RE DICŢIUNEA, h (tipografiaşi Adminigtra-

BUŞOT, Piaţa-mare «0.Inimii a«IVui<mte na <• prtataM.> lUaucripta aa •• retrimit —

n * S E R A T E î esc ia Administra*

ie Braşov şi la birou* rile următoare:

l i M. Duke« Nachf., Heturich fcbUk, Rndolf Mo m * — Iu Bn4»-

1 lâ Eckutein Brruiit, Tuliua L «o - yold, Bloeknci t.

PREŢUL INSERATELOR !Ud fir petit 20 bani pen­tru o publicare. Publicărinai dese dup» tani'Ă ţi iuvoiulâ.

pe pag. a 8-a l air 2U bani.

&

L X X I I ITelefon: Nr. 226.

%

„6AZETA" apare ZILNIC.Abonament« pintra Auatro-Ungar.- pe un nn :2 4 cor. pe 6 luni 12 oor. pe trei luni 6 cor. —N-ril de Dumineci :

patru cor. pe an.Pp.ntmRomânia si străinătate:

uu au 4«. traori. p© şnae luni tO f* «rtci, pe trei luni 10 franci.

N-rii tle Dumineca 8 fr. an.;poate preunm iru la tonte o fic iile

poştale precum şi • © d-nii co lee lu h .

iBonaiugiiitil iienirn Eraşti»:La A 'if Inlct’ feţi» .UAZtTEl*. ps 1 an 20 C. Pe fi luni 10 0. pe trei luni5 0. Ou dus-ilocnei : Pe uu r»i< ‘.Î4 Cor t >,■%,IV Cor. Pe trei ln«i * (\ v Un uplar IO ».aui - , U i„n t IIc»t f* ; ■< * rrifiti .!*• •* r.1« . ..t.

N r. 235 Braşov, Luni-Marţi. 26 Octomvrie (8 Noemvrie) 1910 .

Alegeri în comitate.Ca finea anului corent espiră

mai multe mandate ale membrilor congregaţionali aleşi. Alegerea noui- lor membrii st face în luna aceasta. Suntem deci in preajma alegerilor ie membrii noi pentru adunările co- mitatense, ba în unele locuri alege- le sunt iminente, cum este d. e. în citatul Făgăraşului, unde alegerile i*fac poimâne, Miercuri în 9 1. c.

însemnătatea acestor alegeri credem, că e de prisos a o mai dis­cuta. A avea în congregaţiile comi- tatense din comitatele locuite de Români reprezentanţi în număr im­punător şi corăspunzitor numărului Românilor din respectivele comitate, este tot atât de însemnat, ca şi a avea reprezentanţi naţionali în ca­meră. In adunările comitatense să concentrează toate afacerile publice locale, aici să pot sana multe rele, să pot lua la răspundere funcţionarii pentru eventualele voî- nicii sau întrelăsări, etc. Cu un cu­vânt, aici este un teren bun de luptă, pentru de-a curma relele şi a aduce forase obştei comitatense.

Aceasta s’a şi făcut de cătră aşii noştri în câteva comitate tele lor au avut rezultate mul-

mnitoare, uneori rezultate * reale, Iteori morale. Aceasta luptă, care ie-a fost deschisă şi am dus o şi pe impui pasivităţii, trebuie să o con­tinuăm acum cu tăîie şi râvnă mai mare, cu devotament şi însufleţire. !a trebuie să se estindă asupra în- regului teritor locuit de Români, şi u comitatele, unde până acum indi- 'erenţa şi amorţeala au fost stăpâne.

un teren vast şi pentru tine­rime, care e dornică de luptă şi muncă naţională, să pună umărul împreună cu bătrânii la urnirea gre­utăţilor din cale.

E vorba acum, că în vederea lagerilor apropiate făcut-am tot ce

ne este în putinţă, ca să eşim bi­ruitori din valurile electorale? S’au luat măsuri potrivite în unele părţi, dar nu peste tot locul. Ştim, că în comitatele Făgăraş, Târnava-mică, Arad şi Caraş-Severin să lucră cu soriozitate şi sistematic pentru reu­şita alegerilor.

Măsuri cam pe jumătate s’au luat d. e. în comitatul Turda-Arieş, precum cetitorii noştri să pot con­vinge din avizul publicat mai la vale. E măsură pe jumătate, căci nu să numesc candidaţii şi peste tot avi­zul este o provocare — platonică. In alte părţi însă nu s’a făcut nici atâta, nu s’a făcut nimic.

Fruntaşii noştri să se pună grabnic pe lucru, căci deşi timpul e scurt, dar încă nu e prea târziu. Dacă vom fi indiferenţi şi lăsători, nemernici vom rămânea.

Despre mişcările din comitate mai avem azi următoarele infor­maţii :

A legerile în Caraş-Severin. In comitatul Caraş-Severin s’a dat următo­rul av iz :

Consfătuirea confidenţială a mem­brilor congregaţiunei comitatense a comi­tatului Caraş-Severin, aparţinători parti­dului naţional român, ţinută în preajma congregaţiunei ordinare de toamnă m’a designat pe mine pentru conducerea afa­cerilor comitatense ale partidului.

Deşi la această consfătuire au fost puţini membri de faţă, — după părerea mea — prea puţini pentru a lua o hotă­râre atât de importantă, ţinând seamă de urgenţa afacerilor, cari nu suferă amâ­nare lără o simţitoare păgubire a intere­selor noastre de partid, am cedat în fine insistenţei soţilor mei de principii şi am primit în mod interimal această sarcină, până ce o adunare mai în măsură a de­cide, va lua hotărâri definitive relativ la organizarea noastră în viaţa comi- tatensă.

In consecvenţă mă simţesc dator a iniţia lucrările pentru apropiatele alegeri

de membri congregaţionali, cari vor avea Ioc în zilele de 22, 23 şi 24 Novembrie nou a. c. în toate cele 70 cercuri electo­rale, jn care s’au împărţit după noua arendare, comunele comitatului nostru, având a se alege 150 membri cu mandat până la finea anului 1916 şi 15 membrii cu mandat până la finea anului 1913.

Invit deci fruntaşii cercurilor cu po- pulaţiune română, aparţinătoare partidului naţional român, să iniţieze fără amânare lucrările, ca în toate aceste cercuri să se procedeze la urnă cu candidaţi proprii, a căror aparţinere la partidul naţional este mai presus de orice îndoială. Şi în deo­sebi rog fruntaşii din partea locului să caute a candida astfel de fruntaşi din partea locului, — ţerani şi intelectuali — cari nu numai sunt în situaţia a lua parte la şedinţele congregaţionale, ci şi iau angajamentul solemn, că vor veni la şedinţe şi vor observa indispensabila dis­ciplină de partid, aşa dupăcum se va de­cide din caz în caz la adunările plenare ale membrilor partidului.

întrucât în vre-un cerc nu s’ar găsi candidaţi potriviţi, designăm cu plăcere candidaţi din centru sau din alte părţi ale comitatului, cari oferă toate aceste garanţii.

Rog deci pe lruntaşii noştri din toate cercurile electorale ale noastre, să ne co­munice îndată paşii intreprinşi, iar noi din centru le stăm bucuros la dispoziţie cu totul ce putem.

L u g o j , 4 Novembrie n. 1910.

