#lemei hărţii şi

personalităţii unui indi*id. 6upă ce *om -i utilizat -işa de lucru de cinci=şase ori, procesul desintetizare *a de*eni mai rapid şi automat, iar -ormularul în sine nu *a mai -i necesar.

"are este natura acestei -işe de lucru 'n principal, este o listă de caracteristici pe care tre#uie săle urmărim atunci c+nd e3aminăm prima dată o hartă. Nu tot ceea ce mulţi astrologi considerăimportant este cuprins în ea. Enele tehnici tradiţionale şi moderne sunt accentuate, în timp ce altelecare nu par să merite atenţia care li se dă sunt ignorate. 6ar, -işa de lucru ne *a permite să înşiruimcele 19 sau 5B cele mai importante caracteristici ale oricărei hărţi iar apoi să le reducem pe acestea la

9=@ care ar tre#ui să ne atragă atenţia cel mai mult. "el mai #ine putem să ne pregătim pentru a -aceo interpretare, complet+nd toate datele cerute de -işa de lucru şi apoi re-lect+nd timp de 5B=8B deminute asupra pro#lemelor pe care le=am identi-icat şi care sunt cele mai semni-icati*e. Procesul deluare a notiţelor poate -i de a2utor în a do#+ndi o înţelegere clară a hărţii şi în a o prezenta clientuluinostru într=o manieră inteligi#ilă.

ecţiunea cu e3emple a acestei cărţi include c+te*a hărţi ale unor persoane cele#re, pe care le putem -olosi pentru a ne e3ersa a#ilităţile de sintetizare. 6e asemeni, mai sunt şi Gghicitori D hărţineidenti-icate. 'n capitolul următor hărţilor şi -işelor de lucru *om descoperi identitatea -iecărei hărţic+t şi opinia autorului cu pri*ire la pro#lemele principale ale -iecăreia şi un model de interpretare.

Partea -inală a acestei cărţi se ocupă de dimensiunea interacti*ă a interpretării hărţii, care solicităo oarecare înţelegere a procesului de consiliere şi conştientizare a ne*oilor şi sentimentelor

persoanei a cărei hartă o interpretăm. 6acă suntem preocupaţi nu numai de a împărtăşi in-ormaţii, cişi de a a2uta persoana să integreze şi să utilizeze materialul pe care i=l prezentăm, atunci e ne*oie săne e*aluăm propriul proces de consiliere şi interpretare. !ste important să în*ăţăm să ne e3primămcunoştinţele într=un mod #ene-ic celeilalte persoane şi să ne dez*oltăm a#ilităţile de a -acilitae*oluţia acesteia. Nu tre#uie doar să prezentăm Gce este în termeni de dinamică a personalităţii, cişi putem, de asemeni, să o-erim îndrumare constructi*ă şi să a2utăm clientul sau prietenul sătrans-orme înţelegerea în acţiune.

6acă e3istă *reun principiu de care tre#uie să ţinem cont în timp ce ne per-ecţionăm arta desintetizare a hărţii, atunci acesta este; $n)epe )( )ara)teri*ti)i+e )are *(nt )e+e ,ai e-tre,e. )e+e,ai p(terni)e. )e+e ,ai ie/ite 0n e1i'enţă /i +a*ă )a re*t(+ interpretării hărţii *ă prin'ă )&nt(r

0n 2(r(+ a)e*t&ra. 4poi putem -i siguri că, deşi am negli2at să acoperim o mare *arietate decaracteristici şi pro#leme, atunci c+nd *om *oi să -acem o interpretare, în nici un caz nu *om trececu *ederea pro#lemele care sunt şi *or -i mereu cele mai importante pentru *iaţa persoanei. "ua2utorul interpretării, clientul nostru pro#a#il îşi *a apro-unda înţelegerea în ce pri*eşte aceste unasau două pro#leme şi *a -i do#+ndit su-icientă claritate a înţelegerii în pri*inţa acestora ast-el înc+tsă mediteze asupra lor şi chiar să dorească să -acă unele schim#ări, să le trans-orme în a*anta2e saurealizări.

PRINCIPII!E INTERPRETĂRII

1. Putem e3prima planetele, semnele, casele şi aspectele în mod poziti* sau negati*. "ă ele

de*in energii distructi*e, care împiedică -ericirea şi dez*oltarea, sau că sunt constructi*e, promo*+nd -ericirea şi dez*oltarea, aceasta nu depinde de poziţionarea lor în hartă ci de*oinţa de a ne dez*olta propria conştiinţă şi de a depune e-ortul necesar pentru a trans-ormanegati*ul în poziti*.

8



Hărţile noastre nu sunt statice sau închise. Putem să ne direcţionăm noi înşine energiile planetareîn loc de a -i direcţionaţi de ele. Putem să le trans-ormăm dez*olt+nd un centru în noi înşine prinmeditaţie, autoo#ser*are, înţelegere astrologică şi psihologică şi prin a acţiona din acel centru, cudeplina conştiinţă a tuturor -aţetelor personalităţii noastre. Oamenii ale căror planete le echili#reazăsau le stimulează pe ale noastre într=un mod necesar, c+t şi tranzitele şi progresiile, pot, de asemeni,să deschidă noi posi#ilităţi şi să ne a2ute să ne dez*oltăm la potenţialul hărţii noastre.

5. En aspect între două planete este un canal de energie. "ă este o con2uncţie sau o opoziţie, un

careu sau un trigon, ea poate opera a*anta2os în *iaţa noastră. "areurile şi opoziţiile prezintămai multe pro#leme dec+t se3tilele şi trigoanele, dar, de asemeni, ele -urnizeazăcom#usti#ilul alchimic, moti*aţia necesară pentru autotrans-ormare. O încercare conştientăde a e3prima o com#inaţie poziti*ă a energiilor planetare implicate într=un careu sau într=oopoziţie poate, în cele din urmă să pre*ină, să depăşească con-lictele pe care aspectul le

poate genera. Oricum, tre#uie să -im capa#ili să trăim mani-estarea negati*ă a unui aspect şisă în*ăţăm din el în scopul de a trece dincolo de negati* şi a e3perimenta mani-estarea

poziti*ă.8. Ne creăm propria realitate în -uncţie de con*ingerile şi aşteptările noastre. 6acă ne aşteptăm

ca o planetă să -ie male-ică, ea *a -i male-ică. 6acă ne aşteptăm să -ie #ene-ică, nu estesu-icient tre#uie, de asemeni, să o -olosim în mod #ene-ic.

Pro#a#il cel mai important mesa2 pe care îl am pentru cei ce citesc această carte, în special pentru cei ale căror *ieţi sunt tul#urate şi ale căror hărţi sunt a-ectate, este acesta; Vieţile voastre

sunt în mâinile voastre. Hărţile voastre, ca şi vieţile voastre sunt în permanenţă deschise şi, la fel ca

cercurile magice, sunt capabile de transformare. Aveţi un număr imens de posibilităţi şi orice

posibilitate aţi urma, fiecare experienţă, nu conteaă cât de dificilă, poate fi o sursă de devoltare,

întărire şi împlinire. !uteţi să vă transformaţi conflictele în bucurii, careurile în trigoane.

Astrologia vă poate a"uta să intraţi în reonanţă cu voi înşivă, cu viiunea voastră

interioară. Vă poate a"uta să descoperiţi moduri în care puteţi transforma această viiune în

termeni concreţi. #ar depinde de voi şi va depinde întotdeauna de voi să rămâneţi în contact cu

acea viiune, să o urmaţi şi să trăiţi după revelaţiile ei.

NO% P/!)I$IN4/"+nd calculaţi şi interpretaţi o hartă, autoarea *ă recomandă să;

1. Folosiţi sistemul de case "ampanus mai cur+nd, dec+t Placidus sau Joch. PorphKrK este, deasemeni, accepta#il.

5. "onsideraţi planetele a-late în ultimele 8 grade ale unei case ca in-luenţ+nd următoarea casă.8. Permiteţi un or# de @ grade pentru con2uncţii, careuri, opoziţii şi trigoane şi un or# de :

grade pentru se3tile şi incon2uncţii, adăug+nd 5 grade dacă oarele sau )una sunt implicateşi : grade pentru aspectele oare)ună. 4ceste or#uri pot -i mărite uşor dacă aspectul este

parte dintr=o con-iguraţie, dacă planetele sunt în paralel sau în recepţie mutuală sau dacăaspectul este aplicant.

:. "onsideraţi con2uncţia ca -iind cel mai puternic aspect, urmat de opoziţie, careu, trigon,se3til, incon2uncţie şi semicareu.

9. 6eterminaţi aspectele la 4 şi $" permiţ+nd un or# de : grade &> pentru con2uncţii.>. Folosiţi o scală de 1: puncte pentru a număra elementele şi modurile. <ezi secţiunea 4 1=:.

O alternati*ă accepta#ilă este o scală de 15 puncte care dă L de punct lui Eranus, Neptun,Pluto şi $".

?. "onsideraţi aturn gu*ernatorul "apricornului, Pluto al corpionului, $arte al (er#ecului şiMupiter al ăgetătorului.

@. 6esenaţi aspectele cu linii colorate, pentru a *ă a2uta să *edeţi tiparele ce operează în hartă.Puteţi încercui con2uncţiile cu roşu şi trasa se3tilele cu *erde, trigoanele cu al#astru ,

careurile cu roşu şi opoziţiile cu negru.A. 6esenaţi=*ă harta într=un cerc deschis &*ezi hărţile în secţiunea practică, în loc de unalimitată de cercuri închise. 4ceasta *ă *a a2uta să *ă amintiţi că horoscopul nu este o

:



diagramă -i3ă a psihicului, ci este deschisă la in-luenţele tranzitelor, progresiilor, la planetele persoanelor semni-icati*e din *iaţa *oastră şi la propriul *ostru li#er ar#itru.

PARTEA I: TEHNICI DE SINTETIZARE A HĂRII ŞI DE INTERPRETARE

3IŞĂ DE SINTEZĂ

A4 HARTA CA $NTRE%1. !)!$!N%E) P/!6O$IN4N%

"+te sunt 'ncercuiţi dacă e mai mult de 91:.5. !)!$!N%E) "!) $4I )4(

"+te sunt 'ncercuiţi dacă e B sau 11:.8. $O6E) P/!6O$IN4N%

"+te sunt 'ncercuiţi dacă e mai mult de >1::. $O6E) "!) $4I )4(

"+te sunt 'ncercuiţi dacă e B, 11: sau 51:.9. %IP4/! P)4N!%4/!

'ncercuiţi dacă tiparul este clar de-init.>. "ONFI7E/4II 6! 4P!"%!'ncercuiţi răspunsul.

?. !$N!)! CI /!)4II)! O4/!)EN Notaţi aspectul sau -aza. 'ncercuiţi dacă este un aspect ma2or.

@. !$N!)! 4$"'ncercuiţi 4

A. NE$/E) 6! P)4N!%! /!%/O7/46!'ncercuiţi dacă este B sau mai mult de 8.

(. 6!%!/$IN4/!4 %/I!I P)4N!%4/!

1. !$NE) O4/!)EI CI "44'ncercuiţi răspunsul

5. !$NE) )ENII CI "44'ncercuiţi răspunsul

8. 7E<!/N4%O/E) O4/!)EI; !$NE) CI "44:. 7E<!/N4%O/E) 4; !$NE) CI "449. P)4N!%! 'N P/OP/IE) !$N

'ncercuiţi răspunsul>. P)4N!%! 'N P/OP/I4 "4

'ncercuiţi răspunsul?. P)4N!%! P! 4

'ncercuiţi dacă se a-lă la mai puţin de 5 grade deasupra sau > dedesu#tul 4@. P)4N!%! P! $"

'ncercuiţi dacă se a-lă la mai puţin de 5 grade înainte sau > după $"A. P)4N!%! P! F"

'ncercuiţi dacă se a-lă la mai puţin de 1 grad înainte sau 5 după F"1B. P)4N!%! P! 6

'ncercuiţi dacă se a-lă la mai puţin de 1 grad înainte sau 5 după 611. P)4N!%! %4ION4/!

'ncercuiţi răspunsul

15. 6IPOI%O/ ENI"18. P)4N!%4 "!4 $4I 4P!"%4%"+te aspecte

1:. P)4N!%4 "!4 $4I N!4P!"%4%

9



"+te aspecte 19. 4)%! P)4N!%! FO"4)!


". 4P!"%!)! CI "!)!)4)%! <4/I4(I)! 4)! H/II

1. %IPE) P/!6O$IN4N% 6! 4P!"%

"+te sunt 5. 4(!N4 ENEI 4NE$I% %IP 6! 4P!"%8. "ONMEN"II "E O/( 6! PN )4 8 7/46!

Indicaţi or#ul. 'ncercuiţi dacă e mai mic de 1,9 grade:. 4)%! 4P!"%! $4MO/! "E O/( 6! PN )4 1,9 7/46!

Indicaţi or#ul. 'ncercuiţi dacă e mai mic de 1 grad.9. 4P!"%! $INO/! I$PO/%4N%!

Notaţi aspectele e3acte>. P4/4)!)! "4/! 'N%/!" 4P!"%!)!?. /!"!PII $E%E4)!


@. NO6E/I)! )EN4/!Indicaţi semnul şi casa. 'ncercuiţi răspunsul. )istaţi aspectele ma2ore cu or# de p+nă la 5grade.

6. IN%!4 P/!)I$IN4/

1. P)4N!%4 "!4 $4I PE%!/NI""are este puncta2ul 'ncercuiţi dacă e mai mult de :.

5. !$NE) "!) $4I PE%!/NI""are este puncta2ul 'ncercuiţi dacă e mai mult de :.

8. "44 "!4 $4I PE%!/NI"

"are este puncta2ul 'ncercuiţi dacă e mai mult de :.:. "!) $4I PE%!/NI" 4P!"%

'ncercuiţi dacă e cu or# mai mic de 8B minute.

!. "ONI6!/4II EP)I$!N%4/!

F. "4/4"%!/I%I"I)! P/IN"IP4)! 4)! H/II

1.5.8.:.9.>.?.@.

"ititorul este s-ătuit să păstreze această -işă de lucru necompletată pentru a putea -i multiplicată.

54 HARTA CA $NTRE%

Primul pas în interpretarea unei hărţi implică luarea în considerare a hărţii ca întreg şi e*aluareatiparului ei general, c+t şi a echili#relor sau dezechili#relor care e3istă între *aria#ilele astrologice-undamentale.

>



A54 E!EMENTU! PRED"MINANT&"+te sunt 'ncercuiţi numărul dacă e mai mare de 9 din 1: puncte posi#ile

emnele de Foc sunt (er#ec, )eu şi ăgetător, cele de Păm+nt sunt %aur, Fecioară şi"apricorn, cele de 4er sunt 7emeni, (alanţă şi <ărsător, iar semnele de 4pă sunt /ac, corpion şiPeşti.

Pentru a determina elementul predominant într=o hartă tre#uie să adunăm numărul semnelor de Foc, Păm+nt, 4er şi 4pă care conţin planete, c+t şi semnele 4 şi $". Folosim o scală de 1: puncte în care pentru oare şi )ună socotim c+te 5 puncte, iar pentru restul elementelor, inclusi* 4şi $", c+te 1 punct. 6acă o planetă se a-lă între 5A grade ale unui semn şi B grade ale semnuluiurmător, se *or considera c+te B,9 puncte la -iecare semn.

ă luăm ca e3emplu numărarea punctelor pentru o hartă cu următoarele poziţii;

FO" P$N% 4!/ 4Poare 5 corpion 5B 5)ună 5A %aur 98 1 1$ercur 5: (alanţă 5: 1

<enus A (alanţă :? 1$arte 1> corpion 8@ 1Mupiter 5A "apricorn B9 15 15aturn 58 "apricorn 9: 1Eranus 5A )eu :? 15 15

Neptun 1B corpion :: 1Pluto A Fecioară 81 14 18 7emeni 81 1$" 1A <ărsător 5? 1

15 : 9 15 :

O hartă #ine echili#rată ar tre#ui să ai#ă c+te 8=: puncte în -iecare din semnele de -oc, păm+nt, aer sau apă. "inci puncte pentru oricare din elemente este o accentuare şase sau mai multe punctereprezintă o accentuare e3tremă. 'n e3emplul de mai sus elementul predominant, aerul, are o tăriemoderată.

Ermătoarele cu*inte=cheie s=ar putea să a2ute la interpretarea unui element accentuat în hartă.4dăugaţi G-oarte înainte de -iecare din aceste cu*inte=cheie c+nd sunt 9 puncte, iar dacă sunt >,-olosiţi cu*+ntul Gsupra

3&) entuziast intens încrezător în sineenergic stimulator independent

impulsi* inspirator idealistspontan creati* optimistardent automoti*at su#iecti*

Oamenii cu > sau mai multe puncte în G-oc pot de asemeni să -ie dominatori, iuţi, gră#iţi şi înclinaţisă se implice total în acti*ităţile lor. Pot a*ea di-icultăţi în a=i percepe pe ceilalţi drept indi*iziseparaţi, cu propriile lor ne*oi şi dorinţe.

Pă,6nt practic producti* ră#dător materialist metodic insistentrealist precis rezistent

prudent raţional de încrederecalculat ordonat sta#il

?



Oamenii cu > sau mai multe puncte în Gpăm+nt sunt preocupaţi de detaliile concrete şi rezultateletangi#ile. !i operează cel mai adesea în lumea simţurilor, sunt acordaţi cu mediul lor, cu corpul lor -izic, cu con-ortul senzorial şi plăcerile.

Aer intelectual atent nehotăr+tcurios o#iecti* *or#ăreţconceptualizant detaşat interacţionant

sintetizator nerealist cooperantOamenii cu > sau mai multe puncte în Gaer trăiesc în mintea lor, sunt neliniştiţi şi caută cunoaştereşi să=şi împărtăşească g+ndurile cu ceilalţi. 'ntr=un -el impersonali, ei se dez*oltă prin comunicare şiinteracţiune socială.

Apă cu toane responsi* apropiatsensi#il dependent graţios*ulnera#il gri2uliu, mămos intuiti*sentimental protecti* imaginati*empatic secretos pasi*

Oamenii cu > sau mai multe puncte în Gapă adesea se pierd în propriile sentimente sau însentimentele altora şi au di-icultăţi în a -ace distincţie între acestea. ensi#ilitatea lor e3tremă duceadesea la retragere în ei înşişi. 4desea chiar Gparanormali, ei răspund cu mare compasiune lane*oile celorlalţi oameni.

A74 E!EMENTU! CE! MAI S!A8&"+te sunt 'ncercuiţi dacă este B sau 11:.

6acă într=o hartă un element are B sau 1 punct sau toate punctele pro*in de la planetee3terioare, persoana în cauză poate a*ea un de-icit e*ident al acelei calităţi. 6ouă puncte indică un

de-icit minor. Eneori, celelalte *aria#ile ale hărţii pot compensa, cel puţin parţial, acest de-icit."ompensarea pentru B sau 1 punct în G-oc include ; $arte să -ie în semn de -oc &în special

în (er#ec $arte să -ie în poziţie -ocală &con2unct cu un unghi, *+r-ul unui careu în % sau Gm+nerulunei Ggăleţi $arte într=o casă de -oc sau gu*ern+nd o casă de -oc, în special "1 $arte con2unctcu oare, Mupiter sau )ună Mupiter în ăgetător sau o accentuare cardinală.

"ompensarea pentru B sau 1 punct în Gpăm+nt include; aturn în semn de păm+nt &înspecial în "apricorn aturn în poziţie -ocală &con2unct cu un unghi, *+r-ul unui careu în % sauGm+nerul unei Ggăleţi aturn în casă de păm+nt sau gu*ern+nd o casă de păm+nt, în special"1B aturn con2unct cu oare, $ercur sau $arte $ercur în Fecioară <enus în %aur sau oaccentuare a semnelor -i3e.

"ompensarea pentru B sau 1 punct în Gaer include; $ercur într=un semn de aer, în special în7emeni $ercur în poziţie -ocală &con2unct cu un unghi, *+r-ul unui careu în % sau Gm+nerul uneiGgăleţi $ercur în casă de aer sau gu*ern+nd o casă de aer, în special "8 $ercur în Fecioară$ercur con2unct cu oarele, Eranus sau <enus <enus în (alanţă sau o accentuare a semnelor muta#ile.

"ompensarea pentru B sau 1 punct în Gapă include; )una în casă de apă sau gu*ern+nd ocasă de apă, în special ":, )una în poziţie -ocală &con2unct cu un unghi, *+r-ul unui careu în % sauGm+nerul unei Ggăleţi )una con2unctă cu oarele, cu Neptun sau cu Pluto sau o accentuare asemnelor muta#ile.

4ceste compensări *or tre#ui să -ie luate în considerare c+nd se *a e*alua importanţa uneianumite de-icienţe într=o hartă. 4ceste compensări nu pot su#stitui lipsa unui element, ci doar

măresc dorinţa de a e3prima acel element, -ără a da a#ilitatea naturală de a -uncţiona corespunzător.Fără îndoială, deoarece oamenii care au de-icit al unui element nu au dez*oltat cele mai multe dintrecaracteristicile acelui element, ei sunt, de o#icei, conştienţi de lipsa lor şi se străduiesc să odepăşească. Iniţial, încercările lor de a compensa o lipsă inerentă pot să=i -acă să pară ca şi cum

@



respecti*ul element ar -i -oarte puternic în harta lor. Oricum, datorită G-oamei pro-unde de a-uncţiona în acel registru energetic, ei se pot strădui -oarte tare şi ast-el să declanşeze pro#leme

pentru ei înşişi.

!ip*a pesimism neimplicare lipsă de moti*aţie3&)(+(i apatie deprimare dezinteres

6eşi aceste persoane se luptă să de*ină *olu#ile, îndrăzneţe, *or#ăreţe, ele alternează între a -ireţinute şi a se e3prima e3agerat de deschis. e pot împotmoli într=un program -e#ril de acti*ităţiimpersonale sau, dimpotri*ă să de*ină e3cesi* de preocupaţi de e3perienţele lor personale. 6eoareceadesea nu sunt conştienţi sau entuziasmaţi de noile posi#ilităţi, pot căuta la alţii inspiraţie saumoti*aţie. !i se simt adesea pasi*i şi detaşaţi sau neimplicaţi caută o implicare personală şiemoţională mai pro-undă în *iaţă.

!ip*a nepractic neproducti* nepre*ăzător Pă,6nt(+(i dezorganizat insta#il Gaerian compulsi*

4ceşti oameni adesea dez*oltă a#ilităţi care nu au nici o aplica#ilitate practică, schim#ă su2#ă după

slu2#ă, aruncă cu #anii sau îi dau de pomană. 6e asemeni, pot să=şi supraaccentueze a#ilităţile practice şi să de*ină conta#ili, secretari sau să -ie preocupaţi e3agerat de gospodărire şi administrareîn toate detaliile ei cotidiene. 6eoarece ei nu se simt legaţi la păm+nt, adesea caută securitatea prinaderarea la sisteme structurate de g+ndire sau prin urmarea unui sistem organizat prin rutină rigidă.Pot să se menţină mult timp într=o relaţie sau într=o slu2#ă datorită siguranţei pe care o o-eră.

!ip*a su#iecti* deconectat simpluAer(+(i cercetător izolat

4ceşti oameni au o G-oame de interacţiune socială. 6eşi -oarte preocupaţi de a comunica, sesimt adesea rupţi de contact sau neînţeleşi. Pot pre-era să se e3prime non*er#al sau în scris mai

cur+nd dec+t prin cu*inte. Neîncrezători în intelect, în*aţă în primul r+nd din e3perienţă. "u toateacestea ei îşi conceptualizează şi clari-ică g+ndirea la nes-+rşit. 6eoarece le lipseşte o#iecti*itatea, ei

pot do#+ndi înţelegerea propriei persoane doar prin primirea con-irmărilor de la ceilalţi oameni.

!ip*a controlat placid nesigur Apei închis impersonal în a-ara realităţii

4ceşti oameni adesea se apleacă spre tăr+muri spirituale sau ade*ăruri uni*ersale înîncercarea de a găsi semni-icaţie în *iaţa lor sau să umple golul emoţional pe care relaţiile lor

personale nu sunt capa#ile să=l umple. )e este di-icil să răm+nă în contact cu propriile sentimente şisă le e3prime, iar acest lucru îi determină să -ormeze relaţii cu persoane -oarte deschise, e3tra*ertitesau să de*ină dependenţi de distracţie şi intensitate. 6eoarece pot să nu -ie conştienţi sau capa#ili dea răspunde empatic la sentimentele celorlalţi, ei pot încerca să=şi do*edească sensi#ilitatea prinanga2area în acti*ităţi de îngri2ire, gospodăreşti sau acţion+nd e3agerat de preocupat, altruist sau cusolicitudine.

A94 M"DU! PRED"MINANT&"+te 'ncercuiţi mai mult de >.

$odurile sau calităţile de cardinal, -i3 sau muta#il ale semnelor, nu sunt la -el de importanteca şi elementele, dar rele*ă caracteristici semni-icati*e ale personalităţii. emnele cardinale sunt(er#ec, /ac, (alanţă şi "apricorn, cele -i3e sunt %aur, )eu, corpion şi <ărsător, iar cele muta#ile

sunt 7emenii, Fecioara, ăgetătorul şi Peştii.Folosind scala de 1: puncte *om calcula ponderea modurilor în hartă în acelaşi mod în caream -ăcut=o cu elementele. Pentru e3emplul din secţiunea 41, con-orm acestui sistem a*em 8,9

puncte pentru cardinal, ? puncte pentru -i3 şi 8,9 pentru muta#il. 6eoarece :=9 puncte reprezintă

A



media, > este puternic iar ? sau mai mult este -oarte puternic, această hartă are o accentuare -i3ă-oarte puternică.

Ermătoarele cu*inte=cheie pot a2uta în interpretarea modului accentuat într=o hartă. 4dăugaţicu*+ntul G-oarte c+nd puncta2ul unui mod este > sau Gsupra, Ge3tra c+nd puncta2ul este ? sau maimare. %re#uie să o#ser*ăm că într=un -el, semnele cardinale sunt la -el ca şi semnele de -oc, semnele-i3e sunt ca cele de păm+nt, iar semnele muta#ile sunt ca cele de aer şi apă.

CARDINA! acti* energic am#iţiosimplicat ocupat oportunistneliniştit dominator

Oamenii cu ? sau mai multe puncte pe semne cardinale sunt înclinaţi spre supraacti*ism, iar nu spre plictiseală. 6eşi -oarte preocupaţi de acti*ităţile şi proiectele lor, sunt de asemeni şi -oarteatenţi la domeniile cruciale ale *ieţii lor D casă şi -amilie, dragoste şi carieră şi sunt atraşi de a secon-runta cu pro*ocări şi a rezol*a crize. Foarte mult depinde dacă (er#ecul, /acul, (alanţa sau"apricornul domină harta.

3I hotăr+t încăpăţ+nat cu *oinţă puternică

premeditat in-le3i#il lent şi intenţionat perse*erent puternic cu ră#dare

Oamenii cu ? sau mai multe puncte pe semne -i3e îşi concentrează atenţia pe scopurile şi*alorile lor, pe satis-acerea dorinţelor lor. 6emarează mai greu dar sunt -oarte puternici odată ce şi=au sta#ilit ţelul şi direcţia. /ezistă la schim#ările de direcţie şi re-uză să -ie împinşi, diri2aţi sau

presaţi.

MUTA8I! adapta#il indi*idualist -ără *oinţă*ersatil atrăgător nehotăr+tschim#ător -ri*ol in-luenţa#il

-luşturatic neliniştit de*otat

Oamenii cu ? sau mai multe puncte pe semnele muta#ile sunt preocupaţi de relaţiile personale şi le prieşte *arietatea şi schim#area. $ai înclinaţi spre a merge după cum #ate *+ntuldec+t de a înota împotri*a curentului, se adaptează rapid la oamenii şi circumstanţele din *iaţa lor.Oricum, -oarte adesea ei nu ştiu ce *or şi nici unde *or să a2ungă.

A;4 M"DU! CE! MAI S!A8&"+te puncte 'ncercuiţi dacă sunt B, 1 sau 5

6eoarece numărul mediu de puncte pe scala de 1: puncte pentru un mod este de : 58, oamenii-oarte rar au B sau chiar 1 punct pe unul din moduri. <a tre#ui deci să considerăm de-icit dacă

puncta2ul este de B, 1 sau 5 puncte. "a şi în cazul elementelor, oamenii care au un de-icit într=unuldin moduri sunt de o#icei conştienţi de lipsa lui şi se străduiesc să o depăşească cum*a. 4cestecompensaţii tre#uie să -ie -oarte puternice sau -oarte numeroase pentru a masca o de-icienţăe3tremă.

"ompensaţiile pentru B, 1 sau 5 puncte în semne cardinale includ; $arte în semn cardinal, înspecial în (er#ec $arte în poziţie -ocală &con2unct cu un unghi, *+r- de scurgere într=ocon-iguraţie $arte în casă cardinală &unghiulară sau gu*ern+nd o casă unghiulară $arte con2unctcu oare, )una sau aturn oarele sau )una în (er#ec aturn în "apricorn o predominanţă a

semnelor de -oc un tipar planetar Ggăleată.

1B



"ompensaţiile pentru B, 1 sau 5 puncte în semne -i3e includ; oarele în semn -i3 oarecon2unct cu Pluto, aturn, Eranus, 4 sau $" oare în sau gu*ern+nd o casă -i3ă &succedentă o

predominanţă a semnelor de păm+nt sau un tipar planetar Glocomoti*ă.

"ompensaţiile pentru B, 1 sau 5 puncte în semne muta#ile includ; $ercur în semn muta#il, înspecial în 7emeni sau Fecioară $ercur în poziţie -ocală &con2unct cu un unghi, *+r- de scurgereîntr=o con-iguraţie $ercur în, sau gu*ern+nd o casă cadentă $ercur con2unct cu oarele, )una,

Mupiter sau Neptun o predominanţă a semnelor de aer sau de apă un tipar planetar Gîmprăştiere.Ermătoarele cu*inte=cheie pot -i -olosite ca ghid de interpretare a lipsei unui mod într=o hartă;

)ipsă "4/6IN4); 4ceşti oameni cu uşurinţă se #ucură pur şi simplu să G-ie şi să o#ser*e, -ără caneapărat să -acă ce*a. 6acă au B sau doar 1 punct în semne cardinale, pot simţi impulsul de a=şido*edi lor înşile cine sunt prin intermediul acti*ităţii intense sau să înlocuiască o *iaţă emoţionalăinterioară intensă cu implicarea acti*ă în pro*ocări e3terioare.

