Înre~!strat în !~gislrul A A A Q_s~2.. RSCUIJII de Justiţie sub ne. .. ..Luxemburg,

FaxIE·mail: ·::,:..··1...... ··..[.. Ramona I. ŞereşDepusla: ..J:f:::tQ.\ A.~.. Administrator

CURTEA DE APEL CONSTANŢASECŢIA a II-A CIVILĂ, de CONTENCIOS ADMINISTRATIV şi FIS CAL

ROMÂNIA

entrurefier,

Operator de date cu caracter personal 3170

Completul compus din:Preşedinte - Ecaterina Grigore

Judecător - Beatrice MarişJudecător - Nicoleta Roxana Bacu

Grefier - Ana Roxana Roşea

CERERE DE DECIZIE PRELIMINARĂ

Curtea de Apel Constanţa- Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şiFiscal, din oficiu, faţă de cele dispuse prin încheierea de şedinţă din 17.12.2018,în temeiul articolului 267 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene(TFUE), solicită

CURŢII DE JUSTIŢIE A UNIUNII EUROPENE

A răspunde la următoarea întrebare preliminară care priveşte interpretarea art.art. 4 alin. 1 lit. b, c, e şi f , art. 21 alin. 1 şi art. 32 alin. 1-5 din RegulamentulUE nr. 1307/2013, o decizie în acest sens fiind utilă soluţionării cauzei interneînregistrate pe rolul instanţei sub nr. 1834/88/2017:

""Dispoziţiile arte 4 alin. 1 lit. h, c, e şi f, arte 10, arte 21 al. 1 şi arte 32alin. 1-5 din Regulamentul U.E. nr. 130712013 trebuie interpretate În sensulcă se opun unei reglementări naţionale care, În Împrejurări precum cele dinlitigiul principal exclud la plata drepturilor fermierul pe considerentul că'terenurile amenajări piscicole utilizate ca terenuri arabile nu reprezintă"Suprafaţă agricolă" În sensul arte 4 din Regulament.".

I, Obiectul litigiului. Fapte pertinente

1. Reclamanta SC Ira Invest SRL este persoană juridică română, având caobiect de activitate principal acvacultura şi obiect secundar,r-f.IoJ"·~~~~r:---..,

1 Entrit 12. 04. 2019

cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare deseminţe oleaginoase, cultivarea orezului, a legumelor, respectiv activităţiauxiliare pentru producţia vegetală.

Societatea a depus la.Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură -Centrul Judeţean. .Tulceaicererea unică de plată înregistrată sub nr. TL-9639/30.05.2016 în vederea obţinerii sprijinului financiar pentruschemele/măsurile de sprijin accesate de acesta.

În cuprinsul cererii unice de plată, societatea a declarat o suprafaţăagricolă pentru sprijin totală de 757,07 ha, respectiv o suprafaţă agricolăutilizată totală de 757,07 ha. La dosar societatea a depus declaraţie de suprafaţă2016, în cuprinsul căreia a menţionat toate parcelele agricole utilizate, însumând757,07 ha.

Societatea a prezentat odată cu cererea contractul de concesiune nr.30/18.03.2002 încheiat între acesta, în calitate de concesionar şi ConsiliulJudeţean Tulcea, în calitate de concedent, având ca obiect dreptulconcesionarului de a folosi în scop piscicol terenul în suprafaţă totală de 1.344ha, identificat conform planului de situaţie anexat, în contract stipulându-se şi unpreţ al concesiunii pentru folosinţa piscicolă. A fost prezentat şi actul adiţionalnr. 5 la contractul de concesiune nr. 30 din 18.03.2002, încheiat între JudeţulTulcea prin Consiliul Judeţean Tulcea, în calitate de concedent şi se Ira InvestSRL, în calitate de concesionar,prin care părţile au stabilit următoarele: ,,Art. 1.(1)- În vederea realizării obiectului contractului de concesiune nr. 30 din18.03.2002, concesionarul realizează lucrări de asolament agro-piscicol pentrumineralizarea solului şi alte lucrări impuse, conform normelor de tehnologiepiscicolă, pe o suprafaţă de 950 ha din totalul suprafetei concesionate de 1344ha.(2) =Concesionarul are obligatia să notifice anual concedentului situatia şisuprafeţele pe care au fost realizate lucrări de asolament agro-piscicol ".

Prin adresa nr. 12173/14.02.2017, Consiliul Judeţean Tulcea a comunicatreclamantei SC Ira Invest SRL că, urmare a solicitării acesteia, Judeţul Tulcea -Consiliul Judeţean Tulcea, în calitate de concedent a încheiat cu se Ira InvestSRL-concesionar, contractul de concesiune nr. 30/18.03.2002 având ca obiectdreptul concesionarului de a folosi în scop piscicol terenul concesionat însuprafaţă de 1344 ha. Prin actul adiţional nr. 5/15.05.2014 la contractul deconcesiune nr. 30/18.02.2002, părţile au convenit ca, în vederea realizăriiobiectului contractului de concesiune menţionat, concesionarul să realizezelucrări de asolament agro-piscicol pentru mineralizarea solului şi alte lucrăriimpuse, conform normelor de tehnologie piscicolă, pe o. suprafaţă de 950 hateren piscicol. S-a arătat că .asolamentul agro-piscicol este o componentă atehnologiei aplicată periodic în amenajările piscicole, care constă în scoatereatemporară din producţia de acvacultură a unei amenajări piscicole sau a uneipărţi din acestea, pentru a asigura refacerea productivităţii solului, princultivarea cu cereale şi plante tehnice."

2

Prin decizia nr. 1622/27.03.2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentruAgricultură a constatat, în urma verificării administrative a cererii unice de platădepuse de SC IRA Invest SRL mai multe deficienţe, printre care faptul că nuexistă înregistrat în sistem niciun document de tip adeverinţă conformă cuRegistrul Agricol, document care este necesar pentru eligibilitatea dosaruluiprecum şi nerespectarea prevederilor art. 5 alin. 2 lit. a din OMADR619/20115, art. 6 din OUG 3/2015 şi ale art. 1alin. 1din legea nr. 283/2015.