Dr. V. Branisce.*

A legerile p en tru congregaţia co­m ita tu lu i Turda -A rieş. Pe terminul de 20 Novembre st. n. sunt fixate în întreg comitatul Turda-Arieş alegerile de membrii ai congregaţiunei comitatense.

Toţi alegătorii din comitat sunt cu insistenţă rugaţi, ca pe terminul fixat să-şi exercieze dreptul de alegător, vo­tând esclusive pentru candidaţii partidului naţional român.

In special d-nii inteligenţi, preoţi şi

învăţători să fie la culmea chemării na­ţionale.

T u r d a , 6 Novembrie 1910.

Pentru comitetul comitatensEmil Kormos Alexandrescu.

*

I n com ita tu l M u ră ş -Tu rd a . Din Reghin am primit următorul convocâtor:

Având în vedere, că în toamna a- ceasta să vor face alegeri nouă de mem­brii în congregaţia comitatensă, pentru o prealabilă conţelegere referitoare la per­soanele ce se vor candida, alegătorii ro­mâni ai cercurilor electorale aparţinătoare comitatului Murăş-Turda, sunt invitaţi la o consfătuire, ce se va ţinea Joi, îu 17 1. c. la 3 oare d. a., în localitatea institu­tului de credit «Mureşana» în Reghin.

R e g h i n , Ia 3 Novembre 1910.

Dr. loan Popeacu,presid. clubului electoral

al com. Murăş-Turda.

Adunarea Societăţei pentrufond de teatru român-

— Raport special. —

Braşov, 7 Noemvrie c.

Eri, în 6 Noemvrie n. c. s’a ţinut aici în Braşov adunarea extra-ordinară a »Societăţii pentru fond de teatru român«.

O mulţime de membrii, atât din Bra­şov, cât şi din jur şi din depărtări mai mari au luat parte la adunare, apoi a asis­tat un număros public şi o frumoasă cu­nună de dame. Din jur şi din depărtare am remarcat pe următorii d-n i: Dr. Bra­nisce şi Dr. Dobrin (Lugoj), Bănuţ, direc­torul artistic al Societăţii şi loan Bercan (Cohalm), Goldiş (Arad), O. Tăslănan, Tib. Bredicean şi Dr. Onisifor Ghibu (Sibiiu), Iosif Comanescu, preot (Codlea) apoi pre­zidentul Dr. loan Mihu, (Vinerea) ş. a.

Deschiderea şedinţei.

Prezidentul, d-1 Dr. Mihu deschide şedinţa la 3 oare cu o scurtă vorbire, în care salută membrii şi arată, că unicul obiect al adunării acesteia este schimba­rea sau mai corect zis, amplificarea a doi paragraf! din statute, amplificare recerută de spiritul vremii şi prin care se deschide

»FOILETONUL GAZ. TARNS.«I www/* /*//*.'/*/.'+//*//*//*//*

Concertul domnişoarei CellaDelavrancea la Viena.

Sâmbătă, la 29 Oct. st. n. a. c., şi-a Început d-ra Delavrancea turneul artistic tu un concert, dat în sala festivă a Reu­niunii de muzică din Viena.

Numele acestei a-tiste române ne iste deja bine cunoscut dela concertele late în ţară şi Ardeal. Cu datul de 29 Oct. însă acest nume s-a înregistrat şi în analele distinselor concertante din Viena. 1 cu drept cuvânt, fiind-că d-ra Delavran- a este una dintre artistele tinere, care

i talent dispune şi de o pregătire meinică şi pricepere superioară muzicală, soţită de o deosebită fineţă şi dibăcie

ordinară în executarea technică. Aces- lităţi distinse se poate atribui şi

fndidul succes, ce l-a avut la primul ei t in acest centru muzical, pe cât de

jricepător, pe atât de pretenţios în ale mei muzicale.

Distinsului public, care a asistat ia acest concert şi care cu aplause viforoase i ştiut răsplăti prestaţjunile escelente al? istei, i-s’a dat ocazie să admire nu nu-

mai talentul şi virtuositatea unei Ro­mânce, ci şi gustul ei fin, cu care a ştiut compune un program din piese alese şi de o mare valoare muzicală şi artistică.

Concertul s-a început cu >Deus pièces anciennes« de Scarlatti. Această piesă veche, azi pe nedrept prea mult desconsi­derată, te înviorează şi încântă, când o auzi ce tainic, legănat şi melodios răsare de sub degetele fine ale d-rei Delavran­cea, care prin o excelentă interpretare a ştiut să redea atât de admirabil simplici­tatea şi naivitatea acestei muzice italiene.

După acest preludiu delicat, ezecutat cu o gingăşie rară, concertanta, ne-a pro­curat o adevărată surprindere, când a în­ceput să cânte »Appassionata lui Beetho­ven. Sonata aceasta, atât ca concepţie in­ternă, cât şi cu privire la greutăţile ei technice, pretinde nu numai talent artis­tic, ci şi puterile fizice ale unui bărbat, ca să poată fi executată şi interpretată con­form tuturor recerinţelor. Am rămas însă cu toţii uimiţi, când ne-am convins, cu ce virtuositate şi siguranţă a învins o fiinţă atât de delicată şi tânără toate greutăţile technice, ba în partea ultimă a piesei a dat dovadă de o executare desăvârşită.

După sonata aceasta d-ra Delavran­cea ne-a câştigat o adevărată relevaţie su­fletească prin gingăşia şi fineţa, cu care a

ştiut interpreta opul marelui romancier Schumann »Etudes symphoniques Cis-moll«.

Acestei piese i-au urmat compoziţii francese de Debussy, Faurd şi Saint-Saeos. Bogata poesie şi spiritul fin al acestor piese, mai cu seamă în »Toccata« de Saint- Saens au fost redate cu o desteritate ui­mitoare, care face cinste conservatorului din Paris, unde concertanta şi-a făcut studiile.

Ultimul punct din program a fost compus din diferite piese de Chopin, în a căror interpretare artista a avut foarte multe momente interesante. In deosebi s-a observat cu multă plăcere un ritm bine accentuat. Valsul As-dur şi Polonaise As- dur au fost foarte potrivit alese, ca să iasă ia iveală temperamentul şi eleganţa adevărat artistică a acestei eleve distinse a celebrilor profesori Duvernoy şi Philipp.

Impresia generală a publicului pre­zent şi mai cu seamă a noastră, a Româ­nilor, este, că d-ra Delavrancea, urmând înainte pe această cale spinoasă, dar fru­moasă, îşi va cuceri în curând un renume universal între artiştii lumii cuite şi va fi demnă de numele ilustrului ei părinte, iar naţiunii noastre îi va câştiga multă cinste între străini.

De încheiere mai amintesc, că colo­nia română din Viena a prezentat artistei

un frumos buchet de flori cu panglică tri­coloră, iar după concert, în frunte cu fami­liile Dr. Ciurcu, T. Gramatovici, Z. Vo- ronca şi Dr. L. Popovici a grăbit să es- prime urările de bine d-nei şi d-rei De­lavrancea. Totodată le-a invitat la o masă comună în restaurantul »Riedhof«, unde distinsele dame au fost centrul atenţiunii şi dragostei acestei colonii, care ştie apre­cia şi stima talentele naţiunii sale. A doua zi, Duminecă, d-na şi d-ra Delavrancea au participat la serviciul divin ţinut in ca­pela română. A fost coincidenţă plăcută, că tot atunci s-a aflat acolo şi d-1 Sava Şomane8cu, acest Maecenate al tuturor în­treprinderilor noastre culturale, care a fost vesel de această întâlnire şi care după terminarea serviciului divin s-a interesat mult de progresele societăţii bisericeşti, al căror scop este zidirea unei biserici şi înfiinţarea unui internat în Viena.