)ipsă FIQ; 4ceşti oameni pot a*ea di-icultăţi în a -inaliza ceea ce au început şi în a dez*olta ostructură şi o sta#ilitate în modul lor de *iaţă. "a urmare, pot de*eni o#sedaţi de organizare sau

-inalizare şi pot să=şi pună *oinţa la încercare prin anga2area în scopuri sau proiecte -oartesolicitante.

)ipsă $E%4(I); 4ceşti oameni de o#icei ştiu ce *or. 4desea sunt incapa#ili de compromis şiinsistă ca ceilalţi să se adapteze şi să se acomodeze cu ei. 6eoarece au di-icultăţi în a ceda în -aţacircumstanţelor şi în a -ace schim#ări personale, adesea încearcă să -orţeze schim#area încircumstanţele lor e3terioare, uneori în mod dramatic.

A;4 TIPARU! P!ANETAR &'ncercuieşte dacă tiparul este clar de-init.

Nu toate hărţile au tipar planetar şi puţine sunt cele care au tiparul #ine de-init. 6acă tiparulunei hărţi nu este e*ident, atunci acesta este pro#a#il să nu -ie at+t de important în interpretare, -aţăde alte caracteristici predominante.

Ermătoarele de-iniţii şi interpretări sunt doar schiţate. Pentru mai multe in-ormaţii cititorul ar tre#ui să consulte lucrarea G7hid de interpretare a horoscopului a lui $.!. Mones, GPrimii paşi înstudiul unei hărţi natale a lui 6ane /udhKar şi, în special, G%ipare planetare a lui /o#ert MansRK,care nu doar include cele mai multe dintre in-ormaţiile din cărţile precedente, ci şi recenteledescoperiri ale autorului.%IP4/E) G'$P/C%I!/!46e-iniţie; planetele sunt împrăştiate în 2urul cercului zodiacal, de o#icei cu nu mai mult de 5 planeteîntr=o casă, cu nu mai mult de 8 case goale şi cu o zonă -ără planete nu mai mare de >B grade.Interpretare; 4cest gen de personalitate este de tip G7emeni, cu o *arietate de a#ilităţi şi interese şicu tendinţa de a=şi împrăştia energia în multe domenii, în loc de a o concentra în unul sau douădomenii de *iaţă.

%IP4/E) G(O)E) 4E G!$IF!/46e-iniţie; toate planetele sunt amplasate în cadrul a 1@B, ma3im 1AB grade şi de o parte a uneiopoziţii, ne-iind goale în zona ocupată mai mult de >B grade sau două case.Interpretare; acest gen de personalitate poate -uncţiona într=un mod independent, autonom în caseleocupate de planete, dar de o#icei se concentrează pe realizări în zona neocupată, mai ales în casa

opusă punctului median al #olului. Prima planetă a con-iguraţiei &prima care a trecut 4 în mers însensul acelor de ceasornic indică energia cea mai des -olosită pentru împlinirea şi satis-acereane*oilor sale.

11



%IP4/E) G7)!4%4 4E GP)NI46e-iniţie; găleata este un #ol cu m+ner, adică o planetă sau două în con2uncţie str+nsă, la distanţă decel puţin 8B grade de capătul #olului &pre-era#il la distanţă de AB de grade de acesta şi -ăc+nd oopoziţie cu o planetă din centrul #olului.Interpretare; 4cest tip de personalitate îşi canalizează energia prin intermediul planetei Gm+ner.Poziţia în semn şi casă a acestui singleton sau planetă -ocală indică de o#icei genul de energie pecare această persoană o e3primă cel mai -rec*ent şi domeniul de *iaţă prin care ea caută satis-acţie.

%IP4/E) G)O"O$O%I< 4E GEN7HI 6!"HI6e-iniţie; toate planetele se a-lă pe un arc de cerc de 5:B, ma3im 59B grade, cu nu mai mult de douăcase goale sau >B grade neocupate în interiorul zonei ocupate şi cu un trigon care delimitează zonaneocupată.Interpretare; acest tip de personalitate este energică, hotăr+tă, autocondusă, automoti*ată, centrată perealizarea scopului său care, în general este indicat de punctul median al zonei goale. Prima planetă&prima care a tra*ersat 4 în sensul acelor de ceasornic este motorul poziţia sa în semn şi casăindică energia care alimentează impulsul său de a încorpora în *iaţa sa punctul median al zoneigoale.

%IP4/E) G)!47NE) 4E G%I")4 6! "!46e-iniţie; planetele sunt împărţite în două grupuri cu distanţă de cel puţin >B de grade sau două casegoale între ele, cu nu mai mult de o casă goală în -iecare grup şi cu cel puţin o opoziţie între grupuri.Interpretare; 4cest tip de personalitate este genul G(alanţă, preocupat de relaţii, conştient dealternati*e, oscil+nd între di-erite părţi ale lui însuşi şi încerc+nd să menţină echili#rul prin a#ilitateasa de a sintetiza şi a -ace compromisuri.

%IP4/E) G$NEN"HI, ")E%!/ 4E GP4N6e-iniţie; toate planetele sunt conţinute în cadrul unui arc de 15B=18B grade.Interpretare;4cest tip de personalitate este independentă, unilaterală, ale cărei resurse suntconcentrate toate într=o singură direcţie, indicată de semnele şi casele în care se a-lă planetele. 4cest

indi*id are puţine perspecti*e, dar are capacitatea de a=şi dez*olta resursele la ma3imum. Prima planetă indică adesea energia care tre#uie -olosită în do#+ndirea realizărilor din domeniul de *iaţă încare se a-lă punctul median al mănunchiului.

%IP4/E) G!<4N%4I6e-iniţie; toate planetele, cu e3cepţia unei sau două a-late în str+nsă con2uncţie se a-lă în interiorulunui arc de 15B=18B grade iar singletonul se a-lă la cel puţin >B grade de capete şi -ormează cel puţino opoziţie cu planetele din grupul mare.Interpretare; 'n loc de a=şi direcţiona energia spre e3terior prin intermediul planetei singleton ca încazul con-iguraţiei Ggăleată, în Ge*antai persoana se spri2ină pe singleton care îi -urnizează energiaşi suportul necesar pentru a=şi satis-ace ne*oile.

%IP4/E) G%/IPO6 4E !<44/!46e-iniţie; planetele sunt împărţite în 8 grupuri cu distanţe între ele de cel puţin >B grade sau 5 case.'n -orma sa cea mai pură aceste grupuri nu ocupă mai mult de >B grade -iecare şi sunt legate între ele

prin trigoane regale.Interpretare; acest tip de personalitate este în general un indi*id unic, deose#it, sigur pe sine, care îşiurmează drumul lui. Prezenţa unui trigon regal adaugă predicti#ilitate şi autosu-icienţă încaracteristicile de -oc, păm+nt, aer sau apă.

A<4 C"N3I%URAII!E DE ASPECTE

"on-iguraţiile de aspecte sunt chiar mai importante dec+t tiparele planetare şi merită cel puţin o carte care să *or#ească despre ele. "artea lu (ill %ierneK G6inamica analizei aspectelor; Noi percepţii în astrologie acoperă pro#lematica aspectelor şi le e3plorează potenţialul pentru a spri2ini

15



emoţională acti*ă şi un înalt ni*el de sensi#ilitate, dar pot -i incapa#ili să=şi împărtăşească cu alţiisentimentele sau să se ridice deasupra lor şi să se *adă cu o#iecti*itate.

"+nd interpretăm un trigon regal, tre#uie să considerăm nu doar elementul pe care acesta îlaccentuează ci şi natura planetelor şi caselor implicate în con-iguraţie. 6acă una din planete este deasemeni cuprinsă şi în altă con-iguraţie, leg+ndu=le practic pe cele două, acea planetă *a -i cheiae3primării e-ecti*e a energiei şi talentelor am#elor con-iguraţii. "el mai str+ns careu sau opoziţie laun trigon regal este de asemeni -oarte important deoarece reprezintă sc+nteia de moti*aţie care a2ută

persoana să=şi utilizeze talentele de -oc, păm+nt, aer sau apă în celelalte domenii ale *ieţii. En trigonregal cu o opoziţie la una din planete se numeşte Gzmeu. Planeta din opoziţie poate duce la oconştientizare crescută şi este un canal puternic de e3primare a energiilor trigonului regal.

0O6E) 4E G6!7!%E) )EI 6E$N!!E6e-iniţe; con-iguraţie alcătuită din două planete a-late în se3til care -ormează -iecare incon2uncţii cuo a treia. Or#ul nu poate -i mai mare de 9 grade. Planeta care primeşte incon2uncţiile este planeta-ocală sau de acţiune.Interpretare; această con-iguraţie solicită rea2ustare şi regenerare mentală şi emoţională. Planeta-ocală indică energia care tre#uie regenerată iar semnul în care se a-lă, modul în care este necesar să-ie corectată sau re=trăită. "asa în care se a-lă planeta -ocală reprezintă domeniul de *iaţă prin care

această trans-ormare *a a*ea loc. Planeta -ocală este -oarte sensi#ilă deoarece incon2uncţiile ei&aspecte de "> şi "@ crează o tensiune su#liminală care se poate mani-esta prin pro#leme -izice sau psihologice. 4ceastă planetă a -ost denumită drept Gmisiunea *ieţii, degetul lui 6umnezeu, degetulsoartei, destinul suprem şi indicatorul celest. $ani-estările sale negati*e tre#uiesc eliminate la -elcum se alungă dia*olii, iar e3presiile superioare tre#uiesc acti*ate. "a punct median îndepărtat alse3tilului, planeta -ocar este mediatorul care poate -olosi energia dinamică creatoare şi oportunitateaadusă de se3til pentru a scoate la i*eală un nou mod de a -i este punctul transmutării în hartă,agentul alchimic care poate crea un nou şi întreg model de g+ndire şi simţire.

Oamenii cu Koduri în hărţile lor, de o#icei e3perimentează puncte de cotitură în *ieţile lor încare se con-runtă cu crize pe care le rezol*ă prin intermediul unei schim#ări în conştiinţă care pareadesea ca o schim#are de direcţie hotăr+tă de soartă. 4ceastă trans-ormare, în cel mai #un caz duce

la creşterea sensi#ilităţii spirituale şi la conştientizare, la curgerea unor noi energii, la construireaunui centru interior, la descoperirea semni-icaţiei concrete a e3presiei propriei creati*ităţi. 0odurilecu o planetă în punctul median apropiat &la 8B de grade -aţă de planetele în se3til se numesc Koduritetradice şi în special cheamă la trans-ormarea care conduce la acţiunea concretă şi la e3presia

practică a creati*ităţii.

"4/!E) 'N %6e-iniţie; con-iguraţie care implică trei sau mai multe planete, din care cel puţin două se a-lă înopoziţie şi -ormează în acelaşi timp careu cu o a treia. 'n general, toate trei planetele se a-lă înacelaşi mod &cardinal, -i3 sau muta#il, iar or#ul nu ar tre#ui să -ie mai mare de 1B grade. En careuîn % este în mod special puternic dacă implică mai mult de trei planete, dacă toate planetele-ormează aspectele cu un or# nu mai mare de : grade, dacă unul din careuri are or# mai mic de 1grad sau dacă planeta -ocală, cea care primeşte am#ele careuri este în punctul median al celor două

planete a-late în opoziţie. !ste sla# dacă planetele sunt în semne de moduri di-erite, dacă toateor#urile sunt peste > grade sau c+nd e3istă o planetă în semnul opus celui în care se a-lă planeta-ocală &această con-iguraţie operează ca o mare cruce. "+nd o planetă -ace careuri cu Nodurile saucu unghiurile hărţii, con-iguraţia creată -uncţionează ca un careu în % sla#.

1:



Interpretare; un careu în % -urnizează un înalt ni*el de moti*aţie şi a#ilitate de a realiza, dar, deasemeni poate să aducă şi o risipire a energiei e3primată într=o manieră ne-a*ora#ilă, deoareceindi*idul cu careu în % este dezechili#rat. Persoana este înclinată să se orienteze prea mult într=odirecţie &ca o masă cu trei picioare, a#uz+nd de e3presia planetei -ocale, de semnul şi casa ei şi apoicăut+nd echili#ru, aplec+ndu=se prea mult în direcţia opusă. 6eoarece implică două careuri, c+t şi oopoziţie, careul în % necesită acti*itate, dar şi echili#ru. 4ceasta este con-iguraţia cea mai comună înhărţile oamenilor de succes planeta -ocală este cheia talentului sau realizărilor, c+t şi cheia pentru

sursa -rustrărilor, ne*rozei sau supracompensării.'n interpretarea careului în % toate cele de mai 2os sunt importante;5=4 Planeta -ocală, plasamentul ei în semn şi casă, c+t şi casa sau casele pe care le gu*ernează înharta natală. 4ceste case, de asemeni, *or trăi şi ele tensiunea şi moti*aţia careului în %. 6e asemeni,

planeta -ocală poate să -ie planeta cea mai dominantă în hartă şi sursa unui mare procent din energiaindi*idului. !a tre#uie -olosită, dar cu înţelepciune. ecretul -olosirii e-iciente a unui careu în % estesă în*ăţăm să e3primăm planeta -ocală de o manieră constructi*ă, poziti*ă, în loc de a -i m+naţi detensiunea ei către acti*itate compulsi*ă, e3ces şi supracompensare.7=4 Natura opoziţiei şi careurilor în -uncţie de semne, case şi aspecte. 4spectul cel mai e3act este ocheie pentru sursa primară de con-lict, c+t şi mi2locul de a rezol*a acel con-lict.9=4 paţiul gol D gradul, semnul şi casa opuse planetei -ocale. 6acă sunt două planete -ocale în

con2uncţie, gradul gol *a -i cel opus punctului median. ona goală este necesar să -ie dez*oltatăconştient, de o manieră poziti*ă ast-el înc+t indi*idul să nu tre#uiască să supracompenseze pentrunepotri*ire trăg+nd or#eşte toată energia pe planeta -ocală. 6e asemeni, persoana tre#uie să în*eţe sănu se retragă din tensiunea planetei -ocale prin a se dedica mani-estării celei mai negati*e aspaţiului gol &opus. im#olul a#ian al gradului din spaţiul gol este adesea cheia pentru calitateacare e necesar să -ie dez*oltată plasamentul gu*ernatorului semnului spaţiului gol este adesea cheia

pentru -elul în care acea calitate poate -i cel mai uşor e3primată.unt trei -eluri de careuri în %; cardinale, -i3e şi muta#ile.Persoanele cu careu în % cardinal sunt cele mai acti*e şi cele mai înclinate spre a intra în

crize legate de acti*ităţile lor personale, de *iaţa de -amilie şi de casă, de relaţiile de dragoste sau deanga2amentele pro-esionale. unt asemănători cu (er#ecii şi au ne*oie să culti*e calităţile poziti*e

ale (alanţei; echili#ru, moderaţie, conştientizarea prezenţei şi opiniei celorlalţi, perspecti*a şia#ilitatea de a 2udeca, c+ntări şi a -ace compromisuri.

Persoanele cu careu în % -i3 mani-estă o tărie considera#ilă a *oinţei, -orţă concentrată şihotăr+re, în special în ce pri*eşte satis-acerea dorinţelor lor ei acumulează energie încet=încet pentrua o eli#era apoi de o manieră puternică, la -el cum -ace un camion greu care urcă un deal, pentru ca,odată a2uns în *+r- să=şi dea drumul la *ale cu toată *iteza. 6e o#icei au ne*oie să descopere moduriconstructi*e de a=şi cheltui energia şi să dez*olte un simţ al *alorilor care include sensi#ilitatea -aţăde dorinţele şi ne*oile celorlalţi oameni.

Oamenii cu careu în % muta#il sunt de o#icei supra=adapta#ili, schim#ători, neliniştiţi,*ersatili şi -oarte mult preocupaţi şi in-luenţaţi de relaţiile personale. )a -el ca o echipă de schiori peapă, ei au ne*oie să culti*e echili#rul în relaţiile cu ceilalţi, adesea prin a descoperi un sentiment alscopului sau o misiune care să=i lege, să=i împăm+nteze pentru a nu -i traşi în prea multe direcţii.

emni-icaţia careului în % este considera#il schim#ată dacă planeta -ocală este retrogradă&caz rar sau a de*enit retrogradă în progresie. 4ceastă planetă *a acţiona mult mai puţin *izi#ildec+t una directă şi *a in-luenţa #unăstarea -izică şi psihică mult mai mult dec+t comportamentulaparent. Pentru mai multe in-ormaţii despre careul în % *edeţi lucrarea G4specte planetare; de lacon-lict la cooperare de %racK $arRs.

$4/!4 "/E"! 4E "/E"!4 "O$I"6e-iniţie; crucea cosmică constă din cel puţin patru planete care -ormează între ele patru careuri şidouă opoziţii. 'n general planetele sunt în semne de acelaşi mod, iar or#ul nu tre#uie să depăşească

1B grade.<ariante mai sla#e ale crucii cosmice implică planete în două moduri sau o planetă depăşeşteuşor or#ul &1B=15 grade. "on-iguraţiile care se crează cu a2utorul a3ei nodurilor sau 4=6 sau$"=F" -uncţionează ca şi cruci cosmice sla#e.

19



Interpretare; caracteristicile poziti*e ale crucii cosmice includ -orţa interioară şi tăria, hotăr+rea,*oinţa de a împlini un ţel, producti*itatea, concentrarea şi canalizarea di-eritelor energii. 6e asemeni

poate -i o a#ilitate de a integra toate dimensiunile propriei e3perienţe şi de a trans-orma idealurile şi*alorile în -orme concrete. "aracteristicile negati*e includ stagnarea, inerţia, disiparea energiilor, ouriaşă tensiune interioară, resemnarea, Gsindromul 4tlas &a purta po*ara întregii lumi şicomportamente de autoanulare, autoîn-r+ngere.

Oamenii cu cruce cosmică în general se simt traşi în patru direcţii şi suprasolicitaţi de

cerinţele pe care ei, c+t şi ceilalţi le pun pe seama timpului şi energiei lor. !i trăiesc ca şi cum ar -iînchişi într=o cameră cu patru uşi -erecate pe care încearcă să le deschidă #ăt+nd cu putere p+nă c+ndo#osesc. "u toate acestea, situaţia lor nu este -ără ieşire sau -ără speranţă, deoarece, dacă s=ar aşezaîn mi2locul camerei, ar descoperi acolo o scară care i=ar duce spre acoperiş şi aer li#er.

4ceşti oameni adesea se simt #locaţi, paralizaţi de pro#lemele din *iaţa lor care par irezol*a#ile p+nă c+nd se întorc spre ei înşişi şi îşi descoperă propriul centru. 4poi *or -i capa#ili săatingă o stare de conştiinţă spirituală sau creatoare care le *a permite să se ridice deasupracon-lictelor mundane şi să=şi *adă *iaţa cu claritate şi o#iecti*itate. !i au ne*oie să e3amineze

polarităţile din *iaţa lor, integr+nd şi sintetiz+nd -aţete ale e3perienţei aparent contradictorii&semni-icate de planetele, semnele şi casele care se opun una alteia în 2urul unui ţel sau scop care săia în considerare toate aceste părţi. !i au ne*oie să=şi concentreze energia şi să o direcţioneze spre

e3terior pentru a îndeplini scopul pe care l=au ales. !*aluarea, concentrarea, integrarea şi aplicareasunt lecţiile ce tre#uie în*ăţate din crucea cosmică.

"+nd interpretăm o cruce cosmică tre#uie să acordăm atenţie naturii planetelor implicate, a moduluilor şi caselor în care sunrt plasate.Opoziţiile sau careurile cu cel mai mic or# *or -i cheia pentru

pro#lema cea mai arzătoare în ce pri*eşte conştientizarea sau acţiunea şi ea tre#uie rezol*ată dacăenergiile sunt colectate şi concentrate e-icient. %re#uie de asemeni să ne uităm după cel mai str+nsse3til sau trigon la planetele din cruce, pentru că planeta care -ace un se3til, un trigon sau chiar unc*intil *a -i cea mai importantă în a a2uta indi*idul să=şi clari-ice situaţia şi să găsească un canalsemni-icati* pentru descărcarea energiei.

6i-icultăţile reprezentate de o cruce se leagă de modul în care ea se -ormează rezol*areacon-lictelor tre#uie să se -acă prin acel mod particular care indică un talent al persoanei, dar şi

pro#lemele sale. Persoanele cu o cruce cardinală tre#uie să se implice personal în acti*ităţi deimportanţă personală, dar deoarece sunt hiperacti*e şi pot să se împrăştie -renetic într=o mulţime deacti*ităţi, tre#uie să în*eţe să=şi concentreze energia înainte de a plon2a în acti*itate. Oamenii cucruce -i3ă acumulează încet=încet un înalt ni*el de tensiune interioară datorat ne*oilor şi dorinţelor

-rustrate, iar apoi e3plodează cu putere într=o acţiune energică şi puternică, uneori distructi*ă. !i au*oinţă puternică, sunt încăpăţ+naţi şi pot -i e3trem de producti*i , a*+nd în *edere că găsesc ieşiri

pentru a=şi eli#era constructi* energia. Oamenii cu cruce muta#ilă e pro#a#il să -ie -oarte uşor in-luenţaţi de relaţiile lor şi de circumstanţe, deoarece ei tind, precum cameleonul, să se adaptezemediului schim#ător. !i au ne*oie să=şi de-inească identitatea, ne*oile, dorinţele, scopurile şi săacţioneze de o manieră *ala#ilă pentru acestea, menţin+nd în acelaşi timp o satis-ăcătoare reţea derelaţii.

A>4 SEMNE!E ŞI RE!AII!E S"ARE?!UNĂ&e notează aspectul sau -aza. 'ncercuiţi dacă este aspect ma2or. Pentru interpretări suplimentare alerolului oarelui şi )unii în hartă, a se *edea secţiunea (1.

6eoarece relaţia oare=)ună sim#olizează relaţia dintre părinţii noştri şi mesa2ul pe carel=am internalizat de la ei în pri*inţa rolului nostru masculin sau -eminin şi despre se3ul opus, ea

1>



indică uşurinţa sau di-icultatea pe care o trăim în relaţiile interumane. 6e asemeni, denotă în maremăsură ni*elul armoniei pe care o trăim în raport cu noi înşine şi cu conştiinţa noastră de sine şi eulnostru care operează în raport cu natura noastră emoţională şi instincti*ă.

En aspect ma2or între oare şi )ună crează o puternică curgere de energie între conştiinţă şitiparele sentimentelor şi o#iceiurilor. Oricum, chiar dacă nu inter*ine niciun aspect ma2or &or#ul

put+nd -i e3tins p+nă la 15 grade, interschim#ul dintre semnele şi casele în care se a-lă oarele şi)una *or putea da indicaţii despre dinamica internă.

/elaţiile între oare şi )ună pot -i rezumate după cum urmează;O4/!)! )EN4tatăl şi principiul tatălui mama şi principiul mameirolul #ăr#aţilor în *iaţa noastră rolul -emeilor în *iaţa noastrăeul, conştiinţa, sentimentul identităţii instinctele şi sentimentele, conştiinţa emoţiilor G!u sunt G!u simtautosu-icienţa ne*oile emoţionale şi dependenţaîncrederea în sine, m+ndria nesiguranţa emoţională, toaneleegocentrismul, -orţa interioară -luctuaţiiledorinţa de a controla mediul şi pe sine tendinţa de adaptare la mediutăria *oinţei pasi*itatea

independenţa recepti*itatea -aţă de alţiiimpulsul spre satis-acţii personale ne*oia de a ocrotiimpulsul de a împlini un ţel impulsul de satis-acere a ne*oilor de #azăcum integrăm e3perienţele noastre cum reacţionăm instincti* la e3perienţe într=o unitate a percepţiilor şi ne mani-estăm o#iceiurile şi toaneleni*elul conştiinţei de sine gradul în care suntem inconştienţi de sinecum ne concentrăm în prezent rolul e3perienţelor şi o#iceiurilor trecute

"+nd interpretăm aspectele oare=)ună tre#uie să ne amintim că poziţiile planetare de lamarginile zodiilor &cum ar -i 5@ grade 7emeni în careu cu 1 grad (alanţă slă#esc semni-icaţiaaspectului în chestiune şi că aspectele aplicante sunt mai puternice dec+t cele separante. 4spectele

ma2ore oare=)ună sunt;S&are )&n2(n)t )( !(nă @+(nă n&(ă=. 4ceastă personalitate este de o#icei independentă,

preocupată de sine şi mulţumită de sine, cu un sentiment puternic al propriei identităţi şi oconsidera#ilă -orţă interioară. "apa#ilă de a=şi concentra energia şi de a=şi conduce *iaţa, această

persoană poate acţiona spontan şi instincti*, -ără dezacord între *oinţa conştientă şi reacţiaemoţională. "onştienţi de sentimentele lor şi în acord cu ele, ei sunt adesea propria lor lume.u#iecti*itatea îi poate împiedica să do#+ndească perspecti*ă, să perceapă că şi e3perienţele altorasunt la -el de reale ca şi ale lor. 4desea îşi concentrează atenţia asupra unui domeniu îngust deinteres, -ie casa lor şi *iaţa de -amilie, -ie domeniul de *iaţă reprezentat de casa în care se a-lăaceastă con2uncţie. 4ceşti oameni de o#icei e3perimentează relaţia cu părinţii ca şi cum aceştia nu ar -i di-eriţi între ei, cu trăsături apropiate sau similare ale rolului şi personalităţii lor, transmiţ+ndacelaşi mesa2 clar şi consistent. Oamenii care au o con2uncţie oare=)ună dar s=au născut puţinînainte de luna nouă & de e3emplu oarele este în -aţa )unii după grad sunt ceea ce 6ane /udhKar numea Gtipul #alsamic. 4desea ei sunt conştienţi de un destin personal sau o misiune şi se sacri-ică

pentru un scop pe care ei îl percep ca -iind mai important dec+t ei înşişi.S&are 0n )are( )( !(na @pri,(+ *a( (+ti,(+ pătrar=. 4ceşti oameni trăiesc un înalt ni*el altensiunii interioare deoarece sentimentul identităţii şi *oinţa lor sunt în dizarmonie cu sentimentele,instinctele şi o#iceiurile lor. 4u di-icultăţi în a=şi conştientiza şi accepta sentimentele, reacţionează lamediu în moduri care îi împiedică să=şi satis-acă dorinţele şi se orientează spre scopuri care, odatăatinse nu produc satis-acţie emoţională. 6eşi enorma cantitate de stres de care au parte de=a lungul*ieţii poate să dea naştere la pro#leme digesti*e sau alte #oli interne, ei ar tre#ui să ştie şi că

tensiunea interioară este o puternică sursă de moti*aţie. Puţini sunt cei care se străduiesc aşa caaceşti nati*i cu destinul implaca#il, să găsească împlinire în acti*itatea lor şi să=şi do*edească lor înşile că sunt capa#ili să depăşească o#stacolele care stau în calea -ericirii lor.

1?



Oamenii care au un aspect de careu între oare şi )ună trăiesc numeroase contradicţii încadrul lor înşile deoarece ei au internalizat tipare contradictorii de comportament de la părinţi caresunt în con-lict unul cu altul şi care pro#a#il au di*orţat ca urmare a di-icultăţilor maritale. Prinurmare, nati*ii nu au modelul după care ei înşişi să dez*olte relaţii satis-ăcătoare. 6eoarece pro#a#ils=au identi-icat cu unul din părinţi şi au ar#orat resentimente -aţă de celălalt, ei intră în *iaţa adultăde relaţii cu aşteptări negati*e şi pot chiar, în mod inconştient, să pro*oace con-licte pe care ar -i*rut să le e*ite. 6ar, deşi *iaţa lor amoroasă şi de -amilie rareori este uşoară, aceşti oameni au

energia necesară pentru a=şi rezol*a con-lictele interpersonale. 4t+ta timp c+t perse*erează, găsescieşiri constructi*e pentru energiile lor -rustrate, îşi ascultă sentimentele şi le integrează în percepţiileconştiente despre sine şi în*aţă din greşeli, ei pot în -inal să -ie capa#ili de a întemeia relaţii princare nici să nu li se ameninţe eul, nici să nu=şi re-uze intimitatea pe care o doresc at+t de mult.S&are+e 0n *e-ti+ *a( tri&n )( !(na. 4ceşti oameni sunt sta#ili interior şi se autoacceptă. !i ştiu ceîi satis-ace, iar energia lor emoţională, o#iceiurile şi modelele comportamentale îi a2ută în împlinireadorinţelor lor. 'n general răm+n în contact cu propriile sentimente pe care le e3primă cu uşurinţă. 4uo mare *italitate şi adesea au talente creatoare. 6e o#icei #ine adaptaţi, capa#ili să menţină unsentiment de sine puternic şi să=şi împlinească ne*oile şi dorinţele, adapt+ndu=se în acelaşi timp lacondiţiile de mediu.

