facques ELLUL

TRADAREAOCCIDENTUTUI

,i

Traducere de Octavian Soviany

fiE SAriS

Tehnoredactare: Adrian BuzagTraducere : Octavian SovianyFotografi e: Narcis'Virgiliu (http://narcisvirgiliu.rolblog/)Copert5: Adrian BuzagRedactare: Silvana Higyed ,

l

LaTrahison de I'Occident, Jacques Ellul, Edition Princi Negue, zoo3

@SENS, zorg

Descrierea CIP a Bibllotecii Nalionale a RominieiELLUL, IACQUES

Tridarea Occidentului / Jacques Ellul ; trad. dinlb. francezi de Octavian Soviany. - Arad : Sens, zotg

ISBN 978-6o6 -947 58-7- 4

l. Soviany, Octavian (trad.)

8zt.r33.r

Editura Sens

Calea Timigorii nr. ztzlz,3rozz7, AradTelefon: oz57 288669

www.sens.focomenzi on-line: comercial@sens.ro

CUPRINS

Prolog ..................9

CAPITOLUT 1UTAIApirarea Occidentului.,........... ............. 13

I. Vinovatul nevinovat.. .............,.....15il. Apirarea omului occidental ....... 55III. Misterul Occidentului ................................... 95

CAPITOLULAL DOILEASfArqitul StAngii qi adevirafii siraci ..................... 113

I. Adeviragii s5raci......... .................r8il. Naufragiul StAngii ......................168

CAPITOLUL AL TREILEATridarea Occidentului ............. ...........rg3

I. Tridarea rafiunii qi a istoriei. Utopistul,geometru gi tehnician ................197

II. Tridarea individului: Ci15u1...... .................,.223III. Tridarea.iubirii 9i a libertiqii: Marele

Inchizitor..

Quos perdere vult, lupiter derhentat................... 25o

CAPITOLUL IN]AI

Apirarea Occidentului

I. Vinovatul nevinovat

fi stizi Occidentul are o reputafie proasti qi toati/lJumea incearcS si fugi de pe aceasti corabie care

se scufundi. Occidentul este purtdtorul tuturorpicatelor. A invadat lumea. A subjugat nigte popoarecare nu doreau altceva (spune noua noastrl.Legendd. a

Secolelor') decAt si triiasci in pace. Aceste popoare eraufericite, fecunde, prolifice, bine hrinite, nu cuno$teaunici riul, nici sclavia, nici rizboaiele, se simleau insiguranfi qi se ocupau cu filosofia. O vArsti de aur in stilnou. Dar nu intru totul, cici regisim in descrierea idilicia Chinei sau a Imperiului Arab, a lumii Bantu sau aImperiului Aztec toate efuziunile generoase ale

secolului al XVIII-lea. Daci avem astizi restauratori aimitului despre silbaticul cel bun, acegtia sunt cusiguranli cei care ne vorbesc cu gravitate despre acea

lume minunati de dinainte de venirea occidentalilor. Olume a tuturor artelor qi a tuturor formelor de

rafinament, o lume care ignora moartea, picatul sau

ruginea, care nu cunottea opresiunea gi nici morala - o

naturi liberi la dispozilia unui om inocent. Iar apoi a

venit Occidentul cu tot alaiul siu de catastrofe. A apirutcu oamenii sii, incingi in fier, insetafi de aur qi de argint,inqelAnd sirmanele popoare care i-au primit pe acegti

striini cu o ospitalitate edenicS. Acegti rizboinici, aceqti

comercianli le-au jefuit bogiliile, i-au inrobit pe

oameni gi le-au ocupat pimAnturile. Nu gi-au spus oare

'Amplu poem sociogonic al lui Victor Hugo, care inf5;igeazl istoriaumanitetii. (N.t.)

15

Jacques Ellul

ei ingigi Conchistadori? Au adus cu ei teroarea, tortura,

.bolile. $i-au instalat aici dominafia nelegitimi qi le-auimpus popoarelor o supunere josnici. Au instauratsistemul colonial. De acum totul era in profitulmetropolei. Au acfionat doar in numele setei de aur gia voinfei de putere. Mai barbari decAt toli cuceritoriibarbari de pAni la ei, unii intemeindu-se pe violenf5,allii pe virtute. Unii acfionAnd fi1ig, allii cu ipocrizie.