Luni şi Marţi d na şi d-ra Delavran­cea a cercetat familiile fruntaşilor români de aici, cari i-au dorit domnişoarei suc­cese tot atât de splendide în turneul său artistic, ee-1 va continua în Dresda, Lipsea şi Berlin«.

Otlăcanul

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 235,—1910

Societăţii un teren mai larg de activitate. Îşi esprimă apoi dorinţa, ca pătura noas- tră cultă şi in deosebi societăţile cultu­rale, să tindă neîncetat a cultiva şi susţi­nea unitatea culturală a noastră, dorinţă esprimată mai de mult, chiar în sala gim­naziului nostru, în aceasta frumoasă sală istorică, de Timotei Cipar, la o adunare a

„ » Asociaţiunii«, ţinută în Braşov, pe la mij­locul secolului trecut.

Declarând adunarea deschisă, numeş­te de secretar al şedinţei pe d-nul prof. Axente Banciu şi să trece la ordinea zilei.

Raportul comitetului.

In vederea schimbării a doi paragraf! din statute, comitetul Societăţii a prezen­tat prin secretarul d-1 Dr. Blaga următo­rul raport:

Onorată adunare generală!Cu anul 1913 espiră periodul de

10 ani, pentru care se determinase, prin principiile depuse în planul de acţiune votat de adunarea "generală din 1903, calea de urmat, pe timp de 10 ani, în vederea desvoltării sco­pului societăţii noastre.

In urma acesteia comitetul a în­ceput a se ocupa de ideia: cum să se îndrume activitatea Societăţii, pen­tru viitor potrivit cu puterea ce re­prezintă acum societatea şi potrivit cu problema, ce i-se impune în baza stadiului ei de desvoltare de acum?

Comitetul purtat de nizuinţa de a deschide de o parte mai larg te­ren de activitate pe seama societăţii, (conform cerinţelor actuale de des­voltare culturală şi artistică), iar de altă parte de a şi asigura neîmpie- decata desvoltare succesivă a scopu­lui societăţii, a ajuns la convingerea, nutrită altcum de mult de toţi aceia, cari se cugetă la binefacerile cultu­rale şi artistice, ce ar fi chemată so­cietatea noastră să reverse, că mai întâiu să iniţiăm modificarea statu­telor societăţii.

Ultima adunare generală a so­cietăţii ţinrtă în 15/28 şi 16/29 Aug. a* o. în S.-Reghiu a şi dat comitetu­lui mandat, ca să se ocupe de ches­tiunea modificării statutelor şi să vină cu propuneri în privinţa aceasta.

In baza aceasta comitetul apie- gătit uu proiect de modificare a sta­tutelor, în care se fixează condiţiile necesare îndrumărei Societăţii pentru viitor

Principiul general, de care a fost condus comitetul la modificarea propusă este : Noi nu putem altera scopul primordial şi fundamental al Societăţii, posibilitatea înfiinţării unui teatru românesc, aşa cum el este in­dicat în statutele vechi.

Păstrându-se însă acest scop în­depărtat, s-au indicat pe larg, prin întregirea paragrafului 21, scopurile mai apropiate ale Societăţii, prin

propagandă culturală-teatrală, artis­tică, cu toate mijloacele posibile, şi] apoi s-a fixat şi dreptul de a insti­tui sau sprigini una sau mai multe trupe teatrale ambulante.

Tot prin un adaos la acest §. s-a determinat şi partea de venit anual, care se poate întrebuinţa de comitet pentru desvoltarea scopului Societăţii.

Numărul membrilor comitetului s-a sporit dela 7 la 9, în vederea dorinţei de a fi toate ţinuturile re­prezentate.

încolo s-au lăsat toate dispozi­ţiile statutelor aprobate în anul 1877. Proiectul de modificare se aclude sub •/.

In fine vă rugăm a studia şi discuta şi D.-V. chestia ridicată şi găsind bune modificările propuse, a le primi.

B r a ş o v , din şedinţa comitetului Societăţii pentru fond de teatru român, ţinută la 5 Noemvre st. n. 1910.

Dr. I. Mihu, Dr. losif Blaga,preş. > secretar.

Modificările.Modificările propuse adunării de co­

mitet sunt următoarele :I. Textul vechiu din § 11 se scoate

din vigoare şi se înlocuieşte prin următo­rul te x t :

»Comitetul se compune din 9 mem­bri şi anume: din president, vicepresident, secretar, cassar, controlor şi încă 4 mem­bri«.

II. La § 21 se adauge un nou aliniat de următorul cuprins:

»Şi pănă atunci pentru promovarea artei teatrale române în Ungaria, socie­tatea :

a) Va face propagandă în scopul de a se ţinea treaz interesul pentru teatru şi artele înrudite; va distribui burse pen­tru tineri (de ambe sexe), cari vor studia arta dramLtică-muzicală şi orice aită artă sau ştiinţă, în raport cu teatrul; va dis­tribui premii şi ajutoare pentru piese tea­trale bune şi alte opere alese, literare sau artistice, în raport cu teatru.

b) Va institui sau va sprijini una sau mai multe trupe teatrale ambulante şi va folosi toate mijloacele, morale şi mate­riale, pentru sporirea representaţiilor tea­trale buce la Românii din patrie.

Pentru spesele administrative curente ale Societăţii, şi scopurile sus amintite sub a) şi b) însă nu se pot întrebuinţa decât 60^ din interesele anuale ale fondului, iar restul, precum şi toate taxele incurse dela membri şi alte venite sunt a se ca­pi talisa.

B r a ş o v , din şedinţa comitetului Sc- > cietăţii pentru fond de teatru român, ţ i­nuta la 5 Noernvrie st. n. 1910. î

Dr. 1. Mihu, Dr. losif Blaga,preş. secretar. $

Acceptarea modificărilor.Pentru studiarea modificărilor propuse

se alege o comisiune de 5f anume: Petru Pop, jude î. p., Dr. Branisce, maiorui Popa,

prof. Chelar şi I. Bercan, preot. Şedinţa se suspendă, iar după redeschidere raportorul comisiei Dr. V. Branisce, în cadrul unei frumoase vorbiri, în care arată desvoltarea lucrurilor, cari impun modificările de mai sus, le recomandă adunării spre primire.

După o mică discuţie adunarea pri­meşte cu unanimitate propuuerea comite­tului, respective modificările propuse, în textul publicat mai sus.

Alegerea noilor membri.

In nex cu modificarea acceptată a §-lui 11 prof. Andreiu Bârseanu propune, ca adunarea să aleagă pe cei doi membrii noi în comitet. După o scurtă discuţie, propunerea se admite şi la recomandarea tot a d-lut Bârsanu, adunarea aclamează cu însufleţire de membrii noi în comitet pe vrednicii fruntaşi ai neamului nostru : Dr. luliu Maniu (Blaj) şi Anton Mocsonyi (Bulciu), cu rezerva, că dânşii vor intra în funcţie de membrii în comitet numai după aprobarea din partea guvernului a modifi­cărilor acceptate de adunare.