4cest tip trăieşte relaţia parentală ca armonioasă. "apa#il să întemeieze o relaţie con-orta#ilă

cu am#ii părinţi, dez*oltă de timpuriu o uşurinţă în relaţionare care îl a2ută ca adult să menţinărelaţiile de iu#ire. 4 -i parte dintr=o -amilie este important pentru el si de o#icei doreşte să=şiîntemeieze propria -amilie care să=i asigure aceeaşi susţinere emoţională ca cea trăită în copilărie.4spectul de se3til sau trigon între oare şi )ună poate să mai îndulcească con-lictele generate decareuri di-icile şi opoziţii. $area pro#lemă a acestui aspect este aceea că oamenii pot să cadă la pacecu ei înşişi prea uşor. !i nu se întorc spre ei înşişi pentru a=şi e3plora propriul psihism, nu caută să=şidez*olte conştienţa ci a-işează mereu aceleaşi tipare comportamentale care nu le pot asiguradez*oltarea şi nici satis-acţia că s=au con-runtat cu succes cu *reo pro*ocare.S&are+e 0n &p&Biţie )( !(na @+(nă p+ină=. 4ceşti oameni, la -el ca şi cei de la primul sau ultimul

pătrar, sunt în opoziţie cu propria lor natură instinctuală şi emoţională. %ensiunea pe care o trăiesctre#uie eliminată prin intermediul relaţiilor personale, c+t şi printr=o schim#are în conştiinţă, iar nu

prin acti*itate energică. 'n general au o *italitate scăzută care alternează cu un e3ces de energie careîi ţine permanent într=o stare de oscilaţie. 'n consecinţă, ei caută echili#rul şi moderaţia în *iaţa lor şi se simt constr+nşi să -acă compromisuri at+t în ce pri*eşte sentimentele şi dorinţele lor am#i*alente, c+t şi relaţiile. "onştienţi de dualismul din ei înşişi, pe care îl trăiesc ca pe o trageresimultană în două direcţii di-erite sau ca pe un con-lict între ceea ce *or să -ie şi ceea ce cred că ar tre#ui să -ie, adesea ei se simt alienaţi de propria sursă internă de energie şi de oamenii din 2urul lor."+nd încearcă să satis-acă dorinţele oarelui lor, descoperă că răspunsul instinctual al )unii esteopusul polar al scopului lor conştient. "+nd încearcă să satis-acă ne*oile )unii lor, oarele lor &eullor se simte ameninţat şi are di-icultăţi în a accepta aceste ne*oi ca *alide deoarece ele nu sunt înacord cu sentimentul conştient al identităţii şi stimei de sine. %ensiunea creată de această polaritate

poate epuiza energia *itală, dar, de asemeni, poate conduce la o#iecti*itate, la conştientizareaam#iguităţii şi a căilor alternati*e de a -i, care, în -inal îi *or a2uta să dez*olte propriul mod unic dee3primare a am#elor tendinţe de o manieră integrată şi armonioasă.

O sinteză e-ecti*ă a opoziţiei oare=)ună inter*ine în general după ce aceste persoane s=aucon-runtat cu *idul, cu golul pe care îl trăiesc în *iaţa lor şi şi=au mo#ilizat energia pentru a găsi*reo -ormă de semni-icaţie care să transceadă con-lictele lor mundane. 4desea intensitatea căutărilor lor generează e3perienţe de *+r- care pot -i însoţite de o *iziune a soartei, a unei misiuni a *ieţii.Elterior ei pot alege să se dedice unui ideal căruia Gre*elaţiile lor i=au dat *aloare şi pe care eiîncearcă să=l mani-este deschis, *izi#il în *iaţă.

Oamenii de lună plină au -ost crescuţi în -amilii în care părinţii au -ost -ie separaţi, -ie -oartedi-eriţi ca personalităţi, complet+ndu=se unul pe altul dar a*+nd puţine în comun. "a urmare, aceşti

oameni au internalizat tipare comportamentale dramatic di-erite. 4desea ei s=au identi-icat cu unuldin aceste tipare şi au început să atragă oameni în *iaţa lor care e3primau celălalt tipar. 4ceastătendinţă în general înseamnă că acest tip de lună plină proiectează o parte din propria polaritate

psihologică în ceilalţi oameni. !i se simt în opoziţie cu ceilalţi p+nă c+nd încep să=şi dea seama de

1@



calităţile pe care le proiectează şi să dez*olte o sinteză e-ecti*ă între oarele şi )una lor. /elaţiile încare această proiecţie inter*ine îi *or aduce în contact cu părţi ale lor pe care le=au renegat iar acumau posi#ilitatea să le reia în stăp+nire şi să înceteze drama nesatis-ăcătoare pe care o 2oacă cu ceilalţi.A+te )&,inaţii S&are#!(nă4 6acă oarele şi )una într=o hartă nu se a-lă într=un aspect ma2or, ele

pot să se a-l într=un aspect minor care să descrie relaţia lor. 6acă nu e3istă nici aspect minor, atunci e posi#il să e3iste o planetă care -ace aspect cu am#ele luminarii, put+nd -i un intermediar între eulconştient şi tiparele instinctuale şi emoţionale semiconştiente. Oamenii care nu au nici aspecte

minore sau ma2ore şi nici o planetă=intermediar între oarele şi )una lor pot trăi mai multe di-icultăţiîn a=şi accepta şi integra conştient ne*oile emoţionale şi tiparele comportamentale dec+t cei cu careusau opoziţie între oare şi )ună. %ranzitele şi progresiile care le aspectează oarele şi )una de o#iceiîi *or a2uta să=şi integreze şi împlinească ne*oile am#elor părţi ale personalităţii lor.

/elaţia oare=)ună într=o hartă poate -i interpretată în -uncţie de aspectul -ormat şi, deasemeni, în -uncţie de -aza corespunzătoare din ciclul lunaţiei. "ele mai puternice aspecte şi -azecoincid în semni-icaţii şi ele au -ost discutate mai sus. tudenţii în astrologie *or putea consultalucrări precum G"iclul lunaţiei a lui 6ane /udhKar sau GFazele )unii a lui %i--anK, (usteed şiSergin.A4 ASCENDENT ? MI!"CU! CERU!UI emnul ascendentului, c+t şi semnul gu*ernatorului său şi natura oricărei planete de la răsărit indică

aspectul e3terior D corpul -izic, aspectul şi particularităţile. %oate planetele hărţii se e3primă prinintermediul -iltrului semnului ascendentului, deoarece acesta este punctul prin care toate energiilehărţii ies la supra-aţă şi se rele*ă celorlalţi oameni. 4desea noi e3primăm mai mult înţelesultradiţional al semnului ascendentului nostru, deşi aspirăm spre semni-icaţia superioară a semnului,care indică modul în care căutăm să ne dez*oltăm pe noi înşine şi scopul suprem pe care încercămsă=l împlinim -olosind energia oarelui, a )unii noastre şi a celorlalte planete.

im#olul a#ian al gradului 4 nostru este de o#icei o imagine personală semni-icati*ă,trezind în noi aspiraţii pe care semnul 4 le indică. "onsultarea sim#olurilor a#iene pentru graduldinainte şi după cel al 4 poate -i un a2utor în recti-icarea hărţii şi sta#ilirea orei de naştere e3acte.

$" al hărţii noastre indică natura pro-esiei în care e cel mai pro#a#il să a*em parte deîmplinire, c+t şi dorinţa noastră pentru realizări, succes şi statut social. !l denotă in-luenţa tatălui

nostru sau a oricărei alte -iguri autoritare din *iaţa noastră. Felul în care relaţionăm cu societatea înansam#lu, în care căutăm să -im recunoscuţi sau să Gaparţinem şi -elul în care ne orientăm cătrescopuri concrete şi ne mani-estăm pu#lic succesul sau eşecul sunt toate descrise de semnul în care sea-lă $" şi de localizarea gu*ernatorului acestuia în semn, casă şi prin aspecte. $" reprezintăaspiraţiile noastre sociale şi pro-esionale, iar nu cele personale şi interpersonale. 4desea şi aicisim#olul a#ian al gradului este o cheie a mani-estării sale în *iaţa noastră.AF4 NUMĂRU! DE P!ANETE RETR"%RADE

Planetele retrograde sunt -uncţii ale personalităţii care operează într=un mod interiorizat,indirect, su#conştient şi înt+rziat. 'n general, ele indică energii pe care nu am -ost încura2aţi să lee3primăm deschis c+nd eram tineri şi pe care, drept urmare, tre#uie să le dez*oltăm pentru noiînşine, în -elul nostru şi în timpul nostru. "ei mai mulţi oameni au 5 sau 8 planete retrograde zero,una sau patru retrograde sunt situaţii neo#işnuite dar nu e3traordinare. Oamenii care nu au planeteretrograde dez*oltă cele mai multe dintre a#ilităţile necesare *ieţii de la o *+rstă -ragedă şi rar aune*oie să=şi e3ploreze propriul proces psihologic, p+nă c+nd una dintre planetele lor de*ineretrogradă prin progresie. Oamenii cu : sau mai multe planete retrograde de o#icei se simtînstrăinaţi de societate şi se luptă mai mult decît alţi oameni să=şi găsească propria lor nişă în lume./eprimaţi, întorşi spre interior cînd erau -oarte tineri, ei trăiesc ne*oia de a de-ini pentru ei înşişi

propriul sistem unic de *alori, -iloso-ia sau scopul *ieţii. "omplecşi, re-le3i*i şi indi*idualişti, aceştioameni tre#uie să=şi sta#ilească propriile standarde şi să=şi croiască propriile căi, chiar dacă astaînseamnă e3centricitate sau izolare.

/egresia, inhi#iţia şi retragerea poate să caracterizeze planetele retograde, dar de asemeni,

ele au şi un considera#il potenţial constructi* în ce pri*eşte înţelegerea de sine, acti*itateaindependentă şi deschiderea -aţă de energiile su#conştiente şi supraconştiente. tudenţii o#işnuiţi cu progresiile secundare ar tre#ui să o#ser*e dacă planetele retrograde în harta natală au de*enit directe

1A



prin progresie, sau unele care erau directe au de*enit retrograde, deoarece ast-el de schim#ări *or a*ea un impact semni-icati* asupra personalităţii.

"u*intele=cheie pentru -iecare planetă retrogradă sunt următoarele;Mer)(r retr&ra'; contemplati*, g+ndire intro*ertită, autoanaliză şi autocritică, conştientizareasu#tilităţilor psihologice, neatenţie, incapacitate de concentrare, deconectare de la detaliilee3terioare, interese sau a#ilităţi literare, în*ăţare prin a#sor#ţie, timiditate în comunicare şi *or#ire,se simte #ine singur, nu doreşte să stea la pala*re sau la taclale, nu doreşte înt+lniri ocazionale,

di-icultate de a e3prima percepţiile în cu*inte şi de a -ace legături, se simte neînţeles şi străin deceilalţi.Gen(* retr&ra'ă; dez*oltă propriul sistem unic de *alori sociale şi estetice, nedemonstrati*,modest, di-icultate de a=şi comunica a-ecţiunea, iu#ire de sine, narcisism, teamă de intimitate şiiu#ire, căutarea iu#irii per-ecte, idealuri nerealiste, dez*oltare continuă a propriului sistem de *alori,nu se simte #ine în societate, pre-eră singurătatea, incapa#il de 2ocuri sociale, sensi#ilitate estetică şitalent, nematerialism, tendinţă spre relaţii necon*enţionale.Marte retr&ra'; acti*itate inhi#ată, lipsa iniţiati*ei spre e3terior, necompetiti*itate, competiţie cusine însuşi, e3plorarea psihicului, intro*ersie, acţiune solitară sau necon*enţională, m+nie reprimatăsau e3plozi*ă, agresi*itate pasi*ă, autodistructi*, se pedepseşte continuu, tendinţă de a pro*ocaagresiuni, îndoială de sine, teamă de asumare a riscurilor, alternanţa independenţei cu letargia,

inhi#iţii se3uale sau compulsii.(piter retr&ra'; -oarte -iloso-ic şi meditati*, perspicace şi atent psihologic, reţinut în e3terior şie3pansi* în interior, în acord cu propriile semni-icaţii şi scopuri, independent în g+ndire,nematerialist, caută #ogăţia interioară, îşi dez*oltă propriul sistem de atitudini şi con*ingeri,alternanţa între optimism şi pesimism e3agerat, e3pansiune interioară, c+ştig în greutate sauasimilare a tendinţelor, re-uzul de a -i în societate, pre-eră propria companie, respinge tot ce econ*enţional şi sistemul de con*ingeri părinteşti.Sat(rn retr&ra': rezistenţă şi tărie interioară, rezistenţă la schim#area personală, rigiditate,autocontrol e3agerat şi a#negaţie, spirit de sacri-iciu, se*eritate -aţă de sine, autotestare şiautopedepsire, îndoială de sine şi autocritică, sentiment de in-erioritate, înclinat spre negati*ism şidepresie, lipsă de am#iţii, teamă, neîncredere în propriile capacităţi de a reuşi, pre-eră să lucreze

singur, în solitudine, considera#ilă automoti*aţie şi perse*erenţă, di-icultăţi în relaţiile cuautorităţile, sla#ă -igură paternă, alternează apărarea cu lipsa apărării, am#ele e3agerate.Uran(* retr&ra'; aparent con*enţional, dar în sine necon*enţional, trăieşte alienarea -aţă desocietate, g+ndire şi înţelegere psihologică g+ndire progresistă, răz*rătit în sine, tinde să se re*olteîmpotri*a propriei persoane, intuiţie -oarte dez*oltată, in*enti*itate, originalitate, capa#il de a=şiurma direcţia lăuntrică, ne*oie de li#ertate interioară pentru a=şi urma propria cale, tensiunener*oasă, înalt ni*el al e3citaţiei interioare, -ace schim#ări neaşteptate doar de dragul schim#ării.Nept(n retr&ra'; imaginaţie *ie, înclinaţii creatoare, di-icultate de a trans-orma inspiraţia înacţiune, trăire într=o lume a *isului, tendinţe de escapism, autoamăgire, se pierde uşor în propriu=ihaos, capa#il de a se de*ota unui ideal, hipersensi#il -izic şi psihic, spirit de sacri-iciu, de martira2,ne*oie de linişte şi retragere meditati*ă.P+(t& retr&ra'; dorinţă şi m+nie reţinute, tendinţe e3plozi*e, alienare, tendinţe antisociale,nepotri*ite, autodistructi*, întoarcerea energiei spre interior, pierde cu uşurinţă contactul cu sineînsuşi, e3plorator cura2os al psihicului, ascuţime şi perspicacitate psihologică, retragere, intimitate,izolare, temperament compulsi* o#sesi*, capa#il de stări emoţionale puternice, trans-ormatoare,rezistenţă, plin de resurse su# stres, autoregenerati*.

Pentru mai multe in-ormaţii despre planetele retrograde, în general şi a semni-icaţiei -iecărei planete, recomand lucrarea lui (ill %ierneK, G6inamica analizei aspectelor.

74 DETERMINAREA TĂRIEI P!ANETARE

Planetele *ariază considera#il în pri*inţa tăriei. Enele ne in-luenţează mai tare dec+t altele.4cele planete care domină hărţile noastre merită mai multă atenţie dec+t cele sla# poziţionate sauaspectate. "elelalte planete pot -i iluminate datorită plasamentului lor e3trem de sla#.

5B



854 SEMNU! S"ARE!UI ŞI CASAemni-icaţia oarelui a -ost discutată în secţiunea 4?, în raport cu )una. "a centru al

conştiinţei, poziţia oarelui arată cum integrăm multiplele -aţete ale e3perienţei noastre într=o unitatea percepţiei. "a sursă primară de energie a noastră, el ne arată natura impulsului nostru cătreîmplinire personală şi mi2loacele prin care ne dez*oltăm *oinţa de a ne satis-ace dorinţele. 6eoareceoarele este eul, atenţia conştientă asupra identităţii noastre personale, poziţia sa în hartă e3primă

genul de e3perienţe care contri#uie la indi*idualitatea şi la m+ndria noastră şi ne a2ută să do#+ndimrecunoaştere. 'n harta unei -emei, oarele reprezintă de asemeni animus sau imaginea #ăr#atului, pecare ea poate să o e3prime deschis c+t şi să o trăiască prin intermediul tatălui şi prin rolurile altor

#ăr#aţi importanţi din *iaţa ei.Poziţia în semn a oarelui arată -elul în care căutăm să ne e3primăm pe noi înşine, să ne

dez*oltăm, să ne împlinim şi să ne a-irmăm *oinţa şi -orţa de a ne modela mediul. Poziţia în casăindică domeniul de *iaţă în care alegem să ne concentrăm energia oarelui nostru şi să împlinimscopul pe care îl reprezintă. 4spectele indică tăria eului şi uşurinţa sau di-icultatea pe care o trăim însatis-acerea impulsurilor noastre primare şi în a do#+ndi control asupra *ieţii noastre.874 SEMNU! !UNII ŞI CASA

emni-icaţia )unii a -ost discutată în secţiunea 4?, în relaţia cu oarele. "a energie

emoţională care alimentează impulsul conştient al oarelui sau îl su#minează de la a=şi realizascopul conştient, )una indică natura răspunsului nostru instinctual -aţă de lumea din 2urul nostru, c+tşi ne*oile noastre emoţionale şi dorinţele, de a -i prote2aţi, ocrotiţi şi de a ocroti. "a principiu-eminin, )una este imaginea mamei pe care o purtăm în su-letul nostru şi care corespunde percepţieinoastre despre propria mamă &sau tată, dacă tatăl este părintele cel mai protecti* c+t şi -emeile celemai importante din *iaţa noastră. 'n harta unei -emei, )una indică -elul în care îşi trăieşte rolul de-emeie şi de mamă şi este adesea la -el de importantă ca şi oarele în de-inirea identităţii sale. 'nharta unui #ăr#at, )una este indicatorul principal al genului de -emeie cu care e pro#a#il să trăiascăsatis-acţia emoţională.

Poziţia în semn a )unii descrie -elul în care, în mod o#işnuit răspundem celorlalţi oameni şicircumstanţelor din *iaţa noastră, c+t şi -elul în care ne trăim emoţiile şi căutăm împlinirea

emoţională. Poziţia sa în casă corespunde domeniului în care )una operează în modul cel maiinconştient, în con-ormitate cu *echile tipare şi răspunsuri în această casă tre#uie să -im recepti*i la

propriile sentimente şi să -uncţionăm la ni*el emoţional, prote2+ndu=ne, îngri2indu=ne pe noi înşine şi pe ceilalţi şi încerc+nd să construim o #ază sigură de operaţii pentru noi înşine. 4spectele pe care le primeşte )una indică uşurinţa sau di-icultatea cu care trăim, acceptăm şi utilizăm sentimentelenoastre şi tiparele comportamentale, răspundem altora şi ne satis-acem ne*oile emoţionale.894 %UGERNAT"RU! S"ARE!UI: SEMNU! ŞI CASA !UI7u*ernatorul semnului în care se a-lă oarele este o planetă importantă în hartă, ea e3primă -elul încare &semnul aplicăm energiile poziţiei natale a oarelui nostru, c+t şi domeniul de *iaţă &casa încare -acem acest lucru.84 %UGERNAT"RU! ASCENDENTU!UI: SEMNU! ŞI CASA !UI'n a-ară de o e*entuală planetă a-lată la răsărit în hartă, gu*ernatorul 4 şi poziţia lui în semn, casăşi aspectele sale sunt cheia pentru aspectul -izic, sănătatea generală a corpului şi caracteristicile

personalităţii pe care le mani-estăm cel mai deschis şi e*ident. )a -el ca semnul 4 şi semnuloarelui, gu*ernatorul 4 este, de asemeni, legat de conştiinţa de sine şi sentimentul identităţii. )aun ni*el mai înalt, el indică modul în care căutăm să ne împlinim aspiraţiile indicate de semnul 4.8;4 P!ANETA IN SEMNU! PR"PRIU

O planetă în domiciliu, în special o planetă interioară are o in-luenţă dominantă în hartă.6eoarece ea -uncţionează -oarte uşor în propriu=i semn, at+t planeta c+t şi semnul sunt accentuate.Oricum, acesta poate să nu -ie cel mai #un plasament pentru o planetă, în termeni de echili#rugeneral al personalităţii, deoarece ea indică un mod de -uncţionare e3trem. $ercur în 7emeni, de

e3emplu, poate să indice considera#ile a#ilităţi *er#ale, o -oame de cunoaştere şi o gamă largă de priceperi, dar de asemeni poate să sugereze o ner*ozitate e3cesi*ă, nelinişte, dispersare, risipire,trancăneală sau super-icialitate.

51



6eoarece este at+t de puternică, o planetă în domiciliu este pro#a#il să in-luenţeze pro-esia pe care o alegem şi -elul în care -uncţionăm în acea pro-esie. ă considerăm, de e3emplu, in-luenţae*identă a lui $ercur în 7emeni la (o# 6Klan, <enus în (alanţă a lui Ingrid (ergman sau $arte în(er#ec al lui $oshe 6azan.8<4 P!ANETA IN PR"PRIA CASĂO planetă în propria casă este aproape la -el de semni-icati*ă ca o planetă în propriu=i semn deoareceeste Gacasă, în domeniul de *iaţă pe care îl in-luenţează cel mai mult. )a -el cum o persoană

am#iţioasă , orientată spre succes este Gacasă la se*iciu, sau un ele* silitor este la şcoală sau o persoană agresi*ă şi acti*ă -izic este pe terenul de sport, la -el aturn este Gacasă în "1B, Mupiter în"A şi $arte în "1. O planetă în propriul semn şi în propria casă &e3. <enus în %aur în "5 sau o

planetă în propria casă şi con2unctă cu un unghi &e3. )una pe F" este, desigur, puternică în modspecial.8>4 P!ANETA DE !A RĂSĂRIT&6acă e la mai puţin de 5 grade deasupra 4 sau la ma3im > grade su# 4

O planetă la răsărit în hartă este similară în semni-icaţie cu gu*ernatorul 4, dar de o#icei îldepăşeşte în importanţă datorită plasamentului unghiular. Nu doar in-luenţează aspectul -izic şisănătatea corpului, dar, de asemeni, cel puţin la -el de mult ca oarele, ea contri#uie la sentimentulnostru de sine, la identitate, la Geu sunt, care este sursa tăriei eului şi a m+ndriei. 6eoarece 4 este

transmiţătorul hărţii, punctul în care intrăm în contact cu lumea e3terioară şi ne e3primăm pe noi înmod deschis, o planetă pe 4 -urnizează un canal de autoe3primare şi indică mi2loacele prin carecăutăm să ne -acem simţită prezenţa în -aţa celorlalţi oameni.84 P!ANETĂ PE MC&6acă e la mai puţin de 5 grade înaintea $" sau la ma3im > grade după $"

O planetă pe $" are o in-luenţă -oarte importantă asupra scopului nostru în *iaţă şi aimpulsului de a=l realiza, c+t şi asupra naturii pro-esiei sau acti*ităţilor pu#lice. "u c+t e maiapropiată planeta de $", cu at+t e mai pro#a#il că *om reuşi într=o întreprindere legată de -olosireaacelei energii planetare. Or#ul con2uncţiei cu $" tre#uie e3tins mai cur+nd în "1B, deoarece "A estelegată mai mult de dorinţa de a e3plora şi înţelegere, dec+t de dorinţa de succes pu#lic şirecunoaştere.

'n populaţia totală ne aşteptăm ca mai puţin de 9,9T &11@ din toţi oamenii să ai#ă o planetăîn limita a 1 grad -aţă de $". 'n cartea lui MansRK, GHoroscopul aici şi acum care este o colecţie de1BB de horoscoape ale unor cele#rităţi ale sec. QQ, doar 18T au o planetă în această poziţie.8F4 P!ANETĂ PE 3C&6acă e la mai puţin de 1 grad înaintea F" sau la ma3im 5 grade după F"

O planetă pe F" indică accesul direct la inconştient şi la e3perienţele trecute, c+t şi ocopleşitoare ne*oie de securitate emoţională, ne*oie ce poate -i împlinită în con-ormitate cu naturaacestei planete. 4*em ne*oie să e3primăm energiile sale în *iaţa noastră pri*ată prin interacţiunile

pe care le a*em cu mem#rii -amiliei, prin natura căminului pe care ni=l întemeiem şi prin acti*ităţileîn care ne anga2ăm în casele noastre sau în alte locuri domestice. 6eşi nu este e3primată deschis şi*izi#ilă pentru cei care nu ne cunosc îndeaproape, această planetă are o in-luenţă importantă asupranoastră, determin+nd modul în care ne simţim Gacasă cu noi înşine sau ne simţim legaţi de mediulnostru. 6e asemeni, ea este sugesti*ă pentru rolul mamei sau al părintelui celui mai gri2uliu din *iaţanoastră şi pentru in-luenţa copilăriei timpurii şi a eredităţii. 4desea un canal care ne permite săintrăm în contact cu inconştientul colecti* şi cu e3perienţa *ieţilor anterioare, o planetă pe F" este ocheie pentru -elul în care putem să ne hrănim şi îm#ogăţim propria -iinţă interioară şi să generămenergia psihică care alimentează toate celelalte părţi ale noastre.854 P!ANETĂ PE DS &6acă e la mai puţin de 1 grad înaintea 6 sau la ma3im 5 grade după 6

O planetă pe 6 denotă o ne*oie mai mult dec+t o#işnuită de a -orma relaţii personale, nudoar în dragoste, ci şi în prietenie şi acti*ităţi pro-esionale. Natura acestei planete şi semnul ei indică

acele calităţi ale noastre pe care nu le recunoaştem prea uşor şi nici nu le e3primăm, dar pe care lecăutăm în oamenii cu care -ormăm legături str+nse. 4*em ne*oie să intrăm în relaţii cu oameni caree3primă aceste energii planetare sau să ne implicăm în relaţii caracterizate de aceste energii

55



planetare, deoarece din acest gen de interacţiuni noi în*ăţăm să deţinem partea din noi înşine pe careo respingem sau o proiectăm şi să o e3primăm în modul cel mai poziti*.8554 P!ANETE STAI"NARE

O planetă este staţionară dacă *iteza ei a scăzut la mai puţin de 11B din *iteza ei normală iar e-emeridele arată că în următoarele c+te*a zile ea *a intra -ie în mers retrograd, -ie în mers direct. O

planetă e3terioară poate -i staţionară chiar şi o săptăm+nă sau mai mult, în timp ce o planetăinterioară de o#icei *a -i staţionară mai puţin de 5: de ore.

O planetă staţionară indică o concentrare puternică de energie care poate domina toatecelelalte energii datorită naturii sale o#sesi*=compulsi*e.O persoană poate de*eni uşor #locată într=un tipar de e3presie a acelei anumite planete de o manieră rigidă şi or#ească, în detrimentulsatis-acerii altor părţi ale personalităţii sale. Pe de altă parte, nati*ul poate -olosi acea energieconcentrată pentru realizări în domeniul casei în care planeta -uncţionează. Mung a*ea $arte înăgetător staţionar în "11, ceea ce l=a dedicat e3plorării psihicului colecti*. 4utoarea are $ercur staţionar în Fecioară în "A, con2unct cu <enus şi aturn, -iind o#sedată de organizare, clari-icare,scriere şi pu#licare a detaliilor cercetării sale astrologice şi psihologice. 6oar arta sintetizării o poate-ace să răm+nă stăp+nă, iar nu scla*a sutelor de detalii cuprinse într=o hartă natală.8574 DISP"ZIT"R UNIC 6ispozitorul unic este o planetă în domiciliu care dispune de celelalte planete dintr=o hartă. 6acă

două planete sunt în domiciliu sau în recepţie mutuală &palneta 4 este în semnul planetei (, iar planeta ( este în semnul planetei 4, acestea nu pot -i dispozitori unici. Oricum, dacă două planetea-late în recepţie mutuală sunt dispozitorii tuturor celorlalte @ planete, recepţia mutuală poate -iconsiderată Gdispozitor mutual & a se *edea secţiunea " pentru mai multe in-ormaţii despre recepţiamutuală. O planetă în domiciliu este mult mai puternică dacă, de asemeni, este dispozitor unic.

Pentru a determina dacă în hartă este un dispozitor unic, luaţi -iecare planetă la r+nd şicăutaţi gu*ernatorul semnului în care se a-lă. 4poi, căutaţi gu*ernatorul semnului în care se a-lăacea planetă şi tot aşa p+nă c+nd nu mai a*eţi unde să căutaţi. 6acă găsim o planetă în domiciliuînainte să -i *eri-icat toate planetele, tre#uie să ne întoarcem şi să le *eri-icăm pe toate p+nă c+ndgăsim -ie o planetă în domiciliu, -ie în recepţie mutuală cu alta, -ie un cerc planetar cum ar -i; )unăîn ăgetător, Mupiter în Fecioară, $ercur în )eu, oare în /ac, )ună în ăgetător. "hiar dacă *om

a*ea o planetă în domiciliu, nu *om a*ea totuşi un dispozitor unic, în cazul unui ast-el de cerc.ă considerăm poziţiile planetare dintr=o hartă în care Mupiter este în ăgetător. 6eoarece

Mupiter este în domiciliu, el poate -i dispozitor unic, dar datorită prezenţei unei recepţii mutuale,descoperim că nu este.

8594 P!ANETA CEA MAI ASPECTATĂPlaneta cea mai aspectată în hartă are importanţă mărită datorită multiplelor sale canale de e3presie.4cest lucru e ade*ărat în special dacă planeta -ace cel puţin > aspecte ma2ore. )egăturile sale cucelelalte planete, semne şi case sunt porţi prin care energia ei poate -i utilizată de celelalte părţi ale

personalităţii şi în celelalte domenii de *iaţă în a-ară de casa în care este plasată şi casa pe care ogu*ernează.854 P!ANETE NEASPECTATEO planetă neaspectată, o planetă care nu -ace nici un aspect ma2or cu alte planete este de oimportanţă specială datorită lipsei ei de integrare în restul hărţii. 4desea ea operează autonom şiautomat, într=o manieră deconectată şi compulsi*ă, impulsion+nd persoana să=şi e3prime energia

planetară speci-ică -ără legătură cu celelalte -aţete ale naturii ei. 4lteori, e-ectul ei răm+ne latent,eliminat din imaginea de sine şi e3presia de sine.

58



Oamenii cu $ercur neaspectat pot a*ea di-icultăţi în a a*ea contacte sau a -i înţeleşi încomunicarea lor orală sau scrisă. 6acă <enus este neaspectată, ei pot să se piardă total într=o relaţiede dragoste sau pot să re-uze cu desă*+rşire dragostea. "u $arte neaspectat, ei pot să apară dreptlipsiţi de îndrăzneală, de m+nie sau de dorinţă se3uală pentru lungi perioade de timp, iar apoi să cadăîntr=o agitaţie -renetică sau în agresi*itate şi în hiperacti*itate se3uală. "ei care au oareleneaspectat de o#icei tre#uie să se străduiască de=a lungul *ieţii lor să răm+nă conştienţi şi conectaţide propria energie şi *oinţă adesea ei se simt deconectaţi de ei înşişi.