Iar misionarii lor i-au insolit, distrugAndmoravurile sindtoase gi firegti. ImpunAnd o ideologiecare nu avea un alt scop decAt sd acopere jaful gi crima, austrivit vechile credinfe, care se potriveau popoarelor carele elaboraseri. Au distrus culturile indigene gi, odati cuele, grupurile sociale, lSsAndu-i pe oameni singuri acolounde inainte se sim;eau perfect integrafi intr-o societateechilibrati. Au impus o morali, ficAndu-le cunogtinfiunorsufletesimple cu riul qi cupicatul. AuinspiimAntatcu Infernul gi au inaugurat frica de moarte. Acegtimisionari wednici de gtreang au infiptuit o lucrare inclqi mai rea decAt aceea a rizboinicilor qi a negustorilor. Aufurat sufletul popoarelor. Au fdcut come4 cu suflete qiincepAnd de aici totul a fost distrus, limbile biEtinaqilorau fost ostracizate pentru a le face loc idiomuriloroccidentale: germana, engleza, spaniola, franceza. Legilegi obiceiurile au fost inlocuite cu cele ale invadatorilor,care le-au ripit popoarelor cucerite dintr-o singurilovituri onoarea gi demnitatea, impreuni cu credinlelelor din strimoqi qi cu bogiliile lor ingropate. Iarcuceritorii au rescris istoria: inaintea lor n-a existat decAtintuneric gi barbarie, iar ei au venit cu cMliza{ia. Cei careau incercat si le opun5 rezistenf5, Behanzin' sau

' Lider african (r8+S - 19o6), rege al Dahomey-ului, care a incercatsd reziste colonizlrii franceze. (N.t.)

t6

Tridarea Occidentului

Pavilioanele Negre,s nu au fost decAt nigte briganziingrozitori, care s-au opus ca aceste popoare ignoranteqi subdezvoltate si se bucure de binefacerile gtiinfei gi

medicinei. Aceasta a fost istoria oficial5, predati inqcoli. Iar copiii invilau, de altfel in mod incongtient, ciNegrii, Rogii gi Galbenii sunt popoare inferioare, falide care, desigur, trebuie si se arate compasiune, darcare nu meritau tot binele pe care li-l ficeam,dovedindu-se fa$ de noi preflcufi gi rebeli qi refuzAndsI coopereze. Din fericire - mai spunea istoria oficiali- mulli dintre ei au acceptat si coopereze cu noi. Mul[dintre ei ne-au servit cu credinfS. Iar in r9r4 au venit siapere patria in pericol. Minciuni, numai minciuni!Cum si nu-1i dai seama ci pentru ei nu eram decAtniqte simpli cuceritori, nigte striini care igi permiteauorice;i le rAvneau femeile;i bogiliile.

Dar timpul a trecut, iar astizi nimeni nu maicrede in vreuna dintre aceste legende, dintre acestepovegti frumoase. Ni s-au deschis ochii, am vizut gi

ne-am pierdut toate iluziile. Acum gtim adevirul. Iaracesta este acela ci Europenii au distrus, uneori intotalitate, nigte popoare care voiau si rimAni libere.Nenumiratele triburi indiene din America de Nord aufost jefuite sistematic cu ajutorul contractelormincinoase, apoi ruinate fizic cr ajutorul daruluif5larnic al ,,apei de foc'i apoi masacrate ori de cAte oriau incercat s5-gi redobAndeasci libertatea pierdutd sauinchise in rezervafii. Iar in week-end se pleca lavAnitoarea de Indieni care era mult mai interesantidecAt vAnitoarea de prepelile. in America Latind auexistat atrocitilile sivArgite de cei care au rispAnditintenfionat maladiile europene pentru a provoca

r Migcare anticolonialistl din Indochina. (N.t.)

t7

Jacques Ellul

epidemii care au decimat (qi nu numai) triburileautohtone * istoria cumpliti a obiectelor contaminatein mod voit gi lisate in pidure pentru ca sd fie adunatede Indieni. Iar cei care au ficut asta nu erau alqii decAt

,,insircinafii cu chestiunile indigene". in China, prinvointa perseverenti a Marii Britanii, a fost introdusopiul: inci un mijloc de a distruge populaliile asiatice.Totul a fost folosit. Obiectivul era unul singur: jefuireabogifiilor qi a producfiilor de bunuri utile pentruEuropa. Iar pentru asigurarea bralelor de munci aap5rut sclavia, pe care tot Europenii au inventat-o.

