Teatru Latin

8/18/2019 Teatru Latin

1/25

DE LA TRAGEDIAGREACA LA CEA

ROMANA


2/25

TRAGEDIA GREACA

o Greci sunt considerati intemeietorii teatruluica forma autonoma de arta si integral umana.Se stie ca la ei teatrul s-a nascut din imnurle incinstea lui Dionysos, venerat de tarani cadivinitate ocrotitoare a viilor, livezilor siogoarelor roditoare. La serbarile lui Dionysos,

dupa sarbatorile ceremoniale, urmau petecericu cantece si dans. Cantaretii, puratang mastide tap ( in lb. Gr. Tapul se numeste tragos, deunde cuvantul tragedie- catecul tapilor!",infatisau fapturile legendare de sileni si satiri,pretenii lui Dionysos. Condus de un corifeu!,codrul intona imnuri de lauda intrerupte de

naratiunea unor episoade din viata ziului.o Cand unul dintre coristi a raspuns corului sicorifeilor prin cuvinte atribuite eului # ca sicum el insusi ar $ fost Dionysos # in acelmoment a aparut de fapt primul actor, intrucatnotiunea de actor! implica sine %ua non unproces de presc&imbare imaginara intr-un

anumit persona' interpretat.


3/25

o eprezentatiile teatrale se desfasurau o data la un an, sub

forma de concursuri prile'uite de sarbatorile lui Dionysos sidurau trei zile. )ai intai, ar&ontele eponim! primea lucrarilepoetilor dramatici, din care alegea trei tragedii si trei comedii,prezentate la concurs de sase autori. *atrona'ul pregatirii$ecareia dintre aceste piese apartine unuic&oreg! ales dintrecetatenii cei mai bogati ai orasului care recruta viitori coristi.

o

+n ziele concursurilor dramatice toti atenieni se-ndreptau spreteatrul lui Dionysos, in mana cu tic&etul de plumb # biletul deintrare. Spectatorii isi aduceau de acasa mancare si bautura,caci spectatorul tinea din zori si pana-n seara. *rogramul$ecarei zile consta intr-o tragedie si o comedie # dar tragediaera de fapt o tetralogie, compusa dintr-o suita de trei tragedii,plus o drama cu satiri.


4/25

o Toate rolurile unei tragedii #inclusiv cele feminine # erauinterpretate de doi sau cel

mult trei actori. *entrutragedie se foloseau douazecisi opt de masti, reprezentandsase tipuri de batrani, opttipuri de tineri, trei sclavi si

unsprezece femei. +n plusgura mastii era facuta in asafel incat ampli$ca vocea, caun megafon.

o ristotel punea teatrul la

baza educatiei cetatenesti iarautorii, c&oregii, actorii,coristii, se bucurau de ceamai inalta stima si pretuire infata poporului grec.


5/25

S C + Lo Sensul social inalt al tragediei grecesti apare pentru prima data, in toata forta si

maretia sa, la sc&il (/0/-102 i.e.n". Luptator la )arat&on si Slamaina, unde greciiau invins colosul persan, sc&il a fost martorul ocular al celor mai grele si glorioasemomente ale tarii sale. +n cei 23 de ani ai vietii, a scris peste 34 de tragedii si dramecu satiri si a cunoscut numeroase triumfuri la concursurile teatrale5 din pacate, s-aupastrat numai sapte tragedii esc&iliene, in fruntea carora stau 6*rometeu inlantuit!si trilogia 67restia!, singura trilogie completa pe care a lasat-o antic&itatea.

o +n 6*oetica! sa, ristotel subliniaza marile merite ale sc&il8 de a $ introdus al doilea

actor si de a $ micsorat importanta corului5 de a $ redus lirismul tragediei, punandaccentul pe dialog, fapt ce a imprimat tragediei un puternic caracter dramatic.ceste rezultate le-a obtinut sc&il in mod prograsiv in piesele 6ugatoarele!,6*ersii! si in 6Cei sapte impotriva Tebei!.

o Structura pieselor lui sc&il este neevoluata in&imb totul apare la dimensiunimonumentale8 si semni$catia inalta a ideilor si situatiile tragice, si pasiunileputernice ale persona'elor, si conte9tul in care se precep ecouri ale faptelor si ale

credintelor dintr-un indepartat trecut. +deile carora 6parintele tragediei! le-a dat oforma si o forta artistica impresionanta erau idei impartasite inca timid de nouasocietate a tenei si pe care le vor duce mai departe in operele lor ceilalti doi maritragici greci 8 Scofole si uripide.