Petenta SC IRA Invest SRL a formulat plângere prealabilă împotrivaacestei decizii administrative, arâtând, printre altele, că motivarea de respingerea cererii în legătură cu adeverinţa conformă cu Registrul Agricol este nelegală,având în vedere, pe de o parte, neconformitatea art. 5 alin. 2 lit. a din OMADRnr. 619/2015 cu prevederile art. 8 alin. 1 lit. n din OUG 3/2015. A arătat că înacest act normativ, cu forţă juridică superioară, emis de în concordanţă şi cuaplicarea legislaţiei europene în materie (Regulamentul nr. 14307/2013),legiuitorul nu a prevăzut în nicio manieră prezentarea vreunei adeverinţe, ci s-alimitat, în acord cu prevederile legislaţiei europene, la obligaţia dovediriifolosinţei terenului agricol. A arătat astfel petenta că printr-un act normativadministrativ se adaugă la prevederile legale o condiţie suplimentară pentru abeneficia de sprijin financiar. Pe de altă parte, a arătat că informaţiile esenţialereferitoare la utilizarea terenului agricol erau conţinute de adeverinţa în discuţie.

În referire la motivul de respingere constând în încălcarea prevederilor art.1 alin. 1 din legea nr. 283/2015, petenta a arătat că legea menţionată este o legede modificare şi completare a legii nr. 82/1993 privind constituirea RezervaţieiBiosferei Delta Dunării. În cuprinsul normei legale menţionate se prevede căutilizarea terenurilor fermelor piscicole în regim agricol se face numai în bazaacordului administratorului domeniului public. Arată petenta că nici aceastămotivaţie nu poate fi reţinută, în condiţiile în care la dosarul APIA depus decătre fermier există acceptul expres dat de UAT Judeţul Tulcea pentru folosireaterenului în scop agricol. S-a arătat că prezenta procedură prealabilă prin care sesolicită revocarea Deciziei nr. 1622/27.03.2017 are la bază îndeplinirea de cătresolicitant a tuturor criteriilor prevăzute de Regulamentul CE nr. 1306/2013 şi,respectiv 1307/2013 privind acordarea sprijinului fermierului activ.

Prin Decizia nr. 5011/08.05.2011 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentruAgricultură - Serviciul Autorizare Plăţi a comunicat reclamantei că, în raport deprevederile art. 17, 19, 22 ale Ordinului nr. 1000 din 21 decembrie 2016,reclamanta nu a depus la dosarul cererii de plată pe Campania 2016 documentedin care să reiasă că are calitatea de Fermier Activ. Simpla formulare a cererii deacordare a sprijinului financiar cunoscând că îi sunt aplicabile prevederile OUG3/2015 şiOMADR nr. 619/2015, în sensul că beneficiarul cunoştea că terenulutilizat agricol avea categoria de folosinţă "amenajare piscicolă" conduce laexistenţa unei abateri de la legalitate, aşadar la o neregulă a beneficiarului.

Se invocă în cuprinsul deciziei prevederile art. 8 alin. 21 lit. n din OUG3/2015 privind obligativitatea depunerii de către fermier la depunerea cererii

3

unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia a documentelor necesare caredovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află ladispoziţia lor, inclusiv a adeverinţei conform înscrisurilor din registrul agricol,aferente anului curent de cerere, care se completează pe baza modelului-cadruprevăzut în anexa nr. 1.

A mai menţionat pârâta prevederile art. 1 alin. 1 din legea nr. 283/2015,concluzionând că, având în vedere că activitatea desfăşurată de SC Ira InvestSRI este pe teritoriul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, seaplică prevederile legii nr. 283/2015; societatea nu a prezentat la dosarul depusacordul administratorului privind schimbarea utilizării terenului în teren agricolproductiv.

2. În cererea sa înregistrată în primă instanţă la Tribunalul Tulcea - SecţiaContencios Administrativ şi Fiscal, reclamanta SC Ira Invest SRL a solicitat, încontradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură -Centrul Judeţean Tulcea anularea Deciziei nr. 5011108.05.2017 şi, în consecinţă,anularea Deciziei nr. 1622/27.03.2017 privind cererea unică de plată pe anul2016 emise de APlA Tulcea.

În motivarea acţiunii sale, rec1amanta a arătat că Decizia nr.5011/08.05.2017 este nelegală şi netemeinică, pentru că, în referire la problemaadeverinţei conforme cu registrul Agricol, Regulamentul 1307/2013 conţine înart. 4 pct. f definirea noţiunii de "teren arabil", legată de suprafeţele pentru carefermierii pot solicita sprijin financiar: "terenuri cultivate în scopul producţiei deculturi". Prin urmare, din perspectivă regulamentară, o asemenea adeverinţă nueste necesară sau, în orice caz, aceasta nu trebuie să fie numai în tipiculRegistrului Agricol, întrucât aşa cum e şi cazul societăţii reclamante, pot existaterenuri arabile, în sensul regulamentului european sus-menţionat, care însă nusunt înscrise în Registrul Agricol, având în vedere că acesta este întocmit în bazalegii nr. 18/1991. Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât chiar îndefiniţia conţinută de OUG 3/2015 referitoare la terenuri arabile, reiese fărăechivoc faptul că acestea reprezintă terenuri cultivate în scopul producţiei deculturi (fără a exista vreo excepţie în actul normativ).

Arată reclamanta că legea nr. 18/1991 are un alt scop (restituireaterenurilor) decât cel al acordării sprijinului financiar pentru fermierii agricoli,această lege prevăzând o clasificare a terenurilor specifică scopului actuluinormativ, după destinaţii şi categorii de folosinţă.

Această clasificare este avută în vedere şi de Registrul Agricol organizat înscopul asigurării unei evidenţe unitare cu privire la categoriile de folosinţă aterenurilor, mijloacelor de producţie agricolă şi efectivelor de animale carecontribuie la dezvoltarea agriculturii şi buna utilizare a resurselor locale, în timpce Regulamentul European, cât şi OUG 3/2015 operează cu o clasificaredistinctă a tipurilor de teren pentru care se pot acorda subvenţii.

A relevat reclamanta că, din perspectiva Regulamentului european,suprafaţa agricolă reprezintă orice suprafaţă de teren arabil/păşune

4

permanentă/fâneaţă permanentă sau suprafaţă cultivată cu culturi permanente iarterenul arabil reprezintă orice teren cultivat în scopul producţiei de culturi, aiciputând intra şi terenul din cadrul unei amenajări piscicole, care este cultivat însensul regulamentului. Cu alte cuvinte, regulamentul include în noţiunea deteren arabil şi terenul unei amenajări piscicole, atâta vreme cât acesta esteutilizat penzru cultură; în opoziţie, legea nr. 18/1991 prevede faptul că printreterenurile cu destinaţie agricolă se regăsesc cele arabile şi amenajările piscicole,cele două tipuri de teren fiind privite ca noţiuni diferite.