Iar povestea nu s-a incheiat nici pAni astSzi.Dupi perioada colonialismului a venit cea aimperialismului. Despre asta se vorbegte atAt, incAt cepofi si mai spui? Dupi plecarea militarilor gi amisionarilor, dupi luptele de eliberare purtate in toatilumea impotriva Occidentului, acesta qi-au pistratneqtirbiti puterea de a exploata, dar intrebuinlAnd altemijloace. Ipocrizia lui a iegit acum la iveali. El gi-aaservit economiile lumii a treia. infometeazl douitreimi din omenire. ContinuS, cu ajutorul contractelorveroase, al legilor piefii internapionale, alreglementirii unilaterale a prefurilor, al jocurilorvamale, si jefuiasci toate bogi;iile popoarelor carecrezuseri ci s-au eliberat, dar au rimas dependenteeconomic ai financiar. inchide toate popoarele intr-uncerc infernal: sau si-gi menlini culturile industriale, cucare Albii au inlocuit, spre marele lor profit, vechileculturi necesare alimentafiei, gi si le destinezeexportului, dar si moari de foame, fiind lipsite deprodusele alimentare de baz5, sau sd incerce refacereaculturilor alimentare, dar daci se renunfi la cultivareabumbacului, a cafelei, a culturilor de cacao, a trestieide zahir, vor dispirea produsele de export, gi se va

l8 l9

Tridarea Occidentului

muri, de asemenea, de foame, neput6ndu-sevinde saucumpira nimic pe piafa internafional5. SocietSlilemultinalionale s-au insinuat ca un cancer ineconomiile slabe ale acestor firi bulversate gi

traumatizate. Toate bogSliile pleaci in continuare inOccident pe alte cii gi nu le aduc niciun profitautohtonilor. Acegtia sunt atAt de fascinali, de altfel, de

$tiin15 gi Tehnici, incAt nu viseazi decAt si reproducS,la rAndu-le, activitSlile omului alb;i s5-i calce pe urme.Triiesc cu mitul progresului. Dar acest imperiueconomic nu este de ajuns. Dominafia trebuie intiriti.Firele trebuie finute mai bine. $i atunci sunt doborAteinsidios guvernele libere, aduse la putere de popor, ca

urmare a miqcirilor revolufionare gi inlocuite prinminiqtri Ei pregedinfi fantogi, aflafi la cheremulmarilor puteri economice. Dictatori care nu se menfinla putere decAt cu sprijinul imperialismului occidental.

$i toati lumea cunoagte astdzi imperiul CIA, cuactivitSlile sale murdare gi cu imensele salemaqinafiuni. $i, ca o ultimi, dar cu siguranfi nu cea dinurmi, ipocrizie din partea Europei - eugenismul,voinfa ipocriti de a fine in loc crefterea demografici a

popoarelor din Lumea a Treia, alerta in legituri cuinmullirea ingrijoritoare a populafiei mondiale,faimoasa curbi exponenfiali, din care se trageconcluzia ci trebuie si scadi natalitatea firi intArzierein India, in Africa, in America Latini.

