pagina 1 geografie.p65
188
UNIVERSITATEA DIN BUCUREªTI DEPARTAMENTUL DE ÎNVÃÞÃMÂNT DESCHIS LA DISTANÞÃ Prof. univ. dr. GRECU FLORINA GLACIOLOGIE Ediþia a II-a UNIVERSITATEA DIN BUCUREªTI 2006
Transcript of pagina 1 geografie.p65
!"
"" #$ $ %$
&''(
)*
+"
!" #$ % &
%! ' ( ) *"%
+!" +' &
(,(- &. %! & / (%!!' 0"0,% -' , !!!- 1 $$2!!(( 33((! " $
5 $# $#5 $&
% $6 %! % !
% $64"' $ 7! 4 3$ 7! 4 3
$ %' ( 33$+ ( 3#$/ (% 3#
) *"% #
+"!"" "8% #3
9 #3 ## (% &
(%(,(%- &
(% ,(% - & (%% &
$ 8,-  +* ,%- 6
3 "( 6
$
3 633 4%' ( 6&
) *"% 6
+"!" "$4 % $ ! $$+ % !! $
$ "" ! 3$ +% &
$ 4 $ + $ +%
$ 7 $ 4: $ + $3 8
) *"% 3
" + ,"
3 4: 4( 3 3 4 (2 3 (9
3 ; (;( < 8= 3 (1 " $3 41" 33$ 4+ !<(% 33 ; (9". 3# 41" . 3& 8 > 361
3$ 4( 1 3$ 8
33 8 4 33 8 4 " #33 8 4+ &33 8 4; $33$ 8 44( $333 8 41" $
3# 8 !8 4 $3& 8 4( ) $3
3& 8 $#3& 8 4?/ @ $63& 8 A $3&$ 8 BC 33&3 8 9 33&# 8 A= 3
) *"% 3
+ "# 49 #
# % ## ; (4 #
3
# 4(C #3# 8 D #3#$ ( #3
# 8 15 #6# 8 15 1>4 #6# 8 15 #6
# 8* &#$ 41 &
#$ 8 4 ! &#$ ? ? &#$ ?(? &#$$ %?(? &
#3 &3#3 9 &##3 1 &#
## 4E+ &&#& 4%:9 9. &6
) *"% &6
+ & 4 6
& ! 6&% 6& 6$
& 7 ( &
& & F(G & % $
) *"% 3
#
&
Tema I
Probleme generale
Obiective
- ./010 200$/0
/$3/2$ + 45#$ 260# 4 260#$/
H ,-(( %" ) 5(% (( %( %:F :problemele % %% ! G) ( :F( G((' % F % schimbarea problemelorei” (M. Flonta, 1994, p. 161, subl.n.-4%%:8+ :' I(((% : (%4:F( " ' %":' %*" : ' % " ! G
( ( ' ( (! : 5 ( ' :%( (% % %(' " % ! % * "! "5 glaciologie % % (: : (I ( ( :( !:!!! : ( I : %: %!:: %:%: ::%!,%-/(( ' (! :%' %I(: : (: " ( : : 5 4( ( ' :" (" (? criologie, ( 4 7HJ(C % "4 %!; ,3&36-
: ( (( : ' ( ' ( ((( (% : ( ( 5 !: 5 '
( ( ( %, (" ((geologic-: : (
H(% /:' " 5 ( ( ( e de (? ((%(( ' % : ("glaciologie.
) ! ( ( (I (
5 :: :%!:: K
5 :(% ' : (( ( 5 : 5
+ 1( ,1: -
: ! sistemul glaciar, sinonim cumva cu mediul glaciar.
Glaciologia s-a dezvoltat în strâ ( ! ' H%: ( ( ( " " ( %" '! :( (( ) ( ( ( ( ' 5 ( ( %: ( ( ( % !!(% ! : % ( F! (G : ( ( ( I ( ( :
: :%%
L % ( ' " ' ' ! (' (' "%5 ( ,6$3M ! (K $##M !' "-: (!(" H(% % ' " ,%(- ( !! ( : (" ( H %: *(!!(% : : %:
8 ( ! % % ! ! :( ""( ' (%geomorfologiei. 2( :( (%' (( % "! 5 1 "( : 5 %(% % % ( % ' % 5 "( : :("(:% % "
L !: %( ( hidrologiei ("! : 5 ?( %:' * ?? 1 ! 5: ?(" "5' ( ' ( % * : " '
( ( 5 oceanografie 5 : "( %:' ( % ' " ( ( ' 5 " : !( ( (' ( %"!!(: : ( ' (%!
( (: (" % (%:( %!meteorologia, ( ' 5 (
*( ! (% ' ( ("( %( ( ' 1 /:(" %! (ND;;;? A 7 1(( ,&$&-: 1!: 4 : 7 ( % ' ( 8 ( ' "' !: ",<<1!:&3-:(pe un pat stâncossub impulsul proprie,4 :&3K1((:&&-1(%5
(N;N?:+,66-*( ' ' ' OH%(%(( 7,&&-:' * %(%: ( 5!: < /( ,6$-H %( (:( ,8(=:6#K22=:#$-
/ (!((ND;;;N;N' % "5(( ( (! ' ( NN? ,P :#-: %( % ( '
45 (? ( "5(! % ' ' 5 H :5 *' ' (' (:(O ! F!G ! L(" ( ( % 2 4((!:+28 Q ' 6&33* ' ,6- 9 ,1934).
> ?" ' ((( : ! $6 1 : 1 7 : ' 7 : ; (8 + ; (L: LJ *( % ( ,H %: ( (! 6#$ ' 3A ( ( %- 4 ( ( *9=,3#-% (:!5 ?(!* ! ! (? *( 1! ( * 36 ,22=:#$-
H * ( %( (5 ( ( ( ( % : ("!(( ' 51! (% ' &66 %( ( ( 9? , -(' 68 (:!5 ($R 26 ( 6: ! %( ( " (8 7 :(%((' %7(( (:3(6#:3 O(: 5 "!(6R
("! O( > ( %( % AO ' 6&6#4((! !! 5 ,6$-(""!(*O) 66:<(D" (! " (( ? !8
% :%(:%:% !(
O ( ( * (:( !*("(( ! (
*' % !(' (% ( ' ! @ ' ( :("(?!' 4((!' ( (5 ' (( D5 5 + ( #: A(( 7C %! %O /=,A (% -: ' 634(( ' "((%(' ( K' ! :( !" ( (
( (( %( ( ( ( % ( %! K (% A ( 8( ! ((% 4,4(A (% ' #-) ( ( ( (( %( ' ( ' 4 %!; ' /
*( * ( ' 8 4 ' 8 <%(( ' (ND;;;?2' (N;N?: : :D !4((!* *( "
Explorarea regiunilor polare 44 "(: 5 ' /:
9 ! *("(*:( (
Explorarea Arcticii ' "OI( 4,F(O ?"(G-:( ( 4( ,F(O ?(G- 9
Campaniil = ,66&-: < <( (( ,66-:< + C ,6:6$3-:8,6$- !*( F(O ?"(G: ' ( " ' ( 1! 9(C% ( ' 6&66& F(O ?(G:' 6&66:H2 ' ( F(O ?(G: " < : " (%5 +9 ( "(+,66#- O 9:% !:("% (4) :=O 9:(%5 ?((%
; %' 4((BP=: ( ! 4 ; ,6666-:' (?%("(: ( HS ,-:B P ,-: P : 7C 1 ,- (! (( !: (5 ?( ( ( ,22=:#$-
$
1 ' 4
,- "! ( ((: % ( ! /0 H( : * : 3 !( %"' " : :névé :' % :' ( ((
! %( * : : ( ( ;( : 1": 9" .:1" . : ! ( % ( ( * ( ( * ' (
Explorarea Antarcticii * %: 66$,H T>":<(((-"( 1,:4 ( K : 1-
• Din amplul (* ! 4 0:O41% 7,6&6-4(* :! "( F7G % : ' "5( *" %:( % I ": ,5 -K +C C: : , -K H :%! ,7 -K(2 : % ,7 -K A =C 4CJ(C: %, !-K 4 HJ(C: , !-K 4 ( , " - "* ( I!( %(%% n Antarctica, a descoperit specia Aira amtarctica , %( ' -: ( "
> ( 4 '! 4 %!; ,3&36-) 36("' 4 % !@ %4 ,14-: ! (; > @ %L" 14 ( " % ' 4 : ("
2 3 (? ' F/ ( 4 G ' " ' # %( ( ( ' 14 ,4 : 4(:7: : + : < : 9 . : 8 7 : 14% :9":1>4:>11-5 ' 6 ' &, : : ' &6-/" ! (#U(%! : ! :*! ! " 1 ( (("H (' ((% ! 5 % * K ( ("% % , !
3
5 !( (-:O ( %: ! " ' %
În ul : 4 (? ' "(,F! G-:(% !! (' ( ,F!G-: (","!BelgianScientific Research Programme on the Arcctic, vol III, Glaciology andClimatology, 1993).
• ' ' % ! ((5 I
( ' J (K
" ! ( ' J ( K %8 / ( KK– formarea " K ' (!
4( ' ( % !" ) : : (: 5" ! (? O ( ' % ' 4 rctica în cadrul acestui program.
(%(:!(?(( 5 ( 5 ' ' O: ": (" : " nicecare au dus la separarea continentelor din Gondwana.
) 7(?(("% : %(!: $:#$ : ' 3 : : (
1%( ; (1=4 %( (( ' " O:: ( ( ! (%5 8!! ' 9!> ( ' 5' J (?(5 ' ( : ( % ; (1=(? :( 5 ' ! (
1 ( 6 ,5 ' 6&- : ( % :( :% !% ( ( (( ( > % %( % (", -(%' 5?(! (? ( (I (!: 2 : 8%(( ' (%%" 4
1 % % (? K*:(( "(%%(5(!:"5 !% : ' ! % , 3 -
> ' ( ( %:" ":"% %
#
H 63: (?
4 L F ! G(1:' 4 L :(
( ( ( ( 5 F!G ( ' ? (
( !
H("(5 ' ! :(:' *(' (( 4(%:% (? ": (: ( " % ( % %
•% ((!(%5(ND;;;?O(N;N?:5 (%!1((: :4((!:/= (' " ( % ! ( ! ! %( ! 24((! ,6$ 6$&-
• ? O ( N;N? O ( NN? ( " ( : : :4(%: ' 6$(? ' % (; ,;-:+, "-8(,87 -4((> %!!; ,>;-( 4( ; @ A ,$- (; .!: ' % ' : " $$ (; .! ) ( ( !! * ' ,6666- ? ,-4 ;
( ( !:% !2(2=:%(+@ :( ' ": ( (! ( ' ( H' #$,";-#3,";;-:%' ((' O O((: " ( *
( ( A:A((::A(:4 :((:8!:8=:H=(C:8 :@(C:BC :HJ(C:A%:B (
• 3#((( (!* ' (: ( !5 ?( H( :' ((%:%% " : !5 ?( ' %
&
) 4 %! ; ,3&36- ( !
:% ' (:' #3&$:' H A; :' " 4( !(! : % %! 1!! ((4 ( " ( !( %/1 ' (:% ( (((,"!%-
1 ; ,; 1=;1-:(' 87 ,2 (%::7 -' %!' Journalof Glaciology.
$
: ' ' (' (%! (":( " 4( % ! ( ( '! :% !"5 1 " /: ! &M((' I:&&:MK( (::$MK : :3MK (%: :$MK ( : :M
% " ' : " 5 %( & ; 4(( %1 %A==:(>9 1L:( P8 1" ( .V " ( 6: World Glacier Inventory, (% %(! (%,1:-I
020$ 202$37 )$$#78912]Europa 53967Alpi 2909Scandinavia (cu Jan Mayen) 3174Svalbard (Spitzbergen) 36612Islanda 11260 fosta U.R.S.S. – Asia 185211fosta U.R.S.S. 77263Turcia – Iran – Afganistan 4000Pakistan – India 40000Nepal – Bhutan 7500China 56481Indonezia 7Groenlanda 1726400America de Nord 276100S.U.A. (cu Alaska) 75283
6
Canada 200806Mexic 11America de SudVenezuela 3Columbia 111Ecuador 120Peru 1780Bolivia 5664 , $$U (- 63 , $#U (- &$E + Africa 10 !"#$9. 6#Insulele subantarctice 7000Antarctida 13586310TOTAL: 15861766
D(%"!WI• 15156000 km2 (M. Vanni, 1950, citat de C. Smiraglia, 1992);• 15098055 km2 ,<: / 4*: #-K• 14898320 km2 (Flint, 1971);• 163176300 km2 (V.M. Kotleakov, 1984) (Tabelul 2);• 16346336 km2 ,2HH 7L(": 6- % ! % %
5 ?( (?:(%"! (,-H' #UU
* ) %%(" ",(%: :(:"-%( (:%' %!H : " " (( %(? (n.a.).
Tabelul 1. 7*):0$ 260# ; /$550 <)7=5/0$9, ->?@A
2 ( : : :M M ( ,- M ( ,- M ,- (%
90°–80° N 68,5 31,5 92,5–97,3 93,2–97,6
80°–70° N 35,8 64,2 66,1–86,9 79,1–90,8
70°–60° N 4,5 80,3 22,8–65,2 67,7–79,0
60°–50° N 0,30 45,3 7,6–35,1 29,3–41,1
50°–40° N 0,07 5,7 4,1–13,1 5,0–9,3
40°–25° N 0,47 1,7 0 0,91
25° N–30° S 0,00 0,00 0 0,00
30°–35° S 0,08 0,01 0 0,01
35°–50° S 0,84 0,1 0 0,04
50°–60° S 10,90 0,8 0,0–11,1 0,19–71,8
60°–90° S 99,93 0,07 24,5–84,2 55,2–90,6
((:M (%(, -: ' 6UU (#6:3M: 5 :3&:M (% @ ( !( ! (,(? -4(%:' 3U#U :O (%(,( -(' H:' ( ( %(*!% ?:5 (%(( " (
Tabelul 2. )$$#$ 2/$3$# $35$/0 )0 2/. <)7=5/0$9, ->?@A
2! 1% 2! 1%[km2] [km2]
Antarctica 13979000 Asia 118355
Antarctida 13975000 Himalaya 33055
&& / ?@ &6&3
5 3 BC ##3
$# 9 ?@
( # ?4 &
! nunatak-uri 196000 Kun-Lun 11640
Insule periantarctice 4000 A #
Arctica 2044250 Restul Asiei Centrale 5420
6# 1 L
&#$ ) 3&
4 &# 4(8 3
Arhipelagul Canadian 149900 America de Nord 123700
Insulele Elsmir 78350 Alaska 103700
E7%% #6 % 3$
; (H" #3&3 8 15 $36
Insulele Aksel Heiberg 12560 Vulcanii din Mexic 10
Alte insule 5675 America de Sud 32300
Insulele Arcticii Ruse 56125 3$ 4"30$$ ?@B
Arhipelagul Svalbard Noua Z 6
Insulele Jan Mayen 35245 Africa 20
America de Nord 260 Noua Guinee 15
Asia 30
Europa 19180
Islanda 11785
Scandinavia 3060
8 4 8 66
8 ! 8 > $$3
Total = 16317630 km2
3)$/0/0 ))057# C30 4 36130 $/0 260#1)5$50 ; *5/ 260#$/
Mecanism , : ( :(%-! ( %*% ' ( %!
*( % ' ::(::%! :*: % ( % " ' ( ( 2: ! ( ' (
Struct$ 1/03/$7 %& ( ' ( ( ! !(( (% A2L(( :(* ' (!4((( ( : %5 + ! ( ( : ( (plane reticulare. 4(% * ( * ) 5 ( #U ' O*:( !( (!!' ((* : ( * : 5 % "I *? : ( : % ( !:
::( ( %(+( ( ( ( &
( ( (((? %monocristale artificiale. ) (!: ( ! ' : ' ! (!:%! ! ' %! ((: ((((:( *( % %:%(*(( !"!(*
Tabelul 3. 7*):0$050/5)0260$#7)02/.<)7=5/0$9,->?@A
/
8( 1%
[g] [%] [mil. km2X YMX *( Y X
:$Z22 97,72 16 11 uscat 9580
( 3Z20 2,04 32 25 uscat 30–75
$Z19 0,16 26 7 ocean 1,05
) " ! Z19 :$ & $5 :3:3
Aisberg 8·1018 0,03 64 19 ocean 4,07
(% Z18 0,01 – – 4·10–3
4U:((%: :' ":M* :63M!: ( %
Dispunerea atomilor de oxigen corespundegrupei de simetrie D64
4. Fiecare ato* (' O$* " ::&#Å (1 Å = 10–10-:(' "5% 7!(%! ( plan.H (% ( ( * (* '1(:(*(* c = 7,367 Å (fig. 2). Cele trei muchiide la baza tetraedrului se întretaie dup #U1( ((Ia = 4.523 Å. Raportulc/a [ :#: " :# ( (" (% ," ( U-
În concluzie, dimensiunea celulei elementare este:a = 4,523 Å; c = 7,37 Å; α = 98,51; z = 4.! IA[ :MKL[ 66:6M Nucleele atomilor de hidrogen (proton
H+- ((( ( (* " :#Åde unul din ei. Distan * ?*en fiind de 2,76 Å, exist !( % ( : %( *% * ( ( % ' ( ! ' , - ) O * ( !( : (
) (:A2O (în care protonii H+ 5 ' * -: ( ' :( (%!' 5 ' !"( ( ' ": 5 ?((
+1(( %* 9( % ( ' rame:a ( ' ' (((( %' ( : Å; leg' ( (% ' 5Kb – ( ' ' ' a; ("( ' %,-:,$3-:,#&6-:,- ,P17 ( : #-(')•*(% !K•(( ( ziu sau cadmiu (metalehexagonale); • atomii de O2 ( ! ' ( * 4' ? (% ' K " (%' ( % 1 ( ( 5 ( (1 ( ' K• !( ( *
: * (% 5
0*5$50$430305/0/$5$0H (:(*? : % ( *( (
2U ( (I = 0,91663 ± 0,00001
, (( = 0,9168)% ( !
Iα = (54 + 0,18 ) · 10–3
H ( % " 3:3 Z –5.
)057#/0)530 (% *4*,! (!"(!(% - ( * ( * ( !"
) ! " %I
= 1,309
= 1,310
: ' " ( ' (?"!: ((
(' ! ' ((%5 ( ' !( ( 5
)057#3$/30(%(IU ( :$6& CRCU: U ( :$#3 CRkg°C.
U ( : CR Z Z UK ( : 5 3U":CR Z Z U
' (!6CRC)057#/0103$30!( (te în medie de 17,7
kg/cm2: !( ( $: CR2.(( : ! "O:32U
(% ( :&3K ' "! ' :66 :: ' % !
)057#/00/03530( : (
( ( : 4((!((( ' 4 ( ! ( '
(%," % (-,? % ! % !( : ! ' ! ( 5 *-
#5/;*$/2U: :
' : ( 5 ( ( *(% ' ' " : *I ( : ( ( ' : ( –6/Ω ·cm. În ansamblu, cond(–9 sau chiar 10–10/Ω · cm.
%!5 ' L " :( –) !( L3H–, provenit din aer, este preponder % ! ( ,pA[3:3-:(!) ! ((" ( 1L4
–2.7 ( ( % ":
( ( % !" 4% !(: ( % L3H–, Cl–, NH4
– % (9L3–.
) !: ( 2 : ( ( " " (%
:*3C5$50$ 4 )/$*535$50$H( ' ( "5(( ( ( % % H ( (% ((((%!' "5(( ( (
G ( ' ( U 1( ( : '% %
Vâscozitatea %(( ' : %(' 13 poise, variând între 101215' % ( ( ( " ' ""5(!"% 7!:*: "5(! 4 poise; cea mai mare parte a rocilorînregistrând o valoare de 1022(1(: ( ": "5(! 17 poise.
Plasticitatea (:( : (L * ( (( : O 5 ( (! ( %
4( ,( "5(!- ( ( ' " ("(&( ( H *: névé? % (5 ( ( ( ? %( 5" : rimaye. 4 ( =:% ! (%((*%=% "5(!(:% (% ( ( ! % ( ""
*( ( I– microplasticitatea ca (
,(- ( ' ' ( ( % ! ( K
$
– mezoplasticitatea ( ! O : '
: (% ( (K ( " 5(
2 (: !5 ' (( (
) :(*( (
(( 8" ((:%((% 4(%(' ((!:(%' 5% ( ( ( %
8(% ' % ! ' () ( : ( ( " ) : ( ( 5 5 "! :' % ((névé, (:(
1 ( ' ( ( (%(: (" ( (( 5" (
Lamelarea (( % ( % : % % (
50.7 4 0D03# 0 03$0
- 4 (ciplinar al glaciologiei.
& !:(:(!" , ( ' *44 -
E ( *% ' ' elor 2 poli?
@ (( (((! *
B % !%!% \
H\\
6. Principalele sisteme glaciare de pe glob.
F H( \
3
Tema II
) 0 260$#7 ; $57
Obiective
!"
#
&
&) 0 260$#7 ; $57
050 5) 0 260$#74 ' %/( ' 5
*( (( ") % !% ' "5 :
% (% ' I (% ( , (-: (5 K (%K– 5: : , -K (K " ( 4(( (* (%
(% ' ( ( !( (% ' , -
( ( OI (( ( U ' (( K *( (K % % ( !pezii.
60$#$ 0 )0 */ <260$#$ 500*57A
4( ( %! ! ( (5 ( (%4(" ' : ' 5:(: ( * ((%/ ( ! (% * ( !
!
. ( %! ( " "K ! ?F( G( (: *( F ( G (
535$1/03/$7 !! ( ( : % ( % " (!! ' (( (%*
9 ( ( ' O ( (%' : 6 ( ' : (%(%% :(' (: ((((
6
+ / ,49 1: &-
(( cirus. H %%cirostratus, ( : : cirocumulus : ( ' %! ( ,% -
1 !! ( (5 (
rei. ) % : ( ( (% ' 4(: ' : ( ' (% %: ?( ' policristale.