A mai precizat reclamanta că atât OUG 3/2015, cât şi celelalte actenormative interne care reglementează acordarea sprijinului finaciar operează cunoţiuni echivalente cu cele din Regulamentul 1307/2013 iar aplicarea întocmai aacestora ar face irelevantă apartenenţa terenului cultivat la o fermă pisicolă saula o altă categorie de folosinţă, atât timp cât în mod incontestabil, terenul estecultivat în scopul producţiei agricole în sensul art. 4 din Regulament şi art. 2 dinOUG 3/2015.

În cadrul acţiunii judiciare, reclamanta a subliniat că esenţial pentruobţinerea sprijinului financiar este cultivarea unui teren agricol în scopulobţinerii unei producţii agricole şi nu apartenenţa acestuia la una sau alta dintrecategoriile de terenuri agricole definite de alt act normativ intern

Nu poate fi, astfel, pretinsă o formă unică pentru adeverinţa solicitatăfermierilor conform Ordinului nr. 619/2015, întrucât terenul este eligibil laprimirea subvenţiei pe suprafaţă şi a celorlalte categorii de sprijin financiar, însănu este şi nu poate fi trecut în Registrul Agricol ca teren arabil, întrucâtRegistrul agricol operează cu noţiunile din legea nr. 18/1991, unde terenulpiscicol reprezintă o categorie distinctă.

Privitor la aceeaşi condiţie a primirii sprijinului financiar doar dacă seprezintă o adeverinţă potrivit Ordinului nr. 619/2015, opinează reclamanta căaceastă condiţie este o adăugire nepermisă la condiţiile prevăzute deRegulamentul nr. 1307/2013. Or, chiar dacă în legislaţia internă ar existaprevederi contrare sau restrictive faţă de cele stabilite prin regulamentuleuropean, prioritare sunt normele cuprinse în regulament, potrivit atâtdispoziţiilor art. 288 par. 2 din TFUE, conform cărora regulamentul areaplicabilitate generală şi este obligatoriu în toate elementele sale, aplicându-sedirect fiecărui stat membru, cât şi celor ale art. 148 din Constituţie.

Dintr-o altă perspectivă, a susţinut reclamanta că adeverinţa conformă cuRegistrul Agricol nu putea fi emisă pentru terenuri similare celor deţinute desocietate, având în vedere atât apartenenţa acestora la ferme piscicole, cât şisituarea lor în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, arătând că, potrivitactului adiţional nr. 5/15.05.23014, societatea a primit acceptul administratoruluiterenului concesionat pentru folosirea suprafeţei în scopuri agricole productive,acesta fiind depus la dosarul fermierului. Deşi prin actul administrativ iniţialpârâta indică în mod expres încălcarea prevederilor art. 1 alin. 1 din legea nr.283/2015, prin răspunsul la plângerea prealabilă aceasta motivează neacordarea

5

subvenţiei pe lipsa de la dosar a acordului administratorului privind schimbareautilizării terenului în teren agricol productiv.

3. În apărare, prin întâmpinarea depusă la data de 28.09.2017, pârâta Agenţiade Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură-Centrul Judeţean Tulcea a indicatprevederile legislaţiei interne, în speţă art. 5 din OMADR nr. 619/2015, arătândcă la dosarul de sprijin financiar reclamanta nu a depus adeverinţa eliberată deprimărie, aceasta fiind una din condiţiile obligatorii pentru eligibilitatea cereriide plată prevăzută de actul normativ. Cu privire la aplicarea directă aRegulamentului UE nr. 1307/2013, a arătat că norma internă de drept material cereglementează acordarea schemelor de plăţi în agricultură în perioada 2015-2020 este OUG 3/2015, care nu se abate de la norma comunitară, dimpotrivă,reprezintă o transpunere a acesteia în dreptul intern. Prin art. 4 din RegulamentulVE nr. 1307/2013 sunt definiţi termenii de fermier, exploataţie, activitateagricolă, terenuri arabile iar din niciun text comunitar sau normă legală internănu rezultă că sprijinul financiar acordat sub forma plăţilor directe vizeazăamenajările/exploataţiile piscicole.

Totodată, pârâta a relevat incidenţa prevederilor art. 2 alin. 1, art. 10 alin. ldin OUG 3/2015 şi art. 10 alin. 5 lit. o din OMADR nr. 619/2015 care definesc"suprafaţa arabilă" şi "terenurile arabile ", respectiv "hectarul eligibil ",reglementând faptul că nu sunt eligibile la plată suprafeţele cu amenajăripiscicole ( art. 10 alin. 5 din OUG 3/2015). S-au indicat şi prevederile art. 2 dinlegea nr. 18/1991, care clasifică terenurile în funcţie de destinaţie în "terenuri cudestinaţie agricolă, şi anume: terenuri agricole productive - arabile, viile,livezile, pepinierele vitivole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile,fâneţele, serele, solariile, răsadniţele şi altele asemenea, cele cu vegetaţieforestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, păşunile împădurie,cele ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajările piscicole şiîmbunătăţirile funciare, drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă,platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole şiterenurile neproductive care pot fi amenfajate şi folosite pentru producţiaagricolă" .

A susţinut pârâta că din prevederile actelor normative menţionate reiese căamenajările piscicole nu fac parte din categoria terenuri arabile productive,astfel că nu pot fi eligibile pentru plată; SC Ira Invest SRL avea obligaţia sădepună la dosarul cererii unice de plată aferentă anului 2016 adeverinţa conformmodelului - cadru prevăzut în anexa 1 la OMADR 619/2015, dar având învedere că pentru cererea de plată din anul 2015 reclamanta a depus la dosar unalt model de adeverinţă, emisă de Primăria Comunei Pardina, cu nr.1819/16.06.2015, care confirmă folosirea în scop piscicol a terenuluiconcesionat, consfinţind că amenajările piscicole nu fac parte din categoriaterenurilor agricole productive şi, în acest sens, nu pot fi eligibile pentru plată,reclamanta nu a mai depus adeverinţa pentru anul 2016.

6

Totodată, pârâta a arătat că reclamanta nu a făcut dovada efectuării studiilortehnice de specialitate din care să rezulte modalitatea amenajării agricole saupiscicole în cauză şi nici dovada clară a acordului administratorului, în speţăConsiliului Judeţean Tulcea, pentru efectuarea acestor studii tehnologice învederea schimbării categonei de folosinţă a terenurilor, adresa nr.12173/14.02.2017 depusă de reclamantă neprevăzând acordul expres alConsiliului Judeţean Tulcea în vederea schimbării categoriei de folosinţă sau amodului de utilizare a terenului.