"ei mai mulţi oameni care au o planetă neaspectată tre#uie să depună considera#il mai multe-ort pentru integrarea energiei acelei planete în *ieţile lor. 4spectele minore la planetele neaspectate pot -i de a2utor, de asemeni tranzitele şi progresiile. /elaţiile apropiate cu persoane care au planetece -ormează trigoane sau se3tile cu planetele neaspectate îi *or a2uta de asemeni să=şi e3prime

planeta neaspectată într=un mod mai #ene-ic.85;4 A!TE P!ANETE 3"CA!E&'ncercuiţi răspunsul, chiar dacă este notat în con-iguraţiile de aspecet planetare în secţiunea 4.

'n plus -aţă de planetele de2a discutate în secţiunea (, o planetă tre#uie considerată -ocală şideci accentuată în hartă dacă ea este;

a planeta -ocală a unui careu în % sau a unui Kod # Gm+nerul unei găleţi sau al unui e*antai sau Gmotorul unei locomoti*e

c planeta=pi*ot care leagă două con-iguraţii ma2ore &planeta comună&de e3emplu într=o hartăcu un careu în % şi un trigon regal care au punct comun o planetă care reprezintă cheiaintegrării celor două con-iguraţii.

Planeta centrală într=un stelium sau într=un #ol şi declanşatorul &planeta care -ace cel mai str+nsse3til sau trigon cu un careu în % sau o cruce cosmică pot, de asemeni să -ie considerate planete-ocale, deşi ele nu sunt la -el de importante ca şi planetele menţionate mai sus. 4cestea tre#uieconsiderate doar dacă harta are puţine planete accentuate. 4lt-el, ne *om găsi în situaţia de a acordaimportanţă specială la prea multe planete, -ără a putea distinge între cele de primă importanţă şi celede mai mică importanţă.

94 ASPECTE!E ŞI A!TE GARIA8I!E A!E HĂRII

'n a-ară de a e*alua harta ca întreg şi plasamentele planetare indi*iduale, a*em ne*oie săînţelegem dinamica personalităţii aşa cum este indicată de interrelaţiile dintre planete şi celelalte*aria#ile. 'n special aspectele indică -elul în care -aţete di-erite ale personalităţii cooperează sau seluptă, inter-er+nd sau accentu+nd e3presia planetelor.

C54 TIPU! PRED"MINANT DE ASPECTE'n multe hărţi e3istă un echili#ru al se3tilelor, trigoanelor, con2uncţiilor, careurilor şi

opoziţiilor &c+te 8=: din -iecare, caz în care tipul predominant de aspect nu este important. Oricum,acolo unde apare un număr semni-icati* de mare dintr=un anumit tip de aspect în raport cu orice alttip de aspect, natura acestuia este de o importanţă considera#ilă în *iaţa indi*idului în discuţie. !l *aa*ea tendinţa să opereze în maniera acelui aspect mult mai des dec+t în maniera altor tipuri deaspecte.

Oamenii în ale căror hărţi predomină con2uncţiile sunt -oarte concentraţi, capa#ili să se piardă pe sine în propriile preocupări şi să opereze cu puţină moti*aţie din e3terior. !i sunt capa#ilide a se concentra pe o idee, tinz+nd să piardă imaginea de perspecti*ă şi să nu #ene-icieze dein-luenţa celorlalte aspecte.

Oamenii la care predomină se3tilele sunt în general -oarte e3presi*i, talentaţi, creati*i,capa#ili să -acă cone3iuni în cadrul unor domenii largi de e3perienţe. Oricum, nu au ne*oie destimulare pentru a=şi dez*olta g+ndirea şi a#ilităţile de comunicare în a*anta2ul lor.

"ei la care predomină careurile sunt oameni care au trăit numeroase crize în *iaţa lor şi suntmoti*aţi să acţioneze pentru a pre*eni o#stacolele. !i sunt capa#ili de -oarte multe realizări dar pot

să=şi risipească energia străduindu=se prea mult şi pedepsindu=se singuri. 4u ne*oie să în*eţe să serela3eze uneori şi să=şi -olosească energia într=un mod mai natural şi mai economicos.Predominanţa trigoanelor apare la oamenii a căror *iaţă e relati* uşoară şi care au multe

talente. 6eoarece ei nu au tre#uit să se con-runte cu greutăţi care le cer să=şi mo#ilizeze energia sau

5:



să=şi ad+ncească conştiinţa şi înţelegerea, adesea de*in #locaţi în tipare statice dar con-orta#ile deg+ndire şi comportament. !i au ne*oie să -ie scoşi din această situaţie călduţă în care se complac şiimpulsionaţi să se dez*olte pe sine.

'n s-+rşit, un mare număr de opoziţii în hartă indică oameni care tind spre e3treme şicontradicţii în comportament, dar care se străduiesc pentru echili#ru şi înţelegere de sine şi pentrurelaţiile lor personale. "ăutători ai noimei, ai sensurilor, sunt capa#ili de înţelegere pro-undă şire*elaţii inspiratoare. Oricum, ei tre#uie să în*eţe să=şi concentreze energiile în scopurile lor

personale şi să redo#+ndească acele calităţi pe care le proiectează asupra altora.C74 A8SENA UNUI TIP DE ASPECT'n plus -aţă de tipul predominant de aspect, a#senţa unui tip de aspect ma2or rele*ă -elul în

care indi*idul îşi -oloseşte energia. 4desea aspecte minore precum c*intilele, no*ilele sausemise3tilele, dacă sunt acti*ate, pot compensa lipsa se3tilelor sau trigoanelor. emicareurile şi,

p+nă la un anumit ni*el, incon2uncţiile &care pot -i simţite ca o iritaţie semiconştientă dar care nuconduce la *reo schim#are e*identă în acti*itate sau înţelegere, pot să compenseze lipsa careurilor sau opoziţiilor. O a#senţă a con2uncţiilor este similară predominanţei opoziţiilor şi in*ers. 6easemeni, a#senţa trigoanelor şi se3tilelor este similară predominanţei careurilor, iar a#senţacareurilor este similară predominanţei se3tilelor şi trigoanelor.

Oamenii care nu au con2uncţii au di-icultăţi în a=şi concentra energiile în anumite proiecte

sau domenii de *iaţă. !i sunt schim#ători şi împrăştiaţi şi au ne*oie de un scop sau ţel cu care toate părţile -iinţei lor să se identi-ice.Oamenii cărora le lipsesc se3tilele adesea nu sunt la largul lor c+nd tre#uie să opereze în

domenii intelectuale sau de creaţie. !i se străduiesc conştient să=şi dez*olte a#ilităţile mintale şi săse e3prime pe sine în mod li#er prin comunicare şi acti*ităţi producti*e.

4#senţa careurilor apare în hărţile celor care pre-eră calea minimei rezistenţe în loc să sedez*olte prin depăşirea o#stacolelor. 4ceşti oameni tre#uie să=şi sta#ilească o#iecti*e pentru eiîmşişi şi să -acă e-orul de a sparge tiparele de o#işnuinţă care le împiedică dez*oltarea şi e*oluţia.

%rigoanele lipsesc din hărţile celor care sunt în opoziţie cu ei înşişi sau cu ceilalţi oameni şicare tre#uie să in*estească o energie considera#ilă în acti*ităţile şi relaţiile lor pentru a o#ţinesatis-acţie. !i tre#uie să în*eţe să=şi regenereze energia şi să -uncţioneze într=un mod mai echili#rat

şi moderat.)ipsa opoziţiilor indică oamenii care sunt conştienţi de sine şi care nu depind de ceilalţi

pentru a=şi e3prima calităţi pe care nu le=au dez*oltat. !i sunt e3trem de su#iecti*i şi mulţumiţi cu o*iziune oarecum simplistă asupra lor înşile şi a relaţiilor lor personale, put+nd să #ene-icieze dinapro-undarea înţelegerii şi lărgirea perspecti*ei.C94 C"NUNCII CU "R8 DE PJNĂ !A 9 %RADE

"u c+t un aspect este mai e3act, cu at+t e mai mare in-luenţa lui asupra personalităţii.6eoarece con2uncţiile sunt cele mai puternice aspecte, indic+nd un amestec de două energii

planetare, o con2uncţie str+nsă *a -i unul din aspectele cele mai semni-icati*e dintr=o hartă. <omconsidera o con2uncţie cu un or# de p+nă la 8 grade la -el de importantă ca un se3til, trigon, careusau opoziţie cu or#ul pe 2umătate dec+t acesta, iar con2uncţia cu or# de p+nă la un grad chiar mai

puternică.C4 A!TE ASPECTE MA"RE CU "R8 DE PJNĂ !A 5.; %RADE

6eoarece tiparele energetice indicate de aspectele cele mai str+nse predomină asupra celor indicate de aspecte cu or# mai mare, tre#uie totdeauna să începem interpretarea aspectelor concentr+ndu=ne asupra celor mai e3acte. "onsiderăm că sunt str+nse aspectele cu or# de 1,9 grade&1 grad pentru se3til şi aproape e3acte cele cu or# de 1 grad &8B minute pentru se3til. O con2uncţie,careu, trigon sau opoziţie cu or# de p+nă la 8B de minute *a -i aproape întotdeuna una din cele 9=@caracteristici cele mai esenţiale, iar dacă este la mai puţin de 1B minute poate să domine întreagahartă, dacă aceasta conţine puţine elemente accentuate.

'n analiza şi listarea aspectelor str+nse, tre#uie notat care sunt aplicante şi care separante,

aspectele aplicante -iind mult mai puternice dec+t cele separante cu acelaşi or#, deoarece prin progresie ele *or de*eni mai e3acte după naştere.4spectele str+nse sau e3acte indică tipare de g+ndire, simţire sau acţiune care sunt at+t de

naturale pentru noi înc+t adesea ele operează -ără să le conştientizăm, s-id+nd con*ingerea noastră

59



că ne direcţionăm li#er energiile planetare. 4ceste tipare, aceste modele pot -i ca nişte capcane, dacă*rem să ne luptăm cu ele, deoarece ele sunt at+t de mult parte din noi, înc+t *or ieşi totdeauna lai*eala. 6acă, însă, cola#orăm cu ele, *om putea să le canalizăm e3presia în a*anta2ul nostru. P+nă laurmă, un aspect este o legătură energetică odată ce apare o ast-el de legătură într=o hartă, cele două

planete conectate pot -i e3primate într=o multitudine de moduri, răm+n+nd -idele naturii lor de #ază.En careu, odată ce am în*ăţat să=l trans-ormăm în acţiune e-ecti*ă, poate aduce #ene-iciile unuitrigon o opoziţie odată înţeleasă, poate da naştere unui amestec sintetizator şi concentrat al unei

con2uncţii chiar şi un trigon poate -i impregnat cu moti*aţia unui careu, odată ce dez*oltămconştiinţa şi dorinţa de a=i transmuta energia.C;4 ASPECTE MIN"RE IMP"RTANTE&e *or nota cele e3acte

6acă ar -i să calculăm şi să schiţăm -iecare aspect minor într=o hartă, ne=am înceţoşa minteacu atît de multe consideraţii mărunte, înc+t am pierde cu uşurinţă perspecti*a asupra caracteristicilor celor mai importante. Oricum, anumite aspecte minore merită atenţia noastră. Importanţa lor depinde de e3actitatea lor c+t şi de natura aspectelor ma2ore conţinute de hartă. 'n timp ce, în modnormal acordăm un or# de 1=5 grade pentru aspectele minore, *om considera că acestea sunt str+nsela un or# de 8B minute, iar cele cu or# de p+nă la 19 minute *or -i cel puţin le -el de importante ca şiaspectele ma2ore cu or# de 5 grade sau mai mult.

6acă într=o hartă sunt c+te*a se3tile sau trigoane, semise3tilele str+nse, c*intilele şi #ic*intilele *or căpăta o semni-icaţie suplimentară deoarece ele *or indica oportunităţi potenţiale şitalente dacă o hartă are c+te*a careuri sau opoziţii, semicareurile *or merita atenţia noastrădeoarece ele *or arăta către sursele tensiunii şi moti*aţiei care poate a2uta indi*idul în a=şi -olositrigoanele şi se3tilele a*anta2os.

Incon2uncţia tre#uie considerată un aspect minor deoarece ea nu se #azează pe o di*iziune acercului cu un număr şi pare să nu ne in-luenţeze at+t de e*ident ca şi careurile, trigoanele,con2uncţiile şi opoziţiile. Oricum, tre#uie să i se aloce un or# mai mare &: grade, la 1 gradconsider+ndu=se e3act. Incon2uncţia şi semicareul sunt, în general, considerate drept cele mai

puternice aspecte minore sesc*ipătratul, c*intilul şi #ic*intilul sunt de asemeni semni-icati*e.4spectele cele mai des -olosite sunt, în ordinea importanţei;

4P!"%! 7/46! "E<IN%!="H!I!Incon2uncţie 19B nealiniat, de*iat, scos de pe -i3, iritaţie su#tilă,

simptome psihosomatice, tensiune semiconştientă premergătoare creati*ităţii producti*e

emicareu :9 climat de -ricţiuni şi moti*aţie un careu sla# dar e*ident"*intil şi ?5 e3presia indi*idualităţii, capacitate creatoare, de a(ic*intil 1:: sintetiza şi trans-orma di-erite in-luenţeesc*ipătrat 189 climat de -ricţiuni, in-luenţează în special înţelegerea

şi relaţiile similar cu un semicareuemise3til 8B i*irea tensiunii creatoare preintegrare, tul#urareeptil şi #iseptil 91B59U 1B5B9BU predestinare, -atalitate, de necontrolat

No*il :B gestaţie, potenţial pentru naşterea de noi -orme.

Interpretarea aspectelor minore nu este, de o#icei, necesară pentru sinteza e-ecti*ă a hărţii. e *or -olosi doar dacă am epuizat aspectele ma2ore sau dacă acestea au or#urile prea largi sau sunt prea

puţine înc+t doar studiul aspectelor minore permite identi-icarea tiparelor energetice care operează încadrul persoanei. Oamenii cu inteligenţă şi creati*itate superioară, cu înclinaţii esoterice şi spirituale

pot să=şi -olosească aspectele minore cel puţin la -el de des ca şi pe cele ma2ore. "u aceşti oameni,aspectele minore pot căpăta o mai mare importanţă.C<4 PARA!E!E!E&e *or nota cele care întăresc aspectele e3istente

Paralelele sunt adesea trecute cu *ederea deoarece ele reprezintă o dimensiune a spaţiuluicare nu este o#ser*a#ilă în -orma #idimensională a hărţii. Indic+nd distanţa la care se a-lă planetele,la Nord sau la ud -aţă de !cuator, ele se determină consult+nd ta#elele de declinaţii pe care legăsim în cele mai multe dintre e-emeride. 6eoarece paralelele au or#ul de un grad, o planetă la 1@

5>



grade N şi una la 1A grade N sunt considerate a -i în paralel o planetă la ? grade şi una la > grade sunt, de asemeni în paralel, dar una la > grade şi una la > grade N sunt în contraparalelimilar con2uncţiilor, aspectul de paralel indică o com#inare a energiilor, dar, spre deose#ire decon2uncţii, el este latent p+nă c+nd una sau am#ele planete sunt aspectate prin tranzite sau progresii."ontraparalelele operează ca nişte opoziţii sla#e şi, de asemeni, sunt acti*ate prin tranzite şi

progresii.Paralelele tre#uie considerate semni-icati*e dacă;

1 ele inter*in între planete de2a în con2uncţie, caz în care se întăreşte şi mai mult con2uncţia.5 c+nd inter*in între două planete de2a legate printr=un alt gen de aspect ma2or, caz în careîntăresc şi mai mult acel aspect, denot+nd de asemeni potenţialul celor două energii de a secom#ina armonis

8 ele inter*in între două planete care nu se a-lă în aspect ma2or, dar sunt plasate puternic înhartă &de e3emplu, una pe 4, iar cealaltă în poziţie -ocală într=un careu în %.

Paralelele prin ele însele nu sunt caracteristici e*idente ale hărţii. !le *or -i considerate ast-el doar dacă dau o accentuare suplimentară planetelor de2a a-late în aspecte şi importante în e*aluare.C>4 RECEPII MUTUA!EO recepţie mutuală inter*ine c+nd o planetă este localizată în domiciliul altei planete, iar aceasta sea-lă localizată în domiciliul primeia. 4desea trecută cu *ederea, recepţia mutuală are puterea şi

semni-icaţia unei con2uncţii, cu a*anta2ele suplimentare pe care con2uncţia nu le are. Fiecare planetăîn recepţie mutuală este capa#ilă de a -uncţiona în cadrul semnului şi casei celeilalte planetein-luenţa ei nu este limitată la casa în care este plasată şi la cea pe care o gu*ernează. 4ceastă calesuplimentară de e3primare înseamnă că s=a sta#ilit o legătură între planetele, semnele şi caseleimplicate într=o recepţie mutuală, legătură care le permite să opereze împreună şi care le a2ută înrezol*area şi e3presia armonioasă a oricărui careu sau opoziţie e3istentă între ele.

emni-icaţia recepţiilor mutuale nu tre#uie su#estimată. 4desea ele indică spre caracteristicilecentrale ale personalităţii care pot sau nu să -ie e*idente în restul hărţii. ă luăm de e3emplu )unalui )iz %aKlor în corpion în "5 şi Pluto în /ac în "1B, $ercur în <ărsător în "@ şi Eranus în7emeni în "11 ale lui (o##K Fischer sau <enus în Peşti în "? şi Neptun în %aur în "A ale lui !dgar "aKce. Putem noi să negăm importanţa acestor recepţii mutuale în *iaţa lor

C4 N"DURI!E !UNARE&'n ce semn şi casă !numeraţi aspectele ma2ore cu or# de 5 grade.

Nici o interpretare a unei hărţi astrologice nu ar tre#ui -ăcută -ără a nota şi a descrie poziţia Nodurilor )unii. Nu doar poziţia lor în semne şi case , dar şi aspectele lor rele*ă pro#leme crucialecu care tre#uie să ne con-runtăm în timpul *ieţii, dacă *rem să ne eli#erăm din dictatura trecutului şisă împlinim scopul pe care îl a*em în această încarnare. Nu doar cele 15 "ase, ci şi N indică

punctele -orte şi slă#iciunile pe care le=am adus în această încarnare. N este calea noastră deminimă rezistenţă. %indem să ne retragem în modul de -uncţionare şi e3presie al semnului şi casei încare se a-lă el, deoarece la acel ni*el ne simţim în siguranţă, iar pentru noi este -oarte natural săe3primăm acele energii şi să acordăm atenţie acelui domeniu din *iaţa noastră. Oricum, în această*iaţă nu suntem meniţi să ne concentrăm asupra calităţilor şi intereselor N, deoarece prin aceasta*om regresa şi în -inal ne *om închide oportunităţile care ne sunt deschise. 'ncepem să ne simţimlimitaţi de trecut şi să de*enim -rustraţi şi nesatis-ăcuţi. 'n schim#, sarcina noastră în această *iaţăeste de a în*ăţa să -olosim a#ilităţile N în scopul de a împlini semni-icaţia NN din harta noastră în-uncţie de plasamentul său în semn şi casă şi de plasamentul gu*ernatorului său.

6ez*oltarea NN de o#icei nu este un lucru uşor pentru noi, mai ales dacă el -ace careuri sauopoziţii cu planete din harta noastră ne *om simţi permanent traşi înapoi către semnul şi casa

N.%otuşi, prin e3primarea acti*ă a energiilor semnului NN şi prin dez*oltarea capacităţii noastre dea opera e-ecti* în acel domeniu de *iaţă indicat de casa în care se a-lă NN, *om atrage către noienergiile de *indecare şi de a2utor ale Eni*ersului. <om trezi în noi talentele şi tăria pe care am -ostnăscuţi să o mani-estăm şi să trăim incomensura#ila satis-acţie de a ne -i împlinit menirea *ieţii

noastre. Pentru in-ormaţii complete, a se *edea G4strologia autodescoperirii de %racK $arRs şiG%he 4strologerUs Node (ooR de 6onna <an %oen.'n -işa de lucru se *a nota nu doar poziţia în semn şi casă a Nodurilor, ci şi aspectele str+nse pe

care le -ac cu planetele din hartă. "on2uncţiile cu NN indică energiile planetare pe care tre#uie cel

5?



mai mult să le dez*oltăm constructi* con2uncţiile cu N indică energiile pe care ne *ine cel maiuşor să le e3primăm, dar pe care nu tre#uie să le accentuăm în această *iaţă. Orice alte aspecte la

Noduri *or denota uşurinţa sau di-icultatea pe care o *om trăi în a ne utiliza N pentru a ne împlinisemni-icaţia NN.

Plasamentul în casă al gu*ernatorului semnului în care se a-lă N rele*ă un al doilea domeniu de*iaţă asupra căruia ne=am concentrat în trecut şi pe care acum îl -olosim ca re-ugiu plasamentul încasă al gu*ernatorului semnului în care se a-lă NN rele*ă un al doilea domeniu de *iaţă în care a*em

ne*oie să aplicăm lecţiile în*ăţate de la N.4 SINTEZA PRE!IMINARĂ

copul acestei secţiuni este de a a2uta studentul să înceapă să sintetizeze c+te*a dintre *aria#ileleastrologice discutate mai înainte.D54 P!ANETA CEA MAI PUTERNICĂ&"+te puncte are -iecare 'ncercuiţi dacă sunt mai mult de :ocotiţi pentru -iecare planetă de c+te ori aţi nominaliza=o în secţiunea (8=19 dacă o planetă a -ostîncercuită, număraţi=o de două ori. 4dăugaţi la acest număr 5 puncte dacă e *or#a de oare şi 1

punct dacă e *or#a de )ună, corespunzător importanţei lor în orice hartă. Planeta cea mai puternică e pro#a#il să -ie cea care a primit cele mai multe puncte. $ai mult de : puncte pentru o planetă

înseamnă că ea domină harta adesea două sau mai multe planete *or -i la -el de puternice.D74 SEMNE!E CE!E MAI PUTERNICE&"+te puncte are -iecare 'ncercuiţi dacă sunt mai mult de :4desea e di-icil de determinat semnul cel mai puternic, datorită importanţei şi greutăţii di-erite a

planetelor în -iecare hartă. $etoda cea mai #ună este de a acorda semnului c+te un punct pentru-iecare planetă pe care o găzduieşte, cu e3cepţia oarelui pentru care se *or mai adăuga 5 puncte şi a)unii pentru care se *a mai adăuga 1 punct. 6e asemeni se *a mai acorda c+te un punct pentru 4,$" şi pentru planeta dominantă determinată în secţiunea 61.D94 CASA CEA MAI PUTERNICĂ&"+te puncte are -iecare 'ncercuiţi dacă sunt mai mult de :e *a -olosi acelaşi sistem ca şi la semne, adăug+nd puncte suplimentare pentru oare şi )ună, dar

4 şi $" nu se *or pune la socoteală.D4 CE! MAI PUTERNIC ASPECT&e *a încercui dacă or#ul e mai mic de 8B de minutee *a nota aici aspectul cel mai e3act din hartă şi or#ul său. e *or lua în considerare aspectele launghiuri şi la Noduri. 6acă cel mai e3act aspect este un trigon sau un se3til, se *a nota şi cel maistr+ns careu sau opoziţie, care indică e3presia cea mai dinamică a energiei care operează într=unindi*id.

;4 C"NSIDERAII SUP!IMENTARE$ai sunt multe *aria#ile astrologice utile în interpretarea temeinică şi detaliată a unei hărţi, dar elenu sunt esenţiale în sinteza şi înţelegerea caracteristicilor ei principale. Ermătoarele consideraţiisuplimentare pot -i *aloroase în cazul unor hărţi;

1. "O$P)!QE) "!)O/ 15 "4! &const+nd în planetele poziţionate în cele 15 case, c+t şicei 15 gu*ernatori ai caselor rele*ă -actori ascunşi care ne in-luenţează, aduc+nd o sursăsuplimentară de tărie sau mani-est+ndu=se su# -ormă de comportamente iraţionale şi adeseaautodistructi*e. 4 se *edea G%he %Vel-th Houses de %racK $arRs pentru in-ormaţiidetaliate.

5. !")IP!)! O)4/! inter*in c+nd )una Nouă este con2unctă cu a3a nodală !")IP!)!)EN4/! inter*in c+nd )una Plină este con2unctă cu a3a nodală. 6eoarece eclipsele desoare şi lună au loc de o#icei de două ori pe an, pentru a determina dacă o persoană născutăîn inter*alul de 5: de ore -aţă de )ună Nouă sau )ună Plină a -ost născută în perioada unei

eclipse, tre#uie studiate ta#elele de eclipse. Oamenii marcaţi de eclipse de soare în general au parte de o mai sla#ă *italitate, *oinţă şi stimă de sine, dar, de asemeni, sunt capa#ili să=şidez*olte identitatea într=un mod cu totul deose#it. Oamenii su# in-luenţa eclipsei de lunăsunt de o#icei insta#ili emoţional şi dependenţi, dar ei au acces la ni*eluri trans-ormatoare de

5@



sentimente şi intuiţie pe care, dacă sunt capa#ili, le pot canaliza e-ecti* în acti*ităţi creati*e.Poziţia ultimei eclipse de soare dinaintea naşterii indică de o#icei un domeniu de *iaţă încare trăim crize continue, în care ne simţim o#ligaţi să ne testăm limitele şi să ne dez*oltăm

pe noi înşine. Pentru mai multe in-ormaţii, a se *edea GInterpreting the eclipses de /o#ertMansRK.

8. "4! EN7HIE)4/!, E""!6!N%! CI "46!N%! D sunt similare în semni-icaţie cusemnele cardinale, -i3e şi muta#ile. O predominanţă a planetelor în case unghiulare

&1,:,?,1B denotă un puternic impuls de mo#ilizare a energiilor pentru a iniţia acti*ităţi legatede pro#lemele ma2ore ale *ieţii; identitatea, casa şi -amilia, dragostea şi căsătoria şi cariera.O predominanţă în casele succedente &5,9,@,11 indică ne*oia de a=şi satis-ace propriile ne*oişi dorinţe şi capacitatea de a concentra energia către rezol*area sarcinilor zilnice. 'n s-+rşit, o

predominanţă a planetelor în casele succedente &8,>,A,15 sugerează un indi*id preocupat dereacţiile sale -aţă de e3perienţă, conceptualiz+ndu=şi şi clari-ic+ndu=şi realitatea sa persoanlă.

:. P)4N!%4 "!4 $4I !)!<4%, cea a-lată cel mai aproape de $" poate -i semni-icati*ădacă mai multe planete sunt proeminente în hartă. 4ceastă planetă indică natura aspiraţiilor indi*idului şi -elul în care este pro#a#il ca el să reuşească.

9. 6I<IIEN!4 !% D <!% a planetelor într=o hartă este semni-icati*ă dacă inter*ine undezechili#ru puternic. Capte sau mai multe planete în emis-era de !st &st+nga sugerează un

indi*id a cărui *iaţă este în propriile m+ini şapte sau mai multe planete în emis-era de <est&dreapta indică o *iaţă care este -oarte mult in-luenţată de ceilalţi.>. "ONMEN"II)! O4/!=$!/"E/ merită o atenţie specială c+nd or#ul este mai mic de :

grade. "+nd or#ul este de B,9 D : grade, $ercur este considerat în Gcom#ustie. Indi*idul cuo ast-el de con2uncţie este at+t de suprastimulat mental înc+t adesea are di-icultăţi de acomunica şi g+ndi clar. Oricum, c+nd $ercur e la mai puţin de 8B de minute de oare

puterea sa este intensi-icată mintea este ascuţită şi capacitatea de geniu este e*identă.?. PEN"%!)! $!6I4N! a două planete sunt gradele zodiacului a-late la distanţe egale de

am#ele planete. Fiecare pereche de planete are două puncte mediane, unul apropiat, localizat pe distanţa mai scurtă şi unul îndepărtat, localizat pe arcul mai lung, între cele două punctemediane distanţa -iind de 1@B grade.

6eoarece în orice hartă sunt zeci de puncte mediane, doar cele mai semni-icati*e tre#uieluate în considerare. 6e o#icei, cel mai semni-icati* este punctul median al unui careu care-ace con2uncţie cu o planetă din hartă, împărţind careul în două semicareuri. Punctul median

planetar este energizat de careu şi este o cheie pentru -olosirea constructi*ă a acestuia.Punctul median planetar al unei opoziţii &dacă -ormează un careu în % , trigon sau se3tiloperează în acelaşi mod.

'n plus -aţă de -actorii de mai sus, multe alte *aria#ile astrologice pot -i luate în considerare lasinteza unei hărţi. 4utoarea este de părere că unele din aceste *aria#ile sunt de importanţă minoră, întimp ce altele au o *aloare îndoielnică.6! I$PO/%4N $INO/; semne masculine sau -eminine, Pars Fortuna, semnătura, nodurile

planetare, *erte3ul, stelele -i3e.6! <4)O4/! 'N6OI!)NI"; accentuarea cadranelor, interpretarea tradiţională nordsud,e3altarea şi detrimentul, planeta orientală, decanii, gradele critice, chimia mentală, $ercur

prometeic sau epimeteic, <enus )uci-er sau Hesperus.tudenţii în astrologie ar tre#ui să studieze şi să cerceteze -actorii mai sus menţionaţi înainte

de a hotăr+ dacă să=i -olosească sau nu în interpretarea hărţii.

<4 SINTETIZAREADETERMINAREA CARACTERISTICI!"R PRINCIPA!E

Odată ce am completat paşii 4=6 ai -işei de lucru, *a tre#ui să determinăm care din cele 19,

5B sau 59 de caracteristici pe care le=am e*idenţiat sunt cele mai semni-icati*e. 6acă o hartă aremulte caracteristici e*idente, -işa noastră de lucru *a -i plină de răspunsuri, multe dintre eleîncercuite pentru a denota importanţa lor specială. "u o ast-el de hartă Gputernică *a tre#ui să -im

5A



în mod special selecti*i. O planetă în propria casă, a-lată la 9 grade de $" nu *a -i la -el deimportantă ca într=o hartă cu c+te*a planete dominante.