Caracteristic acestor forme este volumul lor total Vt mult mai maredecât volumul cristalului propriu-zis Vz4(%*5(' %:5' "Va ' (: !HI
Vt = Vz + Va
!!!!( " ( ! ) ( : ! ( % %!5!% %(5 (
) :( :% : ("(!: % %: ' ' ! ,% $-
Acele ( %! ( ' U 3U: % : :3 ( ( ( * : ( ' K
Cupele 6U: ( ( % ( xagonale;
+ $ ( ! (
* ( % * %
, :3 K ( : - "!' U #UK ( %! %" ' cirostratus;
Stelele (%!36UK (( % ( (: %: ' : $K
Plachetele (!:("U:%* (::e 1 mm;sunt cristale tipice pentru norii altostratus;
Dendritele (! %(% :%(% K ' K
Agregatele neregulate (%!(!: (' U i –25°C; au diametrul de 1 mm.
+(%! (:5 ( (' $U&U((% ( ( 6U
+&(% !O((%' K
,& ! O (%!5 ' "(!( % (! 5 (K
Grindina e( ' K ( ( 5 '
Dimensiunile cristalelor ! ( ' ( ( ( K ( (: : ( I
– cristale fine: 0,5...1 mm în diametru;– cristale medii: 1...2 mm în diametru;– cristale mari: 2...4 mm în diametru;(%I($K ' (:'
6H ( % ( ! d de
' (%!>' ( : : ( ( ( %( 5%(' 5 !!>! ! ' " ( !( ! "- ( "*( ' ? "(*' "*( ' % *( (.(' 4 %! (! %W ) ": " (
W>!(I[/0YRXK>!"I-[
(ZYMX I(
( "K( ( *( ( (K:# ( " ' (
(K ( ( ' %! (:("' (:( (%' (!>! "! ' : %
( %! 5 ( (( (8 ((' (%( ( 8 ((: * ' :(%( :( (( : ( (%D! ( gradient adiabatic iferite valori:
U % ": 5 ( ( ( uscat;
:#U % ": 5 " ( (!( ( umed (gradientu (-
2 % (!: (! ( : (( ( D5 % !: ( : ( (H : ! % O(: ( O (( :(%(( ! %
2 ' O U: 5 ( :(:!% *:% (
" ) (' : ! (%% (H !!! ! %! (5 ( ' : " ' ( ( ,% 3-I
' %!:(!" ' !: ' ' ( ( (%K
' %!: ( (" (!Densitatea z7)0CH (!! !(:?
((1% (%!5 ' (((!) : ((55 (
+ 3H ! ( ! , </ 4*: #-
' "' H: ("!' % ( !I
! ( (I :#:6K ! !: I :K ! ; 0,5...0,6; ! " I :6) : ( !! "! : :61&(:H :' !:
( MPorozitatea = 1 –
0,9168
Permeabilitatea în aer !!(%K5 %! " % ! !
. , $M " !! ! &3M (
35./5$50$ 50137Conductibili ( % ( H:!! (: ' ! ( (%
)057#/0103$30 !!( %' % (:!5 ?(% ("5((:% (( O(
Plasticitatea !!((:("F55G/!!(5(5 (
2 (!: !( (Tasarea ((!!4(
!! (% ' névé ' ( ( %' (%5 (% ( D! : (" :(3R( !K33R( !3R( !
# $$ %& # %
&
Névé?( ( ?! (4(%((:( ! (? ' " ,' - ) : ( (névé-ul (:# *(% H (( ' ' ? ' 4( ' 33 ' ) ! ( '
8 ( ! ! *! ' !!: (5 ?( %! ,</:4*: #-I
( % (K
ρ
– sublimarea de-a ( !!K % K % ( O ' ( ( ,% #:a)./ (%!!' ( ,%#:b-(!!
? (*: % (!: % (: ( '
) % %( * B ( ,#: 22=: #3- ! % %% ,% #:b) astfel:
- ( ( K2) ( I ( ,f, g-: (
,b-:( ,c-:(!,a-:%( ,d, e);
- ( : K (! ( !K
$- %(I 5 ' (: " ( ,j);
5) „zdrobirea” cristalelor mari; bulele de aer mari sunt fragmentate înbule mici. Su % ( (% ( ' ( ) ( %
+ #/ (% !! ' Ia %! (%I névé , : ! (% ( !: -K 5 ,(: % -K5 , ( ( -,</4*:#-Kb (%!!' ( ,B (:22=:#3-
$
)0$ /3$/7 % !
(%(% ((! ' ! ' (%' (4((!!' :5 "(5 ( F(G:( ?( ' ( : ( ( % %
Sublimarea de-a lungul porilor ( !! ( névé? (' ( ( " ! ( (' !?(!D!(' ( (: ( % %
01$0$)/$*53740$$G$0$;*/( %( ( ( ( ' % ! :(%( ; (! (%névé?' ":5!névé4((( &6 5 ' 4 $ ' ! !
"
C$0$/105$#0(de -:' :!! (":!5 stivuire de straturi succesive: (% ! : ( ! ,' ( névé ' ( -K ! (de névé ' "K$5 ( ' 4:(' ((:> ((névé?( ( (% 5" ( :") :( ( :' :(% (? ! ' D:5 :%5 (%( !(%:( % (% ! (% : !" ": ' ( (( (: % !:
C$ 0 $./$#0 ( : ( %:. ' ( (: ' :' ("9(%!névé/" ! :%' % ("(% 1%(tice zonelorde névé (%(!%( 1 % ( : 5 (5 : (' (!:(%!! 4 ( "( H"( ( "!:5 ?( ( %%: O O! (%
/*(%' (1 ( ' ( ' ( (
3
2 ( : ( (!:
% ("( "*H: (*' ! ! % %( ("(" "? "*
$'
( % ( (! : ("(( " '
2!!(( ( ( :%: ! ":' (( ' ? ( 4% ((: ( ' (( ! ( 5 ( ( !(H *(!F! G!!(( ! ( %: % % ' %
2 %((K(:" !!( ": (" (" ( !" 2 " % (!! " ' (
!!!(( ("' (( ' !:(% " : , ' -: ' (: ' ("H *: ' 8 ! ( ' 8 4 !: !! ": ' ' ""( 8(( : ! ( 5 ( ' ? 1: ( %" !5!!,' -!,! -!!(( "! ' % I : : : : (: % ,*!: -: (% ( , $-
/ (( %%( :' 5(( ! % ' :("* (%
4(%: ' : !!(( % : (" ( 2 3#U ' (% (: ( ( !!(( (6:' (% 34 5' (%((% (%" (
#
) ! ' ! : ' %* !! (( ' 4 *((,33- ,$#' U 3' U (-
) : ( " ' !!(( 4(' ( > * ' ( 8 !) (!!(( (&:' "( , "( (- $ , "( -
) 8 A=: "( (: ( : &3K"( :: 32 : (% ( !! (( : O 5 #&U1 !!(( ' (%( ( 2 #U ( ( ( ' * 3
) ' : 4( : 4 9: :("( (:*!(: 5 "(:
2!!(( ( %: ( %!?% %I( ( (% : ( H ( %(( . (' ((%! 5 !!(( H . " ](
L ' ! % ( " ( %!!(( %(!@(C, 8C": 3&- ,% &- (( ( : :' L' : :: 5 ?( ":' (
Tabelul 4. Limita z7)0C/)0**5050 ; $)50 /$550, $/550 4 0)$5#$*3$5/ 4 $ $)0
Latitudine (% (% (
[grade]Altitudine Altitudini Altitudine Altitudini
medie extreme medie extreme[m] [m] [m] [m]
0–10 4600 4500–4600 5000 4500–5800
10–20 4600 4600–4700 5600 5000–6100
20–30 5300 4900–6000 5100 4700–6100
30–40 4300 3500–6100 3000 1600–4500
40–50 3000 1400–4300 1500 700–2200
50–60 2050 800–3200 800 500–1200
60–70 1100 550–2300 – –
70–80–90 550 300–1000 – –
&
(: ' ((ABCE(! (%( ' (%(:' % ' :,-(FBCD %(2 ( (!! ( : (": % ! !!4 ( (!' B, " " : (5 ?( ' C. 1 ( !! ' ' B C, ( " B1C1 este grosimeachinosferei.
H:(' " %F! G!!(( ( %( ! *( F !!(( G (! :(" ( !!: ( ( "
Coeficientul nivometric ( ( %! "!' ) 4(!( ( $
3
+*( ( ?( ": ( ( ! ( (
! : (%!"!(%/ ' % : % %: * % % (%: " "(
Grosimea ,' -(!((!!(( (%5 %!( (%5 $D!!' % ,%6-%((
+ & (% !! ,/4@(C: 8C": 3&-I2*1 % ' K32*1 % '
6
0= ,#6-: ( (" !
(!! ' (% ,%- ( ( : ' : ( 4(%: ( (" ' (:((! :' ' 4 9 ( ( ' : ' ( %! ' ! ( ( ! ( ' " %: % * (% (
+ 6 D ( ( ! : L( ( , 0=: #6- ( ( ( !: 5 ?( ( ( '
+ ( ( ! ' (% I4 3 K5 K6 K7 ( , 0=: 3:
</ 4*: #-
) 8 4:( (!"!
' % %! I ,-($:4",$-$:3:4 ,6-K5 * ,$- :#K 90" , &- ( 6:3K 7 ,( $ - ( #:& ) 4: ( !(5' "($$:3R' (" O( (: ::( !!(a 6,5 m,iar la 3.000 m de 11 m.
) 4 :((! (( ::(
H ( ! ( % !! (( 9 ! ( ! ( : ' ) 4(:(!(( ! ,% -
+ H ( ! ' (% I4 ! K5 K6 K7 (
K8 ( , 0=: #6-
) 5 : ! (( ( ! ' (: ": : ' 8 7: D5%L ,33-: ( ( (( 3 !
$
#(
.( (" ! (! ((((": ?:' ":": "! 9I avaler [ 'K ( %( . ( ! ' : % lava. / " (.(%( ! (
' ! ( " *( % % "
) *
!!K ( ( !K !( !) *
% 5 ( !( !K
– vântul; K– cutremurele.(!!(( (%( '
" 1 ( ! ( I I 3 K I $& K (%I ( 8 ( ( ' % "
( ( ! D5 ' (( ( " 1 (5 "5 ! " ? H ( " I ?( !
/? ! : % 5 ?!L : ( % "?
" : !?( ,% -!( !( ? %":?!
+ ( !,A%: 22=: #3-
$
!: & ( 3U
!(' ("U) ((("!( (*( : ( ( %%( : % % I
τ = σ tg α
!!( ( % ( ( .(' ((!' % unghiul defrecare cinetic (frecare de alunecare).
"( ! ( ( ' % % (: ! : : ( ' ! : (
((!: ( 5 % L ! !! ' ' " : (% ' 5( ! ( ' ' ": 5 ?( "
Ti) 0 $$/$40 *( " : ( ' % %(
•H ( ( ! ' I " (%K " 5 •H !!: " ( % in: !%( ,(- (K ! "(K ! ( K ! ' O•22= ,#3-! I " ( ,%(-K " ' "( K– aval ! K " "( +(:(' !(:
% ! : ( +" (* ' O : ' 4:4 !:A=:4
1 " %(%:%5 :%!4" 5 ( (% (
4" ( ( ( % : % !! ,% - H% % ( ( % : ( ! "!!! H L( , 2 2=: #3: #$-I
v = 64 h m/s = 230 h km/h
$
4" ( ( ( I– ( (*' ((,:
-WK' % " (%! (
( " K5 " " (:(
" %: K " % (%* ! "!( ( %! ' ! ' :
!H(%"!6CR ,% - ( ( " ( % 5 R2.
) ! ( " I
v = 116 h m/s = 417 h km/h
(# ostogolire (?! !!: 5 ( %! ( (%
+ H!" " ( ,%(- , D=: (22=: #3-
* ∆P = 12
ρaW2
: > ( ( ' "! ( c.H ( ( ' ? (ρa, cu viteza v, (
*∆P este:∆P = ρacv
D= , 2 2=: #3- ( v = W (a frontului), atunci p [::3 : 3 C%R2.
1!" ( 3:5 "! 5 : ( (%
$
+ 1 " ! , D=: ( 22=: #3-
$$
(:"5 8 (" (( H(( (! ! % ,% $-
( ( ' !! ": "1 " :5 : ! "( 1" ::' "!: ( ( 5 "
+ $4" ' ! ,A%: 22=: #3-
Probleme de risc. 4" ( % ( (: ' ' 5 ( : 5 ( ' %) 8 4(' " " ( ) ( (: " " (% " : ! ( !5 ? "
> ( ( % 6 ':5 A ( ' " ' ? 4 ) $: " 33 (%5 ' ( ( D *: 5 ?( /4" 8("1: 3 (( (4: ( %( 6! / ' ? " ' 4 ( L( 4 , "-' ( 6 :' (#3' # &: ("8 7 ? " # ( ( / +!
$3
) $ ,&36-:' 8 4(?' (#
" ,%3-"%(' + : : : ' " ,+D: -
+3 " ,&36- ,
+D: -
1% %(("* % " " " : " ' (5 ?( ' &&&6 ,$&- 6$63 ,6- ,% #-
+# " " " 8 4, +D: -
) ! * " % ! ,#&:&M-: *" 5 ?( :' 6#,$' &66- !: ' 3 ,6: ' -, "(7": -
D(!"!K ! ,663 la 14 aug. 1949).
4" (%(' !!> "(%( #4" : ( ( 8 A( ,4 ! - #3 : "( crachira, murind 1.000 de persoane.
) ; : /:" %&%#": ( # ( (
$#
) 5 :" '
/: ( ' 8 4:* ( ' ((% L(" ' 5 % % %: : ? "(:O ' ("
60$#$ 0 /$3 4 0 :
$3/03$)7/30D(:(:(' (%4(( :' 5(' " ("(H( : %(( %( % ' $UU(5 (:"((5 % ( $U(%( UK ' (!:(! (% "
) : ' ( % ( ( I ( K ! ' (!KO ! ' 8 % % ( ' % 4( ( (%' % 5 :( 5 : ! ( % 4(C: *:( %,#5 :5 -: 5 ' ' : ( ( U:: ' ' ! ( % ! (: :5 5 ! _U!( ' ) :' ( :(("' ! %(:(% (' *((' ! ( ' "eta lacului.
$3/0 3$)7 *7$57H ! ( ( :5 (' ! :( ( (% ((' ! ( ' ( ' ! ! ) :((5((( H ( !: " ( (((3#U,5(:#-((% :(( % ' % "
H ! :(*( (:%O' 1 ( (( ( % (: " (% "
$&
)0260$#7Exist : ' %
! ( *( "5 5 (?
' (": ( ( : 5 ?( (ebitrei forme:
9&% OK(%!5 ( :5 *(!' ' (5 :(%":*: ' (% (K
– &(%" K(%( "K%" ( (:3K ( ( ( K
– & se fo! ' ( ' K ' ? (( :"5 % K ( % !("5% K # : 5 ( : m.
( ( K ( %! 5 !( (fraisil) ( : ( % "5 "K (%( O: ( ( 1% ( ( : ( 4 : (( ( ! " ( (% ) 5 : (( O ( (! '
( %! 5 ( ( % ( L ( ( % "
2!!!(%' : ' ( (
,
!1$#*5$./0,501)$04(%( "% ( !" ! !" (":putându-se deosebi:
9&((K9&&(%!
' !1$# *5$./0 + ( ((
' ; (%% : 5 (() % !' 5 ( (? % I
– & %5 ? 5 ( : ( 5" ! K
9 & ,( - ( %! ( % : ( (% K
$6
– &(%% :
% %* (K9 ,& 5 "( %(!: 5
' ( ) ( : "! ( % 4 ( !
( ( ! 5 5 7O' %!blocajele
H! !" "(: ' ! 5 ( "( ' 4: : ( :
(%!55 !H % ( ' O 5 4((%(!5"' : fraisil ,' % !-(frazil ,' !-(( ( ( (
60$#$ 1$57 $)7 01$0
Salinitatea apei de mare (' ' H( :' (' :6U:( % :3 R 2 " ( : ' ( U 4 (: ' ( (!! ) ( ,% &- ( %! ( I
°C; ( 6UK– sulfat de sodiu la –23°C; ! ( #U ,*:-((
((1%( ' (5 ?( ( : ' %( ("H( :%( ?( "(
L ( ( ! ! * !1$ 4 10*0$ 3*5$/0/+ ( ( :
(" 5 ":+(( ": *: :) (((((((: ( *" R ' H : ' %(: :%" (
$
(H (!:( !( ) ( (: ( (: % ( (: (" 5 (: ' :"(! ' (( ( %! (
) (? ( ( ! (
D!(( "( ! I
dv/dt = D/ ·d/dxunde: dv ( "!K t – timp, D – 2,1 cm2R!K
K x !
( #
H %! : ' ( (I
– temperaturi ale aerului sub –1,8°C;(( ! temperaturi negative.9!? ""!! ! :% (
' # ! (" , ' ( ' -
+ &H %! ' (% ,H4 ( : 22=: #3-
3
) ( ("" (5
! (:5 ?((I
-2:6U( :3R(%! ' 5 numite slush sau sludge.
b) (%! slush?' ? :"5 5" 5 (%(:((
*:;<( (:: ! O % (a crustei.
c) +( : % "(:% ' ((
1 ! (( ! ( FG: ' : ' ( ("
Banchiza (pack ice) ,%6-(:* ((%" ( 4(F5G(( ("5 5 câmpuri de sloiuri, separate decanale. H ' (: "5 ( %!hummock?: %
+ 67 ! (
H * ' (% ! ! % ( (((I
9 & := < L 4rctic, în jurul Polului Nord;
9 & : < : < ( %! (:' K":( ( : ! ( % ! ( ( K
9 &.( (?' " L 4D(% ! %5 5
(%(((!' C4 !" Aisbergurile ( ( ((
% ":% ( (5H " : 3R# (%
3
( " R#(1 % : ( , !-:
" : ' : ; ( 2 4 9(!(((: %%
' :% : " % ( % (
4( ( ( I (% ! C ( ( #: ( " 5 ?(% ,- #
-(
Packul Arctic ! ' 7! 4: R ( 9 ( % ( ' ! " C ,% -
1 % : (% C ( % "(: ' 1% , hummock?- ( ( ( Hummock? ,(C- O (
Deriva (! "5
*(" (57 (( H%"(+,66#-:"!"(CR!1(,1- ,/2, T3-% ! * ( "! "
) ! %4:C(5 (&U ,% -K ' ! 4 4: C % (1"8%(((( ( 12 ' : !5 "! :& CR
H : ' " ' 4 9
2 &.(5 (5:((K5 (5:(! ( ' ( C
C ( : % % !:% (? (% ' %
H@(C: ( 9 ' ( I !K $ ' : % '
!! ( ( K"5 :%
' O( ! (K "5 i vechime.
3
C' ( ' !(((%4(%(5 ( ( ' 4
"C(%(! (%4((%' : % ' "( : ' 5 (!
$36C$03$*7! %' 5 (:* ( iabile în timpul iernii.
1( !" (C4:! '
+ L 4 ,491: &-
3
("( !( 4
( ! ".!(%%
O ( ! ( ( (!() 5"(5 :' % (((!!" ' (!!' ' : ' ! ( @(C ! ,C4-
4( % ( (: ' (5 inge 42%, mai mult decât în apa de mare.
! ( ' % %(: ' ((!!:%("5(%( %
$ -(
1(4:' 4 ,(-((%7 !(( 9 %( %: ! ((" ! ( @% ( ( ( ( 4 * ( (% % ( 8(( 8P
Banchi(* O'O ,%-(% ' : (U) (?O 5 #U (' "( ,E-:33U (' ( :36U ( ' ( #3U ' ( % H (%5 5 ' ,' "(-:
+2 !
3$
! (:"5 * ( ' L %: C"! % (% ' : ( * ' #U (
H( !((5 ( ?
#/01050/23031)$35;1/2$40/#$$39/5$353H
* C :' p calm, când apele superficiale au o :3U:(%! ' 5 fraisil, trecându-se progresiv, spre sud, la sludge floes:
– . ' : % ( ( fraisil sludge. 4:( :"( (% !: ( ( K
– vânturile dominante ?"(: ! : % !(%:(U( ( ( ' (
8 !! 5:5
0#1$4 /0#$/ ;1/2$.$36C0$5$3530) O4 (( ' "(?(: % : ' (? : *" ,%21).
+
( % ' O4 "( (: 5 " ' 3 3R( ) (5 HC "! 3:3 CR:
33
( ?( 5 ) : ( % %( :((%1' 9. :' "! (
" !( ( pe mai reci.
> ( ' 8P (:"5 "(( : ( (4 : * ( (% 2( , ( (- 2 8P ((:" :% (") "( (4 : (%(:(#6U (: !(( ' "
( ( : " : ( ! ! ( %
) L % " (( 33U (:' L 4 :$6U (((* ( 5 #U (,' (; ( - ((:5 #U ( ,' ( ; (9. -
$ 60$#$ 1$57 ; */
) ( ' % ' : (" (( (I
' (( : " ( K ' (!' ( (((
' " (" (% : : ! ( ( H ((": 5 (%* (( ,3 C2-:! (?(' (: ( % !
/ %( %( (1P8 ' $: % % % ( *(permanently frozen ground [ 5 ' > ( ( ! ' " ( pergélisol , % !- / (: !%" (permafrost, ( !! ' ( *( ( ( ! ( (U: % ( P=`! (C=: !:' : periglaciar. H %: ( ( %( %(:* ( rcumpolare.
(%' %:%:' % : ( : %
3#
$)
În literatura de specialitate se întâlnesc numeroase sisteme de(%% (:(((!!( " (
4 ' ? ( ( %I– sau apa de higroscopicitate este apa ca%!
( ' O (K ( ( (( (K ( ( K
– . ..((% :% (K %( K (: (% ' 5 ( ( K ( 5 ! % ( > ;
– . .. ( ((( ' (! (K ( ( ( %! K
– .(( !%"( ( ( %I " (vadosewater).