6/25

o 6*ersii! este probabil singura tragedie compusa de sc&il pe o tema si cuun subiect luate in contemporaneitate, conceputa ca o piesaindependenta, neanga'ata intr-o trilogie anume. Scrisa la sapte ani dupabatalia de la Salamina, lipsita de un erou tragic individualizat si de oactiune unitara, opera urmarea sa cinsteasca amintirea victorieiatentienilor si sa e9alte sentimentul patriotic. Con:ictul dintre douapopoare capata aici semni$catia insesi a con:ictului dintre civiliz9atia si

barbarie5 iar ideea fundamentala ce se dega'a din piesa este aceea atriumfului legitim al civilizatiei si, in consecinta, al respectului nutrit fatade libertate.

o +deea respnosabilitatii umane revine si in trilogia 67restia!,cutremuratoare poveste a asasinarii lui gamemnon de catre sotia saClitemnestra si a pedepsirii crimei de catre $ul lor 7reste, a'utat de sorasa lectra. +n 67restia!, sc&il tinea sa arate, insa, ca asemenea

nenorociri sunt pricinuite nu de vointa zeilor, ci de necinstea si crimeleoamenilor. sc&il darima, astfel, vec&iul si sumbrul cult al domnieiDestinului impecabil, subliniind valoarea liberei personalitati umane si a 'ustitiei.


7/25

o Conceptia esc&ileana despre eroul tragic va capata, insa,e9presia maturitatii depine in 6*rometeu inlantuit!, capodoperasuperioara celor anterioare si sub alte aspecte8 dezvoltarea sigradarea actiunii, individualizarea persona'elor, numarul lorsporit, compozitia comple9a, crearea atmosferei, dispozitiasavanta a efectelor scenica # sunt calitati dramatice care vor

apare acum pentru prima data la un nivel artistic demn de adeveni si obiect de studiu.o )itul titanului, pedepsit de ;eus pentru ca a rapit focul din

7limp, era binecunoscut publicului, astfel incat lui sc&il iiramane sa-si concentreze atentia asupra caracterului dramatic aleroului5 apoi sa dea sensuri noi, comple9e, con:ictului dintretitan si divinitate.

o Tragedia lui *rometeu devine, astfel, tragedia geniului

binefacator al omenirii. La o data cand poporul atenian proclamavictoria regimului democrat impotriva 6tiraniei!, sc&il creeazaun persona' tragic care indrazneste sa infrunte autoritateatiranica a lui ;eus. )aretia actului prometeic consta in cutezantatiranului razvratit, in mandria unei personalitati libere, puternice,constiente de responsabilitatea sa, in constiinta ca fapta sisuferintele sale aduc binefaceri capitale umanitatii.


8/25

S 7 < 7 C L o Cu Sofocle tragedia greaca intra intr-o perioada distincta, el $ind omul ,,secolului de aur! al

tenei, epoca legata de numele lui *ericle, proteguitorul democratiei ateniene. cum, dupa

victoria repurtata asupra persilor, tena conduce o liga maritima, construieste mari edi$ciipublice si inalta minunatul *ant&eon. +n arta domneste spiritul lui , cele mai importante $ind8 ,,7edip ege!, ,,lectra! si

,,ntigona!. Cetatenii tenei # care l-au onorat cu importante politice si militare # il cinsteauin mod deosebit pentru inaltul sau spirit cetatenensc.

o Sofocle estompeaza rolul destinului implacabil, con$gurand o noua relatie dintre destinsi om, relatie in care atentia este concentrata asupra personalitatii umane, a responsabilitatiimorale, a vointei sale de actiune # atribute ce vor culmina in ,,7edip ege!.

o *rimele tragedii ale lui Sofocle sunt8 ,,Tra&inienele! ( fara un persona' de prim plan "5 ,,ia9! #cu o actiune mai ,,scenica! si cu un erou studiat in variatele sale nuante psi&ologice # si,,