Cu aceste d-1 Dr. Mihu declară de încheiată adunarea extraordinară.

* *

Sara la 8 oare membrii Societăţii s-au întrunit la o masă comună în res­taurantul dela Redută.

m.

Festivalul >Ligii Culturale«. Mâne în 26 Octomvrie, ora 9 seara se va da în sala Ateneului primul festival a Ligei Cul­turale. In bogatul program, ce se va exe­cuta, vor avea loc diferite bucăţi muzicale, coruri în ansamblu, solo, declamări şi mo- noloage de d-nii artişti ai teatrului naţio­nal etc, iar d-1 Bogdan-Duică va vorbi despre »Reflexii asupra situaţiunei actuale în politica naţională«.

Camera a ţinut Sâmbătă o şedinţă mai mult formală. S’a prezentat raportul comisiunii justiţiare despre noul proiect al codului penal civil. Apoi s’a decis, ca şedinţa viitoare să se ţină în 16 Nov. c.

Alianţa împăraţilor. Cercurile de curte din Petersburg susţin, că cin incidentul evenimentelor din Portugalia şi a situaţiei precarie a dinastiei din Grecia, va pro­pune în Potsdam împăratului Wilhelm, al­cătuirea unei alianţe triple monarhiste de împăraţi. Membrii acestei alianţe ar fi îm­păraţii Germaniei, Austro-Ucgariei şi Ru­siei, şi scopul: apărarea principiului mo­narhic. I;-'* •

Armata României.Articolul ziarului »Fremdenblatt« din

Viena, despre care am făcut amintire este următorul:

»In ţările unde populaţia nu este încă îmbibată de frazele internaţionalis­mului, »egalitatea proprietăţilor« şi »veci- nica pace«; manevrele anuale ale arma­telor moderne constitue o sărbătoare po­pulară.

Aceasta se exprimă prin sentimentul de care e stăpânită marea massă, că pu­terea armată a ţârei, proprii săi fii sunt cel mai bun paznic ai independenţei sta j tului şi a existenţei sale materiale. In rare^ locuri am întâlnit această convingere ca în România, unde am avut prilejul să a- sist la ultimile manevre regale.

Pentru cele trei zile, cât au durat manevrele, tot interesul ţărei a fost con­centrat în jurul oraşului Slatina, unde două corpuri de armată, cuprinzând po­pulaţia din toate părţile ţărei, au dat do­vadă de destoinicia armatei româneşti.

S’a observat cu regret, absenţa crea­torului acestei armate, regele Carol, £care după sfatul medicilor nu a luat parte la manevre.

Ca reprezentant al său, armata a fost comandată de principele moştenitor Fer* dinand, care este tot atât de iubit in cer­curile militare ca şi ministrul său de răs- boiu Crăiniceanu, şi care trece drept un general cu totul destoinic şi e considerat ca sufletul repedei modernizări a institu­ţiilor armatei.

In suita prinţului moştenitor, se aflai fiul său principele Carol şi ca oaspeţi ceO doi nepoţi ai săi.

Primul ministru Brătianu a luat par­te la interesantele execuţii in uniformă de căpitan do artilerie, însoţit de un ofiţer superior de stat major.

Au asistat apoi preşedintele Senatu­lui, generalul în retragere Budişteanu, o capacitate militară, mai mulţi senatori şi deputaţi şi numeroase persoane din toate clasele societăţei, cari în automobile, tră­suri, călări şi pe jos urmăreau cu interes fazele luptelor.

Marea mulţime care, după cum e şi natural, nu pricepe mersul operaţiilor, de­punea un interes febril ce-şi găsea mani­festare caracteristică în pariuri pentru şi contra victoriei partidului alb sau roşu.

Toată lumea se ocupa cu tactica şi strategica şi nu de puţine ori am fost sur­prins asupra sentimentului câte unui ce-\ tăţean. Nici o notă discordantă, o comple­tă armonie între armată şi popor, dove­dind ce strânse sunt legăturile dintre tron, î armată şi popor«.

*

»Infanteria română dispune de un excelent material omenesc, care aminteşte întru cât-va pe japonezi: tineri înalţii bine făcuţi, cu privirea inteligentă şi de-o rară capabilitate şi rezistenţă.

In prima zi de manevre, toate tru­pele diviziei IV de infanterie au făcut un marş forţat de 46 km , excelent reuşit.

Trupele au in tra t apoi în luptă, cu ambele trupe aie diviziei de cavalerie şi au dat dovadă de o aptitudine de luptă fără reproş.

Linia frontului păstra o ordine exem­plară şi salvele asupra cavaleriei, cădeai! ̂ca în timp de paradă : nici o tremurare, •

Despre regi.Dăm astăzi celelalte cugetări, ale Carmen

Sylvei, despre chemarea Regilor şi despre sarci- nele mari ale Domniei moderne.

(F in e .)

Sarcinele Regilor de azi

Da pe zi ce merge, chemarea Regilor ©ste to t mai anevoiasâ. Nici în tr’un caz, ©a n’a devenit mai uşoară cu vremea şi «u împrejurările schimbate.

Astăzi, losif al il-!ea cu greu ar mai putea să dea profesorului său de flaut, când acesta regreta că nu-1 poate face artist, răspunsul celebru: »Dar nu vezi că eu am o soartă mai bună?« Unor artişti le m er­ge astăzi mai bine de cât unui Rege, în­tâmpină mai rnultă recunoaştere şi admi­raţie, pot face mai lesne ceea ce ie place, se pot închina la tot ceea ce îndeplinesc mai bine şi mai bucuros în lume. Dimpo­trivă, un Rege poate să fie un artist năs­cut din mila lui Dumnezeu, tc tuşi el va trebui să jertfescă poporului său această prea sfântă înzestrare, dacă n’o va exer­cita în taina, noaptea, ca un tâlhar ; el tre- bue să îndeplinească o muncă aspră,care-i cu totul potrivnică firei sale, şi nimenea

nu-i mulţumeşte pentru asta. Popoarele n’au nevoe pe tron de nici un artist în vioară şi de nici un sculptor. Poet to t mai poate fi un Rege, precum au dovedit-o David şi Solomcn.

*

Dar, în măsura jertfei sale Rogeie are dreptul să se aştepte la veneraţia, de care este înconjurat, pentru că oamenii tot simt cât de mult îl costă pe Rege să se dedice lor nu din pasiune ca un misionar, nu din însufleţire, ca un ar tist, ci numai din pură şi aspră datorie, pentru că el este fiul, care trebue să calce pe urmele tatălui săn, fie că are sau nu talent şi aplicare. Artistul are şi faţă de fiul lipsit de talent liberta­tea de a-i smulge din mâini instrumentul şi de a l trimite pe copil la muncă pe câmp. Regele însă trebue să constate cu grije, că fiul său pare incapabil pentru domnie; lo­tuşi el trebue sacrificat. Nu se găseşte nici un sfânt adăpost pentru e !. Aici nu mai poate să ajute de cât formarea carac­terului în conştiinţa de fier a datoriei, care nu se iasă abătută cu nimica din drumul predestinat.

O conştiinţă de fier a datoriei, o pu­tere de muncă şi o răbdare, care nu şovă- eşte şi nu se pleacă, nici la vreme de boală, nici în nenorocire, nici chiar în mrejele m o r ţ i i !