"( ( ( ( ' * % ( ' ((' (' " (
.:.?<( ! (5 ( : ( (% 5 ! % H(5 !%:" ((( ( (%) 5 !%: %( ( (( ( "?% ( ( %( ' ( ,( !( ' %- ' ((:: ( (:
!(((%%( ?( %!( ( :(*:(" ( ' ( ( (
$
*("%' (:' % ' '
/% (( I (K , !-
((5 1%! ' ' : (( ' ( (: ( ! ( 9 ( : ( ' (
3&
4 ! ( ( (: ' %5 ?( , 5 1 m).
1% %(((' ?!: ( %( ' I
*( ' (K ' K ! % Cele mai importante procese d % (% (
% : % ! ! " ( H : ( ( * % 50 t/m2:( ( ( (
&( 5 3&: (%' K' ( (K(!"' FG ( !K ( ( (! %! "( :!5 ?((%% pipkrake, ' 5 ' ! " ( "
+ + ,/2 0J0: &#-
& ( ( ! ? (%(' ) % 5"!: 5" : ' () ( ("( % L ( % "(+(* ) : "(%!%(5 ) !: ( ( : ' (!; %( ((: 5 ,%-
5 %((!:(!:( (H% %
36
F G% %! F G 5" ! ,%-
+ /
.e (%!' ( !(% ( ( ( ( %(
) ( *( !: ' ( ( ( ! ' ' : % ' ? ( "5(!( (! ( K(!("(( *(%(K%! % F G : ! ( ( ((: !( ( ( (4 (% "
Frost-heaving (' " ((( (,( ' -H((% ' : :% % ( (( '
1 ' " 5 % ' % ( 2 5 % (% ( (? "!% ((frost-heaving-ului de1,5–5,8 mm/an în domeniul us + * ( ( (' ! %(( % ' ' : 5 ( ( U
( %! ( O(( ' ! ( ' ( 4 (%(( F(G pingo ,% :": ' - ,% $).
1(( % , !-I– în sistem închis – în regiuni cu exces de umiditate, slab drenate;' ((((,*(": -(%!
' % % ( ( (
3
' (/( ((%!" ' ?( F"G5 ( ( ( % (
H : ( O ' pingo, ' %!
+ (( %"K' ((sebesc:
% ( ' ( ' K
( % ( 7*):0$ 4 2*10$ )01$*5/ *( %
(%(%() (( (( ,; ;: 6-K
– permafrostul uscat 5"(( "K5 (:( *(miditate;
– permafrostul singenetic % ( (' K K
– permafrostul epigenetic, (5 :(%! ( (( ' K
– permafrostul stratificat (% ' !(' ( ' K(5 %" %(( K
– permafrostul marginal % ": ' ( UK
– permafrostul în echilibru ' " (% ( ( % %* ((K
– permafrostul în dezechilibru (!! ( ' (% ( (K
– permafrostul continuu (5 (%(K( * 9 5 ! #UK
– permafrostul discontinuu – între izoterm #U U
+ $H , P( : &&: ; ;: 6-
#
> ( ' %(
! 3U: 6U2 ' I
5 45 5 ' (
"U %#:%# ( U: 5
) *( ( %* 5 ,%3-
+ 3H( ! %( ' (% , <H ;"(: &$-
(* ( ' ((#6' 1 ;!: 3 2 (&a6U(!! %( :(3:' aU&a6U(! %(i discontinuu cu grosimi de 1–12 m.
1%%(($:3 C2, din care 21milioane 21 milioane km2 ' (% ,% #-
)– insulele Oceanului Arctic; , * (-K %5 ' : 5 (%A(
33U K1 :%5 3U ' 1
L K ( ( ! ' Aria permafrostului discontinuu: 5 3U K– Peninsula Kamceatka;1L K1 1L
#
Practic, zon(5L(3M%(%( M (% ( I 4 :3 C2; fosta U.R.S.S. –11 milioane km2; Mongolia – 0,8 milioane km2; China (Tibet) – 0,4 milioanekm2; Alaska – 1,5 milioane km2; Canada – 5,7 milioane km2; Groenlanda –milioane km2.
50.7 4 0D03# 0 03$0
- ( \
& ( %!\
E (!' \
4. Ce este nevé-ul?
B + !!!(( \
( !" ( (\
F 7 !(\/% % !"C44 ctic.
? H% IC: ":%(:" :
> H(%(' (%9
+ # * ! %( (%
,/ 2 0J0: &#-
#
TEMA III
/2$ 260#$/
$
% &
Obiective
#3
E/2$ 260#$/
#0$ 0 260#$
H% ( % ( % / ( ( %! ) ( : ( ": ( ": % (% în firn' & (: ' (' (: (( % ( !
! % %, : : (: (% -: %% ,%- %? ,! : ! - % ,-:' (' (?%' *(:' 5 % H ( *( , %- ! (: ( ( ! : % ,!- ' ' (
( (( *: ' ( ' %
4(( !" ( ' :% ' % %%
; % (% %: ( (: %: !! *( ,% &-I
– ghe ( : ( ( " inlandsis;
montani ( , "- ( %! !! (%
"( " K% ! " ( ) : C,6C' 4 C' - 4 9 " 3 C ' : opei, circa 2.000 km.
( %! ' ' : ( ( ' K %' (5%:5%%:! (
##
+ & ! ( , <24 :&: 8= < <8: 6: %-
7#/0 31)050 $/0 260#$
Zona de acumulare sau zona de alimentare constituie pa("(::"' (") !:( ' "5%(5 ( nunatak? , !-5 ((""( :(% " ,*: ' 8 !( ' 8 A=-1 " : "( ( ' : " ((: %5 ?( ,*:' 8 4 !:5 1 -. (* "( " (
" ( " % % ) ((%" rimaye, ,% 6:d).
. ( câmp de firn (névé), ( % %:(" (%!!' % ' : ( (!
În profil transversal, câmpul de firn dintr-un circ este concav (fig. 28,c- 2 ! ( % '
#&
! : ' : (% * ( 5 K( (( icefeld ,' -2 ":! (% ? prag glaciar (rock step), ! "(5 (%! & (fig. 29). Crevasele ( ' ( % % ( ,"! F"(G-
!. % &( ( ' "! K( (52 (% %( ( ( limbii glaciare ce c ' ?":"5 % ! ( "*2 (( ! ( icestrom.
) ! ( linia de echilibru, ( K' ( ("(:(% ! % !
+ 6! ( ( "I ( K " ' K ( ("(K @KA KA *K A KA (
#6
) %& ( * " "( ( :
+ ! ( " ( !( ' ? : ) % !( ":(% :( ! %: (% ' 5 ( ( %
3 " "H ( % (( ( !"*( ,% -
+ ( (( " ) ": :% ( !"( ; : ((
+ (( ( 3 ! : ( ":
2 ( " :% (::' !: !": ! % ' > ' (% (( :(((5 H % (:"(:(( ( : seracuri
+8%"I ' % ("(K ' % K "! '
,491: &-
#
Morenele (,: (:" - (?:( " ' !5:" 5 ( ( :5"( : % ( " ("5 1%5 ' ( ! ( (,"!F4 % G-H ! % ( ( ((I
– morene de (( : laterale(% ! "( K mediane ( % % K
– morene interne, ( ' K– morene de fund, ! ! K– morene frontale sau terminale, ( ' ! % .$ 6)*10537 $ 260#$/ ( ' (
(((! % ( !' ! 4!!(,"!%:b):
( !(%((%!((K4 %( ( !( (%K
( ' ' 5 ( I (( ( h, ( ( ! (% S ((( h; ( (K
((((I (( ( h, ( ∆S/∆hK ( ( "
+ + % " ,22=: #3-
&
+ :/ I4 K 5 * ! "K 69# "K ! K " K B (%
,49"4 : 22=: #3KB 8*H: #-
&
O ( ( altitudinea medie %" I
54
CCC
&C&C&C&
+…+++…++=
unde: h ! Kh1, h2, ...hn – altitudinile respective;h0, hr – altitudinile extreme; ; S1, S2, ...Sn ( ! !(
4 hm ( %(% ( ( (% (I
∫∫ =rm h
h
h
h
11
+( ?( (: 4 % (% : ( I & &&.(cu patru tipuri), && (vezi fig. 31, a).
+ : /B O
+ : (
&
$C/0030)#0$/260#$/(!
* %", -' ! ! %) : ! ( % %
210$260#$/! ( ((%(' * :(( :'
7#10$260#$/es( ( , -: " * ' ( ( " ' ( ( , ( " -
*10$ 260#$/ ! ( ( (%(5 !(":( :"*: (: ' % (%(% ( : % ( (% !
/$*3$0$ 260#$/
(%: (% ( !! ( : !5 (% (: 5 ( ( :(%*:5 (' "+ (% ( ("(: % ' '
(% ( ! ,- ( ,inlandsis, termen norvegian).
% &
D ' % ! 5 ( : 5 ' (
/( :( (% : %: !
) "((' ( :' ! 4!((!:5 (!"4 : (!: ": (%!!' % % '
4 ( 1 " ( ( (
4 ( % ( (U:' "/ (%!!' % (%% 1%( (%
. ) ! " !!(%(: !5 ' 5 :
&
(!!) 5 ( ":(%' 5 *(' (,-+ ((((
%
&
( ( " ( ((%5! ! 1%' (: ' ( ' ! : 5 !" (
( ((' K((!: (! 5 (( ( 7 % ":(5 :"( (%'
( ( "(("K % (%K%(% ! , *: 8*-
4((% ("(' ( ( ((I ( : ' ": ( (
Î : ' (% % ( ' ( ( (!((%/(' !
$A)712$0 ( % ? ! : ' (
! (: ( : "!* ( ! 5
, - ( % % (:( (' ? ( :% ?(( !! 1 %"
.A )7 )C#$ 202$37 4 1/20 <3/$*3$0$1/23731)/0D7A
%&&:D glacier) ( (: % 8( ( ' 1(( I
– &(% 8 :(!"' ! : '% K ! % K
– &=( ' ( %(:' K ( % " ( ! ( "5 K
&$
– &(% ' (
. ( ! : % 1 % ! : ! 5 (% (' %
(valley glacier) ! !": "1 I! :4 5 ! ( ? ( ( ,% :a).
( (8 4 A= ( ((I– &( (,*:4( 8
4-K– &&@( *K! !!((
( %* ( $& 6 ' 2 ( % : 3 C: ( %"
1 (5 ' (% ?(" ) (!: (( ( % ( ": = ( ,% :a).
/' "(( (în craterelevulcanice, respectiv tipul Kilimandjaro (fig. 31, c-: *I 1:8J !B' B OK2J(:A:+:H :/= :HJ :B: <(:(:9 B =
( %! 5 " ' ! O(: ?(' " :4 ( I
– foot glacier, ( K– piedmont glacier, ( ( (: (%
4(C: (C ((8( ,%-: I7 4(C ' 4(C (% '
Calote de mu ((%% " 9"K ( ( % ' ( :"5 (: (( ( % ! 2 ( ((%( ( icestrom, icefield ,*: <(( 9"-
Calotele polare (* (%' ! H%(?(
, "! F G-I– ( (%
(% (K ! * ( ,63M lanetei);
– (((% KR$ (% ( ,M
&3
/- (*(%5%:( K
– &((% ( K ( ( % " ( "K
– & ( 1! ,1"-: (! %' (((5 5 "le (montani).
3A /$*3$0$260#$/$)5$570 "4%( ((>9 1L ((%%! % ' ( * "(,H 7 : 6-
Calotele glaciare , inlandsis ( F G- ( ( : * ( ' (%: % ' ' ,*: 4 -
Câmpurile glaciare sunt întinder"(%K (!%((K' + !<(%:9".:1" .K' 41 A 9 A 1
Cupolele glaciare ( * : ( % : (( ' ( % ! ( 1 ! ' 9" ,
+ 8( I4 (5 K5 K6 ( K7 5 K8
,2 1 5 4DL": 63-
&#
<(: :$66 km2-:' (+ !<(% 1" .: ' E 7%% , : % #C2-/' ( %' " ( : ( ! ,#- * ,#3-
Limb ( ( ( ! :5 ( ( % 5 9 ! K"!(5( O ' ! ( H *: ( % (( ( (%!2,C -7 , C -
( !"' :" ( ' "(
e vale %( ( ' 4K % ' ((":*5 ! (,%-
+1 ("( ? " ,"! ( ' R : ( ( ( ( ((-
! ( % ,/1 : &$-
$ 43$0$ <3200$A 260#$/
( ( : ( ( $ ' , 1( 8V ( ' 3$$-: ( ' (% *:5 "(H% (%!:("%(în stare ) ( : ( * 5 : % " ( ( ) (:(% (%?(%5' ( ("(:5' % :(%%5( ":5( ( ' :( (( ' : (2((%(%( ((
( ( ( ( : ( ( : ! ( ( "
&&
" ' % !
! $A (% (' O%O 5 ! ) ' ( ' " ( (%(' 5 8(%%((" ":(% %(O (%
?(( : (? O ( %( : (!" ! ' %!
H( ( ( : (( , -
) ! :!5(( 5 ( % (" ((: *( ( ((%4 5 (%(:(" % ((L("%(%"!(( : ( ( ' (( ) % :"!*(("' :' % ("(:(*' (
8(!% ((( , -
4"5 ?(' "%!:% (*! (I "5((: (: " ( ,+9=:3:P17( :#-:% ' ( ( % %%
1 ( :(%! ( :' : ' (: % ( ' (creep). 1%( :( %( ' :P ,33:P17( :#-( dintre efortul de forfecare τ (I
k τnîn care n b k ( ' % +%("!+88
,#: ;8: 6#- !5 I = k1 τk2τn
Cele mai mari deform 5 n = 4,5; k1[:6 k2 = 0,13.
(5 ?(% % ' ( (,+<9=:3-:(!%%% Tb cu formula:
Tb = ρg
sinα
&6
în care: A ( (% ( ("(
KP ( ("(Kα (%Kρ (-*":-Kg "
E,& 5 :((: ?( : (%I
v0 – v = +
'
sinnα · dn+1
unde: v0("!(%Kv "! 5 Kd x = ρgkn.
Aplicând legea energi : ( % "!: ( % "( ,% $-
+ $H , <: &&-
H%(, -: :(kτ: "! (% ( % ,: &&-I
vs =
,
+ρ
= ) sinnα · hn+1
(: : ( " %: ( ' " "!
) !:%(*((%5( ,' 6#: 22=:#3- ( ' %3
8 ((%(*!:( I(5 5( :5(K( ' ( K( K(
8( ( ( ( !5 ! (
( Ss ( "! * (%vm: %I
Ss = vm/ vs · 100unde vs ( "! "5% H <P ,3&-: : alunecarea prin
recongelare, ' ( !
&
: ( ' (( ,' ? ( (% : 5! ( ( -: ( % "( ( (: ' "
; ( Sa:
Sa =
F
F
FG
21 ′⋅
ρτ
în care τb = ρg = sinα" I
Sa =
(
F
F
FG
21
′
⋅ρ
αρ
D( Sb.
Sb = BL
F
F
′τ
Înlocuind τb ( I
Sb = BL
F
F
′αρ
(
+31% , - ,( ' - ,( ! 22=: #3-
6
în care: ρ( (Kg "KA (%
( ("(KP ( ("(KH %! KL ( (KL’( (le; B :6, ( -Kn , ( ' % " ( ' $-
H % ! 5 (( !(5 ( (: ( ( *( K (( 5 ( ( ( ' (
O (' ? ; ( ((% % ( (:' ( ( 5' % 5 ("(4%( ( (( () ""!: " ( "! ((!: (",5" !-D 5 5" ! " "
! ' 5"*"!( ,1: -I
D! YR X
Jakobshavn (Groenlanda) 7500
Karajak (Groenlanda) 7000
Farrar (Antarctida) 17
Marii emisari antarctici 1000
Mackay (Antarctida) 336
Hoffel (Islanda) 700
Pilatte (Alpii Francezi) 13–34
,4 " - $$&3
Hintereisferner (Alpii Austrieci) 20–120
Forni (Alpii Italieni) 33–67
Fedcenko (Pamir) 180
Baltoro (Karakorum) 90
(,8 (- $63
3 !10 0D2/$3$0 4 02/$3$0 <131/2$2/$3$7A
1% %*:%' ? (( % : variabile:
%! K K
6
K (% (K (Întrucât primele patru variabile au fost expuse în capitolele anterioare,
" %: (: () : % (( r ( % '
% ( s ( % ( (:%*%!"!%) 'n névé, ((' 5 :(%I (%: ' :((' 3MK' &3M' M ' névé; la 20 cm în névé ( ( M : ( ' 63
" ( ( % O (% ' (
1(%: %( (:("! :(! % %: % "(% % ( : ( !
3
Crevasele ( (%: % ( : ' (4 ' ! (( ' %( " :(%! 5 ( (( 5(: ( ( + ( ! : % (: % : ' % ( * ( " ( "( 1 "(
' ( % ' ( ((( 4: ' : ' : " (% %(( !%5 :(%' 5(:(( % (% %:
"( ((% *! 8( ( "( % ( 1 ( %(:((5 5 5 ' ! % ' :' %! : ' ( (
Profilul transversal al crevaselor este în gener ' %D: ' ("%>,%#-"((%D 5 ((:"((%>5 (, ((%- ( ( ' * ( ) : ( : "( ,- "( % ( % )
6
( ! !!: %5 ?( " H 5 %
Dimensiuni. 45 %" "((3) 8 7 O "( 5 : 3# 4 5 "( ( %! :5 1 ( 5 "( ( %! !: ) :( (! ( !! "5 (% %) %(5 ' ( : : " ,% &-
) :%(:("(F( (G( (%(%) : ' ": !: ' (:( ' ( 4 ' 5 " (!!: ((! *loratori.
"(( (( ?( "( ' : 5 ( ( * H :"(( %"(%:5 " ! ( ) ' : ' (: %" : (
+ #H( "(I4 ' * (K 5 ( ! K 6 !( ( ,22=:#3-
+ &1 !( "( ,8: 22=(%-
6
Clasificarea crevaselor. *(%(%"(
1 ( % ( "( ' "! !"%%: ( *
/ # *– crevase uscate, ( ' % K
( ' (' (K 5 (K % "( ( ' : 5 "( ( ' (K
– . ' K ! : (5 "(:(%' 5( !5 ( ! (% % 5 "( ( %:((!:F 5 G:' (: K
– rimaye (%! ( (5 ,"! % 6:d).
/ se potidentifica (fig. 38):
– crevase transversale – perpendiculare pe direc K
– crevase longitudinale K– crevase marginale ( K– crevase în arc de cerc, provin din cele transversale;– crevase în evantai, provin din cele longitudinale;– crevase în trepte, : ( "(
K % "( % $3U K– .,% ("(' :
(
+6H%"("! ((,B(: 22=:#3-I496 (( ,: ' " : -K79# ((K
!9B (( ( ,: : ' (-
6$
/ +pe inlandsis s-au deosebit (fig. 52):– sisteme rectilinii (paralele, în evantai, reticulate);– sisteme curbate (paralele, în evantai, reticulate);– sisteme sparte (paralele, haotice, în stea)./ ale crevaselor %%
( ((I• crevase formate în firn:– . , ' O (
: (5 ? (5 rimaye;– crevase numite beciuri glaciare, dat % (
5 % ' K• . & ( '
(( ( (% /
(%!(% ! ( : F G ,% - ) % (: %!: :"("!(F5 G5 ( "( ' ( (((%:' %(: *( : %( (5
+ "( "5( % ' 9?D(,8: 22=: #3-
"( ( % ' ( ' % 1(((:% ' *("
•"(%' ( ' " (%: :' ) % :"(" "" :! ( "( ("(
63
• 5 (% "( ! % ,% - :
( ' ? %: "((5 (:( (% ' " :( ' (: "(
• L "( (( : ' ! ( :! ": :( " : 5 ?( ( ,% $-I
%! 5 K %! " ' "(K
" : %5 ?("( % % ' K
%!% ' "(: édièrs ( movile;
%! " " ' (K%!( ("(
(%
+ $ " "( ' ! ( (( !,22=: #3: %-
3
4 ((5 (!! " (
(HJ ,63- (" $ : ?"5 2(2=% !%( : ! %: ' ((: (" ' 4 ! 1 ,"! 2 2=: " ;: #$: &&#-: ! '
0#0, 10, 1$0 ( % ' ! " , névé ( ( -: (?"(' ((,( :' 4 !1 ( (( ' (% (-
) %:( ( % ( ( ' 15 1%5 : ( ?
6#
( %! % ' !
' ( %! ( % : ((,% -: % (
5! :' O"U( (:"( (:5! (1 %! ' 5 ' ( ! ( " ": ! /( %! 5 ( !:5 5 ?( : (% ' 5 ( ( (! ' 5 (
((((%!!, *: -
/ ( ' ( ": (% (( *(
L ( ! ! ( ( ' !) % *( (! H ( : 5 ( %!: ( ' 1: ' " ( "4(%: % ( ( ' ( 5 ( %! "
Date morfometrice. ) "!' I' (3K' : $#H( (:3 5 '
În timpul verii, culoarele dintre acestea se 5 (: % 5 '
%!névé ((%5"% ! (%5 " ( 5 ( ' (: ( !:(% ' 5 ' "( (: ((: 5 ( 5%!névé.5 (!( : %! ' % 2 ( : %5 " "
0)$5#$202$378 F"G( ( ( %! 5
Pentru regiunile c %:(:( : ( (% :(%I
' "( 4 !: ' ( ' ": 4 ! 4 5 3U ( ) 4 ! (3 : ( $3 ' K
( 3 ( %! : A=:! , -: ,8*-:B O K
' ' 4 ( ' :(( % "5 ' ! ((
6&
3( #
8(,(%(' -( (%( ' % ) :! "(%: ((((":( *:( (' :% % *
5 :( ((%*:*( "( % % ' : %! %": % !
H %* benzile brune arcuite – galoane( !:(' 1 % (' (+:!!( ! (( " ( 1 (? % ' ' + ! 5
I7)$$ $20 0 100 (cuiburi de albine) ( ( ( % :%' !"(:' ' %! % 1 %! !! 4(: : : ' ( !: %5 ? ( %% D!""!' 3 R + " ( : (" 5 ' ' % !:! ((( (%
!10/0 30$50 0 0C0$ /$/7 ( ' % ( % :5 ( 2 (% ( %! "5"3( 1%(:(%' 55'%%" :5 ( " ! " ) % : 5 ! : 5 (? ! 5 5
5 ( ( ": 5 O % ( 5 ( %5 "canioane.