9/25

o ,,ntigona! este considerata de egel ca modelul perfect detragedie si ilustreaza inca o data conceptia lui Sofocle privind esentasi $nalitatea tragediei8 ca un edi$ciu dramatic cladit in 'urul unuiprotagonist care, prin grandoarea pasiunii sale, domina atat intreagaactiune, cat si restul persona'elor. Cu acel simt $n al nuantelorsu:etesti cele mai delicate ce ii caracterizeaza arta, Sofocle oprezinta pe ntigona intr-o tripla ipostaza8 de $ica devotata

nefericitului sau parinte orb, de sora care # cu riscul propriei vieti #isi indeplineste o pioasa datorie fata de fratele ei, *olinice, si defemeie &otarata si cura'oasa, ce protesteaza impotriva tiraniei.

o +n urma luptei dintre cei doi frati ( subiect tratat si de sc&ilin ,,Cei sapte in fata Tebei! " cad amandoi5 regele teocle esteinmormantat cu pompa cuvenita5 in sc&imb, din porunca tiranuluiCreon, lui *olinice, ca dusman al cetatii, nu i se poate impliniceremonia funerara, asupra celui care ar indrazni sa o faca planand

amenintarea pedepsei capitale. ntigona, insa, stiind bine care vor $consecintele, isi inmormanteaza fratele, vina pentru care sentinta ecategorica8 ingroparea de vie. Semni$catia morala inalta a tragedieieste clara8 actul de vointa al ntigonei se opune legii tiranice,pentru a proclama, in sc&imb, valoarea constiintei morale superioaresi respectul sentimentelor curate omenesti.


10/25

o ,,7edip ege! are un subiect bine cunoscut, si pana astazi a ramas tragedia ceamai des 'ucata din tot teatrul grec. *e scurt, subiectul este urmatorul8 Cetatea

Tebei este greu pedepsita de zei, pentru ca unul din cetatenii ei a savarsit omare nelegiuire. Spre a-si salva cetatea de aceasta napasta, regele 7edipporneste cercetarea # pe care o conduce cu atat mai intens, cu cat incepe sabanuiasca, la un moment dat, ca vinovatul ar $ c&iar el. Din descoperire indescoperire, 7edip se prevalaste in prapastia teribilului adevar8 necunoscutul pecare cu multi ani in urma l-a omorat intr-o incaierare este tocmai Laios, tatalsau5 iar +ocasta, regina vaduva cu care s-a casatorit, este c&iar mama sa. *entrua-si ispasi ingrozitoarea-i crima, 7edip se autopedepseste scotandu-si oc&ii.poi, orb si nenorocit, paraseste Teba, dupa ce isi ia ramas bun de la $icele sale.

o sadar, dintr-un subiect in care actiunea fatala a zeilor sau a destinului parea a$ totul, iata ca la Sofocle tocmai vointa omului se constituie drept principalulresort al actului tragic8 vointa omului, care doreste sa a:e adevaraul,cerceteaza, descopera, apoi se pedepseste singur. Ceea ce aprecia publicul grecera ideea ca izvorul nenorocirii omului sta numa in propria-i fapta nelegiuita sica aceasta nelegiuire si-o poate rascumpara printr-o constiinta morala, care sa-idicteze o ispasire liber consimtita. ?u destinu, deci, ci omul ,,e masura tuturorlucrurilor!


11/25

o +ncepand cu Sofocle, tragedia se coboara la scara umana,devine dezbaterea unei constiinte morale, luptadramatica intre intrebari si indoieli, intre stari su:etesticontradictorii, de speranta si de deznade'de. +n tragediasa isi gasesc ecou toate sentimentele omenesti nobile sigeneroase5 si aceasta, cu simplitate si naturalete. ?imicnu-i este mai strain teatrului sau decat emfaza,e9agerarea, grandilocventa. Totul este masurat si $resc,armonios si nuantat, la dramaturgul prin e9celenta alclasicismului elin.

o Caci, spre deosebire de eroul esc&ilian, crispat intr-un efort tragic de a se smulge de sub fatalitatea traditiilorinrobitoare, eroul lui Sofocle si-a castigat drepturi civice si

perspectiva de a se dezvolta ca individualitate. +nconsecinta, atentia lui Sofocle se indreapta sprerealizarea unei personalitati umane cat mai comple9e. Deaici deriva bogatia de aspecte si situatii psi&ologice5 deaici irumpe, de asemenea, si lirismul speci$c sofoclean,izvorat direct din su:etul persona'elor.