'n scopul de a reduce lista noastră tre#uie să ree*aluăm răspunsurile pe care le=am încercuit,grup+ndu=le împreună pe cele care sunt înrudite ca semni-icaţie, cum ar -i @ puncte în Gpăm+nt şiun trigon regal în semne de păm+nt. 4desea *om descoperi un număr de caracteristici str+nsînrudite, -iecare întărind=o pe cealaltă. 4ceasta ne *a a2uta să e3tragem unitatea generală a hărţii.

6acă acest prim pas produce doar 8, : sau 9 caracteristici, atunci *a tre#ui să dăm atenţie

răspunsurilor pe care nu le=am încercuit. "are dintre ele sunt cele mai e*idente în hartă "are suntcele mai pronunţate "ele mai e3treme sau neo#işnuite Nici un set de indicaţii nu poate -i aplicator#eşte la toate hărţile, dar lista de mai 2os poate -i utilă în a selecta din -işa de lucru caracteristicileimportante pe care nu le=am încercuit;

a 5 sau 9 puncte pentru un element # 8 sau > puncte pentru un modc gu*ernatorul oarelui sau gu*ernatorul 4d 8 planete retrogradee tipare sla# de-inite- planete în ultimele > grade ale "A sau "15 sau în primele >=1B grade din "1B sau "1g planete în ultimele 8 grade ale "8 sau "> sau în primele 5=: grade din ": sau "?

h planeta cea mai aspectată, dacă are mai mult de 9 aspectei aspectul predominant, dacă este -oarte accentuat 2 con2uncţii cu or# de 1,9 D 8 grade &în special cu oarele sau )unaR alte aspecte ma2ore cu or# de 1,9 = 8 gradel a#senţa unui anumit tip de aspect

6acă primul pas produce mai mult de @ caracteristici, *a tre#ui să c+ntărim importanţa lor,comparati*. 'n timp, pe măsură ce do#+ndim e3perienţă, intuiţia ne *a ghida rapid peste aceşti primi

paşi preliminari, dar acum, la început, *a tre#ui să determinăm care caracteristici din lista noastrăre*izuită sunt de primă importanţă. Putem -ace asta omiţ+nd toate cele de mai 2os;

a 1 sau > puncte pentru un element # 5 sau ? puncte pentru un mod

c con-iguraţii de aspecte -oarte imprecise &cu or#uri -oarte largid con2uncţiile cu or# de 1 D 1,9 gradee planete în propria casă- B sau : planete retrogradeg alte aspecte ma2ore cu or# peste 8B minute, dacă inter*in unul sau mai multe aspecte cu

or#uri mai micih ascendentul, dacă semnul, gu*ernatorul şi casa naturală sunt sla#e.

6acă la -inal *om a*ea 9 -actori sau A sau 1B, nu tre#uie să ne -acem gri2i. Fiecare hartă este unică şinici o regulă nu poate lua în calcul toate situaţiile care pot apărea în sinteză. 6in acest moti*, chiar dacă a*em o a#undenţă de răspunsuri încercuite, c+te*a din răspunsurile neîncercuite pot -iimportante, de luat în seamă, mai ales dacă sunt nota#ile, cum ar -i cea mai aspectată planetă care-ace aspecte cu toate celelalte, sau 1B careuri cu 19 aspecte ma2ore. Pro#a#il că modul cel mai #unde a ne -amiliariza cu -işa de lucru este de a începe cu propria hartă.

R"!U! INTUIIEI6eşi metoda de sintetizare descrisă aici ne poate a2uta să determinăm caracteristicile

principale ale unei hărţi, o ast-el de a#ordare raţională nu este de o#icei su-icientă pentru a e-ectua ointerpretare semni-icati*ă. 4pel+nd at+t la intelect, c+t şi la intuiţie *om putea pătrunde p+nă laesenţa unei hărţi şi a o interpreta într=un mod *iu şi rele*ant. Pe măsură ce calculăm sau studiem ohartă, anumite caracteristici ale ei ne pot sări în ochi. Fie că sunt, -ie că nu sunt caracteristici pe carele=am notat sau încercuit în -işa noastră, ar tre#ui să le acordăm atenţie deoarece ele pot să ne

conducă la pro#leme care; 1 sunt în mod special importante pentru client, sau 5 sunt semni-icati*e pentru persoana noastră, le înţelegem pe deplin şi le putem e3prima semni-icati*."+nd interpretăm o hartă a*em ne*oie de un -ir conducător, de un element=cheie cu care să

ne începem interpretarea. 6acă -işa de lucru nu ne a2ută să determinăm care este cu ade*ărat

8B



caracteristica cea mai importantă şi deci cea mai potri*ită ca punct de pornire, atunci *a tre#ui să permitem intuiţiei să -acă selecţia. 6ar dacă intuiţia ne înşală 6acă nu ştim cum să apelăm la ea "hiar dacă nu suntem intuiti*i în mod natural, putem să ne dez*oltăm a#ilităţile intuiti*e. Nerela3ăm, ne golim mintea şi contemplăm harta ca şi cum ar -i o mandala sau o pictură, comunic+ndcu ea ca întreg, iar nu concentr+ndu=ne asupra unor părţi ale ei. 6acă simţim că atenţia ne este atrasăîntr=o anumită direcţie, ar tre#ui să urmăm acel impuls, lăs+nd ca prim=planul şi -undalul să schim#elocul între ele, con-orm atracţiei. 'n -inal, di-erite tipare din hartă şi interrelaţiile lor *or de*eni

e*idente, noi indicii apăr+nd din pro-unzimile conştiinţei noastre.En alt mod de a ne dez*olta intuiţia este de a -ace interpretarea rapidă a unui număr de hărţi,-ără a da timp minţii noastre raţionale să ela#oreze o analiză sistematică. Permiţ+ndu=ne să nuspunem nimic şi să ascultăm de prima noastră impresie putem începe să recunoaştem înţelepciuneaînţelegerii noastre intuiti*e şi să începem să o -olosim regulat.

PRE%ĂTIREA PENTRU INTERPRETAREOdată ce am determinat elementele principale ale hărţii şi am ascultat glasul intuiţiei, ce urmează "um putem pregăti mai #ine o interpretare

'n primul r+nd tre#uie să -im siguri că am o#ţinut su-iciente in-ormaţii elementare &statutmarital, ocupaţie etc. ast-el înc+t să putem *edea harta într=un conte3t real.

'n al doilea r+nd, tre#uie să *edem ce tranzite şi ce progresii in-luenţează harta acum ast-el

înc+t *om şti ce planete, semne şi case sunt acti*ate sau su# stres.'n al treilea r+nd, *om o#ser*a ce comple3ităţi sau contradicţii inter*in în hartă şi *omîncerca să le înţelegem. "um ar -i dacă a*em B puncte pentru Gapă, iar )una este pe 4 "um ar -idacă a*em : planete în 7emeni, iar $ercur şi Mupiter sunt în /ac "ei mai mulţi oameni suntcomplecşi şi chiar contradictorii şi mulţi oscilează între două părţi ale sinelui lor sau încearcă săe3prime o parte -ără cooperarea celeilalte părţi.

'n al patrulea r+nd, tre#uie să -im atenţi la reacţiile noastre negati*e -aţă de di-erite plasamente sau tipare. 6e ce a*em aceste reacţii "um putem interpreta aceste elemente într=unmod mai constructi* "u siguranţă, <enus con2unct cu aturn tre#uie să ai#ă anumite *irtuţi cusiguranţă careul $arte=Pluto, dacă e canalizat e-icient poate -i mai cur+nd un a*anta2 dec+t otul#urare. 'n special tre#uie să ne -acem gri2i în pri*inţa negati*ităţii noastre dacă clientul nostru are

un puncta2 mare în Gapă sau un aturn -oarte stresat şi este hipersensi#il şi temător.'n al cincilea r+nd, în anumite hărţi *om putea să grupăm caracteristicile importante pe care

le=am selectat în două sau trei grupuri mai mari, not+nd relaţiile lor unele cu altele. Făc+nd aşa nea2ută să rezumăm de la început tot ceea ce *om acoperi ca teme şi su#iecte, orient+ndu=ne ast-el nudoar pe noi ci şi pe client.

'n s-+rşit, cel mai #ine ne putem pregăti pentru interpretare studiind şi medit+nd asupracaracteristicilor principale. 6oar -ăc+nd apel la propria noastră înţelegere şi consult+nd surse

#i#liogra-ice ca ultimă soluţie putem începe să ne dez*oltăm a#ilităţile ca astrologi. 6acă înţelegereanoastră eşuează şi dacă şi cărţile eşuează, nu tre#uie să ne -ie ruşine să ne recunoaştem -aţă de clienţicon-uzia, d+ndu=le ocazia să clari-ice pentru noi şi pentru ei propria lor înţelegere de sine.

PARTEA A D"UAPRACTICA $N SITETIZAREA HĂRII

copul acestei secţiuni este de a o-eri o ocazie pentru cititor să determine caracteristicile principale acinci e3emple de hărţi, -olosind -işa de lucru pentru sinteză şi compar+nd răspunsurile personale cucele ale autoarei. "ele cinci hărţi incluse aici nu sunt reprezentati*e pentru genul de hărţi pe care îl*ei interpreta de o#icei. 6eoarece ele sunt hărţi ale unor oameni -aimoşi ai secolului QQ, care suntdeose#iţi datorită talentelor lor sau circumstanţelor neo#işnuite ale *ieţilor lor, cele mai multe dintreele conţin+nd e3treme ale elementelor sau modurilor şi planete, semne sau case -oarte accentuate.6oar harta ! poate -i considerată harta unui om o#işnuit şi ca atare elementele semni-icati*e ale

acestei hărţi *or -i interpretate pe larg la s-+rşitul secţiunii cu răspunsuri, ca o demonstraţie a -eluluiîn care -uncţionează practic principiile sintezei.Ci totuşi, dacă cele mai multe e3emple de hărţi date aici nu sunt Go#işnuite, sunt ele de -olos

ca e3emple /ăspunsul la această între#are are două părţi. $ai înt+i, aceste hărţi sunt interesante, e

81



pro#a#il să=ţi atragă atenţia şi să te moti*eze să=ţi şle-uieşti a#ilităţile astrologice în timp ce cumigală şi străduinţă încerci să în*eţi noi metode de organizare şi interpretare. 'n al doilea r+nddeoarece identităţile acestor oameni nu *or -i dez*ăluite p+nă în secţiunea de răspunsuri, poţi să=ţi-aci e3perienţa de în*ăţare mult mai plăcută şi să=ţi testezi cunoştinţele şi intuiţia ghicind cine suntaceste persona2e contemporane. En indiciu; hărţile 4 şi " sunt #ăr#aţi, iar hărţile (,6 şi ! sunt-emei.

Harta 4

Harta (

85



Harta "

Harta 6

88



Harta !

3IŞA DE !UCRUA4 HARTA CA $NTRE%1.!lementul predominant. "+te puncte 'ncercuieşte dacă e mai mult de 91:.5.!lementul cel mai sla#. "+te puncte 'ncercuieşte dacă e B sau 11:.8.$odul predominant. "+te puncte 'ncercuieşte dacă e mai mult de 91:.

:. $odul cel mai sla#. "+te puncte 'ncercuieşte dacă e B, 11: sau 51:.9.%ipare planetare. 'ncercuieşte dacă tiparul este #ine de-init.>."on-iguraţii de aspecte. 'ncercuieşte răspunsul.?.oare)ună; semne şi relaţii. e notează aspectul sau -aza. 'ncercuieşte dacă e un aspect [email protected] 4 şi $". 'ncercuieşte 4.A.Numărul de planete retrograde. 'ncercuieşte dacă e B sau mai mult de 8.84DETERMINAREA TĂRIEI P!ANETARE1.emnul şi casa oarelui. 'ncercuieşte răspunsul5.emnul şi casa )unii. 'ncercuieşte răspunsul8.7u*ernatorul oarelui; semnul şi casa:.7u*ernatorul 4; semnul şi casa

9.Planete în domiciliu. 'ncercuieşte răspunsul>.Planete în propria casă. 'ncercuieşte răspunsul?.Planetă pe 4. 'ncercuieşte dacă e la 5 grade deasupra sau > grade dedesu#tul [email protected]ă pe $". 'ncercuieşte dacă e la 5 grade înainte sau > grade după $"A.Planetă pe F". 'ncercuieşte dacă e la 1 grad înainte sau 5 grade după F"1B.Planetă pe 6. 'ncercuieşte dacă e la 1 grad înainte sau 5 grade după 611.Planete staţionare. 'ncercuieşte răspunsul15. 6ispozitor unic18. Planeta cea mai aspectată. "+te aspecte primeşte 1:. Planeta neaspectată. 'ncercuieşte răspunsul19.4lte planete -ocale. 'ncercuieşte răspunsul

C4ASPECTE ŞI A!TE GARIA8I!E A!E HĂRII1.%ipul de aspect predominant. "+te sunt 5.4#senţa unui tip de aspect.8."on2uncţii cu or# de 8 grade. e indică or#ul. e încercuieşte dacă e mai mic de 1,9 grade

8:



:.4lte aspecte ma2ore cu or# de p+nă la 1,9 grade9.4specte minore importante. e notează cele e3acte.>.Paralele care întăresc aspectele?./ecepţii mutuale. 'ncercuieşte ră[email protected] )unii. e indică semnul, casa şi aspectele ma2ore cu or# de ma3. 5 grade. 'ncercuieşterăspunsulD4SINTEZA PRE!IMINARĂ

1."ele mai puternice planete. "are este puncta2ul 'ncercuieşte dacă e mai mult de :5."ele mai puternice semne. "are este puncta2ul 'ncercuieşte dacă e mai mult de :8."ele mai puternice case. "are este puncta2ul 'ncercuieşte dacă e mai mult de ::."el mai puternic aspect. 'ncercuieşte dacă or#ul e su# 8B minute.E4C"NSIDERAII SUP!IMENTARE

34CARACTERISTICI!E PRINCIPA!E A!E HĂRII1.5.

8.:.9.>.?.@.

>4 RĂSPUNSURI!E AUT"AREI

/ăspunsurile au -ost -ormulate pe #aza regulilor enunţate cu pri*ire la -işa de lucru şi în notele preliminare.

Harta AHoroscopul lui $uhammed 4li &"assius JlaK, [email protected]:1, ora 1@;8B "% )ouis*ille, JentucRK.ursa; Horoscope magazine şi GHoroscopes Here and NoV a lui /o#ert MansRK. 6e notat că $he

American %oo& of 'harts editată de )ois /odden dă data de 1?.B1.1A:5, ora 1@;89.A1. >,9 Păm+nt şi 9,9 4er 5 B 4er 8. 1B Fi3 :. 1,9 $uta#il 9. %ipar Glocomoti*ă &în ciudaunui gol de peste >B grade, cu oarele drept motor >. "areu în % la $arte în "A în %aur, trigonregal pe semne de păm+nt şi un Kod sla# la Neptun ?. oare în semise3til cu )una @. 4 în )eu şi$" în %aur A. > planete retrograde.81. oare în "apricorn în "> 5. )una în <ărsător în "? 8. aturn retrograd în %aur în "1B :.oare în "apricorn în "> 9. Nici o planetă în domiciliu >. aturn în "1B, <enus în "? şi $ercur în "> ?=A nu sunt poziţii 1B <enus în <ărsător pe 6 la 1B ?U 18 aturn, ? aspecte inclusi*trigonul la Neptun 19 oare ca Gmotor pentru Glocomoti*ă, oare ca pi*ot pentru trigonul regalşi careul în %, $arte ca planetă -ocală în careul în %, $arte ca pi*ot în Kod şi careul în %.C1. @ careuri 8 <enus con2unct 6, or# 1 B ?U. : $arte careu Pluto or# 1B15U, Eranus careu )unaor# 1 min, aturn careu <enus or# 1B15U, oare trigon Neptun or# 1B5AU ? <enus DEranus înrecepţie mutuală şi în careu @ NN în Fecioară în "1, N în Peşti în "?, am#ele noduri în careu cuMupiter, cu or# de 5B1?U.D1 Planeta cea mai puternică; oarele D ? puncte &5W5 puncte pentru du#la calitate de planetă-ocală 5emnele cele mai puternice; <ărsător, "apricorn şi %aur, c+te : puncte 8 "asa cea mai

puternică; ">, 9 puncte : 4spectul cel mai puternic; careul )ună=Eranus cu or# de 1 minut.3 "aracteristicile principale.

Puţine hărţi sunt la -el de puternice precum cea a lui $uhammed 4li. "hiar -iind -oarte selecti*i, *atre#ui să luăm în considerare mai mult de @ elemente;1. 4ccentuarea semnelor -i3e=1B puncte5. )ipsa semnelor de apă

89



8. > planete retrograde.:. "areul în % la $arte în %aur în "A.9.%rigon regal pe semne de păm+nt, cu accentuare de >,9 puncte pe Gpăm+nt>."areul )ună=Eranus cu or# de 1 minut?.oarele în poziţie pi*otală în "apricorn în ">, ca Gmotor al Glocomoti*[email protected] în "1B l+ngă $"A.<enus pe 6 în recepţie mutuală cu Eranus.

Harta 8Horoscopul )izei $inelli, 15.B8.1A:>, ora ?;9@ P%, )os 4ngeles, "ali-orniaA1 > 4pă 5 5 puncte Păm+nt &doar 4 şi $" 8 A puncte "ardinal : Fi3 5 puncte > "areu în% la $arte con2unct cu aturn şi )una în /ac pe F". Nu tre#uie să separăm o con2uncţie str+nsă dacăuna din planete este tehnic în cadrul or#ului con-iguraţiei iar celelalte nu.? oare în trigon cu )una,or# de 5B51U @4 în %aur şi $" în "apricorn A : planete retrograde.81oare în Peşti în "15 5 )ună în /ac în ": 8 Neptun retrograd în "> în (alanţă : <enus în(er#ec în "15 9 )ună în /ac > )ună în ": A )ună con2unctă cu F" or# 18 min., aturncon2unct cu F" or# 1B51U, $arte con2unct cu F" or# 8B19U 15 )una dispozitor unic 18 aturn,)una şi $arte c+te > aspecte &inclusi* cele cu $"=F" şi or# e3tins în careul în % 19 $arte planetă

-ocală în careul în %, legată prin con2uncţie cu aturn şi )una.C1 ? careuri cu or# e3tins în careul în % 8 $arte con2unct cu aturn or# 1B9:U, aturn con2unct cu)una or# 1B@U, )una con2unctă cu F" or# 18 min. : $ercur trigon cu Pluto or# :9 min., $ercur opoziţie cu Neptun or# 1B51U > Pluto paralel cu )una, întărind puternic )una @NN în 7emeni în"5, N în "@ în ăgetător, NN în trigon cu Mupiter or# 5 min.D1 )una e3trem de puternică 5 /acul, 9 puncte 8 "15 are 9 puncte &număr+nd )una în ": şiaturn şi $arte -iecare cu c+te B,9 puncte pentru "8 şi ":, ": nu însumează dec+t : puncte :)una con2unctă cu F" or# 18 min., $ercur în opoziţie cu Neptun or# 1B51U este cea mai e3actăopoziţie, dar con2uncţia )ună=aturn cu or# de 1B@U este mai puternică.3 "aracteristicile principale1.)una în /ac con2unctă cu F" în casa proprie, dispozitor unic, în con2uncţie str+nsă cu aturn

5.emne "ardinale A puncte8."areu în % pe $arte con2unct cu aturn şi )una:.oare în Peşti în "15, "15 accentuată9.oare trigon cu )una>. emne de apă > puncte?.Nicio planetă în semne de pă[email protected] în 7emeni în "5 în trigon e3act cu Mupiter.

Harta CHoroscopul lui "harles $anson, 15.11.1A8:, ora 1>;:B !%, "incinnati, Ohio &Personalitateantisocială, născut de o mamă #eţi*ă şi promiscuă la *+rsta de 1> ani, a#andonat în di*erse instituţiisau la rude, a comis numeroase 2a-uri, spargeri, e*adări şi a -ost implicat, în august 1A>A în ucidereacu cruzime a actriţei haron %ate şi a altor persoane. 4 -ost condamnat pe *iaţă. 4 compus şi muzicărocR.A 1 4pă > puncte 5 Foc 1 punct &Eranus 8 Fi3 A puncte : $uta#il 5 puncte 9 Gleagăn >cruce cosmică cardinală=-i3ă, stelium în "? ? oarele şi )una nu -ac aspect dec+t după semn=careu @4 în %aur, $" în "apricorn A 5 planete retrograde.8 1oare în corpion în "? 5 )una în <ărsător, la s-+rşitul "1B 8Pluto retrograd în /ac în ": :<enus în corpion în "? > <enus în "? &$ercur este la s-+rşitul "> dar are mai multă in-luenţăasupra "? 1BMupiter şi $ercur în 8 grade -aţă de 6 11 $ercur staţionar direct 18)una >aspecte, inclusi* con2uncţia cu NN 19 $ercur ca pi*ot ce leagă crucea cosmică şi steliumul.

C 1 @ careuri, inclusi* cele cu a3a 4=6, dar nu şi cele cu Nodurile 5 %oate aspectele ma2oresunt reprezentate dar se3tilele şi trigoanele sunt e3trem de sla#e 8 oare con2unct cu <enus or#1B81U &această con2uncţie dă o greutate suplimentară lui <enus, $arte con2unct Neptun or# de 8:U şi)una con2unctă cu NN or# de 5U :$ercur careu cu )una or# 1BB1U, )una în careu cu 4 or# de

8>



1BB>U 9 "on2uncţia $arte=Neptun estre aprope de punctul median al careului Pluto=$ercur>"on2uncţiile oare=<enus şi $arte=Neptun sunt reîntărite de paralele ? Nu sunt recepţii mutuale&$arte gu*ernează (er#ecul iar $ercur în corpion şi $arte în Fecioară nu sunt în recepţiemutuală NN în <ărsător la s-+rşitul "1B şi N în )eu la s-+rşitul ":, am#ele în careu cu a3a 4=6 or# de 1BB:U şi cu $ercur cu or# de 1BB8U, NN con2unct cu )una or# de 5 min.D 1 $ercur : pucte &<enus are 8 puncte dar con2uncţia cu oarele o întăreşte 5 corpion ?

puncte 8 "? are ? puncte &$ercur dă B,9 la "> şi B,9 la "? )una con2unctă cu NN or# 5 min. sau

$arte con2unct cu Neptun or# 8: min., careul cel mai str+ns $ercur=)ună cu or# de 1B

B1U.E 1 6 aproape de punctul median $ercur=Mupiter 5 Eltima eclipsă de lună a -ost la 5 B:@U<ărsător, con2unct cu )una.3 "aracteristicile principale1. A puncte pe semne -i3e5.> puncte pe semne de apă8.En singur punct pe G-oc:.telium în corpion în "? incluz+nd oarele9."ruce cosmică cardinal=-i3ă>.Puţine trigoane şi se3tile, toate sla#e?.%ipar planetar Gleagăn

@.)una în <ărsător în "1B con2unctă cu NN pe locul anterioarei eclipse de lună, în careu cu $ercur şi Mupiter.

Harta DHoroscopul lui PattK Hearst, 5B.B5.1A9:, 1@;B1 P%, an Francisco, "ali-ornia. &Fiica unui magnatdin presă, la 5B de ani a -ost răpită de o grupare cu care, în -inal, a -raternizat. 7ruparea milita

pentru drepturi -undamentale, cum ar -i cel la hrană şi la adăpost. PattK a -ost arestată în timp cecomitea un 2a- asupra unei #ănci împreună cu gruparea care o răpise. 4 stat în închisoare aproape 5ani, după care a -ost eli#erată, consider+ndu=se că tratamentul din timpul prizonieratului adeterminat=o să adere la practicile şi con*ingerile grupării. =a căsătorit cu -ostul ei #odKguard şi are5 -iice şi o nepoată. 4 a*ut o carieră modestă în industria spectacolului.

A 1 4pă > puncte 5 Păm+nt 1 punct &4 8$uta#il ? puncte 9 G'mprăştiere sla#ă &careudeschis > careu în % muta#il la $ercur şi <enus în Peşti în "? &careurile str+nse $arte=<enus şi$ercur=Mupiter se reunesc, trigon regal de apă sla# ? oare în incon2uncţie descrescătoare cu )una&#ic*intil @ 4 în Fecioară, $" în 7emeni 9 planete retrograde.8 1oare în Peşti la s-+rşitul ">, in-luenţ+nd "? 5)una în (alanţă în "5 8Neptun retrograd în(alanţă în "5 : $ercur retrograd în Peşti în "? > Eranus în "11, <enus în "? 1B <enus la 8grade pe 6, oare la 5B5BU după 6 18<enus, > aspecte 19 $ercur şi <enus ca planete -ocale încareul în %.C 1 @ careuri &inclusi* cu or# e3tins 8 <enus con2unct cu 6 la 8 grade or# oare con2unct 6cu or# de 5B5BU :Mupiter careu cu $ercur cu or# de 81 minute $arte careu cu <enus or# de 1 BB:U9Eranus în semicareu cu 4 cu or# de 1> min., Pluto semicareu cu )una cu or# de 1: min., <enusincon2uncţie cu )una la 1BB?U&puternică legătură "5="? > Paralela oare=<enus întăreştecon2uncţia, aspect de paralelă pentru Mupiter, Eranus şi Pluto, toate în cadranul I< ? /ecepţiemutuală între Neptun în (alanţă în "5 şi <enus în Peşti în "?, leg+nd "5 de "?@NNîn "apricorn în"9, N în /ac în "11, N con2unct cu Eranus cu or# de 8B99U, am#ele noduri în careu cu Neptun cuor# de [email protected] 1. <enus > puncte 5Peştii > puncte 8 "? are :,9 puncte &oarele dă 1 punct la "> şi unul la"?: Mupiter în careu cu $ercur cu or# de 81 min.3 "aracteristicile principale1.> puncte pe semne de apă şi trigon regal pe semne de apă5.? puncte pe semne muta#ile

8.1 singur punct pe păm+nt:.<enus în "? aproape de 6 în recepţie mutuală cu Neptun din "59.oare în Peşti la s-+rşitul "> în incon2uncţie cu )una în (alanţă în "5>."areu în % muta#il la $ercur şi <enus în Peşti în "?

8?



?.Eranus în "11 l+ngă [email protected] retrograde;9

Harta EHoroscopul lui )i* Ellman, 1>.15.1A8@, %oRKo, Maponia, ora ?;1BA 1 Foc >,9 puncte &4 ca B,9 /ac şi B,9 )eu 5Păm+nt 5 puncte 8emne -i3e 9,9 puncte&4 caB,9 /ac şi B,9 )eu : $uta#il : puncte ? oare se3til cu )una, or# de :9 min.@4 /ac)eu, $"

în (er#ec A : planete retrograde.8 1oare în ăgetător pe cuspida "9"> 5)una în (alanţă în ": 8 Mupiter în <ărsător în "@ :6oi gu*ernatori; oare în "9"> în ăgetător şi )una în ": în (alanţă >)una în ": &oarele las-+rşitul "9 ?Pluto pe 4 la 1B1@U 11 aturn staţionar=direct 18 )una şi $ercur 9 aspecte.C 1 > careuri 8 Pluto con2unct cu 4 or# de 1B1@U :oare se3til cu )una, or# de :9 min., oarecareu cu Neptun, or# de 8B min. 9două incon2uncţii la Mupiter dar nu este Kod > 4spectul de

paralel )ună=$arte le aduce în con2uncţie. "ontraparalela Eranus=<enus întăreşte opoziţia Eranus=<enus contraparalela oare=Pluto întăreşte poziţia lui Pluto pe 4 NN în corpion, la s-îrşitul ":,

N în %aur la s-+rşitul "1B, NN con2unct cu Eranus cu or# de 1B1@U şi NN con2unct cu <enus, cu or#de :B5AU.D 1)una :,9 puncte &consider+nd )una ca co=gu*ernator al 4 5 ăgetător : puncte 8 ": cu :

puncte &consider+nd "9 cu 8,9 puncte, oarele -iind numărat 2umătate în "> şi 2umătate în "9:oare în careu cu Neptun cu or# de 8B min.E 1 Eltima eclipsă de lună a -ost la 1:B98U %aur, în con2uncţie cu Eranus.5 aturn este ele*at&planeta cea mai apropiată de $"3 "aracteristicile principale ale hărţii1.Foc >,9 puncte5.Pluto pe 48.oare în ăgetător, pe cuspida "9">:.)una în (alanţă în propria casă9.oare în se3til cu )una, am#ii -iind gu*ernatori ai ascendentului /ac)eu.>.aturn staţionar direct în "A, l+ngă $"

?.oare în careu cu Neptun, cu or# de 8B [email protected] con2unct cu N în "1B.