"(:5 ' (5 ?(%5 sau diferite
H+ I ! ( : ( 1 %! 5 ' "(:(( !(,% $- % ( ! 5 ( ' "(
5 (' (((%albii seci %. % ( ( '
Tunelele glaciare 5"( ( %(: : * (
66
) 1 " 8("A ?/ ,/ -%((( : (( ": ' ( ! % " / ' ((" *( $ C ' ; 5C 1: 8!:(' ; 5C1; 5C92 :5 ,21 5 4DL": 63- ,% $-
+$1 ?FG ' 8
,8 ; : &6-
+ $1 ; 5C1 ; 5C9I ' "( 8!K "(
,2 1 5 4DL": 63-
6
50.7 4 0D03# 0 03$0
- ( \
& (' ! ! \
E H(( !
@ !
B (%
(
F %' "\
? ; % '
> 1% :"
01$
$13$ 260#$/
Obiective
@ 3#0$1$137 $ 260#$/
+ % ( ' ,% $-I % ! K % , -4( % % (: ' : %K
(%: 1 ( 5 ! ! ( : % 5 ?( ( ,! -
H% ( (%:( ! ' %
+$8% ,% ! % -
$
$ C0$ 2/$3$7
$)
Mecanismele eroziunii glaciare sunt strânsI("(:' " (%K! ! ' (K((%( ,*( -
$13$1$*0260#$/ (% (("' H( : ( (' ( 5 "( : 5 * :( %() :( (%( () :("% ' ( ( : % ( ( : ' ! ( *
Îna % ( ( :( : % ! : % %
*( O ' " ! :' "% (: O(: ( % 2 : ( : icit, acumularea.
H % ( !' (!" :" :% (" % FG
' " ( ' % : %( ! !" ,' - !" ! %
! (((5 (% % ) ":% ((:(!: ' (' !(( !
50#$// 1$13 $/ 260#$/ este diferi ' % ( ("( *(! (!F G! %(' :%( (' (!
! (*"5 ( (
2 ((: ! ( %! %% % H P(: ( % 36C ((
( ( ((% ?( "((?(((( ( !
3
4 ! ( O
(("( ! %) :' (:! ( (*(,22=:3R :! % -
! ' ( (' !":' ! (( %5% (O :% ) O (( ! (*
8( (( (% ,"! F4G-
50*5$50$ )30*0/ 0 0C0 2/$3$7 ( : %( ! (: %(?((: (" %1((*((! 4(( "5:! ( '
$
4 % ( ' %: ( ( % ( ! : (: * %
% ! %%( ! % % ( ( * ! ,</:4*: #-
H (" ( % ! 5 ' ! (? % K *5 ' %: !5 ?
Teo$/5$2/$3$/*57(":%(%5(N;N?:(% %( (! % ( : ( " ! % %*( : (5 5 ( ( (?%' (' 49' ,1 ": -: ! ( ( !! ( 5 " 4(C 7
F@"G ' (%:5 ?"%"5:'!' % (4( %( ' 8 44 C 7C @
0$$52/$3$/*57(%5(N;N?: (:(K%( ( (" ( " ?
#
?: %"!! (" %: de & /: (: ' ( %: %(
0 ' %:5 *( %H( :! % *( :
0/0 J5$C$3#$/0K ( : 5 ? ' ( % " "( ,< / 4*: #2).
Teoria lui Emm. De Martonne (( %(%!% %( 4H H8 (' %((! ((("((! % %(' (' ((: %
2 ! ( O ( H *: + :% !: ' * ( geomorfologic al inlandsisurilor ' ? (: 5 ' 4' (( (H+ : (% ( %( > (% 4! ! %' 4( (' % ((%*( I:!:4! : O ( ( (%' : ( "
4 % (55' ) (%(*%! ((%(
458 5+ :: ((( (% *( ,%: : -
Fiecare di ": (*:( !
) ! %:</4*,#-O ! ( (( (! ' : 5 ( ' " !
8 (! ( ' (:( %::%:% %
H (% (::"' ( (
– Pentru studiile glaciologice sunt deosebit de importante analizele ' ( !!(!4 ! (% ' (:% "
&
$)
Circul glaciar. ) 6: ("%%: ' 6&( : : ! % % ( ( %
Glaciolo: ( ' 5 ! !" ( ( (
Circul glaciar ( ( ( ( % ""( %(((
4( ! (? (: % ' I( (H (: ( ! névé-uluiasupra substratului. Te ( (( !(*": "! %" *( 4( ( *(
Confo (:' !(( %!I :névé ",</4*:#: % $$- ) %!
+ $$ " , </ 4*: #-
!(% ": "(%5 ":% () %!:!(%' (( (%' névé ' ( *" ( " 5 (névé? % % ' ( ( : 5 ? ( 5 H ' ( (( rimaye,(" % *( ' : %( "5(! ) %! :5"( :5% (: (%5 ?(
6
' ( % ( : 5 ( ( ( : % *: % ( ( H (( ( " ' ( %nunatak? 5 ( ( "( : ' % 5 "5% ( ( hornuri.
Custurile (karlingurile) (%! ""( (! (% ( 5(( (, 5 ( ? ( ( ' ? 5 5
$/0$2/$3$7este forma de % ((!?: %( ,' ! - ' !:' %"(? % (( ( (: 5 ? F " ,-G 4( (( ! (% % ( H"( ( (% (( " ,% - "D( " ( (5:' O!' % ; % ( !! ,"!F "" ! G-:(' (( (! %*( '(%" " "( 5 >:(( :(%' 5( ! (*((:
8% "( *( ) % ("("' %>4( "(((' (' ! :%' (% ( : % H( : " " % D: ( " 8> %*:("(% D >
) % ("((":"!%%! ((": % " ,%. 45).
+ $3% ("( ? " ,491: &-
% "! ((
,- " ( ! ( ' : ! ( (( ,% $#- 45 " (( ' ( ' (: !" (' H(": : (
+ $#% D7 ,8 !: ; : &-
+ $& " ' 8 ,9(: #3-
) 4/ (" ,8 -:(% ,% $&-(3 :% ' ' ": ( ' : %( ( ( ( ,;:&-> *(' "(*7?2 8 !: (%I7:/4:/:+:D:4 :2:(%:& C2 ,; : &: 3-
! ! "
(:(,6- (? %5 ,8 +- ' ?( %!: ' PV
Fiordurile ( "" (% % %: ( 4 " % ( *( " %" ' (? ( + ! %! ( ": % * % ,1 : -
Rocile mutonate (roches moutonnées) ( !! ( % % " ( : @% " ? ! ( 9 ( (%" ' ( H22=,#$-: (% (ND;;;?: O
( (" striuri, 5 ( "! (( *( O ( " ( %! : ' !
Fjeld?:5(!" (:%( !' 4( 5 ' 1 ": (B: 8 >: 1 (:anada.
1%(5( :(( : (
$31/$0$ 2/$3$7
$)
!1$#/0 (% ! ( (( ri: morene tilluri. +% (!( :( :"(%' % I (
+ 3M (% : I 9, (1 ":+ -: 8O, : L -: ! ' 5 "( :8(" + !:8 <:8 D( 5 :((:8 4:8 :8 ! ((((' (' 49, : 1> -: % ' %: 4(C 5 ' ; (E+:' 4( ) ! (* 1%O(% (( (
Termenul de (' ' :murana
( 5 ' H2=,#3-" murus, sens apropiat cu cel de zid, perete.
/ ?(* %( till, ((+ ) ( 5 (' 5 ( I' :%%(( ,( -: : ( : ? %
> (% %( % (; ' 6 ( !! )C#$ )0 3$0 $100/0 ; $)5 3 260#$/ " ( (% ( ((I , ( -K ( ," : :% : % - % (% ( %( (!,%g. 48).
+$6+ IJA2J2A*J*A % KJA J A%
("( ,21 5 4DL": 63-
(% (2=,#3-(!!%
6:?( :%(:' ! %: ( %
Morenele mobile sunt reprezentate de:– morene stratificate care provin din dife((K
( %: % ' ' ( ' % K
– &sau ,(%! ! K" %%' ((% ! ' ( ( K
– " % (% %:% 5 ! ' (
Morenele depuse prez I– morene riverane sau laterale;– : < "
K– morene frontale sau stadiale " :
' % K– morene de împingere " % '
' * K– & ! (% !:
Morenele de fund F (glaciare” sunt
reprezentate prin:– : < ( (% "
K ( ' ( ( (K– :< ( %! ( %
lodged till (arg -: % %Depozitele fluvio-glaciare (stratified drift) ! (
(%1(( (%:! 5 : (:54 "5( ! ""
% ' ;9S>4 ,; > %S =(-:!% ": , au adus )03C7$*)$*535,50D541/20 /
+ ( F( ( ( "(( (%: :%: G,8H= *:6: 8= < <8: 6: ##-
H : % ( ( ' I% :(!:% (::K:% (" ' :
Tillurile de fund, %*: ,1:63:
8= J. J. Macaire, 1989):– lodgement till , FOG-( (
!: ( (! ' %%K ' ((: %% : (' K:(' ! (: 5" K * ( ' ( K
– melt-out till , (( -(%! (K"!: " :( % : ( (( ( (' ? ( *: % 5 " % (
+ ( ( (( ' %( (?%
– dislodgement till , !- ' ! !: : % !
.%. &(%!%: : 5 ' 1( % :% (%: ( % %
5 ( :(%! I– flow tills , -: % (% K (
(( (1" ;( K– waterlain tills (tilluri subacvatice) rezultate din (
% ((K( ( (%' ( ( ( ( varve. ) " 5 ( (: ' ( (' (( (' D5(("(( "":à....@<8(%(
Cantitatea de materia: (( ( ( ' ! ( % ( : ' ( : *( ' (( ( ((* ( " ) ! ( ( %! : ' (( . (!( % : !( ?%":?((?
> (' ((! " ' (:(" (*( ' '
În l ?(* ( " ( *( (!,Basal Ice Layers –B.I.L.).
$
! " ' ( ( (
:%(' (* (: % ( % ' = . * ,6&:1! <?2/( :- ( ! (" (( ( ! ( ' : ( %%(% F G" 4(%(* (' " "
+O%' : ' E4,8 -:( " ' !: (" %%: (' : %5 ?(' (%( ' % , 1! <?2/( : -
$)
+% ( " (( % H ' % ! % (( (( I % ?!( (ice-contact drift) % eriglaciar.
Drumlinurile ( ' ( ( ( : (" ' 5 ' ": ( C :C' +!5 ( : %ind adesea situate pe un dâmb pietros preexistent(fig. 45). Spre amonte par a fi forme de eroziune, iar spre aval forme deacumulare realizate din morena de fund.
Eskerurile (öesar, asar) ( % : ( (: ( 5"C :3C' (? % ( ( ( ,8 = < <8: 6- 1 ( ( 5 ! ( " ' ('5 H((( %*( : (5 ": : %" ,% $- 1 (% ! (
Kamele sunt forme pozitive c ( " ' " "((% ("( ,(kame- ,8=<<8:6-4' "3&:: % % ( ( ( (%! (C: % ( ("
" 0 ( % ! % : ' (("
1(C ! % !" ( (C:% ) % ' % +
3
Pradolinele (urstromtäler) ( % " ( ( ' " %
Sandrele sau câmpurile de sandre ( %?%" % " %4%( ( O O*( 5( (5"C:(%! ' %!": :% (% c((:%rme negative numite zolii.
) !: (% ( "' (((I(((( ((,! (-K((((: (% ,( -K ((( , -( (,%' ' -K ((( : % : ?%":?(:?
+$H ' P( ( % , H8 :#- ,-! %% ,-
#
+ 38% ,- (C ,-
+31(
+3+ ((( ?
.**5010 !3# ) 20053 0 5//
&
+ 38 ,"-
+ 331 % 8 ,-% 8 ,-
+ 3$8%
6
+3#7(( (/ !,(( "( - ,- + 7(( ("( ,-
$ /$#/ 2/$3$
$( + . .
Acumularea P ! (( (% %I "
. ! ( ? : ( ": '
! " (% ! "( ,! ?"( -: (( '
./$#$A ( ,!(-( ( *( ' :
45 : 5 ( ( ( % ! ! ,(-I ! ,' -K ! ,' -Aceste zone sunt separate de linia de echilibru.4 (%% ' (: % '
/$#/ 2/$3$ * ( ( *
"K ' ! (I– în zona de alimentare: P > A → glaciar pozitiv; ' ! IP < A ← "K– în linia de echilibru: P > A → 8(%' ((
! ' ( (: ( ' : ( ( : % '
7 ( % ) " (: % !" %" !"( ( ( !
) : 5 (:(((% ! :% ! ,% 3&- > ' ! ' ( ( ": ( (5 '
5 ( "((%(: 5 (
' ( ! % ! ( (%5
7 bn al ariei de acumulare Sc ! !(%5 :'
7 bn Sa ! ! : '
7 Bn ' ( (W.S.B.Paterson, 1969):
Bn = C C C
C
dd ∫∫ +
Se p :! (7 " ! %
1 & ( ( : ( dificil de trasat.
C 7C , 2=: #3-: %( (: (R[¾: ( (% ( 4 %(%( : ( ,8( :*:! (* (5! -
Metoda lui Reid ( !! ! ( (%% O! K(? O ( %
+3&1 ' " ! ,%( ( ( -I
% (%5"K ' ,( -K' ( ,("-K!' ( K (
% ,/1 : &$-
CC
2 ( % !!(( :
: ' % : ( ( 2 ! : ! " ( %: (%5 ": ( % : ' !! , (%5 "-
$) .
Existen(( ( :(?"!:I K *( "4(" ("5 :5
' % !: %! % %:! ' : %O % %1 (*( într-unciclu anual considerat an bugetar.
Perioadele respective sunt greu de: ' % 5 ' : 5 * ' % H: (" ( :
1( altitudinea conform gradientuluialtimetric al temperaturii de 0.53°C la 100 m.
: ( % ; : (*: ( :6UR ,% :3UR ' % -
HIx ( ((e aer; f ( " ( ' Kθ – temperatura aerului; h – altitudinea, atunci:
df = '
&
&
'
d
d
d
d
d
d
d
d
⋅⋅=
unde: df / dθ! "( "(K( 5 (K θ/dh – ' (%: ( :' 8*(% h/dx este maxim, dependent de df / dθ.
De exemplu, în Antarctica, cu regiuni permanent reci, vântul are un rolmai important decât altitudinea. D5 : ( 4 (%:!(*) (: df / dθ % "5 : ' 4 : ( %% ( "
8%(' (( ( sau . & H (? "!:(' (( (" : * 4 @(C ,$#-
%. (! ( ( : : ,D8BC": 6$- 95 γc
" γa " : Eg, * ' ,( - ,% 36-: (I
Eg = γc + γa
D Sca, în g/cm2:( : % I
Eg = 0,004 S2ca + 0,02 Sca
+ 361 I4 K5 K6 K7 (% K8 (% K24
,D8BC": 6$-
În ansamblu, valorile lui Eg (( ( H*:' 4(CEg = R:' /Eg = 2...3 mm/m, în Severnaia Zemlea E = 2...4 mm,în Islanda Eg = 9...1 mm/m.
$31 .
H ( % ' 7*$0$0357)0260#$ ' ! "
(% (e una dintre primele metode folosite.) :( (' ( 5
(%!! :%( "(1( ( ( ( (
) : ( ' (5 ' ( 1 ( ( "5% (5 (% ' (%5 H% ' ( ' : (% '
9 "'
K ( ! ( CH 5" (": ( 5"
05$6/237(%( ' 8((%' ! O' (%(%! I P, scurgerile totale dinbazin R, " (ie E:
Bn = P – (R + E)
05$ 52$110537 ( ' %% ' (%5 8% ' ( (%' %"8(%( ' : ( %"
+ !!(%5": ' : %( (("%( !" H*: !!:( 5:: % (!"H(:( ' :(%" 5" "L !!( % % ( "5 2! (%2(%5": ( O( 5 !!
05$10/7%( % !(8 (' ! (%, -
(! (( % ' ( ( % !
! ( % ! ( Ph. Huybrechts (1993), luând ' ( (%
:; (1,:87 -: ? $ C: ! 4
D(%δ T ( ' ! θ (t) I
δ T = γ δ H + θ (t)
unde: γ [ 3:URC: H ≤ 1500 m;γ [ $:URC: H > 1500 m;
' (% Ts % or Tf este:
Tf = 0,67 Ts + 88,9
în care Tf Ts sunt grade Kelvin (0°C = 273K).
$
Rata de acumulare ( ( (
("% "( "( (% ( % (
H2(,63:A=(:-!I
M[Tf(t)] = M[Tf(prezent)] ·exp ·
unde: T0 = 273K = 0°C.
Rate :' : % % " U
(%4 (:((:' ! H : " " ' O( % : ' (
) !?!" ' D(*(,7 JL( :6: A=ts, 1993).
' ": ' (( , -: :' ((: %φ, în grade, este:
T. = 25,11 – 0,39φ + γH (r = 0,84)
Aan = – 30,74 + 0,59φ , [ :-
unde r(% : ((% ! PDD este:
PDD [°C zi] = (58,259 – 2,201 Aan + 0,038 Aan2) +
+ (50,263 – 2,265 Aan + 0,045 Aan2) T. +
+ (12,326 – 0,788 Aan + 0,019 Aan2) T2
"
unde T. ( _ Aan de 7... 22°C.
Pe !%:A=(,-O ! " (% 4 ,% 3-I
' ( O O:((" * K
(3:U: (!":"!(K' (((:&3Z11 m3 6:&M("1( (% 8 ( ' ( K
( : ( ( 6:UK
0,! -
0,! -
0,- 0,-
00:$&
·
3
+3H (4 " ! 3:U: ( " % 5 ' !
,A=(: -
:$U: ( "K( :%(?: %: ( K
' 5(!:(' ( (
50.7 4 0D03# 0 03$0
- (! (
& %% ! ( % %*( \
E (% \
@ (% % \
B ( \ % ! \
&
0)$5#$ 260#$/ $35$/
Tema V
60#$ 353$, )$,*$
Obiective
B 60#$ 353$, )$,*$
3 0/$$
(* ' #U6U6´: (" +" ,' 1-8(<!,' & C9-
1% ,' u insulele din jurul ei) estede 2.186.000 km2: (%&#$C2 ( ((:&#C2,' 6M (%-
Relieful subglaciar este un platou bazaltic cu altitudine medie & ' 36 ' "(K ( % ( ( ,% #- ) ( ( %
+ #% !,7 +(: ##: H 7 : 6-
! ( ( ( "5% 4 *( de 3.700 m (în Oø -#,' 8 +-:((: ,%#-
Sub aspect climatic, Groenl (( % ( ( ) O " ( (: % :
+ # IA ( % (KB ( KC – acumularea medie, în g/cm2 · an; D % 5
,Atlas Arkiki, 1985).
3 : ' E = $3 : ((:&&U :(' (!:> "C:("(:3) ((:(("() O(:( :( : "(: 5
Linia de névé (%' :' (6K3M (% (( ,3$ C2- ( % ' ! : 63M,$&6 C2) în zona de acumulare.
,C : 6- I C2 în zona $6$ C2 ' ! ; (( ( "! ' 3 ' ?( , &U $U "(-
) mirea de icefjeld ((! "! % ( , R -K " icestrom.
; (( !(% ( :%!":(: * (:(( 4( ( " %" ( ( ("(' %H(C:"!( &6R : ( %! (
În golful Melville ! & : % C: % "( ( ?( : !: ( ( % ' i (% +" : % : ! ' 3&3
1% ((: ": (!%: ! ( %
Cele mai spectaculoase sunt crevas: ' % ( % ( . ((( (%:! ( ' D ( %! ( ( 5 5
Când % ( : ( ( ( :(((:(%(
) :C (:' ::( (" ' % !":5 " #
Algele pluricelulare (criconite), (:(%: % " ("
3)$/01*$0)03$*50/00%0*5,40*5La ?"(:' &U6U : % C & G (fig. 59).
– %&6U :( "!I C : C "
– %& /@– în mijlocul coastei de Nord.
– K@6RC ' ) &3U6U
:((:( !:( ( O! cu lungimi de circa 25 km.
– %&L ' &3U&U ( ,$-: %K (( 3 C
– Glacier Ouest, ' &U &U 1(=1 – + M= & ' Oø +OK ' &U #U
: ( % , ( 9"-: ( IKangerdlugssuaq; Helheim; Tingmiarmiut.
Principalii emisari de pe coasta de vest (tabelul 5): – %&-.=a % &##(
( ( ( :6 C – %&= &.( ( (
(% C2 ( %! (
Tabelul 5. Principalii emisari de pe coasta de vest
Principalii emisari Latitudine Viteza medie [km/an]
Iakobshaven 68°54´ 3,4
Eqip?Sermia 69°48´ 1,6
Torssukatak 70°02´ 2,3
Qaraiaq 70°25´ 4,2
Sermilik 70°32´ 2,0
Rink 71°47´ 4,3
Umiamako 71°52´ 1,5
Upernavik 72°52´ –
36)0/$2/ $$$ 4 0*/$ $.$
60#$$$/$; (7%% (* #C : %( (:' (5!""(4 * este de2.591 m în Penny Highlands, în Peninsula Cumberland.
La 62°30´: ' *((%Grinnell (13 km2- Terra Nowa (17 km2-:' (%+(:(5
2#&U (%#C2, cu emisari ceating marea. Linia de echilibru este la 1.380 m altitudine.
2&U :Barnes Ice Cap se extinde pe6.000 km2K !