Câţi regi n’au dobândit iertarea pen­tru multe, pentru că au fost întotdeauna harnici şi oamenii îşi ziceau: Nici o hârtie nu va rămâne neresolvată pe biroul său ; el nu doarme, câtă vreme n’a rezolvat toa­te hârtule. Pentru aceasta, lumea îi este cu adevărat recunoscătoare ş ii se dă toată recunoştinţa. Un Rege harnic preţueşte o com oară ; pentru că toate împrejurul său îşi fac cursul normal şi nu se iveşte nici o neorânduială, numai ordine şi pace! Po­poarele nici nu aşteaptă mult mai mult. Nil trebue să fi un vultur, ca să-ţi mulţu­meşti poporul. Şi pe tron poţi să aii şi să semeni şi ?ă culegi cu răbdare şi nu t re ­bue să te gândeşti de loc, că trebue să fi sau trebue să dai ceva cu toiul extraor­dinar.

Regii şi mizeria obştească.

Chemarea Regilor este grea, în toate împrejurările, pentru că ei n’au nici o clipă de odihnă. Ei nu pot să plece o vreme in concediu, ca miniştrii îor, şi sa se întoarcă apoi cu puteri îndoite. Ei trebue să se afle mereu în treburi şi să moară în mijlocul trebiior. Insă, dacă au săvârşit aceasta, au şi tră it o viaţă minunată, plină de trudă, bogată, grea prin muncile ei şi pot să res­pire liberi în ceasul morţii.

Popoarele sunt mai bune, de cât ai crede, când si privi necurmat în adâncul mizeriei, precum este sortit celor mai mulţi Rogi. Domnii sunt ca doctorii şi ca bunul Dumnezeu. Lumea îşi aduce aminte de ei numai în ceasurile rele. Astftl, viaţa Regi­lor este plină de mare jaia. Chiar numai compătimirea nesfârşita, pe care trebuie să o arate Regii, oboseşte sufletul negrăit de mult. iar conştiinţa, că ei sunt cea din urmă instanţă, la care se îndreaptă oamenii, când toate încercările lor s’au zdrobit, con­tribue ca inimile Regilor sa se strângă de durere, mai înainte ae-a ii se fi adresat o rugăminte, pe care n’o pot împlini.

De sigur că lumea sre nevoe de Regi, pentru că ea revine la dânşii iarăşi şi ia­r ă ş i : până şi preşedinţii Republicelor devin to t mai mult nişte Regi, tocmai din pri­cină ca exista necesitatea unui conducător cu simţul răspunderii.

Bogaţii şi săracii.

Dacă a fi Rege şi a fi vultur, ar putea să însemne acelaş lucru, sarcina Regilor n’ar fi a tâ t de negrăit de grea pe acest pământ. Poate că oamenii n’ar trebui să se plângă de neîudestubrea mijloacelor ir orale şi materiale. Amândouă aceste lu­cruri par atât do ciudat împărţite.

Nr 235—1910 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Pag. 3,

nici o respiraţie îngreuiată, toate, toate or­dinele executate cu preciziune. A fost o adevărată bucurie pentru un ochiu mili- vJTr să vază pe ofiţeri menţinând disciplina jocului chiar în momente de criză. Şi a- eelcaşi trupe au stat seara în încordatul serviciu de avant-garS, aşteptând cu răb­dare până la miezul nopţei noui ordine.

La început am crezut, că aceşti oa­meni atât de răbdători nu vor fi capabili de entuziasmul unei lupte adevărate. Lu- crurile s’au petrecut însă din potrivă.

Cu prilejul unui contra-atac, o linie entuziastă s’a deslipit de batalion şi a a- juns într’o situaţie periculoasă în focul tu­nurilor artileriei şi infanteriei adversa­rului.

Retragerea era inevitabilă. Soldaţii eulcaţi în şanţuri n’au voit însă să dea înapoi. Chipurile lor întunecate, trădau o hotărâre fermă şi pe neaşteptate între- prinseră un atac impulsiv.

Foarte cu greu arbitrii şi ofiţerii •au putut convinge să bată în retragere•

Un ofiţer al acestei trupe mi-a spus, ca soldaţii ar preferi să atace cu pietre V lipsa de muniţiun», decât să dea ^poi. '

Acest spirit ofensiv e propriu între- |ei armate româneşti.

*

In curând infanteria va avea o creş­tere considerabilă a accelerărei focului prin introducerea uniformei de campanie mai simplă.

Cavaleria este biue echipată cu cai, şi are multă independenţă în serviciul de recunoaştere.

Asupra acestei întrebuinţări a tra­pelor diviziei de cavalerie, nu este com­plectă unitate de păreri, şi aceasta e uşor

explicat prin faptul, că rare ori a avut ocazia să-şi exercite activitatea în unităţi

mari. Călăraşii cu schimbul sunt ori-ce privinţă inferiori, ca formaţiune

jmilitară roşiorilor şi călăraşilor perma- E posibil să mă înşel, dar am avut

îsia, că cavaleria se avântă prea des rabine, şi că serviciul de recunoaş- este prea puţin intensiv organizat. Artileria căiăreaţă este tot aşa de

destoinică şi bine utilizată, ca şi detaşa­mentele de tunuri. întrebuinţarea di- -miei de cavalerie îo luptă a fost foarte modernă.

Am văzut cavaleria descălicând din propria iniţiativă şi dând un atac princi­pal şi hotărâtor contra infanteriei.

Artileria de câmp corespunde cerin­ţelor, dispune de tunuri cu tragere repede

rşi de un excelent corp ofiţeresc.Lipsa de tunuri de campanie să în special pe terenurile, al căror

Divei e puţin variabil.Tactica acestei artilerii este alegere

[In grupuri a poziţiuniior mai ascunse, şi [icul se dă în condiţiunile cerute în lupta

»/antene. Poate că în urmărirea aces- ui metod în grupuri, artileria merge

Acolo, unde se întrunesc mijloacele m̂orale şi materiale, rezultatul este mai a-

un belşug de avere pentru unul, jdar toarte rar este şi un câştig pentru o- menire. Averea dobândită prin propria hăr­nicie pare a face pe oameni unilaterali sau [cel puţin le înfăţişiază averea în sine ca

suprem ce se poate închipui. Iar a- |ici se întâmplă lesne, că numai există ho­tare. Omul cel mai modest poate să devie

[foarte nesărutat, dacă s’a obicinuit odată Isă considere un capriciu drept o necesi­tate.

Acela, care nu se înfrânează singur, jese foarte uşor din făgaş. Oamenii cu mai uţină însufleţire au nevoe de multă răb- re, ca să renunţe în fiece zi şi în fiece

ară la câte ceva, fără ca să devină strâmţi suflet, ci dimpotrivă to t mai mari şi tot iifcrgi în cugetare şi simţire, cu cât fafii răsfaţă mai puţin. Poate că este

tră de încercare tot a tâ t de grea pen- |tm caracterul omului, să îndure o viaţă [ie plăceri sau o statornică renunţare şi

6ă. Cel dintâi devine lacom după bucurii inu mai este cuprins de amărăciune şi Îşi nu este recunoscător pentru ceia ce

prea departe, aşa că într’un moment ho­tărâtor de luptă, comanda nu se afla în stare a concentra într’un punct o influenţă artileristică hotărâtoare.