EEMP!U DE INTERPRETARE @Harta E=Interpretările următoare ale caracteristicilor principale ale hărţii actriţei )i* Ellman suntsuplimentate cu comentarii care -urnizează ilustrări ale *ieţii ei, e3trase din auto#iogra-ia ei sau dincartea lui (ernie 7ar-inRel G)i* Ellman şi Ingmar (ergman.3&) <.; p(n)teEn număr de >,9 puncte pe semne de -oc indică -aptul că )i* Ellman este o persoană energică şiautomoti*ată, entuziastă şi optimistă în pri*inţa *ieţii, dornică de a se implica total, din toată inima,în noi e3perienţe. Foarte su#iecti*ă, ea poate a*ea di-icultăţii de a se detaşa de propriile emoţii,-iind, -ără îndoială, capa#ilă de a se e3prima pe sine în mod direct, dramatic şi creati*.S&are 0n Săetăt&r. pe )(*pi'a C;?C<oarele în ăgetător al actriţei este un alt indicator al a#ordării poziti*e şi deschise a *ieţii.)i#ertatea personală este -oarte importantă pentru ea, dorind să=şi e3tindă cunoaşterea prin călătoriişi prin a se deschide -aţă de noi e3perienţe. 6irectă şi onestă în modul de a se e3prima, întotdeauna-ilozo-ează asupra semni-icaţiilor pe care le e3trage din circumstanţele *ieţii ei, dorind săconceptualizeze şi să împărtăşească cu alţii înţelepciunea pe care a descoperit=o. 6eoarece oarele eieste l+ngă cuspida ">, el in-luenţează at+t "9, c+t şi ">. In-luenţa în cadrul "9 sugerează o

pronunţată dorinţă de a=şi dez*olta a#ilităţile creati*e c+t se poate de mult, în special prin -ormesemni-icati*e, inspiratoare, potri*ite cu natura ăgetătorului. "apa#ilă de a -i at+t distracti*ă c+t şi

pro-und -ilosoa-ă, ea se #ucură de a -i în centrul scenei şi de a se dărui cu generozitate oamenilor care îi apreciază deschiderea, inteligenţa şi talentul. 4ceastă in-luenţă asupra "9 arată de asemenidorinţa actriţei de a -i deschisă -aţă de noi a*enturi romantice, asum+ndu=şi riscuri emoţionale în

po*eşti de dragoste cu #ăr#aţi care să nu=i ameninţe dorinţa ei de li#ertate şi de dez*oltare personală

8@



continuă. Prin intermediul e3perienţelor romantice şi al celor cu copiii, actriţa do#+ndeşte o mai pro-undă înţelegere a *ieţii. Propriul ei copil scoate la i*eală în ea un spirit 2ucăuş şi li#er. "u )in&-iica ei, ea se dăruieşte li#er, dornică să o a2ute pe aceasta să se dez*olte şi să=şi înţeleagăe3perienţele. "u in-luenţa asupra "> a oarelui, a*em indicaţia unei situaţii de dorinţă de a munci

pentru a putea -i li#eră, ast-el înc+t să se poată e3prima con-orm *oinţei sale interioare şi personale.'i place acti*itatea care îi permite să călătorească, să ia contact cu noi oameni şi locuri. 6eşi adoră să-ie în prim=plan, este capa#ilă şi de a -uncţiona într=un rol de su#ordonare, împlinind ceea ce ea

consideră a -i de datoria ei într=un mod conştiincios şi entuziast. 6eoarece "> este, de asemeni, casasănătăţii iar oarele este co=gu*ernator al 4, ea este -oarte conştientă de corpul său -izic şi este-oarte gri2ulie cu acesta, aliment+ndu=se #ine şi -ăc+nd lungi plim#ări la ţară. 4ceastă in-luenţăcom#inată a oarelui asupra "9 şi "> sta#ileşte de -apt o legătură între cele două domenii de *iaţăale actriţei. %impul pe care îl poate dedica rela3ării este -oarte scurt datorită cerinţelor muncii ei,care implică o e3presie creati*ă dramatică. 'n relaţiile ei cu #ăr#aţii şi cu propriul copil ea este -oarteconştientă de responsa#ilităţile şi o#ligaţiile sale, dorind să -ie un partener util şi disponi#il.C&,entari(; Interpretarea de mai sus este *alidată de auto#iogra-ia actriţei în care ea se e3primă cuonestitate şi re-le3i*itate, împărtăşind nu doar circumstanţele *ieţii ei pro-esionale, de pe scenă sau

platourile de -ilmare ci şi -elul cum a înţeles ea căsătoria ei cu Mappe şi cei cinci ani trăiţi cu Ingmar (ergman. oarele său în ăgetător este pe deplin e*ident atunci c+nd spune despre per-ormanţele ei

teatrale Gunt în căutarea senzaţiei de li#ertate care *ine din mult mai mult din tăcerea sau r+sulaudienţei dec+t din aplauzele de la s-+rşit. Filozo-+nd în continuare, ea adaugă; G"+t de #ine este săai o *iaţă care să=ţi dea at+ta li#ertate, at+tea alegeri. Pot să -iu li#eră după propria=mi *oinţă, să -iu

propriu=mi creator şi ghid. "reşterea şi dez*oltarea mea depind de ceea ce aleg sau re-uz în *iaţă. 'nmine stă săm+nţa *ieţii *iitoare.S&are 0n )are( )( Nept(nFiind cel mai e3act aspect din harta lui )i* Ellman, careul dintre oare şi Neptun de la începutul "8indică -aptul că aceasta a trăit o considera#ilă nesiguranţă şi îndoială de sine. 'n timpul anilor tinereţii şi=a amăgit eul de o manieră pasi*ă, -antaz+nd despre *iitoare succese şi relaţii romantice.6atorită acestui careu, adulta )i* poate -i încă înclinată să e*adeze de su# presiunea sentimentelor de inadec*are, -antaz+nd şi -ugind în maniera "8 prin intermediul scrisului, al plim#ărilor şi

e3cursiilor şi interacţion+nd cu o *arietate de oameni, iar în manierra "9"> cu-und+ndu=se înmunca ei de creaţie. 4cest careu indică, de asemeni o sla#ă -igură paternă sau una care nu a -ost pedeplin disponi#ilă pentru ea atunci c+nd a a*ut ne*oie. 6eoarece realţia ei cu tatăl a -ost #azată pe-antezieînchipuire, ea este înclinată ca în relaţiile ei de adult să se autodecepţioneze, deoarece esteînclinată spre legături în cadrul cărora se îndrăgosteşte de propriile=i aşteptări romantice, -iind apoidezamăgită c+nd idolul cade de pe piedestal. Fără îndoială )i* este -oarte sensi#ilă la ne*oile celor din 2urul ei. Propriul ideal în ce pri*eşte comportamentul ei este at+t de înalt înc+t se simte *ino*atădacă nu poate -i totdeauna iu#itoare, plină de compasiune şi recepti*itate. Ena din dimensiunile

poziti*e ale acestui careu este că el o moti*ează să=şi e3prime deschis -antezia şi idealismul,împlinind dorinţa oarelui ei de autoe3primare prin mi2loacele Neptuniene ale artei creati*e. Neptun

poate indica hipersensi#ilitate, dar de asemeni sugerează o imaginaţie -oarte dez*oltată şi pro-undesentimente de compasiune şi empatie. )i* Ellman nu poate doar să răspundă cu sensi#ilitate lasentimentele celorlalţi, ci ea poate să=şi -olosească empatia în arta ei, cu-und+ndu=se cu totul îne3perienţele emoţionale ale persona2ului pe care îl 2oacă.C&,entari(; %atăl lui )i* a murit c+nd ea a*ea > ani. )=a idealizat şi o#işnuia să -antazeze tottimpul despre #ăr#aţi străini care ar -i tatăl ei sau despre prinţi -rumoşi care *in noaptea să orăpească. "+nd s=a căsătorit prima dată şi=a pri*it soţul ca pe sal*atorul şi protectorul ei. "+nd acestaa eşuat în a=i împlini aşteptările, ea s=a întors către (ergman, crez+nd că el este ca şi 6umnezeu

pentru ea, -ăc+nd posi#ilă pentru ea o *iaţă de *is pe o insulă pustie. 4ceşti doi #ăr#aţi importanţidin *iaţa ei erau -oarte Neptunieni, unul -iind psihiatru iar celălalt regizor de -ilm. Ena din temeleauto#iogra-iei lui )i* Ellman este hipersensi#ilitatea ei -aţă de oamenii pe care i=a iu#it. G$ă *ăd ca

pe o sită. entimentele tuturor trec prin mine, scria ea. 'mpo*ărată de *ina de a nu -i capa#ilă sărăspundă totdeauna at+t -iicei ei c+t şi lui (ergman, ea scria;$ă gră#eam de la unul la altul,întotdeauna cu sentimentul neplăcut că nu *oi putea niciodată să dăruiesc at+ta c+t primeam. 6eşi

primii ani ai lui )i* au -ost caracterizaţi de timiditate, îndoială de sine şi sentimente de eşec, ea a

8A



-ost capa#ilă să=şi canalizeze creati*itatea în a scrie, a 2uca şi a regiza piese de teatru c+nd încă eraşcolăriţă. )a 5B de ani şi=a început cariera ca actriţă. !a este un e3emplu e*ident de -emeie care, înciuda con-uziei, şi=a -olosit careu oare=Neptun în mod constructi*. Haosul emoţional al primei eirelaţii de iu#ire a de*enit o sursă #ogată de inspiraţie pentru rolurile ei dramatice. &G$ă între# dacănu cum*a am a*ut o cădere ner*oasă scria ea odată. GCi dacă da, oare nu aş putea să=i dau oe3presie artistică . 6eziluzia pe care a trăit=o în dragoste i=a ad+ncit înţelegerea de sine şi acondus=o către dez*oltarea şi e3primarea propriei identităţi de -emeie talentată şi inspirată. G4m -ost

-ăcută să -iu persoana pe care ceilalţi o doresc, aşa cum o doresc ei, deci ar tre#ui să mă placă şi sănu -ie încurcaţi de prezenţa mea scria )i* în auto#iogra-ia sa. G"+nd am început să -iu eu, am simţitcă am mai mult de o-erit.!(na 0n 8a+anţă 0n C )una în (alanţă în ": este o poziţie -oarte puternică, )una -iind în propria casă. In-luenţa (alanţeiindică o puternică ne*oie de a -orma relaţii personale str+nse, dar şi tendinţa de a de*eni dependentăemoţional de un partener care poate să -urnizeze securitatea de care ea are a#solută ner*oie.4ma#ilă, gentilă, -ermecătoare şi respectuoasă, )i* doreşte -oarte mult să placă şi să -ie plăcută.6eoarece discordia în relaţiile personale este -oarte supărătoare pentru ea, actriţa, cel puţin în trecut,a încercat să asigure armonia prin împlinirea aşteptărilor celorlalţi. Pun+nd însă -ericirea altoraînaintea -ericirii personale, ea a rămas nemulţumită şi nehotăr+tă asupra a ceea ce doreşte. 6in

-ericire, )una în (alanţă indică şi -aptul că ea se întoarce spre sine, se repliază în ea însăşi c+nd propriul echili#ru îi este ameninţat, încerc+nd ast-el să o#ţină pacea şi echili#rul în ea însăşi, c+t şi înrelaţiile ei. Plasamentul în ": indică legături str+nse cu mama ei şi ne*oia ei însăşi de a -uncţionaîntr=un rol matern în cadrul unui mediu domestic. 6e asemeni indică chiar o dorinţă insistentă de a -iea însăşi prote2ată de cine*a care să ai#ă gri2ă de ea şi să răspundă ne*oilor ei emoţionale. )i*Ellman trăieşte în sentimentele ei. !le îi domină conştiinţa , contri#uind la sentimentul ei denelinişte interioară dar şi pun+nd=o în contact cu realitatea şi -urniz+nd com#usti#ilul psihologic careîi permite să găsească împlinire în multe domenii ale *ieţii ei. 6eoarece este -oarte ataşată de casaei, unde se simte în siguranţă, îşi doreşte -rec*ent să se retragă din lume, ascunz+ndu=se adesea într=un re-ugiu idilic unde poate să se #ucure de comuniunea cu ea însăşi şi cu cei dragi.C&,entari(: "+nd era copil, într=o -amilie monoparentală, -igurile centrale din *iaţa ei erau -emei;

mama şi #unica sa. "+nd s=a căsătorit, s=a aşteptat ca şi soţul să=i -ie un -el de mamă. G!ramdependentă şi -ericită că el era puternic şi *oia să ai#ă gri2ă de mine scria ea despre Mappe. "hiar şic+nd l=a părăsit pentru (ergman, ea spunea G'mi doresc securitatea a#solută, protecţie. O marene*oie de a -i a cui*a. "u (ergman, )i* spera să întemeieze un paradis domestic. 4riditatea insulei

pe care trăia cu (ergman o deran2a, dar acolo putea cu ade*ărat să se cu-unde în comuniunea lor.GNimic nu e3ista în a-ara noastră, scria ea despre acele *remuri. %otuşi, ea se simţea singură, dorindmai multe contacte umane dec+t putea (ergman să=i o-ere. "+nd călătorea, adesea su-erea de dorulcasei. "+nd se întorcea, se cu-unda cu plăcere în *iaţa domestică, dorind linişte şi pace. 4deseasoneria tele-onului îi aducea mai multe responsa#ilităţi şi o#ligaţii, ceea ce o -ăcea să e3clame;GEnde, pe păm+ntul asta să mă duc, pentru a putea -i lăsată în pace 6ragostea pentru -iica eistră#ate întreaga ei auto#iogra-ie, la -el şi sentimentul ei de *ino*ăţie că este o mamă nepotri*ită şinesiguranţa că *a displăcea concetăţenilor ei, care se aşteaptă de la ea să se de*oteze total -amiliei./eacţiile celorlalţi -aţă de ea, c+t şi cele ale primului ei soţ şi ale lui (ergman au in-luenţat=o

pro-und. G$i=am petrecut mult timp încerc+nd să *ăd ce *or ceilalţi de la mine. %eama de a nu răni,teama de autoritate, ne*oia de dragoste m=au pus în situaţiile cele mai disperate. $i=am suprimat

propriile dorinţe şi speranţe şi mereu dornică de a plăcea, am -ăcut ceea ce am crezut că se aşteaptăde la mine. %otuşi, actriţa dez*ăluie -aptul că, cur+nd după despărţirea de (ergman, ea a început săse #izuie mai mult pe ea însăşi, dec+t să caute un protector. Pe deplin conştientă de propriilesentimente şi de propria putere, ea a trăit pacea şi liniştea interioară.S&are 0n *e-ti+ )( !(na. AS 'e tip Ra)?!e(e3tilul dintre oare în ăgetător şi )ună în (alanţă în această hartă este în mod special semni-icati*

deoarece 4 hărţii la limita dintre /ac şi )eu este gu*ernat şi de oare şi de )ună. 4cest se3til aratăcă )i* este în acord cu sentimentele ei şi capa#ilă să le e3prime într=o manieră spontană şi naturală.!nergia emoţională şi marea ei *italitate contri#uie la a#ilitatea de a se implica total în e3perienţe şide a -ace uz producti* de talentele ei creati*e. 6eoarece ea se #ucură să se e3prime pe sine şi să

:B



găsească mereu noi înţelesuri, găseşte că *iaţa ei este împlinită. O relaţie armonioasă între părinţi aa2utat=o să=şi dez*olte o atitudine poziti*ă -aţă de #ăr#aţi şi -aţă de *iaţa de -amilie în general. "aurmare, ea este capa#ilă să se deschidă emoţional -aţă de cei pe care îi iu#eşte răspunz+ndu=le cusensi#ilitate şi permiţ+ndu=şi să se simtă răs-ăţată de dragostea lor pentru ea. )egătura (alanţă=ăgetător dintre oare şi )ună denotă un amestec de onestitate şi diplomaţie în relaţiile ei personale,c+t şi o dorinţă de a se dărui cu generozitate şi de a=şi e3tinde înţelegerea dinamicii umane. 'n modnormal, un se3til oare=)ună indică autoacceptare şi încredere în sine. 4ceste atri#ute sunt cum*a

slă#ite în cazul actriţei de către careul str+ns oare=Neptun care, aşa cum am spus mai înainte,sugerează insecuritate rezultată din hipersensi#ilitate -aţă de sentimentele celorlalţi şi incapacitateaei de a renunţa la idealurile imposi#ile. O altă legătură între 4 în /ac)eu şi se3tilul oare=)unăeste legătura dintre ":,"9 şi ">. 4cestea îi dau posi#ilitatea de a e3trage din pro-undele eisentimente şi din circumstanţele *ieţii ei personale trăiri pe care le trans-eră în rolurile ei şi să=şiîmplinească multe din ne*oile emoţionale prin intermediul acti*ităţii creatoare. )una caregu*ernează 4 contri#uie la moliciunea şi #l+ndeţea apariţiei ei şi la modul sensi#il în care see3primă. oarele încinge timiditatea ei de /ac, -ăc+nd=o să de*ină dinamică şi radiantă înautoe3primare.C&,entari( Interpretarea de mai sus este şi ea *alidată de auto#iogra-ia actriţei. 6eşi tatăl ei amurit c+nd ea a*ea > ani, a putut totuşi să *adă armonia dintre părinţii ei. Propria=i căsnicie, care nu

a durat, a -ost totuşi plăcută şi nici cei cinci ani alături de (ergman nu i=au schim#at atitudinea -aţăde #ăr#aţi. 4mestecul ei de (alanţă=ăgetător este e*ident în re-lecţiile ei oneste cu pri*ire larelaţiile ei. 'n timp ce descrie arti-icialitatea oamenilor de la HollKVood, ea ezită să dez*ăluiesecretele întunecate ale celor pe care i=a cunoscut şi recunoaşte chiar că sunt -oarte multe situaţiic+nd a -i onest este e3act singura greşală ce se poate -ace. 6ar ce este cu -ocul )eului care p+r2oleşte

peste 4 în /ac GNu pot niciodată să ascund complet cine sunt, ce sunt spune ea, re*el+ndu=şi pro-unzimile sentimentelor. 4poi, într=o -rază rezumă )una ei în ": în (alanţă şi oarele înăgetător; G4ş *rea să -iu în #uzunarul cui*a, ca acela să ai#ă gri2ă de mine. 6ar apoi aş *rea şi să-iu li#eră.P+(t& retr&ra' pe AS(ineînţeles, 4 în /ac)eu al actriţei este in-luenţat de Pluto care răsare imediat la 1 grad. Pentru că

este retrograd, actriţa nu trăieşte sau e3primă caracteristicile plutoniene deschis, cum ar -i dorinţaimensă de putere, ci mai mult latura psihologică, su#iecti*ă a lui Pluto. !a doreşte să=şi e3ploreze

propriile pro-unzimi, să răm+nă în contact cu emoţiile ei intense şi primare de acolo şi să continue săse trans-orme -ăc+nd -aţă numeroaselor crize din *iaţa ei, regener+ndu=se prin ele. )i* Ellman este o

persoană intensă şi pasionată, conştientă de puterea ei şi de emoţiile tur#ulente care se z#at îninteriorul ei, cer+nd să -ie eli#erate. <iaţa ei este un proces continuu de morţi şi renaşteri

psihologice. !ste conştientă de duritatea morţii -izice cu care s=a con-runtat în mod traumatizant la o*+rstă -ragedă. 6atorită şocului trăit atunci ea s=a închis în sine, dez*olt+nd o *iaţă emoţională mai

#ogată, dar şi mai dureroasă dec+t a copiilor de *+rsta ei, simţindu=se ast-el izolată de ei, incapa#ilăsă împărtăşească e3perienţele ei sau să se #ucure de simplitatea şi super-icialitatea *remurilor copilăriei. 6eschisă cum este ca adult, )i* poartă în ea o *iaţă pri*ată pe care ezită să o re*eleze înîntreaga ei intensitate. /eţinerea ei, -aptul că str+nge în sine totul contri#uie la sentimentul ei deizolare ca adult, deoarece at+t de puţini sunt cei din 2urul ei, capa#ili să trăiască sau să se raporteze la-orţele demonice, deşi *indecătoare ale su#conştientului. 6in -ericire, Pluto gu*ernează "9, d+ndu=i

posi#ilitatea să=şi canalizeze energiile plutoniene tur#ulente în relaţiile se3ualeromantice şi înrolurile dramantice şi psihologice pe care le 2oacă pe scenă sau în -ilm. Pluto este retrograd, dar chiar şi aşa este -oarte puternic, suger+nd că actriţa îşi dez*oltă *oinţa la cele mai pro-unde ni*elurişi îşi mo#ilizează toate energiile pentru a=şi împlini dorinţele şi a se regenera.C&,entari( %emele autoconştientizării şi autotrans-ormării, singurătăţii şi morţii stră#atauto#iogra-ia actriţei. G%răiesc permanent într=o stare de schim#are, deşi în interiorul meu sunt tot o-etiţă care re-uză să moară, iar mai t+rziu scrie; G%ot timpul încerc să mă schim#...să găsesc pacea

ast-el înc+t să stau să ascult glasul meu interior -ără nici o altă in-luenţă. 6espre în-ăţişarea eisua*ă, ea spune G!ste uimitor cum at+ta m+nie să -ie ascunsă su# o -aţadă at+t de #l+ndă. 'n carteasa, Ellman rele*ă c+t de pro-und au marcat=o e3perienţele copilăriei. GNu *oi uita niciodată spuneea cu durere, Gsingurătatea pe care am cunoscut=o ca şi copil. Pentru mine, sentimentul de izolare a

:1



-ost o e3perienţă traumatizantă. 4m crescut şi încă mă simt uneori marginalizată, crez+nd că oricinealtcine*a este parte dintr=o comunitate. 6espre moartea tatălui ei, care a -ost -oarte cur+nd urmatăde moartea #unicii care a crescut=o, actriţa re-lectaeză ;4ceasta m=a rănit at+t de ad+nc înc+t multedin e3perienţele *ieţii se leagă de asta. <idul lăsat de moartea tatălui a de*enit un -el de ca*itate încare să -ie depuse mai tîrziu e3perienţele. Ellman recunoaşte că se simte limitată de propria=i teamăde moarte şi descrie -elul în care unele din rolurile -oarte intense pe care le=a 2ucat, roluri pe care de-apt (ergman le=a dez*oltat mental cu ea, au -orţat=o să se con-runte cu realitatea propriei morţi.

G"hanging este o carte a autoe3plorării şi o con-esiune în care totuşi ea îşi păstrează demnitatea şiintimitatea dincolo de transparenţă şi deschidere. !a pre-eră să nu dez*ăluie detalii şi aspecte intimeale *ieţii ei se3uale. Pluto retrograd indică o reticenţă naturală şi un autocontrol, dar nu şi amuţireadorinţei ei de a se autoe3prima.Sat(rn *taţi&nar 0n 8ere) 0n CF4ceastă poziţie îi permite lui )i* să Gpună -r+nă e3presiei de sine c+t şi să=şi controleze cu succesenergia emoţională şi -izică, canaliz+nd=o în roluri dramatice care solicită implicare şi concentraretotală din partea ei. 4ceastă poziţie staţionară poate da naştere uneori unei o#sesii în pri*inţa cariereiei c+t şi în tendinţa de a se #loca în mod repetat în acelaşi gen de pro#leme de muncă, roluri saucomportamente. 6eoarece se a-lă în "A, Ellman are un riguros simţ etic, care contri#uie la *ina pecare o simte c+nd nu poate să trăiască con-orm propriilor aşteptări. 6e asemeni, ea îşi ia -oarte în

serios con*ingerile şi încearcă să=şi clari-ice înţelegerea într=un mod sistematic, ast-el înc+t săreuşească să e3tragă cu claritate întreaga semni-icaţie ce stă la #aza e3perienţelor ei. 4ceastă poziţie,accentuată de apropierea -aţă de $" sugerează dorinţa ei de a se apleca spre educaţia şi instruirealegată de scopurile ei pro-esionale şi dorinţa pentru o carieră care să o înalţe şi să=i permită săcălătorească sau să ai#ă contacte la mare distanţă. Oricum, ea nu poate prea uşor să se rela3eze sausă se simtă acasă în medii străine. Pentru că aturn este staţionar, uneori este o#sedată de tatăl ei saude #ăr#aţi care de*in pentru ea -iguri paterne. /elaţia cu tatăl său i=ar -i putut in-luenţa a#ordarea-iloso-ică a *ieţii şi strădania pentru înţelegere.C&,entari( $ultora din percepţiile şi e3perienţele anterior menţionate li se potri*eşte interpretareade mai sus. $oartea tatălui ei a determinat intro*ertirea ei de la o *+rstă -ragedă şi căutarea sensului*ieţii. "ele mai importante relaţii ale ei cu #ăr#aţii au -ost cu Mappe şi cu (ergman, am#ii mult mai

în *+rstă dec+t ea şi care au -ost într=un oarecare grad -iguri paterne. Ellman a încercat îmcă dinşcoală să 2oace pentru a se pregăti pentru carieră, ceea ce a implicat -oarte multe deplasări şicontacte cu oameni noi. 6eşi îi place să călătorească, recunoaşte că este timidă cu străinii, îi este dor de casă şi nu se adaptează prea uşor la medii noi. 6eoarece munca ei este -oarte importantă pentruea, ea alege anga2amente pro-esionale în plus -aţă de #ucuriile şi responsa#ilităţile domestice şispune despre ea însăşi că ceea ce doreşte de la un #ăr#at este ca acela să ştie că ea este o -emeiemuncitoare, -ericită, care *rea să=l -acă şi pe el -ericit. 6eşi )i* a o-ensat morala con*enţionalătrăind timp de 9 ani cu (ergman şi născ+ndu=i copilul, ea are un simţ puternic de morală personală,e*ident în incapacitatea ei de a apărea dez#răcată în -ilme şi în *ina pe care şi=o -ăcea că nu estemama de*otată care ar -i *rut să -ie. G<ina mea este ad+nc înrădăcinată spunea ea. G$ustrările deconştiinţă sunt parte a *ieţii mele de zi cu zi.N&'(+ S(' 0n Ta(r. )&n2(n)t )( Uran(* retr&ra'. +a *6r/it(+ C5Plasamentul Nodurilor însumează multe din caracteristicile importante ale hărţii nati*ei. N în %aur în "1B sugerează atracţia ei către a=şi cîştiga *eniturile şi a=şi menţine #unăstarea prin dez*oltarearesurselor pro-esionale. "on2uncţia la Eranus retrograd sugerează o uşurinţă naturală în a=şi urmaintuiţia, în a răm+ne conştientă şi a se descurca cu schim#area, de a -i independentă, li#eră, propriulcreator al stilului de *iaţă. Poziţia lui Eranus şi -aptul că e retrograd îi ampli-ică înţelegerea

psihologică şi neliniştea interioară . !l nu o -ace să se mani-este în mod necon*enţional sau radical,aşa cum ar -ace dacă ar a*ea mers direct. 6atorită in-luenţei com#inate a N şi a lui Eranus în "1B,ea este capa#ilă să 2oace -ără prea mlte indicaţii, #az+ndu=se pe intuiţie şi pe perspicacitatea

psihologică pentru a crea persona2e pro-und rele*ante. 'n decursul carierei şi=a -ăcut mulţi prieteni.

NN în corpion în ": arată că cea mai pro-undă pro#lemă cu care tre#uie să se con-runte şi loculunde tre#uie să=şi mani-este înţelegerea, alinarea şi capacitatea de trans-ormare este casa ei, căminulei, dec+t să=şi canalizeze energia emoţională înspre actorie. !a are ne*oie să construiască o #ază, osiguranţă la ni*el interior care îi *a permite să se regenereze şi să găsească moduri de mani-estare

:5



adec*ate pentru emoţiile ei. Folosindu=şi N pentru a=şi împlini scopul Nodului Nord, ea poate pro-ita din a=şi -olosi resursele pro-esionale pe care le=a do#+ndit D starea materială, sentimentul desiguranţă, talentul artistic, pătrunderea psihologică pentru a construi legături de casă şi -amilie maidura#ile şi să=şi întărească propriile temelii interioare.C&,entari(: 6in nou )i* îşi rele*ă plasamentul Nodurilor. "on2uncţia cu Eranus este în modspecial e*identă. !a s=a *ăzut pe sine ca din e3terior, trăind după un stil de *iaţă alternati* chiar p+năacolo înc+t să pro*oace scandal datorită relaţiei ei cu (ergman care îi era iu#it, şe- şi prieten. !ra

conştientă că punctul ei -orte în cariera actoricească a -ost intuiţia, ea 2uc+nd mai mult roluri psihologice, care îi permiteau să=şi -olosească perspicacitatea şi e3perienţa. 'n auto#iogra-ia ei pecare pe #ună dreptate a intitulat=o G'n schim#are ea a arătat mereu şi mereu cum impredicti#ilităţile*ieţii au a2utat=o să se dez*olte. GNu în asta stau posi#ilităţile *ieţii Nu neapărat în a a2unge la un-inal, ci în a -i mereu în mişcare.

%otuşi, )i* Ellman îşi e3primă su-icient NN în ": 6a şi nu. 6estul de curios, multe din-ilmele şi spectacolele în care a 2ucat a*eau titluri şi teme legate de ":, concentr+ndu=se pe luptedomestice sau apropierea -aţă de păm+nt D G"asa Păpuşilor, GEn nou tăr+m, G!migranţii, Gcenedintr=o căsnicie, Gonată de toamnă. 'n timp ce a-irmă că G*iaţa personală e mult mai importantă,tre#uie să recunoască puternicul im#old al *ieţii pro-esionale care adesea copleşeşte dorinţa pentru o*iaţă de -amilie pe deplin satis-ăcătoare. 'n acelaşi timp, nu=şi permite să de*ină dependentă de

luminile rampei şi nu=şi pri*eşte succesul drept sursă principală de securitate. 'ncearcă să cadă laîn*oială cu a3a ei nodală, #+2#+ie pentru a răm+ne în contact cu sinele ei pro-und, cu miezul ei intim."onştientă de -elul în care o#işnuieşte să=şi -olosească puterea pro-esională şi personală, ea ecapa#ilă să a-irme cu con*ingere că Gingura siguranţă din lume pe care o pot simţi este siguranţadin mine.

F4 A*tr&+&ia )a in*tr(,ent 'e )&n*i+iere

4 şti să sintetizezi şi să interpretezi o hartă este o cerinţă preala#ilă pentru a de*eni astrolog.%otuşi, doar cunoştinţele nu sunt su-iciente pentru tine să împărtăşeşti cu ade*ărat ceea ce ştii într=unmod care să -ie de -olos celorlalţi şi să răspundă ne*oilor lor. Fie că -aci scurte interpretări pentru

prieteni sau încasezi ta3e de la clienţi pentru consultaţii astrologice, îţi -oloseşti înţelegereaastrologică drept instrument de consiliere pentru a in-luenţa *ieţile celorlalţi oameni şi ai oresponsa#ilitate morală pentru a=ţi dez*olta perspicacitatea, ştiinţa procesului consilierii şi a#ilităţilede consilier.