60#$ $/50 */0HInsula Bylot 3 C2;Insula Axel Heiberg &3C2K(
3 C2 – emisarii nu ating marea.
Insula Ellesmere ( ( % 5 ( '
$M (% , 6 C2) cu trei maricalote:
' &&U &U I C2;– între 79°40´ 6U3´ I C2;– între 81°30´ 6U3´ latitudi I # C2.Linia de echilibru este la 1.200 m. 60#$ 0*/$ $.$8 / ( (%
3C:82:"5 3:* % #&#
# (% 3C2 1!" ' O"5%:5 "1 (: "5 :# C
' :' (' (H*:' 6:7 (?( &
3$*$ 0
3 2 2 314
1' ?(L 4 : 5 ' * 9:insula Islanda " ": ( (O4 * ,D :- ( ' (?( (
: % : ( !!( H( ( _U: _&_U: ' ("( 33U("_:3U ((?"(' () ?"( (: ($3 ) (: ' (?"( ' (?(
H (!' ((?(((( %O(: 5 :' ' :( : !! ((3&' ( 3$ ' ord.
H (%;( C2, 11,4% (11.785 km2-( : ' mari regiuni:
– Lang Jökull* (1.022 km2);– Hofs Jökull (996 km2);– Myrdals Jökull (701 km2);– Dranga Jökull (50 km2);– Vatna Jökull (8.538 km2).
WLN= : ' ( !
$
:Vatna Jökull, ( !
: (( *:5 %( (( !( ( ? : * # " ("c ("% "(
) ;( ( % Hofs Jökull , *-K %": ( &6 5 #
Myrdals Jökull, (' ( (ulei, are 1.686 m altitudine.Dranga Jökull, ' ?"(: *
3Insula " Jan Mayen, "( &U :
(% &C2: (( ( % < ( " ,7 - (&& 6 ' H " (( : ,"( ?( ?"(- 1% rilor este de circa 120 km2.
3 "
) 8 1 ": ( ' (?"( ?(:L 4 ,&#C -: (%: % ( 9" 1,"! *$-H( : % : ,$# ' c$6 ' : ' (-: , #U&U - ( % ' % (:%" ( *( ? " (t ( ' ( ' O : " (fig. 62).
) (9": % ( _:U: _3UK ' 3 3$
Cei 9(%#&C2K ( Jostedal (487 km2-: ( ( 3( ,% #- 1 (% ' 1 %O ,' (- 9%O ,' -: $C C:5 ) 9"' 1((($ $$ C2 , 6 C2 în Norvegia).
1 "%( (' ,4 - 5 ' ! ,Ø(
3
+ #9" 366,% &M (-
:&-H#6(? ( ' ' "Folgefonni , 9"-:*:' ? (? ' :& (
) 3#3 9"? "
3( ".
; (4 1" ,1! - ( ( ' &$U 6U : (": U6´ U&´ (4(%#3C2 (62.050 km2), d #M
#
+#* <(( ,% &M (-
&
/ ( ": :
% : % (: ' OUK
' (!_UK* #UK("(:(5' ( (: 1"K ( ( ,$3-
((1"D(: ( !: * % &&: (% (*"C2 ( ( ' "( ,% #$-
+ #$41" ,% &M(-
6
+#3% A(( ,1"1-' 66:3:&&$
,2(t
ø:&#:' %
&M
(
-
*:*(5 5"":5
4(%:' 1"D((!u ( ?(,"5%9J &&- (( O 5 ' % 1% ( (&C2. Linia de névé (#$' Nordenskjöld # ' %&
* & 8 (* %&/,B ( -: ( Isachsenfonna ,6 - ) B (%O ,&U - névé "!: ' % : ' $ #3
În insula Nordaustlandet (5 9? (: C2 - *( ' P(% : 66 C2, la 600–700 maltitudine, Austfonna, 5.570 km21c% :3C2 – în total 7.920 km2 5 ( 5 *( maimici.
Acumularea medie este de circa 60 g/cm24"!' % (::#R2 la altitudini de 400–700 m; de 25,6–79,5 g/cm2
la 100–400 m; de 106,2 g/cm2 "2(&( %( *( ,1=: #-
7 ( 1" %(( ( (": :54 5 , #: % #3-
Tabelul 6. /$#/ 2/$3$ ; 305105 036$/05 $)7 <303057 0035$50eInstitutul de Geografie din Rusia) ,Glaciers of the World, Europe, 1993)
Ani Vøringbreen Bogerbreen
4 4 7 4 4 7
1966–67... 87 107 –20 – – –
1973–74... 64 180 –116 – – –
1974–75... 73 99 –26 57 57 0
1975–76... 44 161 –117 – – –20
1976–77... 62 75 –13 62 88 –26
1977–78... 50 166 –116 34 115 –81
1978–79... 54 143 –89 61 168 –107
1979–80... 55 105 –50 48 113 –65
3$() 3
Arhipelagul Franz Josef este format din 91 de insule, din care 56 ausupr%: 5 63M (%1* ' &U$#´–81°52´ $$U$3´–65°25´ (:% (; (! I
"(: (:(' (%% ' 1 % !$&ne.
1% ( 63 C2: &3 C2.
În arhipelagul de vest, cea ma ( ; ( : ; (4* : ( %! ( ; (4* ' ( ! %
) ( ( În arhipelagul de est, ' (DC: ( %
(Znamenitâi, C(%6C2) (?7:Vetrenâi (' (%&6C2, fiind cel mai mare din întregul arhipelag.
Con + ! <(% ( !! "! ' ( ' UK ' " ( ' "_:&U_:U ( ( " ,33 -:( ! % (
33 2 5!
; (9". ( ' C : ' 8 7 (: ' "(: 8 B: ' ( 15 B (; (1 (D: ( % ' * 8 >' ; (9,3-: *6: ' ( ( 4 % ( ( ' " (58C ?@ ( (
Câmpul glaciar de circa 21.500 km2 (% ; (9: (%6C2(( ( O 1% ; (9 ( 4.300 km2
) ( : ( #6 : ! * !5 ?($C24(%5 ! 5 ' ' "
3#( " !
1 ( /5: 4 1" . (* ( 5 6U :% % (
' (% (: !"5 ?( (% % ( ,3 (% &6C2-: 3 ' ( 7"CW LC(C"&6' (B(( (% 63 C2
WH *( ' ( ,-
) (B( LC(C"
% : ' : (% 36 C2.) *( & 1% (
63 C2.
3&16
La nord de paralela de 63°50´:>>! : ( ' ( !!(( 4 *(6$:"5%9 : #3U "( "( * ( (
) 8 >( $6:&C2I' >( :6C2:' >:3(%&: C2.
4 "! ,&R2 în 1958;250 g/cm2 ' 3-: ' % : (
36".
Teritoriul ( ( 8 >: ' 4(: ( % ( % ( ((!! ? ( : ' "(?(
În Siberia de Vest, (3U:* ( ' (! ' : _3U: ( O $33$U $3 ( (* 1 ! ( 3 ( ' Câmpia Iamal?Gâdan.
C * (' (,"(-:2 ,(-4 ,(?(-:! %:55"(" I8 , "5% B & -: 8 D ,$$ -: ( ,$-:8 75 ,3-
(*(" :%(!' ,?-I$$$U;C(C:UB( (CD: ' $U: ;C(C: ' (ud, 17...19°C.
( ( "I $ ' :3 ;C(C 6# '
Siberia de NordJEst ( (% #3U : ( %"2 % (4 8L(k, având unrelief muntos ce cade în trepte spre nord: Verhoiansk, Suntar?Haiata, Cerski,Kolâma.
( *("5' 1 /? ($3U: ( (% ' (5 ?(D (CLC I#6&U( ! 33 ' "( 3 ' (
(%:' (5 :C2' 1
3#: C2 în Siberia de Est.În platoul Putorana din Si *( (
(: "5 :3$ C2.) 8 (C:(K(8,9 km lungime,
12 km2(%- "5' 8 (C5 ' 1 ?A
B@ 60#$ )$ 4 *$ 05$/74 0
3$1
8 !' ( ' ( O+' L 4 ,%7(=-:' "(:88 :' (,"5 $ C -: ' : ' : (:' (,C-:!!" 4 ( * ( : : ( :( ' ' 8("8,´4 :$$- ' 8(" 33
( :' "(:? :( :(":"( ((H( :! " ' %
"( (L 4 : ( ( : ((' "(:' (
) ' 8 (((&? (%6:C2, rezultând (%( % '
(Aneto, ce are doar 1,32 km2 (fi## #&-
1 ,(( ?-: '5 %? ?( ( ( ("lpirenean.
+##H( (%*!"( ' 8
,% &M (-
*
"( 1 9" ,$&6- *( ( , &U -
33# /)
4%!("' ( :% ( ' (. Se extind pe circa 220.000 km2,aproximativ între 43°20´ $6U : (% ' ( ' 3U #U ) ( % "( "! ' 3#3C ( &3C: ,(*-:"((:3C:("82(",$&-,' 8 4 -:5 ' D
4 ( ( * ( (%5 ' % ( 8 4
(% %( %" % 5 ' : 5 ( " ((?%' 8 41(( % (5 (?( ( 5!: ( F(OG:F%G:F"G(F
+ #& 8("8 ,% &M(-
$
G% ( (% :?(* % ( ! '
4 :4 ( ' 58 : ( !5 (( ( !?= %
Cele mai mari în(((' :(""5%I8 7 ,$6-:8 (,$#6-:8 ,$3#3-:< %,$##-:7 ,$3-,%#6-8 : 4 % : "5% (: (: " ' % >: % ! : 5 !" ' : ( *(
8 4( ' 5 !' (" ! (:' % *!"( ?
( ( ' (" 5 : 3 ) (" : () : ( % ! ( "( ' 5 (
La Chamonix (1.040 m), temperatura me ( _#:U: 3:6U: _#U23 ' ( ' (! ' _#U: ' 6U2 (&U: _:3UC, iara lunii ianuarie de –15°C.
( * ( : "( (H *: ' ( _U: ; (C U
) ( 5" ' (4: % 4(%: "( 5 3#:' *"(6:' ( (: ' 4L : m.
) 4 *( (% #6C2 2 ( &$ !! 3:$ C2: !5 (% 63:3 C2 (L. Dolgu 7L(": 6-
) : 4 (% (: 5 C2K(%(3C2! :M $:$M (% 4
/( 8 4(": ( ( (!" ' ((
2 ( ( !! ' ( 4 ' ( ( (( , &-
3
+#6' 8 4,:#&-
#
331(
" :(":$3M (% ) 4 ": Alpii Bernezi, ( ' " , - " ( , (-: ! ' + ( $&3' < %$##:((* (: I
%&& 8 4:(* (%6#:6C2: $:&CK( "( ! ! % I((?4(% :< %% : J( %V % 4((%!("' 6$36 %!' ! &63H(( 4(&C5 3$D! ( "! ' 3R
2 ((!3) 36:(? (3&: (%( !": (" _ R2 pe an (fig. 69).
Tabelul 7. 0)$5#$ 260#$/ #/) )0 *5$50,2HH 7L(": 6-
4 . /
Nr. Supraf. [km2] Nr. Supraf. [km2] Nr. Supraf. [km2]
" # $: ##3 &: #& $:
Austria 878 561,1 218 17,9 1.096 579,0
+ $#3 #: $#$ :& $:
Italia 835 526,3 396 23,9 1.231 550,2
Germania 5 1,1 – – 5 1,1
Iugoslavia 2 0,2 – – 2 0,2
TOTAL 3.191 2.682,1 1.743 153,4 4.934 2.835,5
+#4(% ,&- ' 6# && ,1 C&? &%&&6-
&
%& 3& (% C2 # CK
5 #$: ( % : * $6
Unterer GrindelJwaldgletscher: 21,7 km2 (%: C : 5 #: ( % 63: * $
%&/&)17,4 km2 su%:C :5 $: 3: ' #
2("( (%Alpii Penini Lepontini * ' 4 ,"5% 8 ( $#6 8 $33 - ) 4 2 ( (( (' (%*"3C2H : ' "(%&$(%6C2:' ;# (% $ C2.
4 %! " (Görner (% & C2 $C2 (%$: K ' ( $#6 4 I Findelen(19,1 km2 (% $ C -:Fee, Allalin.
În Alpii Retici, !"; :' 8("7 (%Morteratsch ,(%&:C2, lungimea 7,5 km). Masivul7 ( %((" 4 : (!: "! : ( 18!
331 ( )
) 4 + : (% ( $:C2:! 5 $M (% 8 4 ,% &-
Masivul Mont%Blanc ( (% (?"( ?( $ C 1 ( ( 1 7 : ' :"5 "5%($ :*% $6!("' ( "( (% (+ : ; "H (% ( ' O(" ,C2), 125 km2 ( ' + :$C2 ' ;C2 ' "
8 ?7 + (complexul MerJdeJGlace " *1%( : C2: O 5 $& : "5 :CK (%: *$$ 8("8 ?7 (% ( ' # ,- 6C2 (cel mai mic), cu lungimi de sub10 k ' ' & 6
6
+&' 4+ !,%&M(-
În Alpii Dofinezi, & +. .' "5% 7 (
(,$-( "( 8 4: ' $C2) : ( (:"5 ( ' ( ' 1 ( "(5 ' 8("8 ?7
L("%1 ?1 ,%&-,:C2(?%: : C : 5 #3 :
+ &1 ?1 :< % ( : < ,D" : &-
$
-3 ,#36- ( %( !" ,_:3 R2 pe an- (: (?(& (( !4' 3 :5 8 4((% "
În Alpii Graici, + (%Masivul La Vanoise, ( (,((%ê-:(%% 57 km225 6#&: !! ( % 33
331 ( 2
; ' (! (% 3#:C2 63H : #( !,: C2).
'4;' I44( ,4 !-K4 ,42!-K4( ,4D -
(%:#&M "5 (% ( C2.
Alpii Piemontezi ((%5 (+ "( ( ( ( (": Alpii Maritimi, Alpii Cotici, Alpii Graici,Mont?Blanc.
În Alpii Maritimi, !%88? :( ,(' (%:C2- ( ' : % % %(:( (
În Alpii Cotici, cel ma ( % ' 8 D! ,6$-:(% ( ' ( C ,:& C2- ) ( ((
În Alpii Graici, Masivul Gran Par( ,$#- * (9(#3:(% 3:3 C2.
Masivului MontJBlanc (' (%$C2( Miage, 13,02 km2
Brenva, 8,06 km2.H 8 ( ( ?
7 "%( ( ' ? ( '5 : &
Alpii Lombardiei "( (4 :2 :8("7 42mbarzi.
) 4 ' (" 8 8 (: ;: ( , (% 6$ C2-K ( Lys (11,8 km2), Belvedere, (
În Alpii Lepontini, "( (: ;:( #(' (% :3 C2.
$
Alpii Retici ( *(,' tal
2,5 km2).În Masivul Bernina ( 6(%
$0 km2H ( 3 C2 ' (% ,%-În /)00#0( ("(' '
;Sistemul muntos OrtlesJCevedale (! %
(% 5?!:(%I4' (,7! -K9,% 4:-:' (K4 ' "( ,( "( ' - ( : ' O: ) (" 6 (% $$ C2.
%&3 ;: :3:3C : C2 ' (%
Careser (3,3 km lungime, 5,1 km2(%:(*- (? % ( (1? ( !"%(' "!: "' "(D( (% H*: ",' -"valori de la –18 la –128 g/cm2R : !" _6 _ R2/an.
În Alpii Dolomitici ,:(% C2-:(Marmolada (1,6 km lungime, 3,0 km2 (%- 5 # ( ( Terglon.
În Alpii Iulieni, ;( &(%(: C2.
În #)0( ( (Calderone = 0,06 km2), situatîn Masivul Gran?Sasso d´;$-( #6(!( ;,$U6d ´ d (-
33$1 ( (
4(( 6&6(%3#:C2. În ultimi 44((?$#M: () :' /( (: $ ( : ( ' ("]! 1
Alpii Bernini constituie cel m % 4L :( IGurgler, Hintereisferner, Fernachtferner.4 * ( ' "5%P(! &&$
În Masivul Ötztaler (%Gepatschferner 5 4 ( I &:& C : :3 C2 $ (*
) 36 % (?R 7 ( %( ": ' istrându?se pentru anii1969–1980 valori de –17,7 g/cm2/an.
$
În Alpii Stubaier ( ( !
( % ( % ( (Lizener Zulzental, (%$:33C2%:
' (! ( Masivul Hohe Tauern 3 ( '
IGross Venediger (3.674 m); Gross Glockner ,&#-HochalmSpitze (3.360 m).
În Masivul Gross Glockner ( % Pasterzen Kees (cel maimare din Alpii Austriei, 19,2 km lu C2(%-2 ,# C - ( % O(: ( ,$U- ( 1 &
3331( "
4 1" ( I Triglav ,8 /"#6-Skuta ,(' # : $U K ( 8 4
L " 4 ' sectoare:
- "( ( 1 ,6 -: (2 , -: 4 5/ , (-1(( (* (' (%:"5 :K((( 4
- :' (7 : ( % ; (C 7! ( ( ( % ,-: % (% ( !" K ! ' ' "(( ! (:!"5 ?( ' 3 " ( $
3) Partea de est a Alpilor (la est de aliniamentul prezentat). Centriiglaciari au o dezvoltare mai mult în lungime, cu aspectul unor culmi prelungiînghe "
3## $3$C 4# 100
8 ! %! % ( ' 89:84!" 8(
' !8 :!: (%(?"(% (( ' (
Caucazul Mare ( (% 3 C (/ 5 ' (4 : C,%&-
( % ( "(:: : / ( ' %
$
+&' 8 !,:#&-
$$
:#U ) : : (! ( _:U: , ?- :UK $ " ( 3:&U : (": #:3U
("((%:( :' % *!"( I( : $,' -:"( !D( 2 ( (! &' "( 3& ' (
Altitudinile cele mai mari apar în Caucazul Central: Elbrus 5.642 m,Sara 5.201 m, Dâh Tau 5.203 m, Kazbek 5.041 m.
1% 8 !($6C2, dincare 1.424 km2 ( (( ' !8
În partea centra ' ( &$ (% #6$ C2.
* (% ,:# C2) este &( ,%&-:% " !25 $6: (5 ?(64 ! %B 8
+ & ( ,2HH 7L(": 6-
( ( ?% C: ! * ( ,6 C - ( % (% "! $:3 C2 ,- 5 &:6 C2 (Djikiugan).
%& complex KazbekJDjimaraia &:# C2: ! ("' (( ( 6K ( $6 6> (Devdorak de pe versantul
$3
nord?estic (7 km2, 7,3 km lungime). Li : *3:5 : #"( ?"((%Midagrabin (9,2 km2:&:6C -"( ( ( (?"(: (?(: % ( 5"( 4(%:Suatisi Oriental ,(-:"( (?"(:(%,:C2-5 : (,3:$C-K 5 : % 3.500 m.
%&2 (36,2 km2: &:#C - 5 6: #: * 33
%&1&JC(34 km2::C -5 &: : * la 5.150 m.
%& O !" "( ! (%#:#C2: :C:5 6: * $# hilibru la 3.440 m.
Pe versantul sudic al Cauc! ( (% ( C2: Lecziri (33,7 km2 (%: :6 C : : $3 *: -KK(22,8 km2(%::C -KTviberi (20,1 km2 s%-
) !8: * $ ' "5%4:((($(%:&C2, cel mai mare având1 km2.
60#$ #$$5 450/0/.*Mun43#3:!
(:! (%(: ( % ' $ $3
8 (: ( 8 (: 3#& ' "5%H" : " ( ( : !! C2.
D( 8 ((' :(((( :' :( !" de dimensiuni mari.
3&# *$ 05$/7 $/57
A( ) ( (' %( > ?/ ! (( % ' :"5 ' / % : ' (: ( ' : (( ( I/: $33KE: &: : 33
(( ( ( ( I8 4?/ @ ( ?(:8 A :BC:A=( ( (?(
1%(#3&:#C2, din care 9.821,6 km2
pe teritoriul C.S.I., iar 96.716 km2 pe teritoriul celorlalte state.
$#
3&1
8 %! % 4(:% (' H( (,/ -:' "(:/C8C :' (
4( ( ( & *( ( ' ( ( %
( "( (: * B (( ?(:' *(4(%' ! IB :&&:8!4:&3$#(fig. 74).
+&$8
) (%/ (,"5%2 &$-4@ + CD5%&$3#&$:(' (+ C:("' ((
La sud de râul Bar ((% ("5 ! : ( I8!C: 1 :( :4
) ((( #&(%&$C2: 3(%i de 25 km24' ( D( R2R : ' (R2/an, iar în Pamirul Central aceasta este de numai 150–200 g/cm2/an,
8%: : : ( "! ' I (:9: D(: 1?D(
În Pamirul de Nord, / ( ,&$ -: ((( 33 : ( ' (% :2 km(tabelul 8).
$&
În Pamirul Central Vest *(6&(%$6:C2:! 5 $#:3M (%'
: ( ' : %!4C9C ,4@ -3&# &$3 *H ,$:$ C2), 11 sunt foarteputernici (cu 1.018 km2 (%-: : "e.
%&3=este unul dintre sistemel %! ( : ( ' O: $ : ' ? 4 %! ;
("(%(%7+L ":' 6&6 % %( ' " 5!: % H%" %( % ' ( ' ioada 1953–1958 (sub conducerea luiFedcenko).
Acest sistem glaciar are aspectul unei l ' : ( (% && C ( ' (% #$:# C2 (fig. 75).
Tabelul 8. 3)$/ 260#$$1/0
2 YCX 1% YC2]
Kâzâlsu 15,1 43
Lenin 13,5 55,3
Oktiabrskii 19,0 88,2
71C :# :3
Malâi Saukdara 14,3 23,5
+ &3+ C ,2HH 7L(": 6-
$6
+ C ( * "( :
#6"5%":5 , -2 ( ( $#3 , % "! $ $&$0 m).
Morfologic ( : % ci, cum sunt:Bivacinâi, Nalivkin, Vitkovskovo.
1( Bivacinâi ( % $3 % :!5 &: C2 pe o lungime de 30,1 km.
4% + C " (: %(%%((:' O+ C:($4(( ("! (#' ! :3în O#' :% :
%( ((36' $#$) :(:' :(%I:3#R$(:3:3R ) ! % ' ( " are de 12 m.
H + C ' ' (( %
1 ' " ( : ( : ( * 5 (%:% % ?% $#3 ) %: 7" 5(( morene.
În Pamirul de Sud%Vest *( 6& (% :& C2K 6M (% (:C2: 6( ' (%C2 ,%- 3C2' (%I=(18,3 km2- (% Markov, ":' $#:(%#C2:% ' ( (: % @C!