Această chestiune, care trebuia ho­tărâtă cu prilejul ultimelor manevre fran­ceze, formează obiect de studiu şi în ce­lelalte armate europene.

*

Pentru complectarea materialului ar­tileriei e nevoe, afară de tunuri de cam­panie şi de o artilerie de munte, care e reclamată de caracteristica terenului şi configuraţia locurilor posibile de războiu.

Dacă ne gândim, că administraţia armatei româneşti prin Introducerea nou­tăţilor technicei moderne: biciclete, moto­ciclete, automobile, baloane captive şi aeroplane, se sileşte să dea armatei tot mai multă desăvârşire, înarmând-o cu toate mijloacele pentru conducerea unui războiu modern, şi dacă ţinem seama de faptul, că este sprijinită în această acţi­une de rege şi de toate partidele politice ale ţărei, fără deosebire de culoare, pre­cum şi de scurta ei existenţă şi glorioa­sele ei tradiţiuni din timpul războiului de la 1877—78, ca şi de continua dezvoltare materială a populaţiei şi a averei naţio­nale, nu trebue să ne mai îndoim, că armata românească, cu toată lipsa de ma­terial — care poate fi uşor îndepărtată — este o unealtă, de care se poate spune:

«Qui s’y frotte s’y pique !>

M a n i f e s t ' .»Daţi-mi presa şi voi reforma ome­

nirea« a zis un sociolog. Şi cu deplină dreptate. De aici urmează, că ori-ce or­gan de publicitate are o importantă mi­siune educativă în sânul poporului care îl susţine.

Această misiune educativă consistă, pe lângă propagarea ideilor cu'turale şi politice, pe lângă cultivarea şi susţinerea aspiraţiilor şi a drepturilor imprescr:pti- bile ale unui popor, în întemeierea şi pre­gătirea celei mai necesare arme de luptă în vieaţa ori-cărei naţiuni: a disciplinei na­ţionale desăvârşite, în lipsa căreia nu poate să esiste ordine, nu poate să pornească nici un pas de progres în luptele cultu­rale şi politice a!e unui neam, căci cei-ce n’au stăpânire se risipesc ca frunzele.

Noi avem o stăpânire a noastră a- leasă şi recunoscută de obştea neamului. Această stăpâniră şi-a creat în tr’un ceas fără noroc un organ de public ita te : »Lupta*.

întrebăm, în ce mod şi-a îndeplinit misiunea de educaţie naţională acest or­gan, care împotriva deciziunii categorice a reprezentanţilor naţiunii îşi continuă şi azi existenţa catilinară şi fiinţa plină de greşuri neiertate, şi are grozava cutezan­ţă şi neruşinare a se mai numi şi astăzi »organ politic naţional«, cu toate, că de când a ajuns sub diriguirea esclusivă a actualului său proprietar, nu reprezenta decât moralul şi intelectul stăpânului său.

Dat fiind, că nivelul moral şi inte­lectual al organelor de publicitate esprimă valoarea morală şi intelectuală a naţiunii ce reprezintă şi ca aceste organe numai până atunci au îndreptăţirea de a fi, până când îşi îndeplinesc cu sfinţenie mi­siunea lor naţională politica şi moral edu­cativă ;

Tinerimea ro m â n ă :1. protestează împotriva apariţiei ile­

gale a ziarului »Lupta«;2. condamnă cu hotărâre atitudinea

nedemnă şi conduita detestabilă a acestui ziar, care după-ce pornise odată războiu contra disciplinai de partid, a c e r a t spoi, priu linguşiri josnice şi prin menajarea perfidă a unor ambiţiuni şi vanităţi so- nile neîndreptăţite, să-şi câştige din nou o platformă pentru continuarea esistenţei j sale, cera implică In sine germenii unei j primejdioase boalo sociale, politico şi mo- | r a l e ;

3. declară de-o ruşine a presei na­ţio Hale existenţa ziarului »Lupta«;

4. decide excluderea acestui ziar din viaţa publică româneasca prin bo ico t;

5. invită publicul românesc de pre- tutindenea a lua aceleaşi măsuri de pro­filaxie faţă de această insanitate morală şi, în sfârşit,

6. roagă comitetul naţional, să in­tervină cu recunoscuta sa autoritate pen­tru curmarea definitivă a acestui scandal pubiic ;

Email Borcia, Dr. I. Lupaş, Dr. Pe- traşcu, Teodor Romul Popescu, Dr. Victor Suciu, Aurel Vasile, Dr. Anton Bogdan, Ioan Rebega, Dr. V. Rusu, Dr. I. CI. Juga, Dr. Vaier Ghibu, Remus Cosma, Dr. I. Borcia, Dr. N. Bălan, Victor Stanciu, Dr. Ioan Ioanoviciu, Eugen Todoran, Romulus Perian, Ion Budiu, Ion Agârbiceanu, Dr. Tiberiu Brediceanu, Dr. Dănilă Vasu, Iuliu Enescu, Dr. Iile Iancu, Octavlan Neagoş, Gheorghe Popp, Dr. Lucian Borcia, Al. Si- monescu, Dr. Ioan Muţiu, Oct. C. Tăslâ- uanu, Andreiu Guşu, Alexandru Muntean, Vasile Chiroiu, Sofroniu Roşea, Dumitru Sândean, Ovidiu Gritta, George Velcean, Mircea Cioran, Dumitru Simtion, Aurel Pop, Emil Vinţeler, Anghel Bena, George Giuvelca, Alexe Odor, Constantin Georges- cu, Constantin Muşlea, Marcel Jourca, Eu­gen Vancu, Emil Comanescu, Victor Păcală.

ŞTIRI.— 23 Octomvrie v.

Redacţionale- Din cauza sf. săr­bători de mâne, ziarul nu va apare până M iercuri seara.

Pentru masa studenţilor români din B raşov :

1. Cu prilejul serbării nunţii de aur a d-lui Teodor Nicolau comerciant în Bra­şov s-au colectat 70 cor. şi anume dela d-nii: Theodor T. Nicolau, comerciant din Bucureşti 20 cor., Gh. Bogza comerciant din Galaţi 5 cor., Petru Rădulescu comerc. din Brăila 3 cor, Petru Rădulescu jun. din Brăila 3 cor., Lazar Nastasi prof. în pens. din Braşov 4 cor., Tache Burbea procurist la Dacia în România 10 cor., Ioan Russet comerc. din Brăila 5 cor., Droc protopop din Sibiiu 10 cor., Dumitru Vulc cassier la Ccnsist. în Sibiiu 10 cor.

2. La fondul Haralambie Stănescu în memoria fericitului lor părinte Tacbe Stă­nescu au intrat dela d-nele: Elena Dr. Blaga 10 cor., Eugenia Dr. Bodea 10 cor., Sofia Dr. Procopovici 10 cor., Hareti Dr. Bendevschi 10 cor.

Primească generoşii donator sin ce­rile noastre mulţămite. — Direcţiunea şcoa- leicr medii gr. or. rom. din Braşov.

Reprezentaţie teatrală în Sibiiu. Tine­rimea română din Sibiiu, cu concursul »Asociaţiuni« va da o reprezentaţie tea ­trală. Piesa ce se va representa este »Brân­duşa« de Brieux, care a obţinut un mare succes la Teatrul Naţional din Bucureşti.