Omul occidental incepe si fie convins de toateacestea de acum inainte. Iar cel putin in rAndurileStAngii, printre intelectuali, printre oamenii spirituali,din aceasti congtientizare se na$te un puternicsentiment de vinov5lie, o remutcare cumplit5. Iati ce

am ficut. Iati cine am fost. Ne privim in oglindi gi

vedem fap copiilor infometafi din Bangladesh, din

Jacques Ellul

Sahel sau din Etiopia. Ne pornim aparatele de recepfieqi auzim discursul acuzator al popoarelor eliberate carene reamintesc in fiecare zi de faptele noastre,intelindu-ne remugcirile gi risucind culitul in ran5.Iati ce am fost. Dar acum nu mai ajung remuqcirile.IatS-ne cupringi de mAnie. Ne dep5gim limitele gi

trecem de partea celor siraci, a celor oprimali. Otransitio ad plebem de un nou gen, dar insufleliti deacelagi sentiment qi conducAnd la acelagi efect.incepem sd contestim tot ce a creat Occidentul. Totula fost riu qi totul trebuie si fie distrus. Doar artaafricani, poate qi gtiinfa, a fost frumoasi; doar politicachinezi este corect5. Doar revolta Americii Latine estejust5. Acceptim toate acuzafiile, ne lisim copleqili deo furie masochisti - Yoga gi marijuana, Zenul gi

autodistrugerea: iatl drumul spre propria noastrieliberare. Trebuie ca popoarele pe care le-am subjugatsi vini gi si ne elibereze de tunica lui Nessus. Cum site debarasezi de remugciri altfel decAt distrugAnd totce le-a provocat?

Numai ruinarea completi a Occidentului,negarea acestuia in aspectele sale cele mai profunde:religia, morala qi virtufile lui poate conduce la ispSgire.Suntem nipidili de o furie purificatoare, gAndindu-neci strimogii noqtri ne-au lSsat moqtenire o lume atAtde atroce. Suntem gata si aprindem rugurile pe carevrem si ardem cadavrul descoperit sub dugumelelecaselor noastre atAt de curate. A venit marea zi apurificirii. Trebuie si contestim fdri intArziere toateacfiunile imperialiste ale Occidentului. Odati cuconqtientizarea apiruse ;i sentimentul de vinovilie.Trebuie si ne eliberim. Iar aceasta nu se poate realizadoar in plan individual, distrugAnd in noi toatemo;tenirile Occidentului sau doar ?n plan cultural,

20 21

Tridarea Occidentului

prin negarea oricirei tradilii europene (ficAnd si se

balanseze istoria, latina, greaca...), ci prin angajareaconcreti impotriva imperialismului CIA, impotriva,,bestiei negre" absolute - Africa de Sud, impotrivaIsraelului. Firi indoialS, cel mai abominabil dintretoate este imperiul american. Dar el nu reuneqte toateadversitdlile. Apar nuanfe. $i, chiar repliindu-se pepoziliile unui nafionalism elevat, popoarele europenenu sunt unanime in condamnarea Statelor Unite. intimp ce Africa de Sud e un fap ispSgitor nemaipomenit!Acolo gisim de toate: rasism, exploatarea negrilor decitre albi, producfia de bunuri inutile: aurul gi

diamantele, dictatura, moralismul, fundamentareareligioasi a puterii gi asocierea dintre stat gi biserici,capitalismul in starea lui pur5. Totul se afli acolo. Iarpe deasupra, este un stat slab, de cate nu se temenimeni. Nu produce aproape nimic folositor pentrueconomia industriali.

Are o armati - buni ca si faci fali naliunilorafricane, dar nu gi Europei; nu este, in sfArgit, un pionimportant din punct de vedere strategic saudiplomatic. Daci Africa de Sud ar dispirea, asta n-arslibi cu nimic nici pozilia Occidentului, nici luptaimpotriva comunismului, nici biserica... aqadar putems5-i dim drumul!

Aqa se face ci temerarul Consiliu Ecumenic nu agovdit si se puni in fruntea cruciadei indreptateimpotriva Africii de Sud. Si tot bafi apa in piui desprerasismul gi imperialismul american, nu e tocmaipotrivit:tofi banii Consiliului Ecumenicvin din StateleUnite. Si acuzi Uniunea Sovietici din cauzapersecutirii Bisericii sau a unor mici incidente cum arfi invadarea Cehoslovaciei e imposibil, cici ar avea desuferit tofi bunii cregtini care triiesc in firile

I

Jacques Ellul

comuniste. Si dai pe fa$ abuzurile gi mArgiviile carepot fi descoperite in firile din Lumea a Treia ar puteasi pari o dovadl de rasism. Nu, cu siguranfi, ConsiliulEcumenic, nu se poate exprima decAt in legituri culucrurile care nu supiri pe nimeni, cu colonialismulportughez gi mai ales cu detestabila Africi de Sud.Despre ea pofi spune totul firi si te tem de nimic.