4. Prin sentinţa civilă 324/27.02.2018, Tribunalul Tulcea - SecţiaContencios Administrativ şi Fiscal a respins acţiunea în anularea acteloradministrative dedusă judecăţii, ca nefondată.

Prima instanţă a reţinut că motivele care au stat la baza emiterii decizieide respingere sunt: lipsa adeverinţei conforme cu Registrul agricol, potrivit cuart. 5 din OMADR nr. 619/2015 şi lipsa dovezii condiţiei de fermier activ.

A menţionat instanţa că Regulamentul DE nr.1307/2013 a fost transpus înlegislaţia românească prin OUG nr. 3/2015.

Prin Ordinul MADR nr. 619/2015 s-au stabilit criteriile de eligibilitate,condiţiile specifice şi modul de implementare a schemelor de plăţi prevăzute laart. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentruaprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 -2020.

În ceea ce priveste lipsa adeverinţei, Tribunalul a reţinut aplicabilitateaart. 5 alin. 2 din Ordinul MADR nr. 619/2015.

A apreciat instanţa de fond că problema de drept care se ridică este dacăterenul reclamantei se încadrează în categoria celor ce îndeplinesc condiţiile deeligibilitate.

Aşa cum rezultă din contractul de concesiune nr. 30/18.03.2001 încheiatÎntre Consiliul Judeţean Tulcea şi S.C. Ira Invest S.R.L., reclamanta a obţinutdreptul de a folosi în scop piscicol terenul în suprafaţă totală de 1344 ha iar înbaza actului adiţional nr. 5/15.05.2014, societatea reclamantă a primit acceptuladministratorului terenului concesionat pentru realizarea de lucrări de asolamentagro - piscicole pentru mineralizarea solului şi alte lucrări impuse, conformnormelor de tehnologie piscicolă, pe o suprafaţă de 950 ha din totalul de 1344ha.

Cum rezultă din adresa nr. 12173/ 14.02.2017 emisă de Consiliul JudeţeanTulcea, asolamentul este o componentă a tehnologiei aplicată periodic înamenajările piscicole, care constă în scoaterea temporară din producţia deacvacultură a unei amenajări piscicole sau a unei părţi din aceasta, pentru a seasigura refacerea productivităţii solului, prin cultivarea cu cereale şi plantetehnice".

Aşa cum s-a arătat anterior, scoaterea terenului din producţia deacvacultură are caracter temporar şi nu-i schimbă categoria de folosinţă.

7

În baza actului adiţional, reclamanta are dreptul de a folosi terenul în scopagricol, aspect care nu se confundă cu cerinţele pe care trebuie să leîndeplinească pentru ca cererea de plată să fie admisă.

Noţiunea de "amenajare piscicolă" este definită de art. 2 pct. 2 din O.V.G.nr. 23/2008, în sensul că reprezintă "unitatea de bază a acvaculturii, reprezentatăde heleşteu, iaz, vivieră flotabilă, staţie de reproducere artificială sau de alteinstalaţii destinate acvaculturii".

Spre deosebire de aceasta, terenul arabil este definit de Regulamentul UEnr. 1307/2013 şi reluat de OUG nr. 3/2015. în perioada 2015 - 2020 în sensul căreprezintă "terenuri cultivate în scopul producţiei de culturi sau suprafeţedisponibile pentru producţia de culturi dar lăsate pârloagă, inclusiv suprafeţelescoase temporar din circuitul agricol în conformitate cu articolele 22, 23 şi 24din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999, cu articolul 39 din Regulamentul (CE) nr.1698/2005 şi cu articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, indiferentdacă terenul respectiv este sau nu acoperit cu sere sau cu un mijloc de protecţiefix sau mobil".

După cum se observă, norma comunitară reluată de legislaţia internăacordă ajutoare directe fermierilor care desfăşoară activitate într-o exploatareagricolă şi nu piscicultorului care desfăşoară activitate, chiar agricolă, dar într-oamenajare piscicolă.

Pe de altă parte, art. 10 alin. 5 lit. o din Ordinul MADR nr. 619/2015(forma în vigoare la data formulării cererii unice de plată pentru anul 2016,respectiv 30.05.2016) prevede explicit: "suprafeţele cu amenajări piscicole, aşacum acestea sunt prevăzute în art. 23 alin. (20) din Normele tehnice decompletare a registrului agricol pentru perioada 2015 - 2019, aprobate prinOrdinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului dezvoltăriiregionale şi administraţiei publice, al ministrului finanţelor publice şi alpreşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 734/480/1.003/3.727/2015."

Instanţa a reţinut că nu s-au încălcat normele comunitare, Regulamentulnr. 130712013 arătând la art. 32 alin. 2-3 ce înseamnă "hectar eligibil".

Prin legea nr. 283/ 2015 din 18 noiembrie 2015 pentru modificarea Legiinr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" s-aprevăzut că reprezintă contravenţie "schimbarea destinaţiei terenurilor utilizateca amenajări agricole sau piscicole, cu excepţia celor incluse în planul derenaturare" .

Prin art. II.pct. 2 al aceleiaşi legi s-a prevăzut ca "în termen de 12 luni dela data intrării în vigoare a prezentei legi, proprietarii, arendaşii sauconcesionarii terenurilor utilizate ca amenajări agricole sau piscicole, cărora le-au schimbat folosinţa, sunt obligaţi să efectueze studii tehnice de specialitate, cuacordul administratorului, din care să rezulte modalitatea utilizării amenajăriloragricole sau piscicole în cauză", reclamanta nefăcând dovada îndeplinirii acesteiobligaţii.

8

Cum legea prevede că schimbarea destinaţiei terenurilor se face după oanumită procedură, care nu a fost urmată de reclamantă, simpla folosire aterenului pentru o perioadă determinată nu-l transformă în hectar eligibil,deoarece simpla voinţă a concesionarului nu transformă exploatarea piscicolăîntr-una agricolă.

Tribunalul a apreciat, în concluzie, că refuzul pârâtei în acordareaajutoarelor agricole pentru campania agricolă 2016 către reclamantă este unuljustificat, astfel încât nu a mai analizat susţinerile legate de condiţia fermieruluiactiv şi a respins acţiunea formulată de către reclamantă, ca nefondată.

5. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a Civilă, de ContenciosAdministrativ şi Fiscal a fost sesizată la data de 29.03.2018 cu cererea de recursînregistrată sub nr. 1834/88/2017 formulată de recurenta-reclamantă SC IraInvest SRL în contradictoriu cu intimata-pârâtă Agenţia de Plăţi şi Intervenţiepentru Agricultură - Centrul Judeţean Tulcea împotriva sentinţei civile nr.324/27.02.2018 pronunţate de Tribunalul Tulcea - Secţia ContenciosAdministrativ şi Fiscal, prin care s-a solicitat casarea sentinţei recurate şiadmiterea acţiunii.