Fără paşaport. Monitorul oficial al Serbiei publică dispoziţia ministrului de interne, prin care conform înştiinţărei con- zulatului austro-maghiar, guvernul maghiar a sistat paşapoartele pentru trecerea din Ungaria în Serbia şi întors. Pentru cetă­ţenii Serbiei însă paşapoartele vor servi ca documente de legitimaţie. j

iMecrolog. Subscrişii cu inima înfrântă j

de durere anunţăm moartea iubitului no­stru ioan Pop, preot gr. cat., care după un morb plin de suferinţă, împărtăşit cu sf. taine ale muritorilor,în 5 Noemvrie st.n. şi-a dat blâisdul său sufiet în mâna Creatorului în al 34 an. al etăţii şi al LI al preoţiei şi căsătoriei. Osăminteîe dece­datului se vor astiuca la 8 Noemvrie în cinaiteriul bisericei gr. cat. din Gichişul superior. Văduva Ludovica n. Morarii) so­ţie, Veturia, Maria, Anuţa, Vasile şi Ioan fii şi fice Ileana Pop mama, Ioan Morariu înv. pens. socru, Maria Morariu, soacră şi alte rudenii.

NOU ductor. D-i Aurel Blaga teolog absolvent de Blaj, originar din Ghirişui-ro- mân (Câmpie) s-a promovat de doctor în drept la universitatea din Cluj.

încetarea »Luptsi«. Foaia »Libertatea« din Orăştîe anunţă, că »Lupta«, foaia care acum nu mai are rost, fiind în manile lui Birăuţ, va înceta. »Libertatea« recomandă în locul »Luptei«, pe cele doua ziare coti­diene, ce le avem: »Tribuna« şi »Gazeta j Transilvaniei«.

»Românilor c ă r tu ra r i— scrie »Liber­tatea« — doritori de a ceti foi de zi ro­mâneşti dela noi, le recomandăm „Tri­buna« dela Arad şi alături eu ea »Gazeta Transilvaniei« dela Braşov. Nenorocita »Lupta« dela Pesta nici nu mai numără«.

Cook a fost ia polul Nord. — o ştire senzaţională vine din Copenhaga. Cunos­cutul explorator al regiunilor arctice, Knud Rrsnunsen, s-a întors din călătoria sa la Etiah, unde a fost să verifice afirmaţiuuea lui Cook de a fi ajuns la polul Nord. In rapoitul său cătră Academia de ştiiDţe, Rasnunsen conchide la probabilitatea, că Cook în adevăr a fost la pol. Părerea a-1

ceasta şi-o bazează pe mărturiile celor doi eschimoşi, cari l-au însoţit pe rivalul lui Peary în expediţiunea sa.

Ultimii ÎOZUiţi. —- Vre-o 50 de iezuiţi portughezi, formând un ultim convoi de expulzaţi, au plecat alaltăieri îmbarcân- du-se pe bordul unui vas ce-i duce iu Olanda.

Din Anglia la Germania în balon. —Balonul ziarului »Daily Grafic«, condus de Caudron, care l-a şi montat, s-a ridicat alaltăeri la 4 oare p. m. din Neumark, ca să concureze la învingerea recordului de depărtare. După o călătorie de 4 ore 27 m. călătorii au fost siliţi să ancoreze cu mari greutăţi lângă Verkhof într-o pădure, unde au trebuit să taie mulţime de ar­bori, pentru ca balonul să poată ajunge la pământ. Balonul, al cărui volum cuprinde 160 st. cubici, s-a ridicat în drumul făcut până la înălţimi de 2500 metri. Distanţa peste canalul La Mancbe a străbăut-o ba­lonul, pe aripile unui vânt mare, în de­curs de o oară. Cei cinci aeronauţi au scăpat teferi. Ei intenţionau să călăto­rească până în Rusia, dar furtuna şi vi­jelia ce se desiănţuise,i-a împedecat.

Ex-rege recunoscător, in fuga sa din Portugalia, exregele Manuel, a fost primit şi găzduit, cum să ştie în Gibraltar, de cătră guvernorul englez de acolo Hunter. In zilele acestea serbându-şi guvernorul cununia între darurile de nuntă a atras atenţia darul ex-regelui Manuel, un baston de preumblare pe al cărui mâner de aur era gravat: »Cele mai călduroase felicitări d-lul Archibald Hunter din partea acelora, cari niciodată nu-i vor uita amabilitatea şi ospitalitatea cu care i-a deobligat«.

Oprirea apei* Magistratul din Braşov avisează, că mâne Marţi dela oara 5 sara şi până Miercuri dimineaţa la 6 va fi în­chis apaductul din oraşul intern (cetate), Braşovul-vechiu şi în Blumăna.

Reuniunea germană de cântări dinloc dă un »Liedertafel« Miercuri sara în sala dela Redută. începutul la oarele 8.

ULTIME ŞTIRI.Potsdam, 7 Nov. Ţarul a plecat

de aici Sâmbăta noaptea la oara 11, la Wolfgarten.

Demonstraţia socialiştilor diu Berlin a decurs în linişte. In adu­nare oratorii au zis, că prezenţa Ţarului în Potsdam e o dejosire a Germaniei. Adunarea a protestat contra venirii în Germania a Ţaru­lui, a călăului luptătorilor ruseşti pentru libertate.

Londra. 7 Noemvrie. Ziarele de aici scriu eu multă rezervă despre întâlnirea împăraţilor la Potsdam.

Londra, 7 Noemvrie. Agenţiei Reuter ii să depeşează din Bombay, că în crucişătorul englez „Proser­pina“ a debarcat încă o trupă de matrozi în oraşul perzan Lingah.

Londra, 7 Noemvrie. Sâmbăta a fost deschis în Capstadt primul par­lament al uniunii sudafrtcane, de piinţul de Connaught. Intre altele a zis, că regele George regretă, că n’a putut vizita încă Africa sudică.

Proprietar : D r . A u r e l M u r e ş i a n i L Succesorii.

Redactor resp. loan Spuderca.

Stabilim sntul m edical Dr. A- Cosmutza,Budapesta, Ferencz körút Nr. 29 s a des­chis în 1 Mxiu 1910 pentru morburi in­terne, de nervi, chirurgie şi urologie.

La cerinţa publicului stă la disposiţie în cazuri grele consultările cu cei mai re ­numiţi profesori şi specialişti din Buda­pesta.

Laboratoriu medical şi bactereologic

m m .

Vili Kochgas$8 Nr. 29 — VienaConsultaţiunî

nu ca/ebrităţi'e medicale, cu specialiştii dô të

facudatea de medicină din Hiena.

Telefon nr. 17065.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 234.—1910.

Recomandăm cetitorilor ziarului nostru, Magazinul de haine şi Confecţiuni de dame

I . A S C H E RBraşov, Strada Inului Nr. 26.

unde pot cumpăra de superioritate constatată haine pentru bărbaţi, băeţi şi copii, asemenea şi pentru dame şi fetiţe: Jacheta, Costume de dame, Foi, Halaturi, Bluza, Jupoaue etc.

Recomandăm Onoraţilor părinţi, ca la începu­tul semestrului şcolar haine de copii şi fetiţe să le cumpere numai dela

Magazinul ASCHER,B ra ş o T T , T â r g - u .! I m a l u i 2© .

Comande cu posta se efectuează completcu r a m b u r s ă .