4ceastă carte nu pretinde că te în*aţă cum să -ii consilier. Orice student în astrologie careintenţionează să -olosească astrologia în mod direct pe clienţi este s-ătuit să se înscrie la unul saumai multe cursuri de consiliere, să citească di-erite cărţi pe această temă şi să do#+ndească a#ilităţi

practice prin acti*itate super*izată. 6oar o mică -aţetă a consilierii implică interpretarea şiîmpărtăşirea in-ormaţiilor, cele două domenii care sunt de o#icei esenţa muncii astrologului. "hiar dacă te de-ineşti pe sine mai mult ca astrolog sau interpret, dec+t ca şi consilier astrolog, eşti totuşie3pus la situaţii în care ceilalţi apelează la tine pentru a2utor în pro#leme spuse şi nespuse. 6atorită

pro#lemelor şi ne*oilor lor, dar şi puternicului impact al sim#olurilor astrologice arhetipale, e posi#ilsă ai o in-luenţă considera#ilă asupra concepţiilor despre ei înşişi şi a atitudinilor -aţă de *iaţa lor.6in acest moti*, ai o o#ligaţie etică de a -i atent la nuanţele interacţiunii tale interpersonale.

'n acest capitol al cărţii ne *om ocupa de unele dintre pro#lemele -undamentale cu care te *eicon-runta în cazul în care *ei dori să utilizezi astrologia în mod interpersonal. "are sunt scopuriletale în des-ăşurarea unei consultaţii "e calităţi tre#uie să mani-eşti, să dez*olţi şi culti*i ca astrologşi consilier Prin ce se aseamănă şi prin ce se deose#eşte un consilier astrolog de un consilier ne=astrolog şi p+nă la ce ni*el poţi merge cu a#ilităţile de consilier, distincte de cele de astrolog "ecaracteristici psihologice şi pro#leme e pro#a#il să inter-ereze cu -uncţionarea ta responsa#ilă înacest rol

6upă ce *om -i discutat aceste pro#leme preliminare, ne *om ocupa de -aţete ale consilieriiastrologice precum începutul relaţiei astrolog=client, -olosirea constructi*ă a interpretării şi a o-eririide s-aturi şi -olosirea inter*enţiei prin consiliere care poate a2uta la apro-undarea şi integrarea

:8



materialului astrologic. "apitolul -inal al cărţii se *a întoarce din nou mai mult asupra conţinutuluidec+t asupra procesului şi *a demonstra aplicarea înţelegerii psihologice la interpretarea semnelor.

SC"PURI!E ASTR"!"%U!UI

$ai înt+i *om lua în discuţie scopurile astrologului. "ei mai mulţi dintre noi, ca astrologi sauîn*ăţăcei în ale astrologiei împărtăşim scopuri precum;

1.Ne dorim să a2utăm clientulprietenul nostru să se clari-ice şi să do#+ndească o imagine desine realistă, care implică o e*aluare atentă a punctelor tari şi a potenţialităţilor, c+t şi a zonelor deslă#iciune şi de con-lict. O ast-el de e*aluare poate implica o rede-inire a sinelui, o renunţare lailuzii, at+t la tendinţele poziti*e, c+t şi la cele negati*e

5.Ne dorim să a2utăm clientulprietenul nostru să=şi sporească acceptarea de sine, să=şi preţuiască unicitatea şi indi*idualitatea şi ast-el să de*ină mai capa#il să=şi stăp+nească pro#lemeleîntr=un mod mai e*ident

8.Ne dorim să con-irmăm şi deci să spri2inim sentimentul de sine şi simţul realităţii alclientului nostru, în special într=at+ta înc+t interpretarea astrologică con-irmă aceste percepţii şitraduce ceea ce era doar o aluzie *agă într=un lim#a2 clar de-init.

:.Ne dorin pentru clientulprietenul nostru să=şi dez*olte o -iloso-ie de *iaţă mai *ia#ilă sau

un sistem de con*ingeri care pentru el să ai#ă sens, să dea un rost su-erinţei, să imprime unsentiment al scopului şi să asigure spri2in pentru o *iaţă mai autentică. 6ez*oltarea unui ast-el desistem de con*ingeri împreună cu perspecti*a superioară pe care astrologia poate să o dea poate săducă la pro*ocarea unor con-licte cu con*ingerile *echi, -alse, demodate sau distructi*e pe care nile=au transmis părinţii şi societatea.

9.Ne dorim să spri2inim clientul în încercarea lui de a do#+ndi înţelegere şi să aleagă căilede acţiune care să=l a2ute să progreseze şi să depăşească marile di-icultăţi ale *ieţii. Pe măsură cedo#+ndeşte mai multă claritate şi o#iecti*itate în pri*inţa con-lictelor sale, el de*ine mai capa#il săle -acă -aţă.

>.Ne dorim să a2utăm clientul să de*ină mai puternic, nu doar să=şi e3tindă conştiinţaopţiunilor şi alternati*elor ci şi să construiască speranţă, încredere, cura2 şi moti*aţia necesară pentru

a acţiona mai mult şi mai responsa#il în *iaţă.?.Ne dorim, mai ales c+nd ne -olosim de tranzite şi progresii, să împărtăşim clientului nostru

o înţelegere a ciclurilor, a perspecti*elor pe termen lung în ce pri*eşte căile, pro*ocările şioportunităţile ast-el înc+t el să de*ină nu doar ră#dător şi ordonat, ci şi cu un simţ ascuţit almomentului oportun, al timpului potri*it pentru acţiune.

"um *om putea să întrunim aceste deziderate sau, cel puţin, să plantăm seminţele prin careaceste scopuri pot începe să prindă rădăcini în cadrul unei consultaţii astrologice 6ez*oltarea uneiast-el de e3perienţe *a -i, desigur, o pro#lemă de înţelegere şi practică, c+t şi o intenţie e3plicită.Păstr+nd în noi aceste scopuri şi reamintindu=ni=le pe toate în permanenţă *om putea -i capa#ili să*or#im şi să acţionăm de o manieră în acord cu acestea. Oricum, *a -i necesar să le traducem întermeni mai concreţi. <a tre#ui să ne între#ăm; ce caracteristici sau calităţi tre#uie să a*em, ce tipuride comportamente ne *or permite cel mai #ine, ca astrologi, să împărtăşim aceste scopuri CA!ITĂI!E UNUI ASTR"!"% ADEGĂRAT

1.En astrolog ade*ărat este capa#il să perceapă şi să răspundă la ne*oile reale şi imediateale clientului, iar nu la propriile pre2udecăţi intelectuale.

5.En astrolog ade*ărat relaţionează mai înt+i cu clientul şi apoi cu harta. Harta este unmi2loc pentru un scop, iar nu scopul în sine.

8.En astrolog ade*ărat transmite acceptare, respect pentru ne*oile clientului şi sensi#ilitate,c+t şi speranţă şi încura2are.

:.En astrolog ade*ărat *or#eşte clar şi concret, într=un lim#a2 pe care clientul îl poateînţelege. !l e capa#il să traducă sim#olurile astrologice în concepte şi e3emple pe care clientul, în

situaţia sa de *iaţă le poate utiliza.9.En astrolog ade*ărat a2ută descoperirea sau crează claritate şi ordine în mi2locul haosului,a2ut+nd clientul să se concentreze asupra pro#lemelor=cheie mai cur+nd, dec+t să se piardă în

::



preocupări mărunte şi prin a=l a2uta să=şi clari-ice pro#lemele şi să înţeleagă care îi sunt alternati*elesau opţiunile.

>.En astrolog ade*ărat împărtăşeşte o -iloso-ie constructi*ă care dă semni-icaţie su-erinţei şiasigură un principiu organizator în -aţa nesiguranţei şi con-uziei. O ast-el de -iloso-ie implică o

perspecti*ă pe termen lung care pro*ine din înţelegerea tiparelor şi ciclurilor. 6e asemeni solicităastrologul să perceapă instantaneu pro#lema prin lentila cadrului general, a conte3tului în ansam#lu.

?.En astrolog ade*ărat acordă prioritate ne*oilor clientului în raport cu ale sale şi deci lasă

ca decizia să aparţină clientului. O ast-el de atitudine necesită respect pentru sentimentele clientuluişi pentru capacitatea lui de a înţelege şi asimilaintegra materialul prezentat, ast-el înc+t el să nu -iecopleşit şi su-ocat cu mai multă in-ormaţie dec+t poate asimila. O ast-el de atitudine încura2ează, deasemeni, clientul să ia propriile decizii şi să acţioneze, în loc de a arăta că astrologul are toaterăspunsurile şi toată puterea. Interesul şi respectul pentru ne*oile şi sentimentele clientului cere deasemeni ca astrologul să pună între#ări, să ceară in-ormaţii, să o-ere -eed#acR şi spri2in, să seanga2eze într=un dialog real, iar nu să -ie doar un comunicator de in-ormaţii.

"um sunt aceste calităţi şi acţiuni asemănătoare sau di-erite la un consilier ne=astrolog 6eoarece în consiliere e3istă mai multe sisteme şi stiluri personale, cu *ariaţii considera#ile, nue3istă un răspuns simplu. Oricum, anumite calităţi sunt esenţiale pentru un consilier ne=astrolog,care pot -i secundare pentru un astrolog. 6e o#icei, un consilier ne=astrolog îşi ma3imizează

a#ilităţile empatice şi este preocupat de a=i -acilita clientului înţelegerea şi e3primarea sentimentelor mai cur+nd, dec+t de a=i împărtăşi propriile lui con*ingeri sau *reun sistem de g+ndire recunoscut.!l încura2ează e3presia emoţională, ascultă cu mare atenţie şi înţelegere şi re-lectă înapoi ceea ce aînţeles din comunicarea clientului. 'n loc să conducă şedinţa con-orm propriei agende, el permiteclientului să determine direcţia, structura şi scopul şedinţei. "ei mai mulţi consilieri *or#esc mai

puţin de 5BT din timpul unei şedinţe. !i ocupă un loc în spatele scenei şi asigură clientului mediul şisiguranţa necesare e3primării de sine şi descoperirii în propriul sine a propriilor sentimente, tipare,ne*oi şi alternati*e.

"ei mai mulţi clienţi care consultă un consilier sau un psihoterapeut &care lucrează maiintensi* şi psihodinamic sta#ilesc o relaţie str+nsă #azată pe şedinţe săptăm+nale timp de luni sauani. "onsilierii nu se aşteaptă la schim#ări sau înţelegeri semni-icati*e care să apară înainte de 1=5

şedinţe. 4strologii începători care speră să ai#ă un impact dramatic asupra situaţiilor de *iaţă aleclienţilor lor, tre#uie să do#+ndească respect pentru procesul lent şi intensi* prin care ade*ărateleschim#ări apar.

Interpretarea astrologică nu este consiliere în ade*ăratul sens al cu*+ntului. P+nă la ce ni*eldoreşti să=ţi dez*olţi şi utilizezi capacităţile speci-ice de consiliere cum ar -i ascultarea, re-lectarea şia#ilităţile de -acilitare este o pro#lemă de alegere personală. Oricum, pentru ca şedinţa ta astrologicăsă -ie mai mult dec+t o solicitare intelectuală pentru client, să ai#ă un impact constructi*, cu -orţa dea mo#iliza noi atitudini şi acţiuni, *a -i ne*oie să ai a#ilităţi de comunicare şi de consiliere cel puţinrudimentare. O e*aluare a propriilor tale capacităţi, #azată pe conştiinţă de sine personală şiînţelegere astrologică te pot a2uta să=ţi determini slă#iciunile şi deci capacităţile pe care tre#uie să ledez*olţi. 6aca eşti o persoană de -oc şi aer, căreia îi lipseşte apa, a*+nd tendinţa să ignori domeniulsentimentelor şi neintenţionat să lezezi sensi#ilitatea unor persoane /ac sau Peşti 'ntr=ade*ăr, aşacum opoziţia ta dintre $ercur şi Neptun con-irmă, ai tendinţa de a comunica *ag, esoteric şi lamodul general şi ai ne*oie să în*eţi să concretizezi şi să=ţi întemeiezi procesul de g+ndire ast-el înc+tsă poţi a2uta o persoană de păm+nt care este preocupată de luarea deciziilor practice. En astrologade*ărat, ca şi un consilier ade*ărat, este -le3i#il, capa#il să=şi modi-ice stilul şi comunicarea înacord cu temperamentul şi ne*oile clientului.

D"MENII!E DE DI3ICU!TATE A!E ASTR"!"%U!UI CA ŞI C"NSI!IER 4 conduce o şedinţă astrologică este o sarcină di-icilă nu doar în termeni de cunoştinţe

necesare pentru a sintetiza şi interpreta o hartă ci şi datorită responsa#ilităţii interpersonale. )ipsaunui antrenament riguros şi susţinut în sisteme psihologice, a#ilităţi de consiliere şi etica consilierii

la mulţi astrologi, le permite acestora să in*adeze clientul cu propriile lor ne*oi şi pro#lemeconştiente şi inconştiente. Niciun consilier pro-esionist, că este psihoterapeut, asistent social sauconsilier de sănătate mintală, nu este complet capa#il să pre*ină ast-el de tendinţe toţi suntemoameni şi in-luenţaţi de punctele noastre oar#e, de comple3e, compulsiuni sau pro#leme nerezol*ate

:9



ale trecutului. 'n orice caz, în scopul de a -i c+t mai responsa#ili şi utili posi#il, a*em ne*oie să neculti*ăm cura2ul de a ne con-runta cu noi înşine, să ne e*aluăm corect limitele şi să ne mo#ilizăm

pentru a pre*eni tot ceea ce poate să inter-ereze cu scopurile şi responsa#ilităţile noastre.Ermătoarele între#ări, prezentate în altă -ormă şi discutate mai în detaliu în $he Astrolog( of

)elf*#iscover( au rolul de a ser*i drept ghid în a te a2uta să identi-ici şi să clari-ici unele dintre pro#lemele care pot inter-era cu competenţa şi constructi*itatea ta ca şi consilier astrolog. "hiar dacă eşti la început şi ai doar tentati*e de a interpreta hărţi într=un cerc de prieteni, *a tre#ui să

răspunzi acestor între#ări şi să clari-ici atitudinile şi comportamentele care te in-luenţează în modo#işnuit. "ei mai mulţi astrologi, după primul lor an de acti*itate de consultanţă îşi dez*oltăo#iceiuri şi metode de a interpreta şi consilia, care apoi sunt greu de schim#at. "u c+t eşti maiconştient de stilul tău şi, de la început, de procesul de consiliere şi cu c+t intenţionezi mai mult să tedez*olţi con-orm anumitor ţeluri, cu at+t e mai pro#a#il să do#+ndeşti un stil de consiliere şiinterpretare care să=ţi -ie util toată *iaţa.

1 4i senzaţia că eşti superior clienţilor tăi, prin cunoştinţe, înţelegere sau stil de *iaţă %emani-eşti ca şi cum ai -i a tot=ştiutor, un guru care are toate răspunsurile, -olosind harta astrologică

pe post de autoritate pentru a=ţi masca propria ne*oie de putere şi autoritate şi lipsa de respect saudesconsiderarea pentru ne*oile, sentimentele, înţelegerea şi e3perienţa de *iaţă a clienţilor

5 "a urmare a ne*oii tale de a te simţi *aloros ca terapeut, încura2ezi dependenţa clienţilor

tăi de tine Pre-eri ca ei să se #azeze pe s-aturile tale, în loc de a se #aza pe ei înşişi şi a în*ăţa săai#ă încredere în propriul discernăm+nt 6in cauza dorinţei tale de a plăcea celorlalţi, dai acestoraceea ce pare că *or, iar nu ceea ce le este, de -apt, necesar

86orinţa ta pentru atenţie te -ace să *or#eşti numai tu în cadrul şedinţei 4i tendinţa de a=ţietala priceperea în loc de a da atenţie ne*oilor celeilalte persoane şi de a *eri-ica permenent dacărăspunzi acestora !şti în stare să menţii iluzia considera#ilei tale capacităţi de a a2uta prin a=ţi auzidoar propria *oce, întărită de autoritatea arhetipurilor astrologice, în loc de a căuta -eed#acR=uri şi dea dori să intri în lumea clientului tău

:4i o#iceiul să împărtăşeşti ade*ărul aşa cum îl concepi tu şi deci să=ţi impui propria-iloso-ie asupra clienţilor 'ţi promo*ezi propriile idei şi *alori su# scutul autorităţii astrologice

9e poate ca neputinţa, dependenţa de ghidare planetară şi propria lipsă de încredere în

propriile resurese, altele dec+t cunoştinţele astrologice, să te conducă la a=ţi descura2a clienţii,împărtăşind atitudini deterministe în loc de a le mo#iliza propria *oinţă şi încredere în ei înşişi

Negati*ismul şi teama ta în pri*inţa anumitor planete şi semne îţi in-luenţează interpretarea, d+ndnaştere la 2udecăţi premonitorii care pot de*eni pro-eţii distructi*e care se autoîmplinesc &6acă eaşa, *ezi -işa de lucru în paginile următoare.

>e poate ca lipsa conştientizării propriilor emoţii, distinctă de înţelegerea intelectuală, să teconducă la a proiecta con-lictele personale în clienţii tăi, ast-el înc+t în timpul şedinţei să teînt+lneşti cu propriile um#re, în loc de pro#lemele persoanei din -aţa ta &6acă e aşa, *ezi -işa delucru în paginile următoare.

?!şti deconectat emoţional, în a-ara legăturii cu sentimentele proprii şi ale celorlalţi şi deaceea înclinat să supra*alorizezi g+ndirea şi să intelectualizezi !şti incapa#il să împărtăşeştiînţelegere într=un mod emoţional sau care să -aciliteze acea înţelegere aptă de a -i trans-ormată înacţiune

@<or#eşti în 2argon astrologic, pe care clientul tău nu=l înţelege, -olosind un lim#a2 cutermeni mistici, pentru a crea iluzia că deţii ade*ăruri superioare, c+nd, de -apt, spui lucrurineimportante 4i o#iceiul să *or#eşti în termeni *agi, în generalităţi, e*it+nd contactul cu realitateade aici şi acum şi pro#lemele concrete cu care clientul tău se luptă

A!şti o *ictimă a setei nestăp+nite de in-ormaţie, m+nat să=ţi hrăneşti mintea ta şi acelorlalţi, -ără a ţine cont de capacitatea de asimilare, integrare şi aplicare în *iaţa de -iecare zi !ştimai preocupat să arăţi c+t de multe ştii şi să acoperi toate -aţetele hărţii, dec+t să -oloseşti cuade*ărat astrologia pentru a=ţi a2uta clientul

"ei mai mulţi astrologi pro-esionişti, ocazional se -ac *ino*aţi de cel puţin c+te*a dintreerorile de mai sus datorită dinamicii personalităţii lor şi con-lictelor lor personale nerezol*ate. "uc+t *ei -i mai cura2os şi atent să te con-runţi şi să=ţi mo#ilizezi resursele pentru a te per-ecţiona în

:>



acele domenii în care ai de-icienţe, cu at+t e mai pro#a#il să=ţi crească respectul de sine, încredereaşi e-icienţa ca şi consilier astrolog.

ASTR"!"%IA ŞI DE3ICIENE!E TA!E : PREGENIREA 3RICII ŞI ANE%ATIGISMU!UI

1."e poziţii planetare, aspecte etc. *ezi ca negati*e în propria hartă &sau în raport cu

tranzitele "are dintre ele sunt di-icile pentru tine să le e*aluezi "um şi de ce 5.Numeşte cel puţin trei atitudini constructi*e pe care le poţi dez*olta în pri*inţa -iecăruiadintre aceste planete sau aspecte. <a tre#ui să re-lectezi asupra a ceea ce ai în*ăţat de la ele, cum te=ai dez*oltat ca rezultat al lor şi ce puteri ascunse zac îngropate în cadrul con-lictelor pe care le=aitrăit.

8. "e poziţii planetare, semne etc. în hărţile celorlalţi st+rnesc în tine reacţii negati*e "e teirită imediat "um şi de ce "um răspunzi de o#icei

:.'n ce -el această planetă semnaspect este parte din tine "um şi de ce îţi renegi această parte din tine "are este rezultatul &%re#uie să conştientizezi -elul în care această calitate este parte din tine, prin ce trăsături, atitudini şi comportamente se mani-estă şi ce sentimente aprinde întine.

9."e anume te poate a2uta să accepţi pe deplin această parte a ta "um poţi să=i creezicondiţii să se dez*olte, ast-el înc+t caracteristicile ei cele mai poziti*e să crească şi să le depăşească pe cele negati*e

>."are sunt calităţile poziti*e ascunse în această parte a ta Numeşte c+te*a din a*anta2ele eişi atitudinile pe care tre#uie să le iei pentru a -ace pace cu această calitate în cadrul -iinţei tale.

?."e atitudine tre#uie să adopţi şi ce acţiuni tre#uie să întreprinzi în scopul de a o accepta pedeplin la ceilalţi "um poţi să -ii conştient de negati*ismulcon-lictele pri*itoare la această calitateşi să=ţi denaturezi răspunsurile la ea ast-el înc+t aceasta să nu=ţi a-ecteze consilierea

54Pr&)e*(+ 'e )&n*i+iere a*tr&+&i)ă

Fiecare astrolog are o metodă di-erită de a conduce o şedinţă. Fiecare din noi are o dinamicăa personalităţii unică, stil de comunicare, a#ilităţi şi talente pe care alege să le ma3imizeze. 6inacest moti* nu pot -i -ormulate îndrumări clare şi a#solute în ce pri*eşte dimensiunea interpersonalăa consilierii astrologice. 'n timp, stilul tău *a e*olua con-orm naturii tale. ugestiile prezentate înacest capitol tre#uie, deci, adaptate propriei tale situaţii X%re#uie să reţineţi că eu sunt o (alanţă,&conştientă de e3istenţa mai multor *ariante, căut+nd sinteza şi -iind preocupată de răspunsurile celorlalţi, cu4 în ăgetător şi cu un stelium în "A în Fecioară &am#ele -oarte analitice şi -iloso-ice, dorind să dez*olte oghidare practică şi constructi*ă, c+t şi cu o )ună în (er#ec &a*+nd tendinţa de a răspunde spontan şi adesea

personal, pe loc, indi-erent de ce teorii şi planuri mi=am -ăcut. Harta mea astrologică în mod clar îmiin-luenţează comportamentul şi pre-erinţele în ce pri*eşte conducerea unei şedinţe, la -el cum in-luenţele tale

planetare e pro#a#il să te conducă şi in-luenţezeY.

ŞEDINA DE ASTR"!"%IE

Procedura pe care o urmez atunci c+nd oamenii mă caută şi îşi e3primă interesul pentru oconsultaţie este de a începe prin a=i între#a despre e3perienţa lor cu astrologia şi care sunt scopurilelor speci-ice pentru şedinţă. 6e ce doresc o programare şi de ce acum "are sunt pro#lemele şidi-icultăţile cu care se con-runtă în mod curent "e cred ei că poate -ace astrologia pentru ei 6easemeni, pun c+te*a între#ări pri*ind conte3tul *ieţii lor ; *+rstă, ocupaţie, statut socio=pro-esional şicare sunt gri2ile şi preocupările imediate şi pentru *iitorul apropiat.

)a acest moment, eu descriu propria mea -iloso-ie şi mod de a -olosi astrologia şi dacă e potri*it, pregătirea şi e3perienţa mea. 4poi e3plic în detaliu politica mea de consiliere D -aptul că

conduc trei tipuri de şedinţe de astrologie &în plus -aţă de practica pri*ată ca şi consilier=terapeut;1astrologie natală 5tranzite şi progresii şi 8 pro#leme particulare &concentrare intensi*ă pe

poziţiile natale şi cele în tranzit dintr=o temă de e3emplu în pri*inţa relaţiilor de dragoste şi că deo#icei e necesară la început o şedinţă pri*ind poziţiile natale. "omunic clar care sunt tari-ele mele

:?



arăt+nd că doresc să se depună în contul meu un a*ans de 9BT cu o săptăm+nă înainte şi care suntcondiţiile mele de reziliere. 6iscutăm pro#lemele de programare a şedinţei care durează AB deminute şi este înregistrată pe casetă audio. Odată ce am con*enit asupra datei şi orei şedinţei, înscriuîn registrul clienţilor, unde de2a am înscris celelalte in-ormaţii ce mi=au -ost transmise, numele,adresa, tele-onul, data şi ora naşterii. 'n scopul de a mă asigura de corectitudinea datelor, totdeaunale repet data şi ora naşterii pe care mi=au comunicat=o, între#+ndu=i de unde ştiu şi dacă sunt sigurică au in-ormaţii corecte şi precise. 6e o#icei con*ersaţia se termină cu o con-irmare a datei

programării şi a tari-ului, cu indicaţii pentru a şti cum să a2ungă la #iroul meu şi cu atenţionarea de aaduce cu ei o casetă audio de AB de minute. 4desea le sugerez ca dacă au mai multe in-ormaţii sauîntre#ări pe care doresc să mi le împărtăşească înainte de a începe lucrul pe harta lor, să conceapă onotă pe care să o ane3eze atunci c+nd îmi trimit a*ansul din tari-. 4ceastă con*ersaţie iniţială poatesă *arieze şi uneori să nu -ie necesară dacă clientul este un cunoscut sau un prieten, iar nu un străin.6upă această con*or#ire preliminară, îi trimit prin poştă #roşura mea de prezentare în care suntdescrise detaliat ser*iciile şi tari-ele mele şi îi con-irm data programată a înt+lnirii.

C"NTACTU! INIIA! ŞI INDICAII PENTRU C"NDUCEREA ŞEDINEI

Ermătoarea etapă a contactului este începerea şedinţei propriu=zise, după ce am calculat şi

completat sinteza preliminară a hărţii şi mi=am pregătit notiţe care să=mi permită să -iu mai e-icientăîn utilizarea materialului. Personal, consider esenţială această luare a notiţelor în scopul de a e3trage pro#lemele de #ază dintr=o hartă şi de a e*ita să mă lupt să -ac primele etape ale interpretării în timpce sunt anga2ată în dialog cu clientul.

"+nd clientul soseşte, de o#icei e necesară o con*ersaţie socială în scopul de a sta#ili unraport şi de a=l -ace să se simtă la largul său. 6iscuţiile despre *reme, tra-ic sau o-erirea unei ca-elesau a unui ceai pot -i urmate de între#ări mai personale. "um se simte aici $ulţi clienţi suntan3ioşi, temători -aţă de ce li se *a spune. 6acă are anumite temeri sau an3ietăţi, ar -i #ine să leînlăturăm. 4 mai primit şi alte s-aturi în pri*inţa pro#lemei pe care doreşte să o discute în aceastăşedinţă 6acă clientului nu i s=a mai interpretat niciodată harta, îi o-er o copie, de o#icei cu odescriere în cu*inte=cheie pentru -actorii primari, cu e3plicaţii în termeni rudimentari ai naturii şi

interacţiunii planetelor, semnelor, caselor şi aspectelor. 4poi rezum din nou, pe scurt, a#ordarea mea-aţă de astrologie şi prezint procesul de conducere a unei şedinţe D un proces care, de o#icei implicăscurte monologuri din partea mea şi pauze pentru între#ări şi răspunsuri, o altă etapă de descriere,iarăşi între#ări şi răspunsuri etc. 4cest proces *ariază deoarece eu încura2ez clienţii să mă întrerupăc+nd nu înţeleg ce spun sau au între#ări. Eneori, ast-el de întreruperi conduc la concentrarea

pro-undă pe o anumită pro#lemă sau pe momente c+nd clientul îşi e3primă pe larg preocupările sauîşi mani-estă sentimentele. 4ceste momente de e3presie emoţională sunt esenţiale, mai ales dacăclientul este în criză şi incapa#il de a e*alua raţional situaţia sau de a -i recepti* la noi puncte de*edere p+nă c+nd nu şi=a descărcat toată tensiunea şi sentimentele -erecate în el.

Natura -iecărei şedinţe *ariază în -uncţie de temperamentul şi ne*oile clientului şi adeseadupă propria mea dispoziţie din ziua aceea. Enii clienţi *or#esc continuu şi ca atare eu pot e3primamult mai puţin dec+t mi=am plănuit. Eneori pre-er să=i între# cu c+t de mult tact pot, cum pre-eră să-olosească timpul. 4lţii sunt inhi#aţi şi rezer*aţi şi ezită să dea in-ormaţii sau să între#e. 4ceştia aune*oie să -ie scoşi din carapacea lor dar şi să li se permită să=şi păstreze intimitatea. "+te*a indicaţiicare îmi in-luenţează mie procesul de conducere a şedinţei de consiliere astrologică sunt;

1Păstrează în minte tot timpul scopurile iniţiale ale şedinţei5Fii pregătit să=ţi a#andonezi sau modi-ici aceste scopuri dacă inter*ine o presiune mai

mare8Fii atent la e3presia -izică şi emoţională a clientului, în spcial la orice semn de discon-ort şi

să răspunzi acestora:'ncearcă să menţii un echili#ru între discuţiile pro-unde pri*itoare la c+te*a chestiuni

ma2ore şi la împărtăşirea unor in-ormaţii care pot -i procesate mai deplin mai t+rziu, c+nd clientulascultă din nou caseta.9/espectă sistemul de con*ingeri al clientului. Nu presupune, de e3emplu, că, deoarece are

planete în "15 iar tu eşti interesat de *ieţile anterioare, concentrarea pe *ieţile anterioare este cea

:@



mai #ună a#ordare în interpretarea planetelor lui din "15. ! posi#il ca el nici să nu creadă înreîncarnare.

>Fii atent că atunci c+nd pro#lemele şi sentimentele imediate ale clientului sunt presante,tre#uie să te concentrezi asupra lor şi să=ţi modi-ici planurile de a interpreta toţi -actorii=cheie pecare ţi i=ai notat dinainte. O ocheadă rapidă la tranzitele actuale poate -i de -olos în timpul pregătirii

preliminare a şedinţei, chiar dacă nu ai intenţia să menţionezi tranzitele în acea şedinţă.?Pune între#ări pentru a a-la -elul în care clientul e3primă anumite -aţete ale sale şi cum se

aplică la el in-ormaţia generală pe care o deţii. 4cest lucru te *a a2uta nu doar să integrezi materialul pe care îl deţii ci şi să în*eţi.@6upă prezentarea unei interpretări, o-eră clientului ocazia -eed#acR=ului şi a între#ărilor.