Recurenta-reclamantă a criticat hotărârea primei instanţe, arătând căinstanţa a indicat actul normativ care stabileşte obligativitatea adeverinţei(OMADR 619/2015), fără însă a motiva necesitatea acesteia în raport dedispoziţiile regulamentare invocate. În esenţă, recurenta-reclamantă susţine cădin perspectiva Regulamentului UE 1307/2013 nu prezintă importanţă categoriade folosinţă a terenului, ci este importantă doar utilizarea terenului în scopagricol. Astfel, Regulamentul UE consideră lipsit de relevanţă faptul că un tereneste într-o categorie de folosinţă sau în alta, atât timp cât pe parcursul unui ancalendaristic acestea este cultivat în scopul recoltării produselor agricole.

La data de 20.09.2018 recurenta-reclamantă a solicitat Curţii de ApelConstanţa să adreseze CJUE mai multe întrebări preliminare privindinterpretarea art. 4 alin. 1 lit. b, c, e şi f, art. 10, art. 21 alin. 1 şi 32 alin. 1-5 dinRegulamentul UE nr. 1307/2013.

La termenul de judecată din 06.12.2018, Curtea a pus în discuţie, dinoficiu, în temeiul articolului 267 din Tratatul privind Funcţionarea UniuniiEuropene (TFUE), adresarea către Curtea de Justiţie a Uniunii europene a uneiîntrebări preliminare privind compatibilitatea cu art. 167, art. 168, art. 169, art.179, art. 213 alin. 1, art. 214 alin. 1 lit. a şi art. 273 din Directiva 2006/ 112/CE aConsiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoareaadăugată, a prevederilor art. Il alin. 13 din legea nr. 571/2003 privind Codulfiscal.

n. Dispoziţii naţionale aplicabile

Dreptul material aplicabil în cauză este reprezentat de:

9

- art. 2 şi art. 8 alin. 21 lit. n din OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelorde plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentrumodificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte formede asociere în agricultură: " (1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă,următorii termeni se definesc astfel (..)

e) exploataţie înseamnă ansamblul unităţilor de producţie utilizate pentruactivităţi agricole şi gestionate de unfermier, situate pe teritoriul României;

j) fermier înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă depersoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a căreiexploataţie se situează pe teritoriul României şi care desfăşoară o activitateagricolă;(...)

n) suprafaţă agricolă înseamnă orice suprafaţă de teren arabil, de păşunepermanentă şi de fâneaţă permanentă sau cultivată cu culturi permanente,·

o) terenuri arabile înseamnă terenuri cultivate în scopul producţiei agricolesau suprafeţe disponibile pentru producţia agricolă, dar lăsate pârloagă,indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solare sau altemijloace de protecţie fixe sau mobile; (...)

r) utilizarea terenului înseamnă utilizarea pentru activităţi agricole asuprafeţei de teren agricol din cadrul exploataţiei aflate la dispoziţiafermierului la data depunerii cererii, în anul de cerere;"Art. 8 - (1) Pentru a beneficia de plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (2),

fermierii trebuie: (...)n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse

acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonelede interes ecologic, se află la dispoziţia lor sau o copie a anexei nr. 24 de lastarea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, dacă este cazul. Documentelecare fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fieîncheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile ladata depunerii cererii; "respectiv cele ale art. 5 alin. 2 din OMADR 619/2015:,,(2) Documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziţiafermierului, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. n) din ordonanţă,sunt:

a) adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, aferente anuluicurent de cerere, care se completează pe baza modelului-cadru prevăzut înanexa nr. 1; şi b) copie conform cu originalul a contractului deînchiriere/concesiune a suprafeţei agricole, încheiat între fermier şi unităţileadministrativ-teritoriale, după caz;

c) copie conform cu originalul a contractului de concesiune/arendă asuprafeţei agricole, încheiat între fermier şi Agenţia Domeniilor Statului,denumită în continuare ADS, după caz. "

- art. 5 alin. 2 şi art. 10 alin. 5 lit. o din Ordinul MADR nr. 619/2015 pentruaprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de

10

implementare a schemelor de plăţi prevăzute la act. 1 alin. (2) şi (3) dinOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor deplăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificareaact. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociereîn agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurilecompensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute înProgramul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020, astfel: "Începând cuanul de cerere 2015 documentele care fac dovada utilizării legale a terenului şicare se prezintă la AP1A, În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. n) dinordonanţă, sunt cele privind:

a) exploata/ia În care se desfăşoară activitatea agricolă: adeverinţa secompletează conform modelului-cadru prevăzut În anexa nr. 1 şi este însoţită deo copie conform cu originalul a filelor În care sunt Înscrise datele din cap. II. b,cap. III şi cap. XVa din registrul agricol 2015 - 2019, conform modelului-cadruprevăzut în anexa nr. 1; şi

b) terenul agricol aflat la dispoziţia fermierului: copii conform cu originalulale titlului de proprietate sau ale altor acte doveditoare ale dreptului deproprietate asupra terenului sau ale altor documente, prevăzute de Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, denumit încontinuare noul Cod civil, cum ar fi: contractul de arendare,. contractul deconcesiune, contractul de asociere în participaţiune, contractul de închiriere,contractul de comodat, precum şi contractul de concesiune/arendă încheiat cuAgenţia Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS, după caz. În cazul încare fermierul utilizează teren aflat la dispoziţia sa sub alte forme decât celeprevăzute anterior, prezintă la APIA adeverinţa prevăzută la lit. a) eliberată deprimăria pe raza căreia este situat terenul În cauză, această categorie de terenfiind înscrisă la cap. III, rândul 08 "sub alte forme ". În cazul în care fermierulpersoană fizică nu deţine titlul de proprietate, poate prezenta în locul. acestuiaadeverinţa eliberată de primăria pe raza căreia este situat terenul în .cauză, înconformttateeu.dateie înscrise în registrul agricol, prevăzută la lit. a), şi odeclaraţie pe propria răspundere a fermierului, din care să reiasă motivulprivind lipsa titlului de proprietate. Declaraţia pe propria răspundere se dă înfaţa secretarului unităţii administrativ-teritoriale sau în faţa notarului public.Persoanele care au domiciliul în străinătate şi care depun cererea unică deplată prin intermediul unui împuternicit dau declaraţia pe propria răspunderela misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României; şi

c) identificarea fără echivoc a parcelelor agricole utilizate: tabelcentra/izator care va cuprinde numărul curent, suprafaţa (ha), actul deidentificare a suprafeţei, blocul fizic, parcela declarată în cererea unică deplată din blocul fizic şi cultura, întocmit şi semnat de către fermier;

d) prin derogare de la /it. a), pentru anul de cerere 2015, exploataţia în carese desfăşoară activitatea agricolă: adeverinţa eliberată de primăria pe razacăreia este situat terenul în cauză, în conformitate cu datele privind terenul