Creqtini gi necregtini, Dreapta gi StAnga,democrafi gi republicani, puteri mari ;i mici pot insfhrgit si-;i desemneze dugmanul comun, incarnareariului absolut, Africa de Sud. Iar Occidentalii pot si-qilin$teasci pe cheltuiali pufini in felul acestacongtiinfa.

CAnd scriu rAndurile de fa1i, il rog pe cititor siincerce a-qi stipAni indignarea; nu aprob sub nicioformi apartheid-ul, nici exploatarea mAinilor de lucrunegre, nici produclia de aur gi diamante, vreau doar sisubliniez ci pretutindeni se gisesc sute de situa;ii gi deforme de organizare comparabile, pe care toati lumease fereqte cu griji si le denunfe, cici aceasta ar implicaun cost qi un risc. Iar o asemenea coalilie impotrivaAfricii de Sud este semnul unei lagitili comune, refuzulde a vedea restul gi expresia unei congtiinle vinovatelatente care ii bAntuie pe tofi Occidentalii gi de care eisunt bucurogi ci se pot elibera cu aceasti ocazie. Estemijlocul de a se sustrage unei ,,revizuiri dureroase" inceea ce priveqte restul.

$i weau si-mi precizez pozilia dintr-o asemeneaperspectiv5. Ag dori si fie acceptati odati pentrutotdeauna de cei care vor citi acest eseu gi care nutrebuie si piardi niciun moment din vedere aceastipagini preliminari. Accept toate acuzele impotrivacolonialismului gi a imperialismului ;i mi situezcategoric pe aceeagi pozilie. Resimt ca pe o povari greu

22 23

Trldarea Occidentului

de purtat toate atrocit5lile comise in intreaga lume pe

parcursul istoriei de Francezi, Englezi sau Spanioli qi

nu incerc sub nicio formi si fac abstracfie de ceea ce auficut generafiile trecute. Refuz si fac gestul facil de a-iarita cu degetul pe groaznicii noqtri strimogi dinsecolul al XV-lea pAni in secolul al XVIII-1ea care auasasinat populaliile americane qi au inventat sclaviaNegrilor. Sunt strimoqii nogtri. Gregelile lor de ierisunt qi ale noastre, cici noi triim astSzi de pe urmarecoltelor lor de odinioari. Nu trebuie si uitim cd

progresul nostru gtiinfific ;i tehnic a fost posibil doardupi ce ei au cucerit lumea.

intr-adevir, tofi cei care denun|5, cu o violenliextremi, faptele strimoqilor nogtri sau imperialismulOccidentului actual ar trebui si inceapi prin a nu maifolosi benzinS, prin a nu mai cilStori cu automobilul,cu autobuzul sau cu trenul qi prin multe altele. Deaceea cred ci nu putem si dim o socoteali cinstitiadoptAnd o pozilie anti-imperialisti ideologici,semnAnd manifeste qi redactAnd proclamafiiinflScirate. ProcedAnd astfel, nu facem decAt siimpirtigim ipocrizia tradilionali a Occidentului,indicAndu-i pe cei vinovafi gi pretinzAnd ci avem ocongtiinfi curatS. Toati puterea noastrS;i chiar gi felulnostru de a ne organiza viafa, ca ti toate elementelemateriale ale existen{ei noastre cotidiene ne fac

solidari, indiferent daci vrem sau nu, cu virsirile de

sAnge, cu jafurile, cu anchetele, cu disprelul, cumasacrele. Noi suntem moqtenitorii lor. Am mogtenittoate bogiliile, dar gi toati ura adunati impotrivacuceritorilor.

