R. P. R.

IIL3o9 N. IORGA

o NOUA METODADE INVATAMANT

TRADITCERE

DINTR'0 REVISTI CANA.DIARI. DB INVITIMINT

D

P. BRATESCII

TEals;a-

* AC 111FAlf.1

//v/pv;"

AEZA.MA.- NTUL TIPOGRAFIC DATINA ROMANEAS CA.", VALENII-DE-MUNTE

1935

^

11

11

N. IORGA

o NOUA METODADE INVATAMANT

TR ADUCERE

DINTR'0 REVISTX CANADIAN:i DE 1NVATAMANT

DE

P. BRATESCII

0...........-^'...-0T'',,,,,,N0Q- on, -3 .... ,-

B. 3L IOTECA t..:.-L.T6i:1;;;Ift

rilitiOTE:;I: :.::: ... 1 r::: Iii. _MiitiA

utaittventar

4,4,9

1.* ACADEXIIEI *

.....LCUPIIPOLAW1.0

4E2AMANTUL TIPOGRAFIC DATINA ROMANEASCA", VALENII-DE-MUNTE

1935

t

D.1...;C;L:t- .1, -, I

6iti

....,,eart. xer Iv , .......a...... -.V.,

T E

4.t

L,.

,

0 nouA metoda, de invatamântde N. Iorga.

Invatamantul de astdzi este legat, Vara sa-si dea samain de-ajuns de acest lucru, de un trecut de care artrebui sä se desparta cat mai curand, pentru a cautaalte directive intr'o societate inoità cu totul.

El nu ia in consideratie diversitatea aptitudinilorereditare, a calitatilor individuale, a nenumaratelor po-sibilitati, a experientelor de mai inainte castigate, avietii asimilate de elevi cari sant tratati ca exemplareasämanatoare in totul aceluiasi tip si pe can Ii bagavrand-nevrand in masina egalisatoare a acelorasi pro-grame. El creiazd o stare sufleteasca neprecisd, hrO.nitafoarte dese ori cu lucruri absolut inutile pentru cea maimare parte a carierelor. Se aruncd in functiunea lupteipentru existenta factori ai progresului social si intelec-tual a caror prima datorie este de a uita trei sferturidin ceia ce, cu atatea suferinti eroice pentru sufletullor de copil, pentru aspiratiile lor de adolescenta sen-timentala i visätoare, i-au fortat sa ingramadeasca invederea apropiatelor examene si a atestatelor care dauun rang in imparatia functiunilor. El nu vrea sa pri-measca ideia cá o adevarata instructie, care este prinea instil i o educatie, nu poate sa fie cleat o cola-borare plind de incredere i sinceritate intre profesor

elevi, acestia suggerand cateodata maestrului lor ideipe care el nu le-ar fi avut niciodata fait' aceasta feri-cita apropiere. El aduce jend, teama, infranarea ins-tinctelor celor mai naturale si mai sanatoase, ipocrisiaconvenabila acolo unde n'ar trebui sa se gaseasca cleatelan, initiativa, incredere reciprocá, fericirea de a in-

4.

.

si

4

\rata, placerea de a descoperi si de a impartasi aceastäplacere a descoperirii personale care este, de fapt, sin-gura profitabild.

Aceasta este causa care a indemnat pe cel care sem;neaza aceste randuri sa incerce chiar d'inainte derazboiu, dar mai cu samd in conditiile create de lu-mea care se iveste, de atunci noi metode de invatamant.D. Bruchesi ma asigurd ca incercarile mele, cu caream gash, de altfel, ate odata, legaturi aiurea, ar puteasa intereseze cugetatori din asa de departata Canada,careia, acum Cativa ani, nu i- am atins deck granita,asa de interesanta pentru acela care, ca mine, veniadin acea lame, diferita, cu toate cd vecina, a Statelor-Unite.

Cum in tinereta mea lucram pentru eliberarea Ro-manilor cari traiau supt Imperiile cuceritoare care neincercuiau, am inceput, prietenii miei cu mine, princursuri de yard, prin academii campenesti de \Tara, deo libertate absoluta, fard program, fard certificatfart constrangere.

Ascultatori din toate regiunile românesti veniau acololard niciun fel de invitatie, pentru scopul politic ur-marit, dar si pentru placerea de a trai, catva timp, inatmosfera invioratoare a unei frumoase regiuni fructiferede supt. inaltimea muntilor Carpati, in mijlocul unuitArgu5or cu ape rapezi, cu gradini, cu 'case vechi, cateodatä de un gust ales in modestia !or, aratand nenu-maratele izvoare ale sufletului teranesc inclinat in modextraordinar care frumuseta spontana i bogata,cu biserici de parohii foarte mici, adapostind suptacoperisuri, une ori chiar de 5ita, fresce in stil vechiu,de o ortodoxie veche i nezdruncinabild, totusi patrunsede un suflu rural, si cu icoane interpretate in stil rustic

acoperite unele cu o plato5a stralucitoare de argint,luerata cu rabdare, din ciocan, de mesteri al cdrorneam a dispdrut insa de catva timp.

Imi dadeam sama, conducand conferintile cu celemai diferite subiecte, dar intotdeauna in raport curealitatile zilei, cu interesele grabnice dorintile ne-rabdatoare de a lupta, de o trebuinta, foarte dese orineglijata de educatori, ca o scoald, oricare i-ar fi gra-

i

t

i

te

5i

si

5

dul i scopul, este un suflet i crt un astfel de su-flet omenesc nu poate sa se formeze i s'a" se desvoltecleat intr'un anumit mediu. Ace la al oraselor mari,banal, acelasi peste tot, denaturat i decolorat, mecani-sat, nu este de loc favorabil creatiunilor psihologicedurabile.