11

agricol utilizat înscrise în Registrul agricol 2014, conform modelului-cadruprevăzut în anexa nr. 1, însoţită de o copie conform cu originalul a filelor încare sunt înscrise datele din cap. II.b, cap. 111""Art. 10 (5) Nu sunt eligibile la plată următoarele suprafeţe (..) o) suprafeţelecu amenajări piscicole, aşa cum acestea sunt prevăzute În art. 23 alin. (20) dinNormele tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2015 -2019, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, alministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, al ministruluifinanţelor publice şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr.734/480/1.003/3.727/2015. ".

- art. 1 alin. 1 şi art. II din legea nr. 283/2015 pentru modificarea Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării": ''Art. 1 "Peîntreg teritoriul rezervaţiei, schimbarea utilizării terenurilor agricole folosite caterenuri agricole productive sau amenajări piscicole se face cu acorduladministratorului, numai în baza unor studii tehnice de specialitate. "- Art. II: ,,1) În termen de 12 luni de la data intrării În vigoare a prezentei legi,proprietarii, arendaş ii sau concesionarii terenurilor utilizate ca amenajăriagricole sau piscicole, cărora le-au schimbat folosinţa, sunt obligaţi săefectueze studii tehnice de specialitate, cu acordul administratorului, din care sărezulte modalitatea utilizării amenajărilor agricole sau piscicole În cauză.

(2) În termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi,proprietarii/concesionarii terenurilor cărora le-au schimbat folosinţa, fără castudiile de specialitate să justifice acest lucru, sunt obligaţi să le readucă lastarea lor iniţială sau, după caz, să le renatureze. "

- art. 2 pct 2 din O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura: ,,2.amenajare piscicolă - unitatea de bază a acvaculturii, reprezentată de:

a) heleşteu - bazin piscicol realizat în săpătură sau umplutură, înconjurattotal ori parţial de diguri, prevăzut cu canale de alimentare, de evacuare şiperimetrale, dotat cu construcţii hidrotehnice şi instalaţii de alimentare,reţinere şi evacuare a apei;

b) iaz - bazin piscicol realizat prin bararea unei văi cu un baraj, prevăzut cuinstalaţii hidrotehnice pentru reţinerea şi deversarea/evacuarea apei;

c) staţie de reproducere artificială;d) vivieră flotabilă - instalaţie plutitoare, alcătuită dintr-un cadru poliedric

cu pereţi din plasă, destinată creşterii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice;e) lacuri de acumulare în care se practică acvacultura;j) alte instalaţii destinate acvaculturii;

g) active piscicole - diguri, călugări, staţii de pompare, instalaţii dealimentare cu apă, instalaţii de evacuare a apei, canale de alimentare a apei,canale de evacuare a apei, canale drenoare, hale de incubaţie şi creştere apuietului, hale de creştere a peştelui de consum, centre administrative, unităţi de

12

procesare primară, magazin de vânzare in cadrul fermei de acvacultură,magazii de furaje, magazii de depozitare materiale şi unelte pescăreşti, precumşi alte construcţii aferente unei ferme de acvacultură care sunt necesareasigurării funcţionalităţii acesteia; "

III. Dispoziţii ale dreptului Uniunii Europene pertinente

Curtea de Apel apreciază că în cauză sunt aplicabile următoarele dispoziţiidin Regulamentul (UE) nr. 1307 din 17 decembrie 2013 de stabilire a unornorme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin încadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului,publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Nr. L 347 din 20 decembrie2013, P. 608 - 670:

Articolul 4

,,1) În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:

(b) "exploataţie'' înseamnă ansamblul unităţilor utilizate pentru activităţiagricole şi gestionate de un fermier, situate pe teritoriul aceluiaşi stat membru;

(c) "activitate agricolă" înseamnă:

(i) producţia, creşterea sau cultivarea de produse agricole, inclusivrecoltarea, mulgerea, reproducerea animalelor şi deţinerea acestora înscopuri agricole,

(ii) menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvatăpentru păşunat sau pentru cultivare, fără nicio acţiune pregătitoare caredepăşeşte cadrul metodelor şi al utilajelor agricole uzuale, pe bazacriteriilor definite de statele membre în cadrul stabilit de Comisie, sau

(iii) efectuarea unei activităţi minime definite de către statele membre, pesuprafeţele agricole menţinute in mod natural într-o stare adecvată pentrupăşunat sau pentru cultivare;

(e) "suprafaţă agricolă" înseamnă orice suprafaţă de teren arabil, de păşunepermanentă şi de fâneaţă permanentă sau cultivată cu culturi permanente;

(f) "terenuri arabile" înseamnă terenuri cultivate în scopul producţiei de culturisau suprafeţe disponibile pentru producţia de culturi dar lăsate pârloagă,

13

inclusiv suprafeţele scoase temporar din circuitul agricol in conformitatecu articolele 22, 23 şi 24 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999, cu articolul39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 şi cu articolul 28 din Regulamentul(VE) nr. 1305/2013, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu acoperit cusere sau cu un mijloc de protecţie fix sau mobil;

Articolul 10

" Cerinţe minime care trebuie respectate pentru a primi plăţi directe

(1) Într-unul din următoarele cazuri, statele membre decid să nu acorde plăţidirecte unui fermier:

(3) În cazul în care un stat membru a decis să aplice un prag privind suprafaţain temeiul alineatului (1) litera (b), acesta aplică, cu toate acestea, litera (a) dinrespectivul alineat fermierilor care primesc sprijinul cuplat legat de animalemenţionat la titlul IV şi care deţin un număr de hectare inferior praguluirespectiv.