În Pamirul de Est, (%(#:C2
(din care 2.257 km2 pe teritoriul Chinei).H % ( % : (% (5 (
K "! ' 3 i 5.500 m.
3&1 (7 8
Supraf ( $ C2, din care circa1.700 km2
' : ( (" ( 0J* ' O8("A / &$ * ' "5% : #3 ' "5% A / #3 ' 8 1 ,. 8-
$
D( ( (:((
' :%"!5 %"(#C 5
2!! "!"( ' #: ( ' $ $3
1 (" (:' :"5 :((:5 (%!!' ' ? " ( , -
) : ( ( ' (",3&R2 anual); în anii umezi atingând abia 1.000 mm. În ?(&36M :($% ( % ! 4" ( ( %" "5 ! !(( 2 : ( ": * "5 ' (! " ( U
) 8("4?E *((% 3# C2.
) / ?@ (?' (5 ' ! &&(% #6&: C2.
%&=(!""( "(8("A / #3 5 $
! ("! I; 5C9; 5C1 ( %
; 5C 1 ,#:3 C : 3#&: C2 (%- ( + C , -: !5 &6 % (( :' 5 6 %((%
; 5C 9 ,: B : 6: C2 (%-: ; 5C1 % 8!
2; 5C1!( ; 5C928!(:%: O "(!' % ; 5C9) !: $ C : C milioane m3 1 ( : ' ; 5C1:5 ' ":5 ,2( 54DL": 63-
3&19
8 A ( (?"((e nord?est pe circa 700 km. Este format din: GCJE 5:(3K *(36' "5%B??7,B?7-,' (8 A ( (; ); GJ(sau Înalt * && ' "5% / 8 D( ,/- )
3
("! ( % (B: ( B7 (((( ) "( ($6:' (: ( R 2 !! (( ' "(: "( :(($$&:(3) (?(:' : !!($$:' ?( 33
1% ( 3 C2, cu un volum de 600–650 km3: ( I
Tabelul 9. 3)$/ 260#$#34
2 YCX 1% YC2]
Tirici 30 170
Atrak 28 129
Hurusko?Ku 13 –
B #
%&*( 8 A ,) -: C: (% # C2, linia de firn $#$& : ##
3&$1 :0
8 BC((%' U$3d&U : ' &$U 6U tud (: ?"(?(?( 6C( ( ' 8 B ?A=
Altitudin(#:*6#' "5% ,B2- *( ' "5% ( 6 5" ! ( &
) *! 4( :! ( ' :"%' % !%/C( :( H ' ( ": 5:' R :3 (200–2.000 mm/an, iar temperatur $3U ' ("I3,$&-6,#-Rachict. L !! ( ( $#3 ' (?"(: 3# ' ##$ ' ?( 8 BC
% ' 8 BC ( (% 3$C2, pentru "6#C3 ( 3 C (% ( ' 63 &3C2I 1 :7:7%:7 A( , -
3
Caracte( % ( % ' * ! ! H*:7: (% 63 C2 ' ! ( % $$ C2: ' : $ C2.
) :"!(' % I#R Rakhiot, R Chungphon. 2Bazhin "! "! &R : !5 % " ! & milioane m3) (:* ! :5 ' ( ( ( %: ( %
%&2( 8 BC((' ! ' ? (' ,* -1( !' (%' :( :%5 ?( ' ": %!((; (
Tabelul 10. Principalii g60#$#=$$91,2HH 7L(": 6-
2 1% 4 (
[km] [km2X % 2 !![m] permanente [m]
%&
Batura 59 285 2.540 5.000
Hispar 52 580 2.960 5.100
Virdjerab 38 250 3.440 5.050
Barpu?Sumaiar 32 200 2.800 4.800
Pasu 20 160 2.550 4.700
Karambar 23 132 3.230 5.000
Minapin 16 125 2.160 4.900
Biafo 68 420 3.100 5.100
Baltoro 62 750 3.530 5.100
Panmah 44 410 3.590 4.900
Braldu 33 190 3.840 5.050
Chogolungma 45,5 290 2.750 4.900
Siahen 70 750 3.550 5.300
Central?Rimo 45 300 4.960 5.800
Hurdopin 38 280 3.330 5.000
Bilafon 24 156 3.750 5.300
Kondus 39 270 3.100 5.100
Terong 26 245 4.200 5.600
%& / =
Sarpolago 27 230 4.250 5.400
Scamri 41,5 400 4.100 5.100
3
7($Cea 63( % .
%& C& (76 lungime, 750 km2- ( 8 BC( ! ' 1: ' "(: 1 ?8(: ' ( + 33: ( %!59
%&Baltoro ,#C :&3C-((' O *K"5%(& ,B ( 6# : A C 6#6:7C6$&( ;;63- %%(' J 4( : ( ' ( :* * J 4( %! 7 ' ? * 6 (P8 J=O (5 ' ( 8(" 7 B ,% &#-2 !!(( (3:5
3&31 5
1( 9 : ( ' 4( : :' 6C' $C (' $3# ( ((: "! ' 3R2R ":3:3R2R ' % ! % ( 2 ( $: ' ( $&R2/an, iar în vest 200–400 mm/cm2R
H:' 9 (%63 (% &:3 C2 " 3:$ C3
%&F&(10,1 km lungime, 21,9 km2 suprafa-( 8 9 1 %! "( H(
%&1 (% 8 9 (% ! (' 33$K ( (:(CK !!(( (% 3 ' : 33 ' ( 3$ ' (
3Â
8 A= %! ( * ( /:(%5 ?(3C : ' ( 4(
2 (: *" : "(:CD( (( 5; ? D( (' (/
4((" (( (,((( -I=:A=8:A=8/ (=,2 .(C 2C-
3
+,8
7:##-
3$
8 A=! 5"!"5%(&$
"5% ( 6 ' ( ( "( ,66$6-:( : ' 3:A=/ (
Himala= 8 ( ' 3 $3 : "5% 5 #000 m.
) A= 8 A= 8 ( % ( : % H( B,' "(:#-H( B ,' (: $-
Himalaya Mare are forma unei creste alpine relativ înguste cu # ' "5% I 8(" 9 ,6#-' ?"(:(((?(:("5% ' #&: ( ( ' (6' IHaulagiri (8.172 m), Kutang (Manaslu) (8.126 m), Annapurna (8.078m), Chomolungma (8.848 m, la vest de râul Arun).
8 A= ( ' ' ( ("(: % ; (7:( (" ( ; ,"!87 : ##-
Himalaya"3305$/7 se (% ' %" ; ( B 6 C
CO Himalaya, situat ' 5; (": (:(:%(A= ((8("9 ,63-(!%("
Sectorul Punjab Himalaya ( (' 5"1OHPunjab este numele unei provincii vechi indiene, f (:' ,: 2: B : B 1-: ( % E 54 #6: ' ( (: 5 ( 4 * ( #$ ' "5% 1 2 : ( : (: % ( ( ( ( !" ' ) .(C "5% ( & ' I2 ,#&$ - B ( ,#&5 m); în Ladak, vârful Hanle are6.412 m.
Sectorul Garhwal Himalaya (Kuman Himalaya-( (' 51O' "(B' ( ( % 5!"' .(C 5 %! % H ( %! !" %" O 7 : B (" ( (( "( ( ' 5 ) 51O7' ( (&IBandar Punch (6.315m), Schivling (6.543 m); între 574C (%8(" "5%C ,&6- 1 ,&&3- ) 54C (((i importante vârfuri din sectorulJI8("9 H" "5% &6# &$$
33
) *(:' 5B:("
#2 .(C 2C ' (J ' I
B: &&33: ' .(C: 8 : &&: ' 2CHimalaya 05$/7 ( (% ' 5 B ("
B !cnga (exclusiv) pe circa 800 km; corespunde sectorului NepalHimalaya, cel mai impresionant sub aspect(": ( ' 5 (%I
' 5B B I8("7=(?C=?A "5%1: &$ 4: &K
' 5B 7I8("(?A8("1( ?A "5% ' O &K
– ' 5 7 B( CI 8(" H?A "5% :mai estic fiind un optimar – Dhaulagiri I, 8.172 m;
– între 5B( CMorsyandi: Masivul Annapurna?Himalcu vârfurile: Annapurna I, 8.078 m (primul optmiar cucerit de exploratori),Annapurna II, 7.937 m, Annapurna III, 7.577 m;
– la est de valea 8(= ( % C?A "5%Manaslu (8.126 m);
– între râuril 7 C /( ( % (" 1 ?A,"5%:&&&- (?A,"5% (C:&$#-K
' 5/(1 B((%(" (,"5%Shisha Pangma 8.013 m cel mai mic dintre optmiarii lumii);
' 51 B(HB((%J ?A,"5% &-K
– ' 5HB( 4 ," ("( Himalaya- ( ' * %% ( "( ( ' ( B?A ( 8 ?A 3) (%Masivul Chomolungma, 8.848 m. Primul masiv în vest este Cho Oyu(8.153 m). Din vârful Everest se desprinde spre s ( "5%ILhotse, 8.501 Lhotse Shar, 8.383 m. ) ((%Masivul Makalu "5% 8.481 m;
– ' *(( (%2(?A "5% ( i.
Himalaya"05$/7se extinde pe circa 730 km, începând cu MasivulKandchendzönga ,B O -5 57
Sectorul Sikkim Himalaya, pe teritoriul st1CC,F (G-:( % IKangchendzön: ' "(K ( A=: ' KH B=: ' (
Grupa Kangchendzönga include trei optmiari: Kangchendzönga, 8.579 m, "5% - "5% ( 8.476 m, ' (: 8.420 m, în vest.
Sectorul Bhutan Himalaya ! "5%(&' ("2:&$:BB ,&33$:&3$:&3:&3#-2 7 :' /:(' 2adak, paralel cu Himalaya, cuvârfuri ce ating 7.000 m.
3#
Sectorul Assan Himalaya se înti ' 7
7H(( %(K 3R2:%
*!%:( (%
( : % ! clima, ! (""( ( O((' :(%!! "5%1 8("Himalaya:" ' ((,36 -
"( (: ' 3: ' (! " 3R
H 5 ' : " !! :"5 ?( ( ( : "5 ' ( !! ' (% ' .( "( ' +" " !1 (?: %( *("
2 ( % $$$6 "( ( 36#
% ((%( '% mensiuni mari.
Himalaya au un rol important în alime : ( %(
Himalaya(" :("&:5 ' : (% ' 1 ! (% ##$C2.
Principalele sisteme glaciare sunt grupate în jurul celor ' (":! :"((: (2HH 7L(" ,6-: % % (( %
Himalaya "3305$/7 ( ( ; ( 8 BC8 Himalaya.
2((; ((%Masivul Nanga Parbat, %" % : ( $: * 6# 2( (% "(! %(% ( :("( (: ' "( H% "( ( :
) 8("9 *(*"#(%#C2: IRakhiot (15 km lungime),Diamir ,$ C 6 C2 (%-: Rupal ,&:# C - ( ,C( -: " ,% &&-
Limitele lor cob 5 6 : % %
3&
Masivul Nunkui ,&3 - ! ! e de 14 km2,situat %###36H (F%G((indcâteva limbi glaciare, cum este cea a &% C : 5 3 1% ( ( "(%& C are ! 333K # C : (% ( 3 C2.
Masivul Lahul ,#$#3&3-! ! ( % $3$6 2 ( (%' ( (Senapani, lung de14,7 k: (% :3 C2.
+ 1& 1& ( ( 8(" 2: ! 5": ( ! " / ( "
) ! 57(,% 51O-( 6(% $$ C2.
1$/$L$ 05$/7 <035/ 0)$/A 4( Himalaya! ' ' (( = ": :("( (: $$3 R D! ( "! ' 3 R$
%&Gangotri (32 km lungime, 300 km2 (%- ( Himalaya, situat p8 7 ,&66-! % 25 6( : % ( 33 m.
+ && 8 9
36
În Masivul Kamet ,&&3#-:( %"( i
mari. Cel mai mare este &+ (22 km lungime), ce 5 3( ' K % (36
În Masivul NandaJDevi ,&6#-(%Pindar Milam (celmai lung din regiune).
În +O& J% (( (% : !! (( ( f 36#%&2ahmaputra (%33C2 ( $6#
Masivul Annapurna ! ' ( ,Annapurna de Nord Annapurna de Sud).
Cel mai productiv centru glaciar este Chomolungma, (((' #(%.600 km2: &(% : (% && C2 ,% &6-
+ &6 8(" "( ,87 : ##-
3
*( 3 ( C2
:("5 1 ! (%% :( "( ' ( ( "
4 ( % ! % ( ( : ' O %(# ) % ( ximativ 5.780–6.000 m.
%& / = E ( ( :( "( "( "5% Chomolungma 2 (:C:(%6#:C2K 33: 5 ?(' ?(5 ( : K"! ( ( R
%&O& (("! 1%! "( "5% Chomolungma deasupra unei depresiuni, în apropiere &&3 : "( ( (( ( ( (?(?(: 5" % D! (e este de 180 m/an, iar linia de firn este la5.700–5.900 m.
1$/$L$ "05$/7 În Masivul Kangchendzönga ,636# - ( %&al doil Himalaya: 31 km lungime, 130 km2
(%K((' %:C% 5 $3
%&O&>(% (?"(.K$C (% & C2.
) * ( (( ( Himalaya 5" ("( & ( ( %"
În Masivul Namceabarai ,&&3&- *( : % & C ,:3 C -: 2.950 m.
*
În sistemul muntos Himalaya % " ' ( (I ( %: ' " (: *.
De *: ' 63# ( K ' 6(?% : 2 ( ( ( : ( ( O ,5 C2- : *: în Himalaya : (? # ' 6$& # ' $ ' # 368 (% (: ' (: ' '5 (
#
50.7 4 0D03# 0 03$0
- ( % 8 :44(C\
& 1 (%
E % !%\
@! (%
B( % % ! ( \
#
TEMA VI
60#$ 103$ 0
Obiective
# %'
#
#
( 60#$ 103$ 0
# /0$$337
Dispunerea %L %: % ! 5 ( ( ! (%' :5(( (% i.
+ "( ( (( ?( ' (" ! ( " ( : " ' %
) 4(C:(((((:' 5 B?@"L=?@": " O( D5 "( : 5 ri din zoneletemperate, de circa 90.000 km2,%&-4(%:"( (L %( : R2R 5 3R2/an. Pe culmile opuse, spre continent,cantitatea (: 5 6R2/an.
) 4(C: ( % ( ": ( *(
) O(4(C:(L % :trei cul : (% " : ! (( 49, -I4(C:8 D ,8 -(
# 2 (
Insulele Aleutine prezint3&" : &( "' !
Temperatura medie a lunii ianuarie este de –2...–11°C, iar a _U ( tiv de la sud spre nord, respectiv de la1.500 la 800 mm/cm2/an.
%&O,6-: 8 4 ( (' 9 B #
*! ( (: %5 $C"( 6H(?C2 dinzona de : ! % (? (
#$
+&' % 49
#3
! %( ( ( : O!
(? ( 5 ' :(
( ( ?"( 5 #6
#( 0
Cordiliera Alaska ( (% K *(#$' 8 8B =: #U
((, (?"(( ?(-( (' ("I ,$ -: 8 +C ,3$ - 8B =,#$-: 8 A=( ,$#-
Pe versantul spre Oceanul Pacific linia de echilibru este la 1.350–1.500 m,iar pe versantul nordic, la 2.250–2.400 m.
%& +? !" "( ?"( 8 8B =: ( : (% 3# C2. Este unghe ": # C: ' ! 5 8B =K ( &3$
#1 ;
8 Vranghel , " -: "5% 1 %: $$ : 7C :$#:( % :5 % (&C 9(( !"( (
%& "(#U $U "(: ( ( 8 Vranghel, orientat "( 6&C 6 C2 (%: 5 5 6&
#$
Cordiliera Coastelor, între ( B 4 4* :(% (" (%I8 ,-:8 2 8 1% (
2 (( %"( (L %: #6:(: ( : 6
) 8 (% ( #C2.%& 2 situat ' "( : %!
( (( :(%5( ": (%5 ?( C (% 36 C2K ( 4 9 ) %! : (& C lung de circa 25 km.
##
%' ' (,3#-5
' & (? ( %
Sistemul glaciar MalaspinaJSeward este cel mai grandios din Ame9:% ISeward Superior, Seward Inferior Malaspina.Este traversat de paralela de 60U $U:!"5 ?( C (% $3 C2.
G&Malaspina (59°55´ $°30´ "(-( Se (%$3C 3C2 (%Este în întregime în zona d:% 1J1:8" :4((!:2:A Seward 1! 5 ( ( ' 8 1% ( 8 2 ,#3-: 33 C 3 C
Grosimea 8( (##: ( 5 3 ( "Partea : (: (' ? (%:(' ":5 ! %! ("R!5 ( ( Morenele ! (H%":( (: ( ' % ( "(: (' %5 (
Lacurile % ' ! % % 8( ( ( (
Crevasele % ! : ( ( (
GMalaspin( (' (%5(>(( ,6- %1,36- 1 ! (% ' $# 3: ' (( Seward?Malaspin: ' ( % C2.
S% 8 1% (: 4(C ( C2.
Arhipelagul 4* "( "(8 ((' ( 4(C ! (% Cel mai important este & 0= ( O(88Linia de firn este la 1.000m. Stratul anual de firn avea 4 m grosime la 1.800 m (în perioada 1950–3- 1% ( 3# C C
Cordiliera Coastelor pe teritoriul Canadei atinge, în Muntele Waddington,4.047 m (la 51°20´ -Pe "( (?(:5 1.800 m, cu lungimi de circa 24 km.
Pe 1> 4:%( 8 (
Cordiliera Cascadelor ( 1>4: :! %:5 6' :3.730 m în sud (la 37°06´ -
#&
La (1/(((' 8 L=(G&Coleman South Cascade ( ?( 1 (
( % % (În Masivul Rainier (4.380 m, 46°51´ latitudine no-: (%
(6&:6C2, % IEmmons, Nisqually,Carbom (9,7 km lungime) (fig. 80).
+6 8
Muntele Adams (3.757 m; 46°12´- ( În Masivul Hoode (3.427 m; 45°22´ -*(:
5 3G(1>4(%37°06´
' 8 Palisado (4.364 m).
#6
## 5:34
8 15 ( * 1>4 Canadei de la 8 1 ( ,$ -: ' (: 5 5 2: ' , 59°–60° -
Pe 1 > 4 ( ( ( $ ' "5%I $: 7 $#$ "(: ( ( :8 7!
P( (5' (( ((%: (!!!(( (%((:(%(("(c 4.000 m altitudine.
#1 ", "6(
Pe te1> 4*((% &6: C2.
) 8 P " , C $ K $°–43°30´ °30´–110U "(- *( (%1r Unite ale Americii. G(%(K # $$:3C2.H (% (' :#$:#C2, cei mai mari fiind Gannet (4,57 km2 (%-Dinvudi (2,4 km lungime, 3,5 km2 (%-
La : ' ?"( ( 8 : ' 9 *(3(%:6C2.
G&Sperry (:(%:$C2 în 1946;în 1900 avea 3,39 km2.H3:' : ' ( (
#1 ",
Pe : 8 15 ( * 3 C ,$° la 59°–60U -D(!: !! ((
C 8 15 ai Canadei ' O(:(%' 5 ( ( (: ! ( Cu ( *(' :%" (% % *"
Principalele 8 15 ( % ' ' * (: % !
În 5:D=C?D:2=?8 :AC: ( (( ": : (( : Ultimii (%! % (( "
#
În (: 5 ( % '
BC ?A(: ( ' "5%IH%:4.322 m, Hungabe, 3.489 m, Victoria, 3.462 n.
G&Venkchemna ,:#C :$:6C% :(3C2 (%- ( : ' O!
G& Victoria ' 4 , -K % :(?(&3$(%5( 5 ' &
Principala ( 8 15 ( ' ( BC ?A( J ( (( ' ( 5Câmpul glaciar Vapootyk?Vapta are circa 117 km2,!"5 ?(
G&Peito (51°40´ #°38´ "(-:(' 9 7 %%:"( (8 15 :%( (
În perioada 1965&$: a fost negativ (–18 g/cm3/an), rezultând(:3 Caracteristic (!"! K(' ((: : !"
Câmpul +(% (!" ?"(?(?(: –3.000 pe circa 100 km2. G&Freshfield se%! 5 C
Câmpul glaciar Columbia (* ( ' (% ,3C2) 8 15 : % ( 3°10´ de 117°15´ "(Din ( 5 ( !5 L %:L 4 L )
Grosimea ( (' ##$:(% 3 5 K "5% ( ( ' ( 3, &$6 - ( :Athabaska 1(CJ : ( %! 5 (fig. 81).
G&Athabaska (9,3 km lungime, 15 km2 (%- ( %! 5 "( ?( ' ? "5 #:3C :( 3+! ( &–2.500 m, 2.4706 #–2.200 m.
Athabaska( K5 "5 –0,5U4 ($R2;"! " 3 R K "! ' % : "5 ' ( 6R ( ' % &:!( % ) ( (!(( !3
GAthabaska este unul ( 8 15 Canadei ( % ( ( 5 ( %Constituie un obiectiv turistic principal în 9 <(
&
G&Saskatchewan (37,6 km2 (%- 5 (: % ( ' 9 7 %%Din ( %!!"%"Saskatchewan. Zona R (%:(":C2 ((' $$$$
Limba 5 &6:"5 C Linia (! ( ' $$ 3 23! (: !(( $# ( :3U: ( %:% : U * * 5 ( ( "( 5
G Saskatchewan: Athabaska: ( (
G&Columbia din câmpul glaciar Columbia spre nord?vest: ?(!"Limba (( ?" 5 : ' 5 5 3: ( % :6 C2. Lacul este înconjurat de morene.
# 60#$ 0D3
( 8*(%' " S% ( :$ C2.
+ 6* ,2HH 7L(": 6-
&
Pic d’Orizaba (Citlaltepetl, 5.700 m 8 (-! 5
( ?"( (( K "( ( r ( K (% (:3C2.