Ma gandesc de-asemenea la o alta trebuinta tot asade putin Matt in saint. Nu poti sä apartii, la vrasta decopil sau ca persoana maturä, in materie de educatie §iinstructie ce zadarnica incercare §i ce rAu obiceiu ea le separa ! la cloud medii in acelasi timp: acelaal familiei i acela al scolii. Acesta trebuie sa aducatot ceia ce este necesar pentru viata moralã a copi-lului, dar cu conditia ca el sä poata inlocui senti-mental care, de obiceiu, nu se gaseste decat inmedial familiar. Dar, prisonierii" nostri din Valenii-de Munte ni apartineau complet in timpul acestorpatru saptamani ; ei deveniau prin schimbul de idei,prin formarea sentimeutelor, o familie /loud i name-roasa, care, chiar atunci and trebuia sa se desparta,pastra o asa de frumoasa amintire C, une oridoria sa aiba legaturi in timpul vigil intregi.

Deci un media, o perfectä legatura sufleteasca, oasociatie morald : sprijinite pe acestea, obiectele de in-vatämant nu dau gre ; ele fac ceia ce trebuie sa facäintotdeauna pentru prosperitatea societatii : se incor-poreaza definitiv vietii.

PAnd acum am lucrat in grup, eu i colaboratoriimid, numai timp de o luna, la aceasta scoalacare a supravietuit suferintilor marii catastrofe mon-diale si care atrage din ce in ce mai numero0 visitatori.De multe ori, acestia revin pentru a asculta aceiasiprofesori bdstina5i sau chiar straini, cari se alAturd lavechiul i obisnuitul grup.

Dar, pentru o activitate personala, in afara de con-cursurile care nu mi-au lipsit, chiar in mod gratuit,pentru toate serviciile, am cautat un alt camp deactivitate cu noi experiente, care s'au aratat folositoaresi care raman unul din elementele principale ale activi-Valli mele de educator prin vocatie.

Invatamantul fetelor in Romania are aceleasi vicii

libera,

,

6

ca i in terile de la care, la diferite epoci, pentruca co1ile noastre au un trecut de mai multe secole

ne-am inspirat. Program supra-incarcat, recitareamanualului unic pentru profesori, groaza examenelor,cantdrirea notelor, vanitatea certificatului, perspectivaunui serviciu la Stat. co1i1e normale se asamanagimnasiilor 5i liceelor, 5i aceasta este mai importantpentru viitoarele institutoare decat pentru acelea carevor merge la Universitate sau care se vor inchide inviata lor de familie, caci, in cariera lor, care se vaduce prin sate inapoiate, unde inteligenta nu este nidsfdtuitd, nici indreptatd, ele au nevoie de o putere deindreptare 5i de o initiativd intotdeauna noud.

Am chemat un anumit numar din aceste fete, denationalitate Romance, dar 5i Germane din Transilvania,Unguroaice, Rusoaice (am avut chiar Bulgaroaice, Ro-mance din America, Italience, acestea in ace1a5i timp eleve5i profesoare ale colegelor lor) sá petreacd un an la mine,in aceia5i localitate : Valenii-de-Munte. 0 veche casdboiereasca de curand marita, 5i imbogatita cu un micpalat construit de noi pentru mama viitorului rege Mihai5i pa care aceasta ni 1-a donat, i alte a5ezdminteprimesc oaspetii straini ai cursurilor de yard.

Studentele yin cu o mare incredere ; cea mai mareparte foarte tinere, dar sant unele care au o varstä maiinaintatd. Timp de cloud luni, zilnic, Ii tin cursuri deistorie generald. Adecd, bine inteles, cursuri de civilisa-tie prin istorie generall : orice obiect po,te sa serveascdacestei interpretdri, cu conditia ca partea omeneascdsã domine. Aceasta serve5te sa formeze spiritul: esteceia ce numesc eu a deschide capul", acest sarman capa5a de inchis in cursul indelungatilor ani de copildriebrutalisata i stingherita, a5a de apdsata de faptul citrebuie sa invete 5i sd reproduca fard gre5. Da, aici, nuse afla catedra, nu se impart note, nu e nimic din a-ceasta pedagogie" cu gandul de a umili, pentru cá oriceminte clard, sd fie oricat de superioard, poate sa ga-seascd drumul pand la sufletele cele ,mai simple, dartrebuie sä incepi prin a sacrifica ,,jargonul".

Lectiile ascultate sant redactate impreuna, mult timpchiar fara o directoare de studii. Astfel acelea care

.1

1

- -

7

i§i fac un caiet, pe care-1 vor p5stra toatà viata, aufericita 5i a5a de folositoarea ilusie a descoperirii per-sonale. SAntem la a doudsprezecea serie, i nu existàuna din vechile eleve, care au ajuns chte-odatà cele maibune studente i autoare de lucräri personale, care sänu considere anul petrecut la Valenii-de-Munte ca pecel mai fericit din viata sa 5i pe care sd nu-1 resiintäcalla la sfar5itu1 vietii.

Sã faci fericit, aceasta este, de altfel, conditia decApetenie a oricdrii adevärate educatii.

(Dintr'o revistä canadian5 de inatAmant ) Trad. de P. Britescu.

Lto-rEo

ft I t

gLirn POPUIrit

1

T.