Când se comandă, notaţi lăţimea peptului, co­loarea stofii şi cam cu ce preţ.

1148,7-100.

Pentru ce nu convine se dau banii îndărăt.

In IOO de anise iveşte mmsi (data o ocazie atât de lavcifcb )ă de a ev m păi ai ei ti n ■ ■ ■ ■ şi bine pom i şl a lte p lan te de pep inerie . mmmaammSă mu scape nimeni această ocazie şi să comande ce are de trebuinţa

după expunere a de mai jos:Pomi |Arbuste 1 Peatru curăţirea totala a teritoriului cuConiferi ( — preţuri toarte scăzute. —Pomi pădnreţi )

Pepinerie de pomi in Mediaş, Ardeal. Ifp PftQlIftPi &PflîTÎHCatalog cu preţuri la cerere franco. * * 1 vilu|lul 1 (XUUIiijjJ.

1216. (1—82)*

i K Ü Ü

Cumpăraţi cartea veselă şl hazlie a lui Noia-Oardin :w- U ËJ

SSH’ ÉS WLBlWi®I■ ^ I ^

Vânzoala Filisteilor, viclenia Vulpoilor Cornetul Hăluia, şi alte minunaţi întâmplate* acum, şi scrise cu mult haz pe multe pagini pentru popor. Coperta originală repre* zintâ pe vestitul opşitar în sat la iei, pecând istoriseşte despre baron ligi şi despre — Goliatu lor. ect. ect. Călăuză la vânzoala viitoare. Preţul 40 bani (20 cruceri) —

Se poate comanda dela librăria A. Mureşan Braşov, şi dela Administraţia Gazetei Transilvane». Vânzătorilor rabatul cuvenit

Z S E C A 1 Æ P B E L I9

Fabrică de motoare cu renume mondial, liferează cele maibuneconstruite si durabile Si

'•V/

BENZIN- Uleiu crud- MOTOARE GAS-

ASUGAT1V- LOCOMOBILE<3

■vJ

Cea mai eftină

> > sigură

> » netulburatăfuncţionare.

0

aPreţuri ieftine, = Condijinni de plată favorahile. = Garanţie în toată privinţa.

Représentant General :

©("Vt\

©

‘V i c t o r ^ÜF’e r e n .c z - té x 2<Tc7 © ,Telefon 64—64

Banca Naţională a României.I S O ©

S i t i i a ţ i u n e■—»*>©<*'—

s i l m a r a .1 9 1 0

2 Octombre. 16 Gctomb.

i38.2l9.388198449388 Reser. metal, aur 121780362| 139770000 „ Trate aur 50343000| 171.111,390 172.623,362j

236.922 Argint şi diverse monede . . . . 321,539 364 40790,270 801 Portofoliu Român şi străin. 118.723,315 120.836,127

38 482.197, *Impr. pe efec. publice 15370800) „ „ „ în cont-corent 15240401 { 29 613,161 30 611,201

11.999,924 Efectele Capital. Social................. 11.999,924 11.999,924»15.093,086 Efectele fondului de reservă . . . 14.720,535 14.720,5353.151,121 Efect. fond. de amort. imob. şi mater. 3.052,121 8.052,1215.982,811 Im o b i le ....................................... 6.002,038

706,455 Mobilier şi Maşini de Imprimerie . 718,479 718,527680,826 Cheltueli de Administraţiune . . . 620.714 783,059f

111480.816 Depozite libere.......................... 112.484,750 112.863,95029 997,536 Conturi c u re n te .......................... 28 035,122 27.192,93359.117,250 Conturi de valori.......................... 52.513,129 49 846,552

505.418,182 549.9 L5,557 551.065.272P a s i v :

12.000,000 C a p i t a l ....................................... 12.000,000 12.000,00026.762,198 Fond de reze rvă .......................... 28.455,942 28.455,9424.027,892 Fondul amortis. imob. şi material 4.278,430 4.278,430

321.003,120 Bilete de Banca în circutaţiune . . 360.260,180 359 611,6302,237.648 Profituri şi p e rd e r i ...................... 2.341,543 2.341,5431.388 203 Dobânzi şi beneficii diverse . . . 1.357,332 1 463,147

111.480815 Depozite de r e t r a s ...................... 112.484,750 112.363,95026.518,756 Conturi diverse, sold...................... 28.737,380 30,549.835

505.418.132 Seomptul 5%* Dobânda 5y2°/0 649.915,557 551,065.272

Se caută penţru o fabrică mai mare un

Corespondent harnicRecerinţe: Creştin, 23—26 ani, neînsurat, să scie bine limba

română şi germână în vorbire şi scris să aibă cunoştinţe comerciale perfecte, scenografice, scrisoare frumoasă, tragere de inima, diligin- ţă, să fie capabil de a lucra independent, perspectivă de a deveni voiajor. Oferte detailate cu fotografia, copii de testimonii sunt a se trimite sub Nr. 4603 la adresa Haasensteia & Vogler A. G. Wien l/I

Pentru simplificare reciprocă sa se trimită numai oferte care corespund pretensiumlor sus indicate.

1Antreprise de pompe funebre

L T u t s e t e .Hraşov, Strada Porţii \ r . 3.

vis-à-vis de Băcănia Stéua Roşie.Recomandă Onor. public ia caşuri de môrte, aşedământul

seu de înmormântare bogat asor tat în cari tôt© obiectele, atât aortele mai de rând, cât şi cele mai fine, se pot că ­păta cu preţuri ieftine.

Comisiune şi d ep o u de s fe rtu ri de m eta l ce se pot închide hermetic, din prima fabrică din Viena.

Fabricarea propria a tuturor s lc r lu r f lo r de leillllţ de m eta l şi imitaţiuni de metal şi de lem n de şte jaru*

Depou de CUHÎIBÏ pentru monumente şi piântici cu preţurile cele mai moderate.

R e p r e z e n ta n ţ ă de monumente de marmură, care funebre proprii cu 2 şi cu 4 cai, precum şi un car funebru vânet, pentru copii) precum şi cioclii.

Comande întregi se esecută p ro m p t şi ieftin^ iau asupră-mî şi t ra n sp o rtu r i de m o rţi ia ^străinătate.

La caşuri de morte a se adresa iaTelefon intern. 405. E. T u t s e k .115

De arândatla Mediaş dela 1 Ianuarie 1911 eventual de vânzare este fosta pro­prietate de 7 jug. catast. a defunctu­lui adv. I Popa situată lângă par­cul oraşului Mediaş, formând toată un trup, compusă din vie, grădina de pomi fructiferi şi parc, cu villă din vie 4 camere, bucătărie, apoi grajd, şopron, pivniţă, etc,

A sa adresa direct d-luiVictor Roman

Strada Romană 187 Bucureşti.Nr. 1224. 1—10.

KliurS Ml

F o t o e^ e —24 ani, ca­ii G IG re au de gând să înveţe- manuarea maşinelur şi să lucreze lu fabrica de încălţăminte sase anunţe la Domnii 0. Schlandt şi Baumannîn strada învăţătorilor în Blumena Nr 15. Pe lângă oarecare talent se poa- i te învăţa lucrarea la maşini în 1— ̂luni şi câştiga 3 Coroane pe zi, cart au învăţat bine.

Tot acolo se primec 2—3 uce­nici din casă buna.

Tipografia Marăşauu Braşov.