12/25

@ + * + D o uripide (1A4-142 i.e.n." este cel mai apropiat

dramaturg antic de sensibilitatea noastracontemporanta. Cu toate ca autorul celor 3/ detragedi si drame cu satira din care doar =A s-aupastrat era iubit de public nu a castigat decat A premipentru impresionantele sale opere. uripide era

considerat un necredincios, un razvratit impotricaordinei sociale e9istente in epoca sa. Cum il puteauprivi stapanii de sclavi pe poetul care a$rma ca totioameni sunt egali8

ceasta mama, ?atura, a dat tuturor oamenilor aceasiinfatisare5 asa incat nici un orasean nu are nimic caresa il deosebeasca de ceilalti oameni, nobili sau

oameni de rand, cu totii avem aceasi obarsie.deseoricinstea o poti gasi numai usor la oamenii simpli.!


13/25

o Dadea unor tarani sau sclavi roluri la fel de importante caa unor mari eroi legendari.+n tragedia lectrai rolul cel maisimpatic este cel al nevoiasului taran micenian. uripide iiprezinta pe zei ca pe niste seducatori vulgari si sper'uriordinari. cesta a fost victima mai mult 'icniri pentru caindraznea sa tradeze- cura'os si intr-un spirit avansat.

o Dramaturgii prin tragediile lor aveau rolul de a distragepublicul de la problemele cotidiene. +n aceste impre'urariscrie pisesa Ciclopul!, singura drama cu satiri ce a ramasdin antic&itate, in care demasca, in tusele caricaturii,practici si idealuri sociale prime'dioase.

o uripide contopeste datele a doua sau mai multor legende,

prelungeste asteptatea spectacolului, modi$ca situatia prinsurprize sau o diversi$ca intercaland episoade, efectuluiscontat $ind tonul patetic. De aceea, ristotul, desi ilcritica pentru compozitia sa defectuasa, il recunoastetotusi ca cel mai tragic dintre tragici!.


14/25

o Spre deosebire de sc&il si Sofocle, uripide prefera sa tratezenu mai evenimente epice, ci fapte secundare5 dar aceste faptetrebuie sa aduca pe scena situatiile cele mai violente, cele maifecunde in pasiuni si in suferinte.

o +ata subiectele tragediilor +$genia in ulida! , lcesta!,

ecuba!, ipolit!, )edeea!. *e uripide nu il intereseazaactul de vointa indelung si bine c&ibzuit de un erau, ci maidegraba impulsurile instinctive, sentimentele mistuitoae,izbucnirile pasionale. roii sai preferati actioneaza sub putereaunor forte irezistibile venite din adancurile subconstientului.

o

*refera protagoniste femei pe care le arata indeosebicapabile de fapte oribile. Dar el nu cauta nici sa le condamne,nici sa le absolve, ci sa le inteleaga si sa le motiveze faptele.


15/25

o *rintr-o subtila si perfect gradata analiza psi&ologica,uripide reveleaza comple9itatea motivelor, reactiilor,torturiilor su:etesti ale acestei femei, care evolueaza dela cele mai gingase sentimente, pana la gelozia care oimpinge la atroctate.

o

*atima prile'uieste necazuri fara seaman $indcaintuneca ratiunea- iata o concluzie esentiala a teatruluilui uripide. l elogiaza si cele mai frumoase sentimenteumane. Cat de absurd s-a spus despre uripide ca ar $dusman al femeilor- el care a creat inaltatorele $guri ale*oli9eniei, lcestei, +$genei, ndromacai, )egarei sau)acarieiB

o

Tocmai prin aceasta naturalete si simplitate, prinacest subtil realism psi&ologic, prin coborareapersona'elor de pe piedestalul sublimului la niveluloamenilor de rand, prin limba'ul $resc al vietii de toateziele, uripide a devenit cel mai modern dintre tragiciiantici si cel din care s-au inspirat mai multi dramaturgimoderni.