(a) atunci când cuantumul total al plăţilor directe solicitate sau care trebuieacordate înaintea aplicării articolului 63 din Regulamentul (VE) nr. 130612013,într-un anumit an calendaristic, este mai mic de 100 E VR;

(b) atunci când suprafaţa eligibilă a exploataţiei pentru care sunt solicitate sautrebuie acordate plăţi directe înaintea aplicării articolului 63 din Regulamentul(VE) nr. 1306/2013 este mai mică de un hectar,

(2) Pentru a lua în considerare structura economiilor lor agricole, statelemembre pot ajusta pragurile stabilite la alineatul (1) literele (a) şi (b) în limiteleprevăzute în anexa IV.

(4) Statele membre în cauză pot decide să nu aplice alineatul (1) în regiunileultraperiferice şi în insulele mici din Marea Egee.

(5) În Bulgaria şi România, pentru anul 2015, cuantumul solicitat sau careurmează să fie plătit astfel cum se menţionează la alineatul (1) litera (a) secalculează pe baza sumei corespunzătoare prevăzute în anexa Vpunctul A.

În Croaţia, pentru anii 2015-2021, cuantumul solicitat sau care trebuie acordatastfel cum se menţionează la alineatul (1) litera (a) se calculează pe baza sumeiprevăzute în anexa VIpunctul A.

14

Articolul 21

"Drepturi la plată

(1) Sprijinul acordat în cadrul schemei de plată de bază se pune la dispoziţiafermierilor:

(a) care obţin drepturi la plată în temeiul prezentului regulament prinintermediul alocării în temeiul articolului 20 alineatul (4), prin intermediulprimei alocări în temeiul articolului 24 sau al articolului 39, prin intermediulalocării din rezerva naţională sau rezervele regionale în temeiul articolului 30sau prin transfer în temeiul articolului 34; sau

(b) care respectă articolul 9 şi deţin (în proprietate sau în arendă) drepturi laplată într-un stat membru care a decis, în conformitate cu alineatul (3), să îşimenţină drepturile la plată existente."

Articolul 32

"Activarea drepturilor la plată

(1) Sprijinul prevăzut în cadrul schemei de plată de bază se acordă fermierilorprintr-o declaraţie în conformitate cu articolul 33 alineatul (1), în momentulactivării unui drept la plată pe hectar eligibil, în statul membru în care a fostalocat dreptul respectiv. Drepturile la plată activate dau dreptul la plata anualăa cuantumurilor stabilite în drepturile respective, fără a aduce atingereaplicării disciplinei financiare, a reducerii plăţilor în conformitate cu articolul11 şi plafonării progresive, reducerilor lineare în conformitate cu articolul 7,articolul 51 alineatul (2) şi articolul 65 alineatul (2) litera (c) din prezentulregulament, şi aplicării articolului 63 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

(2) În sensul prezentului titlu, "hectar eligibil'' înseamnă:

(a) orice suprafaţă agricolă a exploataţiei, inclusiv suprafeţele care nu erauîntr-o stare adecvată pentru agricultură la 30 iunie 2003 în statele membreaderente la Uniune la 1mai 2004 care, în momentul aderării, au ales să apliceschema de plată unică pe suprafaţă, care este utilizată pentru o activitateagricolă sau, în cazul în care suprafaţa este utilizată şi pentru activităţineagricole, care este utilizată în principal pentru activităţi agricole; sau

15

(b) orice suprafaţă care a dat dreptul la plăţi în 2008 în cadrul schemei de platăunică sau al schemei de plată unică pe suprafaţă, prevăzute la titlul III şi,respectiv, la titlul IVA din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, şi care:

(i) nu mai este conformă cu definiţia termenului "hectar eligibil" de la litera(a), ca urmare a punerii în aplicare a Directivei 92/43/CEE,a Directivei 2000/60/CE şi a Directivei 2009/147/CE;

(ii) pe durata angajamentului relevant al fermierului individual, esteîmpădurită în temeiul articolului 31 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999sau al articolului 43 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 sau al articolului22 din Regulamentul (VE) nr. 1305/2013 sau în temeiul unei schemenaţionale ale cărei condiţii respectă dispoziţiile articolului 43 alineatele (1),(2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 sau ale articolului 22 dinRegulamentul (VE) nr. 1305/2013; sau

(iii) pe durata angajamentului relevant al fermierului individual, este retrasătemporar din circuitul agricol, în conformitate cu articolele 22, 23 şi 24 dinRegulamentul (CE) nr. 1257/1999 sau cu articolul 39 din Regulamentul (CE)nr. 1698/2005 sau cu articolul 28 din Regulamentul (VE) nr. 1305/2013.

(3) În scopul aplicării alineatului r2) litera (a):

(a) în cazul în care o suprafaţă agricolă a unei exploataţii este utilizată şipentru activităţi neagricole, suprafaţa respectivă este considerată ca fiindutilizată în principal pentru activităţi agricole dacă activitatea agricolă se poatedesfăşura fără a fi afectată în mod semnificativ de intensitatea, natura, durata şicalendarul activităţilor neagricole;

(b) statele membre pot întocmi o listă a suprafeţelor care sunt utilizate înprincipal pentru activităţi neagricole.

Statele membre stabilesc criterii pentru aplicarea prezentului alineat peteritoriul lor.

(4) Suprafeţele sunt considerate ca fiind hectare eligibile, numai dacă suntconforme cu definiţia hectarului eligibil pe tot parcursul anului calendaristic, cuexcepţia cazurilor deforţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale.

(5) În scopul determinării "hectarelor eligibile", statele membre care luatdecizia menţionată la articolul 4 alineatul (2) al doilea paragraf pot aplica uncoeficient de reducere pentru a converti hectarele in cauză în "hectareeligibile. "

16

IV.Motivele care au determinat instanţa să formuleze cererea de deciziepreliminară

Instanţa de recurs trebuie să se pronunţe asupra legalităţii acteloradministrative prin care cererea reclamantei pentru obţinerea sprijinuluifinanciar pentru schemele/măsurile de sprijin accesate în anul 2016 a fostrespinsă, printre altele, pentru nedepunerea de către societatea reclamantă a uneiadeverinţe conforme cu Registrul Agricol şi pentru nerespectarea prevederilordin legislaţia naţională care exclud de la plată terenurile reprezentând amenajăripiscicole, chiar dacă sunt utilizate ca terenuri arabile.

Curtea de apel este ultima instanţă în cauză, apreciind, în contextul factualdat, că are obligaţia sesizării ClUE cu o întrebare preliminară.

Dispoziţiile relevante din legislaţia naţională, astfel cum au fost prezentatemai sus, prevăd că fermierul care accesează schema pentru obţinerea sprijinuluifinanciar trebuie să deţină o exploataţie în care să desfăşoare activitate agricolăşi să depună o adeverinţă în acest sens, care să confirme înscrierea terenuluifolosit într-un registru agricol.