Popocatepetl ,8 %!:3$3-O*% "( ?"(: ' (% :& C2.
Izatccihuatl (Femeia în :36#-! : ( ?(Pe "( "( $#6: (: $#31% ( : C2.
(@ 60#$ 103$ 0
#$1 (
8 4 ! ( 1?4 ( (% ? 41L % &C:' * ,U - ( ,33° latitudine(- S ' ' ! ,$R3 -:% ( (' 5 (( !
În 8 4 !:!' % (( (%: ( ,2H L(": 6-I
– 8 4 !( atlantico-centralJamericane ((! 8K(% ( $:$ C2;
– JJ ( tropicale din emisfera (K ( % (L 4 ! 4! K (% 3850 km2;
– ( 8 4 ! , ( °30´ l (- pacificoJsudJamericane (% (L %K (% ( & C2.
Pe 41: (" (E+: (% ± 10% km2.
#$ 7 7
4( ( ((%U5 &°30´ :("19"1 8 lera de Merida: ( 33 '
Sierra Nevada de Santa Marta ,L - * ' "5% (óbal Cole ,36 -: % ( S%:&C2 ,' #-("5% ( 3
G( ( : C 5 $3Linia zpezilor persistente se gsete la 4.880 mpe versanii nordici, mai umezi, i la 5.000 m pe versanii sudici.
&
În perioada 1939–1969 s?a constatat o dimin(%(
( 5În (* &:3C2,(
$M % #Cordillera de Merida, (' %8!"5
4:(% :##C2 ,&#- I7" ,3&&3-:A ,$$-@ (:( :O(N;N5 ' zent.
#$ 7 7
S(%::7":: ( 4 K O 4 !:' !5 ?(' &°30d °30d (
Pe teritoriul Columbiei în Cordilli : (" >,3&3-:/,33-!,3$- " ! R$ 63!"5 "5% "((%' (: (23.000 de oameni.
Cordillera de Est ,19"-! "( Kgh (( ( !" "(: ' inate: ( (5(Cantitatea (3–2.000 mm/cm2/ :!!(( ( ?($#$61% ( 6 C2.
Pe teritoriul Ecuadorului, Munii Anzi((%(% ,D( d (- ' înalt. Deasupra !! ,$$&3 - ( ! de vârfuri:O " ( ( "
În Cordillera de Vest principalul centru glaciar îl constituie vulcanulstins Chimborazo ,#& -: ! 5 % (% C2, din care ( ( $ %S% ( C2. C (Abraspungo (3 km). Ghearii de pe vulcanul stins Sierra Corinairaso (5.028m) au în jur de 17 km2."( (% ( ,6-: "( * : (( ( ( (?"(
În ((%' " " Cotopaxi,36#-: "5% ( ' (o(" (% ! " Topirea !!" " (% ' ! 59
Al ' (Pusuasu (2,5 kmlungime i 1 km lime), situat pe versantul interior al calderelor vulcanuluistins Sierra Altar (5.321 m).
&
60#$ C 0)0 505/0/ ! "(
! 5 Datele ( ( %(5 (: * % 5 ' ! CordilleraBlanca, ce se extinde pe circa 180 km de la 8°40d 5 U (: $ "5% ( #: * % de 6.768m în vârful Huascaran. S% (66C2.D5%A( ( ( %! În A!,((7 -, cu *##: K ( ( ' ( ( fluvii muntoase. S% ( &3 C2.
Cordillera Raura ! #C2 :&/< "S%($3 C2.
Cordillera Vilikobamba, ( "(? ?"( !: (' 3 C ,' U °30d (- &3 C2 F" (*"5%3$#&) :( (,5 :3C :3C-:
Cordillera de Villcanota, cu circa 1.400 km2 :! 33C2 ,-("*,H L(": 989): 180 f ( : & C : 3 CK(%(!!(( 3#3:33$3$6K ! 3' :*5 33' "(:(":$00 m în est.
Platoul glaciar Huenomari (la sud de Cordillera de Villcanota) are circa90 km2 fiind situat la 5.50036: ( !! (( ,33-: ' !
În Anzii Boliviei, ocup suprafee însemnate mai ales înCordillera de Est, situat în apropierea sursei de umezeal din bazineleAmazon?Paraguay i din Oceanul Atlantic.
Suprafaa total a ghearilor din Bolivia este de 2.148 km2 ± 10%.În Cordillera de Est, ce se desfoar de la nord de lacul Titicaca prin
Munii Nudo?de?Apolobamba cu circa 500 km2 de gheari, linia zpezilorpersistente este la 4.800–5.000 m. La est de lacul Titicaca se afl CordilleraReali, cu altitudinea maxim în vârful Ancouma (6.388 m). Suprafaa cugheari este de circa 350 km2, linia zpezilor persistente fiind la 4.900–5.000m. Sunt prezeni gheari de vale, de circ, gheari suspendai pe versani,precum i câmpuri de firn. La sud de fluviul La Paz, pe circa 30 km lungime,culmile de 5.600–5.900 m sunt acoperite de gheari pe circa 100 km2. Gheariide vale coboar pân la 4.800 m, linia de firn este la 5.300 m. CordilleraSanta Vera Cruz pstreaz cei mai sudici gheari din Bolivia, majoritateafiind gheari suspendai, numai unul este ghear de vale.
Cordillera de Vest, dei are multe vârfuri de peste 6.000 m, datoritprecipitaiilor reduse, gheari se gsesc numai pe vulcanul stins Sajama (6.542 m),
&$
din care coboar ghearii de vale Vincurata i Uciusaia pân la 5.500 m i,respectiv, 4.750 m; linia zpezilor prsistente se afl la 5.900 m.
În Anzii Chiliano%Bolivieni i Chiliano%Argentinieni între 23° i 29°latitudine sudic, peste 25 de vârfuri depesc 6.000 m altitudine. Ghearii nus?au format îns pe toate vârfurile, datorit cantitii reduse de precipitaii.Predomin câmpurile de ghea, zona de alimentaie constituind în multesituaii i zona de ablaie, în funcie de anotimp.
Pe versantul vestic al vulcanului Llullaillaco (6.723 m) câmpul glaciarse extinde între 5.600 i 6.500 m. Vulcanul Ohos?del?Salado (6.880 m) ar : "( * ( (( (
La sud de paralela de 29U (: ( "5 ( L % 2 !!(( ($3:: ( :( %" 5 '
Versantul sud?estic a 8 8 ,#&& - ( ' ' : ' ? " ÎntreMerce ,#$ - ( (( devale, unii atingând 8–10 km lungime.
#$$ 7 7
( * 8 4 ! (4 ' °30d33°30d (P(%! ( (%' e' (!: %5 ?( ((
Prin :5 % ( %((% Limita !!(( ((:%(?! Sunt %"
Pe vulcanul stins Aconcagua ,#3 - 3 C2,(((%: (( ": ' "
La (% ( :9"??,#-:8 < ,#6 - 9"?? ,#3 -: 296 km2.
JuncalJNorte 8("< ( "((! $ R G Juncal?de?Sur 3 C #:$C2;(!""( ( Tot "( ( ( % Olivares?Alfa, Olivares?Beta Olivares?Gama, ' 6 $#
Pe Sierra?del?Poleras ,3# - (% $#C2 "! ' #CK5 #–4.300 m.
Pe vulcanii Tupungato ,#6 - San Juan ,#& -: " G Tupuian C
&3
!5 Craterul " 1 < (:"( *5"(' Spre "8! ( ! Muzco.
În regiunea vulcanilor San Jose ,#&-Sierra Marmobho ,#- C2.
În regiunea vulcanilor Maipo (5.290 m), Sierra?del?Castillo ,3$63- (??7! ,30 -: mile "( ((% 63C2. ( % "( ( Muntelui Picos?del?Barrozo.
Între 34°30d 3U (: (" ' Masivul Alitode?las?Arrieres ,$6#-" Tindiririca ,$-(% :"(! % crevasate, din care se desprind seracuri. Linia !!(( Universidad are 11,6 kmlungime, 29 km2 (% ( %! : % "(Pe Sierra?Belavista (34°35d (-*( !
Între 35U$U ( (' : : ( : " %" %((((:( (( ( (
În sectorul dintre 40° $6°30d ( (% (: 5 &&C2. (' : (' (! : : : ( %
Sierra?Tronador ,$#-( %(K : ( :(%!5" 3&C (% ( ' & $:3km2; 5n –950 m altitudine.
La sud de 43U (: (% ' * ( Culmile plate SierraJCuatroJPiramides ,$6 - SierraNevada ,$- ( % %:% ' 33–600 m.
Pe Sierra?Overo câmpul glaciar este de 150 km2, ( ( (
La sud de P?4( 5 9: (% : 5"
#3 /$5/0 2/$3$0
Între 46°30d 3°20d ( ' 8 4 ! !" * %5 ( ( 4(C1% ( C2.
) "(:(O 5 " :
&#
%5 (:' (:5 a lacurile mari situate la 180–220 m altitudine.
% % ( –3.000 mm, iar la nivelul platoului glaciar (de la 1.500–2.000 m altitudine) & 1 (: (: !!((ente ( : (
5 : *( ( 3
#3 5
Este situat între 46°31´–47°36´ (73°–74° longitudinevesti((% C, ?(- 3&3 C1% ( &# C2.
( : ( !" (" 1 D
,$36 -: ( ( ( %: f ( Piramida Juama.
Partea de mijloc a platoului glaciar al Patagoniei nordice este un câmpde firn (névé) " nunatak?uri pe margini. Axa nord?sud are 55 km,iar cea est?vest, 253C1% ! "(G( ( ( ( ( ( 5 ("( (SanTadeo, 3&C' 6C:San Rafael).
G&San Rafael, situat la 46°40´ (:$3C CSe % 3C' 1 %, % % (-: %5 ( Este bine cercetat deglaciologi, care semnal! " % ' ( ND;;? ) ' ( ( (
Partea (( 8 4( ( nunatak-uri. Dinplatou se scurge spre sud & Cffen, 3C ,' - $ C
Numeroase lacuri ((((' " ' 9
M ' O ( % ( T ( Cordon Contreras, ( 46°50´latitudine ( &U "(: ' 3: " (
#3 "
Este situat între 48°15´–51°20´ latitudine sudi 73°–74°15´longitudine "(: ((% #C: (: $–90 km, de la vest la est. S% tot ( $C2 (inclusiv nunatak?(Knunatak-urile C2). Are o morfologie *:' ! *4 !%5
&&
"( 5 : întrerupte de nunatak? ( (' ( –1.500 m. Pe marginile câmpurilor glaciareîntre aceste l ( ! ((%L %: ' "st: ( marile lacuri piemontane, în est: SanMartin (285 m (-:D,3$-:24 ,6&- > ' ( ' I , C2) ( ,km2).
G&Jorje Montt (52 C :3C-( ' % Frontul (?(' #*" C
G&Higgins (40 km : # C - "( ! K% #C' 1 8 ' :D 7
G&Viedma (40 km lungime, 575 km2 (%-(?(:' ! a %" " " 2
G& Uppsala (60 km lungime, 595 km2 (%- este cel maimare 41+ ( #( ' ( 24 : ! $ C Grosimea este de 210L% ( ( & '
Partea ( (! (% 5 ' D (( cu cea a insulei principale din arhipelagul Svalbard.
Cei ( I Balmaceda , C : "(:(-KTindali (33C :$C:(-KGrei ,6C :3C-KDickson ,' -K Moreno (23 km lungime, 200 km2 (%: (" 6-
##6)0/$2/ $$ 0 !3
1%arhipelagului este de 72.000 km2, din care 3.500 km2
Gcei mai ( (( ' HJ
,6$#6-: ( E+8O(%"( "(:(atului Chile. Pe 4 ( 5" " : ( 3 C ( >(aia.
Climatul :(:! % "( "(estic. În "(: (–4.000 mm/cm2 anual, înest, de numai 500 mm/cm2.
În (E+: 5 (( (
În *"( (7 (JC(%%&
&6
În nord, Cordillera Darwin, (
E + – & + (?( ( ! &C O C ( % Pe 4 ((( " ( (:5 & În O(%O( !! (( ,( -
#& 60#$ 3$, $ 00 4 $ I00/$7
8 ' ( ( (5 $° latitudine,ast% ' 5 % ( ( (! ( 3
În Africa ' ("Masivul Ruwenzori (5.119 m) are circa 10 km2 G&
Elena C $6 $$MKenya (5.199 m) cu 1,2 km2 G&Lewis
de la 4.930 m la 4.570 m.MKilimandjaro (5.895 m) au un climat mai uscat decât Kenya. În
,:$C-*(::% *( G&Penck are 2,4 km 5 $36
În Noua Guinee, la 4° latitudine (: !! (( ((! $&$ 8 8C 9 L 3 ' "5% <=
În $I00/$7, C2 în 8 4 ( (: !" ? ( "( ' 42°53´ 44°47´ (
Vânturile vestice (( : % 5 5 5 (
G&Tasman (28 km lungime C % ':33 C2) este cel mai mare, extinzându-se între 43°32´ 43°40´ (:în apropierea Muntelui Cook (3.764 m). În fruntea g:( &# : ( : ' " % 66°C, iar în lunile –4...+5U4* ( ' (! 3: (
În Arhipelagul Kerguelen (49U (-: ( la 50063 & C2, ' ( % &*= la 1.300 m altitudine.
50.7 4 0D03# 0 03$0
- ( 41\
& % !%\
E ! (%(
@ ( % % ! ( \
B ((% 4%L \
&
TEMA VII
Antarctica
Obiective
( )
6
F 5$353$M
Pentru ( 4 ( ((( (' 5 O ((I
– ( %K– clima.Caracteristicile acestor componente sunt dependente direct de poziia pe
4 :! ' 5 : r( : ( : ("
Geologic %:4 I– AntarctidaL :"( J– circa 2,3 mil.
km2;– AntarctidaL – circa 10 mil. km2.4 ( % ' !: ( ' (
%: ( :3C2.Se ! (% ' (% a 13,8 mil. km2. *(
% ' " (%4 ,ericanii, *:%":*"$:C2) (tabelul 11).
W4 ( ! : % ( OK4 ' ( : !5 ( (
Tabelul 11. 7*75 0035$50 )0 *)$$#$5$353
S%( S% [mil. km2]
Continentul 13.942.000
Continentul %de % % (
Continentul % %: &
Continentul cu insulele din apropiere 12.400.000
Continentul cu insulele% &
Antarctica în limitele continentale 16.355.000
Structura ge ! ( ( : *( ' J
6
& $$350C$0 200$/7
&
Antarctida "05$/7 este constitui ( :' :((?(!! %:! : E" ( ( 4(:4% 1:8( ; ,%6-
Partea de vest a Antarctidei O ( ? :A(4 ,8 / ( -$C Acest( ( % ( , CapulAdare – cel mai a9. 8P-I4: Albert, Royal Society, Britania, Regina Alexandra, Regina Maud,Commonwealth, 8 AC: / (: 2 1C 8 /
Altitudinea ( ( %" $I BCC 7– 4.520 m; Mt. Wade – 4.570 m.
Spre L ; (' 8 (: (L 4 :8 (4(
Relieful mulat de ( % ( Cea ( (%( "(extinde la est de Horstul Antarctic, începând de la Pol 1 ( E40: % 7! 7! PC(Amplitudinea (Horstul Antarctic $: ! ( ( ' 3 C
Cel mai extins platou, cu altitudine de peste 1.000 m, este situataproximativ între 0°–90U ( 63°–75° latitudine (: ' E 8În ((( ; ( ,6-
Antarctida O3305$/7, * (' (%5(4 :((%"(Horstul Antarctic! puternic festonat. Peninsula Antarctic: ; ( 1 1: #U ( ( ( 41 (5 HC Morfologia 4 L ( ( *: 5 ?(% I
E Marie Byrd se extinde de la vest de Horstul Antarctic pe întreaga : ( "( Relieful (%( ": ' H (:8P (-ar uni cu Marea Ross printr-un bra de mare;
8 L % ( ? ' " I8 C%:8 =:8 B ,$#-K
2 8 1 "( ( EaraMarie 7= ( 8 P ( % ( ( P! peste 70 de vârfuri, cel mai înalt fiind de 5.140 m(Vinson);
6
+6A 4
6$
(J:(' 8 1 (4 :
(( %( "La 81U "(( % ( ' 8P 87 (( K
@% Ross atinge circa 300 m grosime. În insulele R(( ( %( " " 4 (,&$-+ 8((:(%:(acoperit de un strat de sedimente de circa 1.000 m grosime. În ((": % ( ( K
@%+ :% ' % (( ' (8P: !5 (7C K
Peninsula 4 ,E - ( % O(:: ( 8 4 ! Este (Marea Weddell: %2(
71/5$350! (%:' ( ' %
&
Clima 4 ( (:" ((%"Ea ( ' ( ( , -
Rare în general valori :( (%Ea "!' % : în timpul anului. La( ( (5 5De ( :' "(" ' laborator: 1,7 kcal/cm2/min.
Denumirea (
+ (" %
L(" 5 !
1 2 3 4 5
MAREA BRITANIEAdmiralty Bay 62°05 58°25 – 17Anvers Islands 64°45´ 64°05´V + 9Argentin Islands 65°15´ 64°17´V + 10Baze „W” 63°32´ 57°23´V + 10Danco 64°44´ 62°38´V + 6Deception Islands 62°59´ 60°34´V – 6Halley Bay 75°31´ 26°42´V – 21Hope Bay 63°24´ 56°59´V + 10Port Locroy 64°49´ 63°31´V – 7Shackleton 77°59´ 37°09´V – 25South Ice 81°57´ 29°52´V – 9Stonigton Islands 68°11´ 67°00´V – 17
ARGENTINAGeneral Belgrano 77°58´ 37°48´V – 25
Tabelul 12. 5$#/0 45#305$35$ ; 51)/ 4 30/0 ;#$50/50 ,9: 6: %-
63
Almirante Brown 64°53´ 62°53´V + 11San Martin 68°08´ 67°07´V + 10Deception 62°59´ 60°42´V + 10Teniente Camaru 62°36´ 59°56´V – 14Melchior 64°20´ 62°59´V + 11Teniente Matienzo 64°58´ 60°02´V – 10Pétrel 63°28´ 56°17´V + 11Esperanza 63°24´ 56°59´V + 7
AUSTRALIAMawson 67°36´ 62°52´E – 24Davis 68°35´ 77°58´E – 14
BELGIARegele Baudouin 70°26´ 24°19´E – 16
CHILEPedro Aguirre Cerdo 62°56´ 60°36´V + 10Arturo Prat 62°29´ 59°405´V – 12O’Higgins 63°19´ 57°54´V + 10Gonzales Videla 61°49´ 62°51´V + 9Presidente Eduardo Frei 62°12´ 58°55´V – 22
+49E4Dumont d’Urville 66°40´ 140°01´E – 36Charcot 69°22´ 139°01´E – 8
JAPONIASyowa 69°00´ 39°35´E + 30
NORVEGIANorvegia 70°30´ 2°32´V – 18
S.U.A.Wilkes 66°15´ 110°32´E – 11Me Murdo 77°51´ 166°39´E + 110Hallett* 72°198´ 170°13´E – 18Beardmore 83°21´ 174°54´E – 14Little America 78°19´ 162°22´V – 28Rockford 79°35´ 152°56´V – 9Byrd 80°01´ 119°32´V – 24Amundsen?Scott 90°00´ – – 23Ellsworth 77°43´ 41°02´V – 16
9L>4. 249HgScott 77°51´ 166°45´E – 11Hallett 72°19´ 170°13´E – 18
FOSTA U.R.S.S.Mirnîi 66°33´ 93°01´E + 53Oazis 66°16´ 100°45´E + 6Pionierskaia 69°44´ 95°31´E – 9Vostok 1 72°09´ 96°37´E – 10Komsomolskaia 74°06´ 97°30´E – 8Vostok 78°28´ 106°48´E + 23Sovetskaia 78°23´ 87°32´E – 12; ( 82°07´ 55°02´E – 8Relative 69°30´ 159°53´E + 15Leningradskaia 67°40´ 45°51´E + 94Molodiojnaia 62°12´ 58°58´V + 23Bellingshausen 69°59´ 12°55´E + 20Lazarev 70°46´ 11°50´E – 15
Continuare – Tabelul 12
1 2 3 4 5
6#
/ are valori foarte mari în decembrie (30,3 kcal/cm2)
' ,6: CR2): ( " % * ' ( /Din totalul de 30,3 kcal/cm2, 25,6 kcal/cm2!
Temperaturile ((! 4 ( * "–5...–7 kcal/cm2, ! " ( ,7B- CR2/ –25 kcal/cm2/an.
Principalii centri barici ' (%(( ( ! (% ,9: 6: &- , -I
– o ! !" (cali a %(* 5 " ,*" 3U (-K
Tabelul 13. Valoarea med0 /$7 $ 50C0 00)/$*$0, ;91N7NC, $ 33// 4$533// 01*0$ *37)05 $ ->BB–1956 ,9: 6)
Centrul 1 (%(' '
Atlantic Indian Pacific Med. Max.
Med. Max. Med. Max. Med. Max.
Decembrie – 1955
Ciclonii 36,7 91,7 48,5 95,8 47,2 87,2 44,2 95,8
Anticiclonii 48,9 75,0 31,0 79,2 26,6 83,3 35,6 79,2
Ianuarie – 1956
Ciclonii 42,1 108,0 45,3 104,0 41,2 92,0 42,9 108,0
Anticiclonii 48,6 112,0 45,0 104,0 32,4 108,0 42,0 112,0
Februarie – 1956
Ciclonii 44,5 102,1 51,0 91,7 47,3 97,9 47,6 102,1
Anticiclonii 36,7 112,0 43,4 95,9 36,3 97,9 38,6 112,0
Media ("
Ciclonii 41,1 108,0 48,2 104,0 45,2 97,9 44,9 108,0
Anticiclonii 44,7 112,0 39,8 104,0 31,8 108,0 38,8 112,0
– ! (' 3#U (:! ? ( (%: ": % 5: % % ( M (% (K
– ! ( (1:! ( (%:( ":"%" 3–1.150 mb, aici fiind locul de formare a unor (:!(: „Platourile Înalte ale Antarctidei”.