16/25

A R I S T O F A No 7riginile comediei grecesti pot $ gasite in farsele populare. +nca din

vremuri stravec&i, e9istau grupuri de comedianti care colindau satele, 'ucand scurte scenete numite mimi. cestea erau rudimentare castructura, neavand o actiune propriu-zisa, ci doar infatisand, sub formaunui dialog, simple scene din viata de zi cu zi. Comediantii imitau cuumor persoane cunoscute sau satirizand anumite tipuri de oameni8betivul, lacomul, sarlatanul, naivul etc.

o )imul s-a dezvoltat in Sicilia, colonia greceasca, si din el s-au inspiratcomediile de caracter si de satira sociala ale lui pic&arm, primulcomediograf cunoscut, de la care, insa, nu au ramas decat nistefragmente.

o +n acelas timp, in sec. in Grecia, formarea comediei capata un impulsdin partea sarbatorilor campenesti dionisiace. Sarbatorile lui Dionysos se

inc&eiau cu procesiuni vesele, in cadrul carora se debitau glume sicantece obscene, nelipsite de verva satirica. Si aici ca si in Sicilia,comedia a fost mult timp tinuta departe de oras din cauza tonului sautrivial, cat mai ales din cauza caracterului sau satiric.


17/25

o ristofan a fost cel mai important reprezentant al comediei antice greceEtiEi cel ale cFrui opere au fost n cea mai mare parte pFstrate. cestaramane singurul reprezentant al comediei vec&i, perioada a dramaturgiei

comice n care corul, mima Ei burlescul ncF mai 'ucau un rol considerabil Eicare este caracterizatF printr-o fantezie ndrFzneaHF, invective pline decruzime, satirF groasF si umor licenHios, lipsit de reHineri.

o ?u se cunosc foarte multe lucruri despre viata lui ristofan, iarma'oritatea datelor sunt deduse din referirile conHinute n propriile piese.ra cetFHean atenian, nsF locul sFu de naEtere nu este cunoscut cu

certitudine. Se crede ca provenea dintr-o familie de tarani, deoarece, intoate comediile sale priveste problemele cu cinstea si bunul simt taranescsi le trateaza prin prisma intereselor paturii taranilor, carora le ia in moddesc&is apararea.

o Ii-a nceput activitatea dramaticF n 1/> .r. cu o piesF, Comesenii, sise crede ca a scris in total 14 de piese, o mare parte dintre ele ilustrandatat viaHa politica, socialF, literarF Ei $loso$cF a tenei cat Ei teme

inspirate de rFzboiul peloponesiac (1J=-141 .r.". Dintre aceste piese, insa,nu s-au pastrat decat ==.


18/25

o Babilonienii (426) # Comedia, din care s-au pFstrat numai fragmente, a fost reprezentatF laDionisiile mari, festival la care participau delegaHi ai oraEelor-stat, teoretic aliate, dar n realitatesateliHi ai tenei. Deoarece piesa l ataca pe demagogul Cleon (conducFtor al partidei popularilor",la putere pe atunci n tena, Ei i nfFHiEa pe aliati ca pe niEte sclavi ai atenianului Demos (opersoni$care a cetFHenilor cu drept de vot din tena", ristofan a fost pus sub acuzare de Cleon.

o Acharnienii (42) # ste cea mai vec&e din cele == comedii ale sale pFstrate integral EireprezintF un atac direct la absurditatea rFzboiului peloponesiac.

o Ca!alerii (424) # *iesa demonstreazF cKt de puHin l-a afectat pe ristofan procesul declanEat deabilonienii.

o Norii (42") # ceastF piesF se constituie ntr-o criticF puternicF la adresa educaHiei Ei moravurilor6moderne! din epocF, transmise Ei predate de cFtre so$Eti.

o #ie$%ile (422) # Comedie ce ironizeazF mania atenienilor de a se 'udeca mereu unii pe alHii,

o &acea (42') # *iesa a fost 'ucatF la cca Eapte luni dupF ce atKt Cleon cKt Ei rasidas, cei doi rivalisusHinFtori ai rFzboiului, din partea tenei Ei a Spartei, fuseserF uciEi n bFtFlie, cu doar cKtevasFptFmKni nainte de rati$carea *Fcii lui ?icias (1/= .r.", care avea sF sisteze ostilitFHile dintretena Ei Sparta vreme de Ease ani.