In-ormarea -ără un timp necesar asimilării este ne-olositoare şi lipsită de impact emoţional.A"+nd eşti în du#iu dacă să continui să apro-undezi un su#iect propus de tine sau de client,

în loc de a schim#a atenţia pe un alt su#iect pentru a acoperi mai mult material, întrea#ă clientul ce pre-eră. )asă=l pe el să hotărască cum să -olosească timpul.

1B)a s-+rşitul şedinţei, rezumă punctele=cheie şi rezer*ă=ţi 9=1B minute pentru o ultimăîntre#are şi un răspuns. 4r -i #ine să ceri clientului să rezume rezultatul şedinţei şi ce a găsit în modspecial util din munca *oastră împreună. 'n acest moment poţi să=ţi e3primi disponi#ilitatea pentrualte şedinţe sau recomandarea pentru a consulta şi alţi terapeuţi, dacă consideri că *a a*ea de

c+ştigat dintr=o ast-el de recomandare. %re#uie să ai pregătită o listă de resurse *eri-icate, în carecrezi.

INTERPRETARE ŞI S3AT

Interpretarea este acti*itatea cea mai importantă în care cei mai mulţi astrologi se anga2eazăşi pe care o consideră sinonimă cu consilierea astrologică. %otuşi, consilierii şi psihoterapeuţii

pri*esc interpretarea doar ca pe o pricepere pe care o -olosesc cu clienţii şi ca pe o a#ilitate caretre#uie să -ie -olosită corect pentru a -i e-icientă. ingură interpretarea nu conduce la iluminare sauschim#are. Pentru ca o interpretare să ai#ă un impact semni-icati*, clientul tre#uie să -ie recepti*emoţional şi pregătit psihologic pentru a aplica acea iluminare, să dez*olte asociaţii personale -aţă

de ea şi să=i permită ulterior să in-luenţeze atitudinile şi comportamentele.te*en )e*K în cartea sa !rinciples of +nterpretation şi Fred Pine în #evelopmental $heor(

and 'linical !rocess, discută am#ele -olosirea interpretării în consiliere, c+t şi importanţa e*aluăriiimpactului ei asupra clientului. 4şa cum )e*K şi Pine demonstrează, oricare ne=ar -i intenţia, e

pro#a#il ca un indi*id să -iltreze interpretarea noastră prin intermediul propriilor sale procese psihologice şi adesea să distorsioneze înţelesul ei şi să adauge la ea propriile=i e*aluări. !l poateconsidera interpretarea ca pe o 2udecată sau o condamnare care îi ameninţă stima de sine, îlde*alorizează sau îl umileşte. Poate trăi interpretarea ca pe o -rustrare sau o dezamăgire deoarece elcaută mai mult suport emoţional, iar nu înţelegere raţională. !l o poate -olosi ca pe o raţionalizarecare să îi permită să continue cu *echile o#iceiuri şi să e*ite noi atitudini şi acţiuni, în special de aconser*a un tipar al intelectualizării în loc de a trăi şi a=şi asuma responsa#ilitatea pentrusentimentele sale.

Pe de altă parte, un client poate primi interpretarea ta în mod poziti*, deoarece i=ai acordatatenţie şi ast-el el îţi mulţumeşte. 6acă e o persoană orală, interpretarea ta poate -i un dar care să -ieînghiţit şi încorporat D uneori -ără a -i digerat şi asimilat. Interpretarea poate -i o con-irmaresatis-ăcătoare a simţului realităţii al clientului, poate -i trăită ca acceptare şi deci să i se dea

permisiunea de a -i cine este sau poate să trezească în el un nou sentiment al realităţii şi o conştiinţăe3tinsă a posi#ilităţilor.

6acă te preocupă să=ţi a2uţi cu ade*ărat clienţii în loc de a=i hrăni cu in-ormaţii indi-erent decapacitatea lor de a le aplica, atunci *ei dori să te antrenezi pe tine însuţi pentru a da atenţie la ceeace -ac clienţii tăi cu interpretarea ta şi să=i a2uţi să o asimileze în mod constructi*. O trans-ormă ei în

2udecăţi O -olosesc ei pentru a=şi păstra raţionalizările şi a e*ita să acţioneze au îi permit sădeschidă noi perspecti*e de înţelegere mai pro-undă, de iluminare care să=i a2ute să acţioneze maie-icient

:A



3"!"SIREA C"NSTRUCTIGĂ ŞI INC"NGENIENTE!E INTERPRETĂRII

'nainte de a discuta -olosirea constructi*ă a interpretării, *ă in*it să ne aplecăm mai cuatenţie asupra incon*enientelor de a ne #aza prea mult pe interpretare în consilierea astrologică şi pe-olosirea inadec*ată a interpretării. $ai înt+i, noi, ca astrologi, ne raportăm mai puţin la client şi maimult la hartă, -ără a a*ea în *edere capacitatea clientului de a -olosi interpretarea. 'n al doilea r+nd,interpretarea poate -i -olosită pentru a ne demonstra superioritatea sau puterea, pentru a ne ampli-ica

ego=ul de asemeni, poate masca ostilitatea noastră şi tendinţa de a 2udeca. 'n al treilea r+nd,interpretarea poate crea distanţă, pre*enind anga2amentul emoţional şi contactul prin care are locade*ăratul impact. 'n al patrulea r+nd, interpretarea poate -i -olosită la nes-+rşit pentru aintelectualiza în loc de a se con-runta acti* şi emoţional cu pro#lemele realităţii de aici şi acum.Interpretarea poate -i un mi2loc de a a2uta clientul să e*ite asumarea responsa#ilităţii şi anga2area

personală în modele comportamentale constructi*e.$ai e3istă şi alte nea2unsuri. Noi, ca astrologi, susţinuţi de presupusa autoritate a hărţii

naşterii, putem în mare gra#ă să tragem concluzii, prezent+nd o interpretare după alta ca peade*ăruri din e*anghelie, copleşind clientul şi minimaliz+ndu=l prin aceea că nu i se permite să

participe sau să con-irme aceste autode-iniţii. "+nd ne #azăm prea mult pe interpretare, putem săoperăm în #aza iluziei că; 1 singură înţelegerea intelectuală produce creşterea şi schim#area şi că 5

comunicarea in-ormaţiilor de către noi dă naştere la creştere şi schim#are. 4ceste a-irmaţii tre#uieanalizate în lumina teoriilor psihologice care se concentrează pe legătura necesară între înţelegere,recepti*itate emoţională şi promptitudinea psihologică de a utiliza în mod acti* intuiţia. 6e asemenie important de a lua în considerare pro-undul impact al iluminării, intuiţiei pe care o do#+ndim dininteriorul sinelui nostru prin comparaţie cu o interpretare intelectuală prezentată de altă persoană.Interpretarea altcui*a poate declanşa în noi o e3perienţă de intuiţie, înţelegere #ruscă, dar interpretarea singură este ine-icientă dacă nu e dată la momentul potri*it. "lienţii pot -i rezistenţi lao interpretare sau la prea multe interpretări c+nd ni*elul an3ietăţii lor este ridicat, c+nd importantene*oi emoţionale ale lor nu sunt satis-ăcute şi c+nd sunt pro-und implicaţi într=o criză emoţională

personală sau o pro#lemă care ocupă primul plan din *iaţa lor. 'n ast-el de cazuri tre#uie să limitămnumărul de interpretări pe care îl prezentăm, să ne alegem cu*intele cu atenţie şi să dăm atenţie

capacităţii clientului de asimilare şi de utilizare a interpretărilor care să=i o-ere o înţelegere utilă pentru el.

Interpretarea este într=ade*ăr *aloroasă c+nd este împărtăşită cu #ună*oinţă şi sensi#ilitate-aţă de starea psihologică a clientului. Poate să=l a2ute să conceptualizeze şi clari-ice sentimente *agişi tipare de comportament, iar ast-el, în timp, să do#+ndească stăp+nire asupra acestora. Prine3tinderea domeniului ego=ului asupra id=ului sau inconştientului, o persoană de*ine mai conştientăde ea însăşi şi deci mai capa#ilă pentru ca, atunci c+nd doreşte, să=şi conducă acţiunile. Interpretarea

poate a2uta clienţii să îşi dea seama c+nd acţionează pe #aza unor presupuneri sau tiparecomportamentale care nu mai sunt *ala#ile sau nu sunt adec*ate, care atunci c+nd sunt înţelese pot-i mult mai uşor de a#andonat. 6e asemeni, interpretarea poate a2uta clientul să=şi de-inească şireorganizeze sentimentul de sine şi realitatea lui în scopul de a se simţi mai puternic şi mai capa#il,Enele interpretări a2ută clientul să de*ină conştient de alte perspecti*e, atitudini, alegeri şi acţiuni,ast-el înc+t gama de comportamente este mărită iar posi#ilităţile deschise lor sunt e3tinse. Foartemult depinde dacă o interpretare este alcătuită negati* sau poziti*, menită să sta#ilească Gceea ceeşti, ca şi cum noi am -i entităţi -i3e, complet determinate de condiţionări trecute şi -actoriastrologici sau e o interpretare menită să spună că Gasta e cum ai -ost... şi asta e ceea ce poţi -i.

INTERPRETAREA : CE. CJND. CUM L

"! ar tre#ui, noi, ca astrologi, să interpretăm 'n primul r+nd, -actorii cei mai semni-icati*i şi pro#lemele aşa cum sunt ele re-lectate de hartă D cele mai de #ază ne*oi, moti*aţii, slă#iciuni,

con-licte, puncte tari şi posi#ilităţi. 'n al doilea r+nd, ceea ce este în mod o#işnuit cel mai rele*antdin punct de *edere emoţional şi util pentru client. %re#uie acordată atenţie deopotri*ă la "% 6!$E)% să interpretăm &ast-el înc+t să nu copleşim clientul, c+t şi la sentimentul *alidităţii sau

9B



siguranţei pe care îl trăim în pri*inţa unei interpretări. Prezent+nd multe interpretări nesigure sauîndoielnice, slă#im impactul celor care rezonează pro-und cu e3perienţa clientului nostru.

"N6 ar tre#ui să interpretăm 6eoarece în munca astrologică -olosim at+t de multinterpretarea, nu putem -i la -el de sensi#ili ca şi consilierii de sănătate mintală sau terapeuţii la

pregătirea emoţională a clientului. Enele din interpretările noastre care par să nu -i -ost recepţionateîn acel moment pot -i reauzite mai t+rziu, c+nd caseta este din nou ascultată, chiar după luni sau ani,c+nd săm+nţa micuţă pe care am plantat=o este udată de *iitoarele e3perienţe şi germinează. Fără

îndoială, indicaţiile pentru timpul propice interpretării includ; a c+nd clientul este rela3at şi deschis,iar încrederea a -ost sta#ilită #c+nd clientul şi=a e3primat sentimentele, pro#lemele şi gri2ile şi numai este preocupat de emoţiile reprimate, căut+nd înţelegerea mai pro-undă a pro#lemelor.

"E$ *a tre#ui să ne -ormulăm interpretările 'n primul r+nd tre#uie să comunicămemoţional, prin postură, gesturi, mimică şi *oce, o atitudine de acceptare. 'n al doilea r+nd, e mai util

pentru client ca mai mult să=i sugerăm, dec+t să=i spunem, prezent+nd interpretarea ca pe o ipoteză,ast-el înc+t clientul e li#er să o accepte sau s=o respingă şi pe *iitor să se aplece mai mult asupra ei,dacă doreşte. 4ceasta, desigur, cere ca noi să renunţăm la acea aură de autoritate care ne poate danouă şi clientului nostru un con-orta#il, dar, -als sentiment de securitate. Pe termen lung, maiimportantă este *oinţa şi dorinţa noastră de a=l anga2a pe client în e3plorare, pe măsură ce îi

prezentăm între#ări şi a-irmaţii care sunt interpreta#ile. &6e e3emplu între#ări ca; GEneori te trezeşti

-ăc+nd lucrul 3 6e ce "e înseamănă asta şi a-irmaţii cum ar -i G4cest tipar planetar sugereazăcă ai tendinţa să -aci lucrul 3 în acest domeniu al *ieţii tale. $ă între# cum mani-eşti aceastătendinţă cum te descurci cu ea.Eneori prezent+nd o interpretare generală şi cer+nd să te *eri-ici,îţi poate permite ţie şi clientului să descoperiţi tiparul speci-ic care poate conduce la o înţelegereutilă şi la acţiune.

6atorită marelui număr de înţelesuri pentru -iecare poziţie astrologică şi a di-eritelor ni*elurila care clientul poate să trăiască şi să e3prime anumite in-luenţe, nu putem dec+t să ne dorim să

prezentăm o gamă c+t mai largă de posi#ilităţi atunci c+nd descriem o anumită poziţie planetară, unaspect sau o con-iguraţie. 6e e3emplu, un careu în % pe Neptun în (alanţă în "A poate sugera oatracţie şi o dorinţă pentru Gînălţare, dar oare această persoană *a încerca să se autodepăşească prinintermediul drogurilor, al meditaţiei, al călătoriei sau e3perienţei spirituale Putem să=i spunem

acestui client; G! posi#il să simţi o pro-undă dorinţă şi ne*oie de a te autodepăşi, o ne*oie de a teGînălţa într=un mod oarecare. 4ceasta poate să te conducă către consumul de droguri sau la a te

pierde în propriile -antezii sau poate să te încline spre meditaţie, să te implici în căutări spirituale, săstudiezi muzica sau să predai muzica şi literatura sau chiar să călătoreşti în locuri e3otice, mistice.Poţi -i atras în mod special de locuri idilice, spirituale, care sunt pe apă sau posedă o -rumuseţenaturală. <reuna din aceste *ariante îţi spune ce*a $ai t+rziu, după ce clientul ne=a con-irmatde2a c+te*a impresii, putem să=l între#ăm dacă mai ia în considerare *reuna din opţiunile prezentate.

"um ştim c+nd o interpretare rezonează cu e3perienţa clientului nostru şi este pe deplinrecepţionată de el $ai înt+i, el poate indica prin gesturi sau mimică -aptul că a -ost atins, a-ectat.4poi, poate să răspundă *er#al cu asocieri şi alte ela#orări. 6acă nu reacţionează deloc, înseamnă căinterpretarea noastră e incorectă sau -ormularea este ine-icientă, incapa#ilă să traducă poziţiile

planetare. Pe de altă parte, interpretarea poate -i corectă, dar să nu ai#ă în acel moment impactemoţional pentru client deoarece el este prea super-icial, sau îi spunem lucruri pe care de2a le ştiesau lucruri pe care încă nu e capa#il să le audă. 6acă un client neagă sau mani-estă rezistenţă -aţă deinterpretări, sunt posi#ile mai multe e3plicaţii. ! posi#il să -i atins un punct sensi#il cu care el nu e

pregătit să se con-runte, caz în care ar tre#ui să trecem peste acea pro#lemă întruc+t nu suntemterapeuţi şi nu *om c+ştiga mare lucru din apro-undarea discuţiei. unt şanse mai mari ca el săde*ină mai recepti* c+nd e singur şi acultă din nou caseta şedinţei. Pe de altă parte, putem să greşimîn interpretarea sim#olurilor astrologice sau să presupunem în mod greşit că clientul operează la unni*el de conştiinţă şi acţiune prea scăzut sau prea înalt. Negarea acti*ă nu indică neapărat că ceea cenoi împărtăşim este ade*ărat. Eneori oamenii rezistă cu în*erşunare unei interpretări nu pentru că e

prea ade*ărată ci pentru că e un loc sensi#il, e un aspect al personalităţii lor în legătură cu care sesimt -urioşi sau răniţi deoarece poate -i greşit înţeles sau interpretat.

91



"3ERIREA DE S3ATURI $N C"NSI!IEREA ASTR"!"%ICĂ

Pro#lema de a o-eri s-aturi este una importantă pentru noi, astrologii, mai ales pentru că nedorim să ne a2utăm clienţii, iar o-erirea de s-aturi este modul principal de a a2uta. "a şi interpretarea,o-erirea de s-aturi are şi e-ecte poziti*e, dar şi negati*e.

-atul poate -i dat de pe o poziţie de a*anta2, suger+nd că noi ştim e3act cum ar tre#ui săacţioneze o persoană oricum, ea se cunoaşte pe sine şi ce anume este potri*it pentru ea, mult mai

#ine dec+t am putea noi *reodată. -atul nostru poate -i prea simplist sau asemănător cu sugestiile pecare le=a tot auzit şi pe care le resimte ca pe o ener*are sau o intruziune. Enii oameni, mai ales ceicare au a*ut părinţi s-ătuitori compulsi*i &sau care au un Eranus proeminent şi a-ectat pot să seîmpotri*ească imediat ce s-atul este prezentat, -ie că acesta e util sau nu, doar pentru că ei resimtacest lucru ca pe o imi3tiune nedorită. Eneori, s-atul produce o interacţiune de genul Gda, dar... cuun client care nu e pregătit sau dornic de acţiune. -atul poate da naştere unei relaţii de dependenţăcu un client care este dornic de a acţiona şi a pasa răspunderea asupra ta pentru rezol*area

pro#lemelor lui. -atul poate împiedica clientul să de*ină moti*at să=şi dez*olte propriile idei şi îi poate o-eri o scuză pentru a da *ina pe tine dacă cum*a îţi aplică s-atul iar rezultatul nu e cel dorit deel. 'n s-+rşit, în o-erirea de s-aturi, poţi presupune că clientul are timpul, energia, #anii şisau

propriile resurse pentru a le pune în practică. 6acă nu e aşa, s-atul tău îi poate declanşa sentimente

de inadec*are, incapacitate, demoralizare. 4desea, c+nd un client caută s-at, el mai mult are ne*oiesă descopere "E$ să rezol*e o anumită pro#lemă, dec+t să determine "! 4NE$! tre#uie, într=ade*ăr să -acă. ă=l de-ineşti pe "! 4NE$! e cu siguranţă mult mai uşor dec+t să=l determini pe"E$.

"+nd este s-atul util $ai înt+i de toate, s-atul tău e posi#il să -ie de a2utor atunci c+ndclientul simte cu ade*ărat că eşti de partea lui, că îi înţelegi realitatea şi capacităţile, c+t şi alegerile

pe care de2a le=a -ăcut, iar tu eşti alături de el în e3plorarea de noi posi#ilităţi. -atul poate -i utilc+nd simţi că clientul este cu ade*ărat deschis să=l primească, capa#il şi dornic de a=l aplica. 6upăce i=ai cerut să=ţi arate -elul în care *ede opţiunile pe care le are şi care sunt acestea, dar sunt unele

pe care nu le *ede şi ar -i #ene-ice pentru el, sugestiile tale ar putea -i cu ade*ărat preţioase. 4cestlucru e ade*ărat în special c+nd, în mod e*ident, el are resursele necesare pentru a acţiona. 4desea

oamenii sunt cei mai apţi de a primi şi pune în practică s-aturi atunci c+nd le primesc indirect. 'n locsă spui Gar -i #ine să -aci asta &ceea ce nu este niciodată recomandat sau Gai putea încerca asta,mai #ine spui o anecdotă despre -elul în care tu sau o altă persoană au #ene-iciat de o anumitădes-ăşurare de e*enimente. 4st-el de po*estiri de o#icei inspiră şi moti*ează oamenii mult maie-icient dec+t s-atul direct.

INTERGENII $N C"NSI!IERE

6acă nu ai -ost antrenat ca şi consilier, atunci poate că nu ţi=ai dez*oltat arta de a puneîntre#ări sau de a -ace a-irmaţii care să -aciliteze înţelegerea, creşterea şi schim#area. %otuşi, chiar dacă ai do#+ndit e3perienţă de consilier, repretoriul tău de răspunsuri poate -i limitat de naturae3perienţei. 6ez*oltarea unui ast-el de repertoriu nu tre#uie să solicite ani de acti*itate. Eneori, totce îţi tre#uie este o minte iscoditoare, interes de a e3plora -elul în care clientul -uncţionează şidorinţa de a a2uta clientul să descopere şi să înţeleagă noi moduri de a -i.

!u, personal, am găsit util să compilez o listă de a-irmaţii şi între#ări care sunt -olositoareat+t în psihoterapie c+t şi în consilierea astrologică, în practicarea conştiincioasă a inter*enţiilor oride c+te ori e potri*it. "ele mai multe inter*enţii în consiliere din următoarele pagini pot -i utilizateconstructi* în consultaţia astrologică -oarte multe sunt e-iciente în special în încura2area clientuluicătre responsa#ilitate şi autoconducere. O ast-el de listă poate -i o ade*ărată Gmină de aur pentruastrologii începători, care doresc să=şi îm#unătăţească a#ilităţile de consilier.

$ntreări 'e*)hi*e /i air,aţii:4cum ce se *a înt+mpla "e înseamnă asta pentru tine "um *ezi lucrul acesta

4i putea să po*esteşti ce ţi se înt+mplă "um ţi se pare acest lucru "um se re-lectă asta în *iaţa ta

95



4i *reun e3emplu din *iaţa ta 'ţi dai seama ce se înt+mplă pune=mi te rog ce înseamnă asta pentru tine.

'n ce te pri*eşte, asta e ade*ărat, sau nu! ce*a ce ai dori să ne împărtăşeşti

Apr&(n'area e-perienţeipune=mi mai multe despre asta./ăm+i la e3perienţa ta.

/ăm+i la sentimentele tale."oncentrează=te o clipă asupra ta însuţi."um este să simţi asta )asă=te să trăieşti asta şi *ezi apoi ce se înt+mplă.)asă=te să respiri mai deplin şi *ezi dacă poţi să te apropii mai mult de tine însuţi.'ncearcă asta şi *ezi ce se înt+mplă.

E-p+&rarea 1iit&r(+(i"e s=ar înt+mpla dacă..."e s=ar înt+mpla atunci Poţi să=ţi imaginezi cum ar -i să -aci lucrul 3

6acă ai -ace lucrul 3, oare ce ai putea simţi 4i sentimentul că -ăc+nd lucrul 3 asta ţi=ar putea schim#a *iaţa Poţi depista orice alt #ene-iciu pe care l=ai putea a*ea -ăc+nd lucrul 3 6e care alte opţiuni eşti conştient "e alte opţiuni ai încercat "um ai dori cel mai mult să e3primi această energie 'n raport de această pro#lemă, unde te *ezi tu pe tine peste 1B ani 6acă nu ar -i e3istat niciunul din aceste o#stacole, care ar -i -ost ţelurile tale

A)ţi(ne /i pra)ti)ă"um ai putea să aduci mai mult 3 în *iaţa ta

"um crezi că ai putea -ace asta "e anume te=ar a2uta 4i un sentiment despre cum *rei să -ie din acest punct de *edere "um poţi să -oloseşti pui în practică această conştientizare "e ai de g+nd să -aci cu asta "+t ţi=ar tre#ui p+nă să=ţi atingi acest scop "e plan de acţiune ai putea alcătui "um ar tre#ui să procedezi pentru a -ace asta

E-p+&rarea /i pre1enirea &*ta)&+e+&r"e te opreşte "e te=ar putea opri "um poţi ieşi din #loca2 "e o#stacole s=ar putea i*i "um ai putea -ace să te menţii în -elul tău "um te poţi pregăti pentru aceste o#stacolepro#leme 6acă ai a*ea răspunsurile, care ar -i acestea "e anume din tine te=ar putea împiedica să=ţi atingi scopurile "um ai putea împiedica acest lucru "e anume te=ar putea împiedica să continui "are alte părţi din tine s=ar putea împotri*i schim#ării

"um ai putea să pre*ii sa#ota2ul din interior al acţiunilor tale "um ai putea pre*eni aceste o#stacole 6e ce -el de spri2in ai ne*oie pentru a=ţi menţine *oinţa

98



S)hi,area *tr()t(ri+&r )&niti1e"e altă atitudine ai putea a*ea -aţă de această e3perienţă "um ai putea *edea această e3perienţă în termeni poziti*i "e anume nu *ezi "e anume e*iţi să în-runţi Ctii unele a-irmaţii care te in-luenţează "um ai -i *ăzut această situaţie acum cinci ani

Poţi să renunţi la a *edea ast-el situaţia ta Poţi să=ţi imaginezi alte moduri de a *edea această situaţie "um ar -i dacă ai sta aici şi te=ai uita la locul în care stăteai mai înainte "a o#ser*ator, ce poţispune despre atitudinile şi acţiunile persoanei care stătea acolo !3istă alte moduri în care să descrii acea situaţie "um ai putea să o reîncadrezi

C&n/tientiBarea p&+arităţi+&r ? C&n*tr(irea (n(i )entr( 'e interare"um ar -i să=ţi permiţi să trăieşti cu am#ele părţi ale tale însuţi 6acă partea 3 ar a*ea *oce, ce ar spune 6ar partea K "um ar -i să -ii conştient de am#ele părţi în acelaşi timp "e ar *rea partea 3 să=i spună lui K 6ar K lui 3

tai c+te*a momente şi dialoghează între aceste două părţi ale tale .4i *rea să mă laşi pe mine să 2oc rolul părţii 3 şi să dialoghez cu tine ca parte K 4cordă=ţi un moment pentru a trăi am#ele părţi ale sinelui tău şi con-lictul dintre ele şi *ezi dacăgăseşti *reo idee despre cum să le satis-aci pe am+ndouă."e alte posi#ilităţi ar mai putea satis-ace am#ele părţi

3a)i+itarea a(t&)&n'()erii i,e'iate"e părere ai despre ceea ce tre#uie să se înt+mple 4supra căreia dintre aceste alternati*e ţi=ar plăcea să te concentrezi "e simţi că ar tre#ui să -aci acum Pe ce anume doreşti să te concentreze pentru restul şedinţei

4i dori să apro-undăm mai #ine această pro#lemă sau să acoperim mai multe su#iecte "e simţi că ar tre#ui să se înt+mple înainte de a ne opri 6e ce nu îmi împărtăşeşti ceea ce ai înţeles p+nă acum, pentru a *edea dacă mai e ce*a ce ar tre#uisă clari-icăm înainte de a merge mai departe."um ai dori să -oloseşti timpul rămas

C&,entarii re+e)ti1e$i se pare că tu...4m impresia că tu ....$i se pare că sentimentele tale...%e=am auzit spun+nd că ...'mi imaginez prin ce trecipuneai că...%e între#i dacă ...imţi că ...

Ră*p(n*(ri air,ati1e! minunat Z4sta e -oarte #ine Z!3traordinar Z"hiar aşa Ze pare că chiar eşti în acord cu această parte a ta Z

e pare că eşti pe drumul cel #un.'ntr=ade*ăr, pari să -ii pe drumul pe care harta ta îl indică.'ntr=ade*ăr ai început să rezol*i această pro#lemă.!*ident că te descurci -oarte #ine în această chestiune.

9:



4m a*ut impresia că ai pre*enit această pro#lemă.

$nr(ntarea pa*i1ităţii /i a +ip*ei 'e re*p&n*ai+itate Nu pari să -ii în stare să=ţi iei răspunderea pentru a schim#a acest lucru. $ă între# ce te

reţine de la a acţiona.e pare că aştepţi ca lumea să=ţi îndeplinească dorinţele, să=ţi o-ere ceea ce doreşti -ără cel

mai mic e-ort.

6acă nu mişti un deget pentru ceea ce doreşti, cum te aştepţi să primeşti acel lucru "um de ai a2uns pasi* 'ţi imaginezi că se rezol*ă toate singure "e ai putea c+ştiga dacă ai -i în stare să dez*olţi mai multă moti*aţie Prin re-uzul de a acţiona e3primi -uria sau supărarea -aţă de cine*a 4m impresia că eşti într=un -el de gre*ă. 'ţi e3primi m+nia -aţă de orice nedreptate prin

re-uzul de a acţiona.4t+ta timp c+t continui să în*inuieşti pe cine*a, îţi ţii m+nia legată de acela, în loc de a o

canaliza şi direcţiona pentru a -ace o schim#are la propria persoană."e te=ar a2uta să te întăreşti 6acă pui la lucru partea poziti*ă a acestei planete, e mult mai puţin pro#a#il să

e3perimentezi semni-icaţia ei negati*ă.

"e te opreşte de la a -ace asta "e crezi că *ei c+ştiga re-uz+nd să acţionezi %e=am auzit enumer+nd o mulţime de scuze şi mă între# dacă *rei cu ade*ărat o schim#are.4m a*ut impresia că stai şi aştepţi ca cine*a să te sal*eze şi că nu *rei să=ţi iei prea multe

responsa#ilităţi pentru a -ace ca *iaţa ta să -uncţioneze. "rezi că e ade*ărat

3i/a pr&+e,e+&r )&n*i+ier(+(i a*tr&+&1. "are este cea mai mare pro#lemă sau de-icienţă a ta în ce pri*eşte consilierea astrologică

5. "um se mani-estă această pro#lemă 8. "e e-ect poate a*ea această pro#lemă asupra ta şi a celorlalţi :. "e te -ace să te iz#eşti mereu de această pro#lemă

9. "um ai *rea să -ii în raport cu această pro#lemă "are este scopul tău >. "e atitudine sau comportament ar tre#ui să schim#i, elimini sau do#+ndeşti ast-el înc+t să

rezol*i pro#lema ?. 6e ce doreşti să rezol*i această pro#lemă "e c+ştigi rezol*+nd=o @. "e te=ar putea scoate din #loca2 A. "e tre#uie să -aci pentru a=ţi atinge scopul 1B. "e o#stacole între*ezi sau ce sacri-icii tre#uie să -aci pentru a=ţi împlini scopul 11. "+t de moti*at eşti de a acţiona pentru atingerea scopului "+t este de important, în raport

de celelalte priorităţi 15. "are este un mic pas pe care l=ai putea -ace săptăm+na *iitoare "um ai putea începe

4"E$ să progresezi către scopul tău

Arta Interpretarii -TRACY MARKS

Documents

Transcript of Arta Interpretarii -TRACY MARKS