Vitezele de deplasare a ciclon : ( * : %" ( "5
S.( "% : ! (%
6&
Unele ( „oazeleG ( Caracteristicile principalilor parametri climatici sunt determinate de
factorii lor genetici.Temperatura aerului ' (! " % ' (
,$-21: ( prinse între –25°C –62°C. Pentru :! 9 temperaturilemedii lunare sunt doar de 0...–35U / ( –3°...–7°C pe coastele peninsulei Antarctice; de 9°...–11°C pe coasteleAntarcticii Orientale; de –33U 1 7= ,33 -K –49°C laPolul Sud; de –58U1 D(C,$-; (,6-,%6-La ( D(C(?' ( –87,4°C (în 1958), –88,3°C (în 24 august 1960). Temperaturile %(' ( 5" ! 1 , (-
Vânturile ( t(%:("" :((*,"!9:6-D5 ( ' !!!El ! % "
Viteza "5 (! ' R( ( 4 7J R( ( H"( În Antarctica L : ( 8J( : "! ( R( 4( " (! % ( ( *( ' ( ( ( (( ,( % (- ( ' O ,( (- 4(% %"5 (curgere (stak) sau vântului catabatic,cu o periodicitate de trei?patru zile. Iarna, viteza vântului atinge maximumde 30–35 m/s, cu rafale de 50#R( ) " "( ' (! : 6–20 m/s.
La : ( ( ( " (((I "5 : "5 ( , -: "5 !Viteza "5 ' "! ' # R( % ( , 3- ) 4 :" ( 3R( ,- 3R( ,*- , #-
P ( ' ! ' (
Antarctida ( (' : %„p(G ( –50 mm/cm2/an, de 103 ' : ' (5ndu-se, în medie, 200–400 mm/cm2/ ) rmuluis-au atins peste 600 mm/cm2 (626 mm/cm2( 8 '-(700 mm/cm2
(726 mm/cm2 ( 4 7J -
*
Din ' ( (?( ( !I1. În centrul Antarctidei L ( % (!
,3&:3 R ?-: O ( % Vânturile (
66
Ta
belu
l 14
. T
empe
ratu
ra m
edie
/$74$$/7,;°
C,9:6-
III
III
IVV
VI
VII
VII
IIX
XX
IX
IIA
nual
Am
plit
u-di
nea
Nov
olaz
arev
skai
a–7
,0–1
0,2
–12,
4–1
7,4
–20,
4–2
1,3
–24,
0–2
4,1
–27,
6–1
8,7
–15,
0–8
,0–1
7,2
–20,
6R
egel
e B
audo
uin
–6,0
–11,
1–1
2,2
–15,
6–1
8,6
–20,
6–2
2,5
–24,
8–2
3,4
–16,
6–1
1,3
–6,8
–15,
7–1
8,8
Maw
son
–2,8
–6,0
–11,
0–1
4,4
–16,
4–1
7,4
–18,
3–1
9,8
–19,
3–1
4,4
–7,8
–2,6
–12,
5–1
7,2
Dav
is–1
,9–3
,0–9
,1–1
2,2
–13,
9–1
6,2
–17,
2–1
7,2
–16,
6–1
3,6
–6,6
–2,2
–10,
8–1
5,3
Sov
etsk
aia
––
–53,
0–6
0,2
–67,
2–6
8,8
–68,
5–6
9,8
–70,
2–6
2,6
–45,
4–3
3,5
––
Mir
nîi
–2,0
–5,7
–10,
5–1
2,1
–14,
4–1
7,2
–17,
9–1
7,3
–17,
9–1
2,8
–7,4
–2,2
–11,
4–1
5,9
Pio
nier
skai
a–2
2,7
–25,
8–3
8,2
–40,
7–4
3,4
–43,
3–4
7,7
–51,
5–4
3,6
–39,
7–3
1,6
–21,
5–3
4,1
–30,
0
Vos
tok
–32,
9–4
4,2
–57,
6–6
5,1
–66,
2–6
5,4
–67,
3–6
8,6
–66,
6–5
5,9
–43,
5–3
2,7
–55,
7–3
5,0
Oaz
is+
0,6
–3,8
–6,1
–9,6
–11,
9–2
0,3
–18,
0–1
6,7
–18,
2–1
1,9
–4,6
+1,
2–9
,9–2
1,4
Wil
kes
–0,2
–2,8
–7,1
–9,4
–10,
9–1
8,1
–17,
0–1
6,5
–18,
6–1
1,1
–4,8
–0,5
–9,9
–18,
2
Dum
ont
d’U
rvil
le–1
,6–3
,7–8
,1–1
1,4
–15,
2–1
7,8
–17,
4–1
7,0
–17,
8–1
2,2
–6,8
–2,0
–10,
9–1
6,2
Mc
Mur
do–2
,8–8
,8–8
,6–2
1,2
–24,
7–2
4,2
–27,
1–2
7,8
–23,
2–2
0,7
–9,3
–4,4
–17,
7–2
5,0
Hal
let
–0,6
–3,0
–9,2
–16,
0–2
3,6
–23,
7–2
5,9
–27,
8–2
5,2
–18,
9–7
,6–1
,5–1
5,2
–27,
9
Lit
tle
Am
eric
a–7
,9–1
0,1
–24,
2–2
1,9
–30,
0–2
7,8
–36,
8–3
5,8
–35,
3–2
3,8
–13,
6–6
,9–2
2,8
–29,
9
Byr
d–1
6,0
–17,
0–2
7,3
–26,
9–3
1,4
–36,
1–3
7,4
–41,
0–3
5,4
–29,
8–2
1,2
–15,
1–2
7,9
–25,
9
Dec
epti
on A
ilen
d–0
,6–1
,7–1
,9–7
,3–1
0,7
–11,
7–1
6,1
–12,
1–8
,9–5
,6–3
,3–1
,6–6
,8–1
5,5
Ell
swor
th–7
,6–1
5,4
–23,
4–2
8,3
–35,
0–3
1,6
–33,
0–3
5,0
–26,
8–2
2,1
–13,
4–7
,9–2
3,3
–27,
4
Nor
vegi
a–4
,2–9
,1–1
4,8
–19,
5–2
0,1
–23,
0–2
5,6
–25,
0–2
6,4
–17,
4–1
1,0
–6,2
–16,
8–2
2,2
Am
unds
en?S
cott
–27,
3–3
8,3
–54,
5–5
7,8
–55,
4–5
9,3
–56,
0–6
0,8
–58,
4–5
1,4
–36,
4–2
7,2
–48,
6–3
3,6
Syow
a–1
,2–3
,4–6
,4–1
0,2
–14,
9–1
4,9
–14,
9–1
8,8
–20,
1–1
2,4
–7,3
–2,0
–10,
8–1
8,9
Mau
dhei
m–4
,0–8
,2–1
5,3
–19,
3–2
3,9
–26,
7–2
7,2
–26,
0–2
3,6
–18,
3–1
0,7
–5,2
–17,
4–2
3,2
Laz
arev
–3,8
–9,8
–11,
6–1
6,6
–19,
1–2
0,6
–22,
2–2
3,4
–26,
8–1
6,9
–12,
0–6
,2–1
5,8
–23,
0
Hal
ley
Bay
–4,8
–8,4
–17,
6–2
2,6
–25,
9–2
6,6
–27,
9–2
9,9
–25,
7–1
9,7
–11,
7–6
,4–1
8,9
–25,
1
6
+ 64 ! ,9: 6-
Tabelul 15. Viteza medie a vântului, în m/s ,:9: 6-
1 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Maudheim 10 13 6 12 12 9 11 10 10 10 8 6 10Lazarev 8 7 12 15 13 13 14 11 8 10 9 8 11Syowa 5 4 7 7 5 7 7 6 5 6 7 5 6Mawson 8 10 11 9 12 12 12 11 11 11 10 8 11Mirnîi 8 10 10 12 12 13 14 14 12 11 10 12 11RegeleBaudouin 9 8 10 10 13 12 14 13 12 11 9 8 11Oazis 7 5 6 9 10 6 11 7 10 9 7 8 8Dumontd’Urville 10 8 10 10 10 12 10 11 11 10 10 9 10Mc Murdo 8 8 9 9 10 9 8 9 11 10 10 8 9LittleAmerica 7 7 7 9 7 11 8 9 8 8 7 7 8Hallet 8 7 6 6 5 6 6 5 5 6 5 6 6Norvegia 10 8 10 9 11 12 12 11 8 10 10 9 10
(: (!: (!! (%(:#:$( (%' (!–150 m adâncime.
La ( D(C !" , &-
Tabelul 16. 50C$100 41$D17$:5/ /$ *5$#0$*59, ;1N*,:9: 6-
Viteza I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Medie 4,2 4,5 5,3 4,9 5,0 5,2 5,1 5,1 5,5 5,3 4,9 4,8 5M* 14 16 18 22 15 25 18 16 17 21 16 14 25
Tabelul 17. $557# $$/00)03)5$# 4 *5$5/ 0 C7)$7, ;11$)7,:9: 6-
1 4
D(C 1958 1959 1960 1961 1963 1964 1965 1966 1967
Pi 62,7 38,0 3,7* 24,2 59,6 32,2 29,1 30,9 61,64! 32,2 20,3 9,2 21,9 13,2 11,9 60,4 27,3 29,3
* H ' ( ( D(C # ! ' "( (? %(
Pe plato ' 4 : ( % ( ' : ' !(((' (' (
Tabelul 18. 31/$0$0 C7)$7, ; 31, /$ *5$#iunea Mirnîi,:9: 6-
2
3& # #3 L("
Perim. I Perim. II Perim. I Perim. II Perim. I Perim. II 7
Ianuarie –14 – – –14 –14 –10 negativ
Februarie 5(–2) – 11 3 3 6 pozitiv
Martie 13 – 21 1 1 7 pozitiv
Aprilie 36 31 22 21 21 21 pozitiv
Mai 24 20 1 1 –1 1 pozitiv
Iunie 43 29 –3 0 0 7 pozitiv
Iulie 9 7 0 9 9 1 pozitiv
August 0 12 –1 –2 –2 – pozitiv
Septembrie 15 47 –1 –1 –1 0 pozitiv
Octombrie 18 28 1 –3 –3 –3 pozitiv
Noiembrie –5 –6 –6 – – – negativ
Decembrie –14 –2 –1 – – – negativ
A 128 166 48 13 13 47
) &6
C:(:!(!(%"5 Acumularea !!i este doar de circa 252(% !! ( ( (I ! " (,"5 -, (:$3:3-:!(' ( (, (:$:$3-!%(, sitate 0,37–0,42).
(*(%5(' C C3 :3 K$3R la s H"(: 33 A= 7=: 33 87n(( , Lccidental).
La s Mirnîi, pe L : * : ,5 ( "-: " ( !" , 6-K ( " "! ' (
Pe C:( :(! ! Linia de névé ((&3: 3
&/$#/1$*0 2/$3$0
( (!! ( (: " (% : ( !! "5 : ! % % (Dintre ( ( : ' !(: ' ((% " Din : ( 63MCelelalte ( (%
În : %("5Astfel,(%(! C3 ,' (-H "!(%I–5 g/cm2 ' #R2 pe litoralul AntarctideiOrientale; 90 g/cm2 pe litoralul Antarctidei L , H L(": 6-
Bil glaciar al Antarctidei ( ( !" P( ' *( (I !": " ("(( ,"! 2 ).
D 6$: ( 4 ! " , D 8 BC" : 6$-: ' C3/an (înechivalentul apei):
Veniri !! (% km3/anConsum: – scurgere prin topire 10±5
( "5 ±10 3±20 ' ?! (% ±X
– ruperea aisbergurilor 2.400±720
& 60#$
? &:#M (% : "5 " C C3.
Grosimea *($&&#) 4 L :( ' ) ( : :(%((% :&C,( "-Acest ( & % ( ( % Terra. Grosimea "! : % (' 6#1%%,C2)(% :nunatak?: ! : (5 ( 5
Topirea "L #–70m, iar 4 (?:!(:*"3) : (% ( : (% % (( : ( ( : " " ' (
Înve 4 ( %( (5 : ' (?(((
S%" 4 (#3C2.4 ( I
I– (,6M (% entului);– ( % : „de scurgere”;
elf;
&
H ( ( (%
H ! ( ( ((I AntarctidaL ,Est) cu circa 9,9 milioane km2; Antarctida L ,D(- :6 km2; (4 (u%:milioane km2. /(%( ' K' (! (
Calota P( % 5 : ' : ( „depresiuni”. Acestemicrocalote sunt ( %! ( %ate de ( 4:7:
Aspectul ( 5 ( C:(" $ C 4 ( 6 ,( " -: * ( ?( ' 1:
$,%6$-1%' 5 : ( : '
+ 6$4 (
În ( % (?:apar frecvente nunatak-uri. 8 :"((P ( (( % Grosimea *%((' ,H L(": 6-I
– în centrul 4 L : (": 6$U (#$U (: ( O $3K
– în partea de nord?est a sectorului Oceanului Indian, la 69°54´ ( 3°12´ (: $&&#(
* P este 5 ( Grosimea ( 1% ( ( * : % 7! (: ' : ( "
Calota 4 L : (" (4 :( % : ( ' (%5 O ( În : ( ( I Marie Byrd, (J:
& < =
%' :(%:( „scurgereG "! " ( ' " : "( (5 : '
Pe litoralul indian al Antarctidei O ' ( % Antarctidei Occidentale, la "(%((:(( (! : F' "G: (,"- Bazinul ( ( (%!În ( %:(%(( (5 "(:'fac greu accesibili cu orice tipde mijloc de transport. Partea ( „deltaG ( ! "
G(?!(!! ?"?( % ( : ' % % (
$
G&Lambert 3C:CK
' %4=G&Denmen, situat pe litoralul spre Oceanul Indian, are 200 km
lungime 3 C K ( ? În O !: ( ( '
% Doar 5% din lungimea 4 ,6&# C- ! (% S%(($ C2.
În 8 / ( (( ' % (( ( (! "! "! ' 6$R
Unii O "! R
&
%( % (:' (Se extind în jurul Antarctidei pecirca 17.800 km lungime. S%"!' 3##3km2 , % -: " % &km3.
Cei din 5$35$"3305$/7 sunt:– &/(' ? %8((:(! %:
prins ' 8 / ( :' (:E87=:"(,3$&3km2). Spre ( :!"! :: ' : ' ?( 1: 1 K
– &/J3& situat (8P: ' (4 : ' "(: 4 L ,3$&km2).
Cei % : ' : km2K %(: ((:63–700 km, iar de la vest spre est de1.000–1.100 km.
G% Antarctida "05$/7 500.000–600.000km2; lu % 5 ' ( ,C-K % ' ( 3C , 7C":&: H L(":6-% ( sunt: Amery (45.930 km2), situataproximativ pe meridianul de 75° longitudi (K %Shackleton (39.710 km2), situat pe meridianul de 100U ( E (26.100 km2).
E*( %( (Din ( "(" % %( O5 *(
G% " ( (' %(I #6: (( : ?+ K ' % –250 m; grosimea medie 650 m.
G " ( ( 5 " I$$3 : 36 ' % : 3 ' , %1C -
3
B % (
( ( Cuvertura (((
% , R-: (": f $ R A ! % ( (:
3&f&:$ R ,7C":&:H L(":6- ((!!' (
G%((!"!"I mici cu vitezede 2506R : %"!##3R , ?+ -: 6 R , (( ' ((( ("-
Ruperea ( ' 5I' ((%5 ( : ' ( ( ( (
Aisbergurile (%(: în general, %%% ' f (( " I
– aisbergurile care se %! %( :( ' ( "% –60 m;
– aisbergurile ( (K 6 ( ( "K
– aisbergurilesunt formate din margineacalotei glaciare sau din spargerea aisberguril ( % Ating ' (
Se "(( " :%" ' (%(:(! "Se !(%:' &6:3C(4%ica, s-a observat un aisberg cu peste 50 km lungime. În sectorulspre Oceanul Indian al Antarcticii s-au consemnat peste 31.300 de aisberguri,cu un volum total de 4.165 km3; aisbergurilor din apeleAntarcticii fiind de trei ori mai mare.
50.7 4 0D03# 0 03$0
- !(F(G
& % ! % % \
#
" !
4411;.2 ,6$&- Système . Q 'Q 8(( : (
4A28499AP,$-%&&&=: 1:(: 1 ,;-
42+LHH,&$-C?' (.8 :2 4941/41;>9 ,66- / : 774A8499 ,6- % C ( 1": .V7g2/ 49> H ,6- R. & @ %
: 772 4A>8:7LH498: >49A,##-G@*
@ %: 77LH49L,&6-93. @ %
: 774D4H;,-9F.&S*&':GJC.3<"
0 : 2NND;;;: ??4;22 >N4 ,#- %Q AD1 H 1: (4;22 >N4:244 H,&&- .
1 : 2;;:D"42L;49>9:h74 4D:84;9;:gH>2 1>;,6-%
4(: 4(: L : 4 : @ % : 7
48^ 8: 844; << ,6- %Q %@D 9 faciès 9 8(( : (
41A //L1,-2&& . %@@7 1 =L%%:7(((
A4HL98 ,6$- 9+ & T &DD &"0 :2NN;;: ??$
A;;EgH,&$-( F(G:7
;>24A 1 ,&- 0 > "( 7
L/ E,#&-(% H:7
H >4>8 ,#- F 8(( (:(
HL2>@;92H:L1;LD47 ,6- F= ;! F85(G:8("H>>;1 < ,6- FAG@((> " + : ( ^2 19,63-%%@ ((&
C ((:L*%
&
D491;491,&$-0&&@@@
> "(= % 872 /L9:B;948,#-9%%&@
4 : +2;9/+ ,&- % D@ @ < P=:9J C+2L9/48 ,$- 4: 7+;1/>7 ,##- 0&% * h@/ 1> ,#- F / 4: 72 9 <P: >/.8+ ,3$- 0& ?& @
<: 2 9<P:1/ A 9P7,36-0&&4";
=(( ,S 1L% 8-: &A 41;9LD;,&-P&.C ;!4C9C111:
8(C": >+,- /:
NND ,N2D;;;-: $ >+ ,&-9%& & , / :
7 >+,#-/,&*D:
1:8 >+ ,#- G > "(: 7 >+:L8g9 1>2,6-CR
> "( 7 >+: 428 9/L24 ,-9% / :
7 11P 22B4^ ,&- &@%&@2 A487^8:42 49<,$-%1 :> "(=
((A47L<8,3-91.J.@
@ . =: " $: : (":4(
A>2/ <2 ,&6- 0& ' ' ((:9J C
A>// B,6-1@4 "+8: $
A>^7 A/1A,-@&&&&.' %@@7 1 =L%%:7(((
;49>1,#-9*,: "N
;A;8 ; ,6- G ,& . @ % : 7
;D 1 <H ,&$- ' (.8 :2
<L149 9: / 4 : / 4 H ,#- % > "L
B;948 ,#&- 0&D &@ J4 : 2 BL/2 4BLD D8 ,6- 2 , ,
& ;!4C9C: 1%(C:
6
BL/2 4BLDD8 ( ,6$- %&= .2 22;7L>/^2 ,#$R#3- 0Q %" ;: ;;:8(( : (84;,6#-( 4:784BLD,3&- 2%
/% ) "5 : 784/L99 88 H ,&- /&& AQ. D
0@."04 ,#&-' F/" ;: 4:7 ,6-
84/L99 88H ,#-0Q%Q&&@DF( 24
8i1.jL1 9 ,- * * > " F7?7=G:O?9
8L4;>/,&-E,+/1:1:" ;;:7
8L4;>/,#-%&,& H:7
8L4;> ; ,- C . 4:7
9 48>A ,6- % %: 79;>2 1> A ,#3- +. % C
4:74/ 1L9P17,#:;;:6-0&&@ ((:
L*%: 2 ;@L/4;:7>/4; ,&-G H:
7;@L/4; ,&-F*+C&
4: 7i>^A ,#6- F ((( "(( + : ( / 1><,- / :7L A ,66- , @ %:
7iPi/,#&-& & ' U =C
3 7 L1 4,6-P,*1:NND;;L1 4:;L 8:L 1>9:; 2 9;.8,&#-%
H : 7; < ,&&- 3 %&@2 : 2 1 7 499h; 2: L2LD4D ,63- F= . & ;! F9CG:
8("1A4,-F.)
> " ((18;42;4,-9%&3
. 14:7 1L>A .:/;1L9<2,-*&
?' %@@7 ( %( 4 :";;;7 1 =L%%:7(((
1/ 97L/ ,&$- %@>9;B : 3:>(1/4A2 94 ,&- % 3 @ %: 7
1>H 9H :<LA971,&#-%F%&
& J4 : 2 @>81B;/4,33-P.,=.4C9C1118(C"/;4/<:4;22 >N4,#-FQ.1 H 1:(/;4/<:4;22 >N4:,&&-%&1@D%(
: ;;>H 4:,-*,+
/1 %: N2>H 4,-9+/C 45 :
7>H 4 ,3-9%& > "( D(: /D4224+,-FA.&:VB!894B"B<"
04 : 2NND;;;: ??D 2 4?8;42 D;AD,#-+.2C
4:7D 1 8 49> ,- P " ;: ;: /% > "
7D;D;49,#-9FCJC"0 : 2D;;: %(D;D;49,&-9F0QJJ0ê"0 : 2D;;;: %(D;D;49 ,#-9 F P4: P4>AH,-%&@&9( :A B P B1 P+: 8 22L 8 ,&- C '
((:9J CP;22;4811:+ ;9L< ,-C %
&M%(>11"=:%(( :6#? :P(
PL2H1/ H/ ,3$36- 1 (1: CD "WWW,###6-(@(&C";;;;: P+:
7C:9J CWWW ,#- ==2 WWW ,&-//+& D?:0
,& ;8A7WWW ,6- 1 C&? &%& E ( %?
BV= _ +=(D7 WWW ,63- ==8("WWW ,- + F(WWW,-2&&";:;;:;;;:
7 1 =L%%:7(((WWW,3-%&@"$: :A<8%%&@)
3 . (":4(WWW ,#- 1 & / : 7WWW ,- * &D *&' + + 2 ; (
k9 : +