19/25

o &$rile (4'4) # ceastF piesa ar putea $ consideratF o simplF comediefantezistF, dar unii critici au vFzut n ea o satirF politicF a visului imperial alatenienilor care au declanEat e9pediHia dezastruoasF din 1=0 pentrucucerirea Siracuzei (Sicilia".

o L$i$*ra*a (4'') # Comedia a fost scrisF la scurtF vreme dupF nfrKngereacatastrofalF a e9pediHiei ateniene n Sicilia Ei puHin naintea revoltei Celorpatru sute din tena, care a dus la ntemeierea unui regim oligar&ic dispussF facF pace cu Sparta (1=="

o

Te$+o,oriile $a- Fe+eile la $rb*oarea .ei/ei De+e*er (4'') # NnaceastF piesF, persona'ul uripide descoperF cF femeile din tena, nfuriatede atacurile constante la care sunt supuse n tragediile lui, plFnuiesc sF-lomoare n timpul serbFrii religioase (T&esmop&oria" ce se pregFteEte.

o Broa0*ele (41) # ste o comedie cu HintF literarF.

o A-narea ,e+eilor (cca3 "2) 5


20/25

TGD+ LT+?o Tragedia latina a ramas la un nivel foarte modest5 in primul rand datorita

ideilor marete ale dramaturgilor SC+L si S7


21/25

* L @ To Cel mai mare dramaturg latin este *L@T (cca./01-=A1" care a preluat

modelul de comedie greceasca in care satira moravurilor si imaginilevietii familie luasera locul satirei politico-sociale a lui ristofan. Cele /=de comedii ramase de la el, reconstituie un tablou vast, pitoresc sifoarte viu al viciatei societati romane.

o @na dintre ee ulularia! # care l-a inspirat partial pe )oliere invarul! # sc&iteaza pentru prima data in istoria teatrului tipulbogatasului zgarcit. Tot atat de celebra a ramas si comedia 7stasulfanfaron!, care aduce in prim plan tipul milirarului ingamfat, laudaros siprost. De asemenea, sclavul din comedia lui *laut, pidicus!, estestramosul lui rlec&ino, Scapin sau


22/25

T ? T + @

o ?umele sau complet era *ublius Terentius fer Einu provenea din +talia. S-a nFscut n zonaCartaginei, rivala omei. De aici Ei supranumele

de fer, africanul. cesta a fost unsclav, iar numele de Terentiu l-a primit de lastapanul si eliberatorul sau, senatorul TerentiusLucanus. Stapanul lui a fost impresionat de

inteligenta adolescentului, incat i-a oferit oeducatie aleasa, ulterior eliberandu-l.o


23/25

o l doilea mare comediograf latin, Terentiu este intru totul opus lui *laut.+ntriga comediilor sale este putin variata, $ind data de obicei de o aventuraamoroasa, complicata ce sfarseste prin casatorie. *ersona'ele ilustrate de elsunt tipurile traditionale- soldatul fanfaron, tanarul risipitor, etc. dar sipersona'e mai inedite, autentice cu, sunt soacrele din Soacra sau parazitul,capetenie a unei secte din unucul.oDesi actiunea comediillor lui Terentiu este mai lenta, piesele sale dezbat insa ovie si comple9a problematica psi&ologica, morala, reveland aspecte importanteprecum cele legate de familie, educatie etc. Celebre au devenit, astfel,cuvintele prin care comediograful s-a autode$nit8 Sunt om, si nimic din ceeace este omenesc nu-mi este strain.

o Stilul sau este ponderat, calm, cultivat si elegant, lipsit de savoarea limbiipopulare, astfel atragand un public select .


24/25

S ? C o @ltimul dramaturg latin, Seneca, apare in secolul + al e.n (cca. 1-

20". +n cele =4 tragedii ale sale sunt denuntate o multime de orori,de altfel curente la curtile imparatilor8 Tiberiu, Claudiu sau ?ero. Tiradele acestor tragedii cuprind uneori idei nu lipsite de o anumitamaretie morala stoica, fapt care e9plica in:uenta sa asupra lui

S&aQespeare, Calderon, Corneille sau acine. Tragediile sale #6)edeea!, 6Troienele!, 6gamemnon!, 6


25/25

+L+7G

Teatru Latin

Documents

Transcript of Teatru Latin