Trebuie si acceptim gi povara faptelor rele. $i nuputem si ne considerim decAt debitori in raport cu totrestul lumii.

facques Ellul

Le datorim tot ce le-au furat strimogii noqtri.,,Ajutoarele" pentru Lumea a Treia nu reprezinti decAtrestituirea unei pirfi neinsemnate din ceea ce s-a furat.N-o si putem gterge niciodati pata de sAnge de pemAinile noastre, pentru ci nu vom putea readuce laviafi popoarele asasinate qi culturile distruse, nu vomputea reface familiile destrimate de sclavie gi nu vomputea pliti vreodatl prepl torturilor indurate. Niciunadin faptele RaseiAlbe nu-mi este striini gi sunt obligatsi mi le asum. Nu-mi pot aroga o congtiinfi impicat5.Nu mi pot declara inocent, declarAndu-i vinova{i pestrimogi sau pe Americani. Dar trebuie si cad inmasochism ;i si repudiez Occidentul tn totalitate? Sicontest toate valorile lumii in care triim?

Mi plasez cu siguranli undeva la mijloc: accepttotalitatea acuzelor, dar nu accept repudierea totali aOccidentului. imi asum riul pe care l-a ficut, dar refuzsd cred ci a ficut numai riu. $tiu ci civilizalia noastrda fost construiti prin sAnge gi jaf dar toate civllizalllleau fost construite aga. in fa;a discursurilor pseudo-revolulionare, a trecerii spectaculoase de parteacontestatarilor, a disprefului aritat pentru Rasa Albi, adorinjei disperate de a distruge ceea ce a reprezentatgrandoarea noastri, eu afirm, dincolo de toate acesteagi in pofida lor, valoarea Occidentului nostru. Ceea ceam de spus nu se adreseazi Dreptei, pentru ci esteparalizatS, fixati intr-un complex de superioritateoccidental care n-are nimic de a face cu ceea ce voiincerca si arit. Sunt categoric ,,anticartierist".+ Ceea ceam de spus fine de examenul de conqtiinfi cu care

+ Cartierism - curent politic apdrut in Franla in anii '5o, caresusfinea finanlarea preferenliali a metropolei in derimentulcoloniilor. (N.t.)

24 25

Tridarea Occidentului

Occidentul este dator ;i se adreseazi in primul rAndintelectualilor ale ciror opliuni du fost ficute deja:anti-imperialism, anticapitalism, antirasism qi,

desigur, antioccidentalism.Este cumplit cd o migcare fascisti violentS a

putut si-gi insu;easci titulatura de ,,L'Occident".5 Oasemenea miqcare constituie tocmai contrariul a ceea

ce Occidentul a vrut, a incercat si fie gi a aspirat s5

realizeze, iar faptul ci ea se numefte ata nu s-a PututintAmpla decAt pentru ci ceilalli, cei care suntpurtitorii sau ciutitorii valorilor unei civilizagii gi

reinnoirii unei culturi, au dispreluit gi au repudiat prea

utor mogtenirea pozitivi a lumii occidentale.Intelectualii nogtri, ingropafi intr-un soi de delirautodistructiv, au scipat din vedere sensul aventudioccidentale, iar nigte atlefi incoifagi au crezut ci potpune stipAnire pe valorile Occidentului atunci cAndceilalli le vor fi isprlvit de distrus. Nu voi face opledoarie in favoarea Occidentului, dar voi c5uta odreapti misuri - adici tot ce voi scrie implicirecunoa$terea crimelor Occidentalilor, toate reflecfiilemele vor porni de la acceptarea invinuirilor. Cine se

simte cu congtiinfa impicati nu are nimic de invSlat de

aici.

$tiu gi care este ultima critici ce mi se poateaduce: in misura in care aducefi in discutie mirefiaC)ccidentului nu facefi decAt si le oferili argumenteadversarilor nogtri ;i si le intirili poziliile. (Iar de aicise ajunge la ideea ,,triddtorului obiectiv"!). Am de dattrei rispunsuri: mai intAi ci avem de a face aici cunarea lege a propagandei, formulati de Hitler:

', Migcare politici francezi de extremd dreapti fondati in t964.(N.t.)