În acelaşi timp, terenurile care reprezintă o amenajare piscicolă sunt în modexpres excluse de la plată, fără ca legea să distingă asupra modalităţii în careacestea sunt efectiv folosite. Fermierul în cauză deţine un contract prin care aconcesionat un teren în scop piscicol, însă printr-un act adiţional a obţinut de laconcedent dreptul de a realiza lucrări de asolament agro-piscicol pentrumineralizarea solului şi alte lucrări impuse, conform normelor de tehnologiepiscicolă, pe o suprafaţă de 950 ha din totalul suprafeţei concesionate de 1344ha.

Rezultă din actele dosarului că fermierul în cauză a declarat, prin cerereade plată ca şi teren agricol terenul reprezentând amenajare piscicolă. Prinurmare, acesta deţine un teren concesionat pentru piscicultură pe care îlutilizează ca şi teren arabil, fără însă să fi procedat la schimbarea categoriei salede folosinţă, potrivit legislaţiei naţionale.

Pârâta apreciază că ceea ce prezintă relevanţă pentru acordarea sprijinuluifinanciar este nu utilizarea propriu-zisă a terenului ca şi teren agricol, cicategoria de folosinţă reală a acestuia, aşa cum apare menţionată în contractul deconcesiune deţinut de recIamantă.

Cu titlu preliminar, Curtea reţine că dispoziţiile art. 4 lit. din e şi f dinRegulamentul UE nr. 1307/2013 definesc suprafaţă agricolă ca fiind "orice

17

suprafaţă de teren arabil, de păşune permanentă şi de fâneaţă permanentă saucultivată cu culturi permanente" iar terenurile arabile ca "terenuri cultivate Înscopul producţiei de culturi sau suprafeţe disponibile pentru producţia deculturi dar lăsate pârloagă, inclusiv suprafeţele scoase temporar din circuitulagricol în conformitate cu articolele 22, 23 şi 24 din Regulamentul (CE) nr.1257/1999, cu articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 şi cu articolul28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, indiferent dacă terenul respectiv estesau nu acoperit cu sere sau cu un mijloc de protecţie fix sau mobil; "

Prin urmare, Regulamentul UE nu exclude de plano de la acordareasprijinului financiar terenurile care, deşi sunt cultivate în scopul producţiei deculturi, sunt înregistrate ca având o altă categorie de folosinţă, în speţă,amenajările piscicole.

Curtea a statuat deja tHotărârea din 2 iulie 2015 în cauza C-422/13,Landesamt fur LandwirtschaJt, Umwelt und lăndliche Răume des LandesSchleswig-Holstein împotriva Uta Wree) că articolul 34 alineatul (2) litera (a)din Regulamentul (CE) nr.73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 destabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentruagricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sistemede ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE)nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006 şi (CE) nr.378/2007 şi de abrogare aRegulamentului (CE) nr. 1782/2003 trebuie interpretat în sensul că o suprafaţăcare formează stratul de acoperire a unui depozit de deşeuri care se află înetapa de posttratare constituie o "suprafaţă agricolă" în sensul acesteidispoziţii, din moment ce este utilizată in mod efectiv ca păşune permanentă.

Curtea reţine în mod special incidenţa în cauză a interpretării date de CJUEprevederilor art. 44 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 alConsiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentruschemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilireaanumitor scheme de sprijin pentru agricultori şi de modificare a Regulamentelor(CEE) nr.2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE)nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE)nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358171 şi (CE) nr. 2529/2001 şi articolul 34 alineatul(2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentruagricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sistemede ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE)nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr.378/2007 şi de abrogare aRegulamentului nr. 1782/2003 în cauza C-684/13, Johannes Demmer împotrivaFedevareministeriets Klagecenter, în care s-a reţinut că aceste dispoziţiicomunitare "trebuie interpretate în sensul că o suprafaţă agricolă constând însuprafeţe de siguranţă situate pe un aeroport în jurul pistelor, al căilor de

18

rulare şi de oprire, care sunt supuse unor reguli şi limitări speciale, constituie osuprafaţă eligibilă pentru ajutorul vizat cu condiţia, pe de o parte, caagricultorul care exploatează această suprafaţă să dispună de o autonomiesuficientă în utilizarea acesteia, în vederea desfăşurării activităţii sale agricole,şi, pe de altă parte, să fie în măsură să exercite această activitate pe suprafaţarespectivă în pofida limitărilor care rezultă din desfăşurarea unei activităţineagricole pe aceeaşi suprafaţă. "

Circumstanţele particulare ale cauzei de faţă, rezidând în faptul căreclamanta utilizează în scopuri agricole terenuri care erau înscrise în evidenţeleadministrative ca având o altă categorie de folosinţă -amenajări piscicole- şi careerau, astfel, excluse expres de la acordarea sprijinului financiar prin legislaţianaţională pun în discuţie, în mod special, interpretarea articolului 32 alin. 2 dinRegulamentul 1307/2013 în referire la definiţia hectarului eligibil, care se referăla orice suprafaţă agricolă a exploataţiei.

Deşi în jurisprudenţa anterioară, invocată mai sus (Hotărâre a Curţii dincauza C-684113), ClUE a apreciat că pentru a putea fi eligibilă pentru ajutorulvizat, suprafaţa în discuţie în litigiul principal trebuie să fie o suprafaţă agricolă,să facă parte din exploataţia agricultorului şi să fie utilizată pentru activităţiagricole sau, în cazul unei utilizări concurente, să fie utilizată preponderentpentru astfel de activităţi, în cauza de faţă terenurile din exploataţie erau utilizateca şi terenuri arabile, însă erau înregistrate ca terenuri aparţinând amenajăriipiscicole. Iar dispoziţiile naţionale incidente excludeau amenajările piscole de laacordarea sprijinului în cadrul acestei scheme de plată.

Prin urmare, având îndoieli şi asupra aplicabilităţii directe în cauza de faţăa celor două hotărâri sus-menţionate, ca urmare a împrejurărilor specialeconstând în înregistrarea terenurilor într-o categorie de folosinţă exclusă de laplată prin legislaţia naţională, Curtea apreciază că răspunsul la întrebareapreliminară nu poate fi în mod clar dedus din jurisprudenţa CJUE şi nici nu seimpune dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Pentru aceste argumente, Curtea consideră că este utilă în cauză adresareaunei întrebări preliminare către ClUE.

Judecător,Beatrice Mariş

~

Ju~r,Nicoleta roxana Bacu

Redactat judecător RNB/29.03.2019Curtea de Apel Constanţa

19