Anatomie AMF I

8/16/2019 Anatomie AMF I

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-amf-i 1/149

ANALIZATORIICurs

Analizatorii reprezinta structuri specializate prin care omul intra inrelatie cu mediul exterior pentru a putea cunoaste proprietatile fizice alecorpurilor si a informa fiecare moment al existentei de multiple calitati, fixe sauschimbatoare, utile sau nocive, a acestui mediu in care traim.

Fiecare analizator se compune, in principal, din trei segmente:receptor, de conducere si central. - Segmentul de receptie, sau periferic, reprezinta fie terminatiidendritice libere, fie structuri celulare specializate, in contact cu terminatiidendritice, care la anumiti analizatori sunt integrate in organele de simt. Acestestructuri preiau stimuli ale diverselor forme de energie din mediul exterior, cumar fi: raze luminoase, unde sonore, emanatii odorante, substante sapide sauatingeri, loviri, frigul, caldura s.a. Receptorii transforma specific formele deenergie in potentiale de actiune.

- Segmentul de conducere, intermediar sau de transmisie, esteformat din neuronii senzitivi din structura nervilor si caile nervoase ascendentedin nevrax. Acesti neuroni sinapseaza intre ei, si astfel transporta impulsulnervos preluat de la nivelul receptorilor spre al treilea segment. - Segmentul central, cortical, situat la nivelul ariilor senzitivo-senzoriale, reprezinta locul unde informatiile proiectate sunt analizate sisintetizate, devenind senzatii specifice.

A.

1



ANALIZATORUL OLFACTI

Curs

S!"#!NTUL $! R!C!%TI! al acestui analizator este situat intr-o mica arie, de 2- cm 2, numita mucoasa olfactiva, situata sub lama ciuruita a

etmoidului, pe plafonul fiecarei fose nazale. Receptorii din aceasta mucoasa suntcelule senzoriale, reprezentand in acelasi timp si neuronii bipolari ! primulneuron pe calea olfactiva, situat printre celule de sustinere. Acesti primi neuroniau polul apical prevazut cu o umflatura care prezinta cili dispusi spre interiorulfoselor nazale. "olul lor bazal se continua formand axonii acestor neuroni

bipolari, ce alcatuiesc in ansamblu ner&ul olfacti& - nervul # cranian. Acest nervstrabate sub forma de grupuri axonice orificiile lamei ciuruite ale etmoidului

pentru a face sinapsa endocranian $deasupra lamei ciuruite% cu neuronii din bulbul olfactiv. S!"#!NTUL $! CON$UC!R! este reprezentat mai apoi deneuronii din bulbul olfactiv, care este o formatiune pereche, alungita, situata deo parte si de alta a liniei mediane, deasupra lamei ciuruite a etmoidului. Fiecare

bulb olfactiv contine al doilea neuron al caii olfactive, neuronii mari numiticelule mitrale. #n fiecare celula mitrala se concentreaza prin sinapse mai multiaxoni ai neuronilor bipolari. &ulbul olfactiv se continua spre inapoi cu tractulolfactiv, ce reprezinta axonii celulelor mitrale, care se termina in segmentalcentral prin trei strii olfactive: interna, mi'locie si externa, deci fara releutalamic. S!"#!NTUL C!NTRAL este reprezentat de ariile corticale

olfactive din lobul olfactiv $aria septala, spatiul perforat anterior, scoartauncusului hipocampic si nucleul amigdalian%. (a nivel cortical se producsenzatiile olfactive. Receptorii olfactivi sunt impresionati de substantele odorante,volatizate sau hidrolizate $sub forma de aerosoli%, din aerul inspirat. )oleculeleodorii sunt absorbite de mucusul de la suprafata mucoasei olfactive si apoi sesolva in lipoizii cililor olfactivi. *umarul substantelor odorante ca si senzatiileolfactive sunt imense. +xemplu de mirosuri avem:

- balsamice $flori, parfum%- aromatice $camfor, levantica%- arzatoare $cafea pra'ita, tutun sau carne fripta%- eterice $fructe% s.a.Aceste mirosuri au rol important si in viata afectiva. e remarcat ca unele senzatii, cum ar fi cele de iritant, intepator sauracoritor, nu sunt considerate mirosuri, nefiind percepute de nervul olfactiv ci determinatiile senzitive ale nervului trigemen.

2



ANALIZATORUL "USTATI

S!"#!NTUL R!C!%TOR este reprezentat de mugurii'corpusculii( gustati&i din structura unor papile $ridicaturi mici% situate inmucoasa linguala la nivelul fetei dorsale, marginilor si varful limbii. Aceste

papile sunt: calciforme ce formeaza /0-ul lingual, deschis anterior, vizibil pefata dorsala si spre baza limbii, si fungiforme, situate mai ales inaintea /0-ului

lingual. "e langa aceste papile gustative, pe mucoasa bucala mai sunt si alte papile ! foliate, filiforme si hemisferice, care nu prezinta muguri gustativi. Fiecare mugure gustativ contine printe celule de sustinere, celulesen)oriale cu polul aplical ciliat spre exterior, formand prin conglomerarea maimultor cili - *astonasul gustati&. "olul bazal al celulei senzoriale esteincon'urat de dendrite apartinand nervilor cranieni /## $facial%, #$glosofaringian% si $vag%. S!"#!NTUL $! CON$UC!R! este reprezentat de neuroniisenzitivi ai nervilor cranieni micsti /##, #, a caror dendrite sunt indreptatespre receptori, iar axonii lor patrunzand intranevraxial sinapseaza cu al doileaneuron liber bulbar, din nucleul fasciculului solitar. Axonii neuronilor din



nucleul fascicului solitar fac sinapsa in unii nuclei talamici de releu ! al ###-leaneuron, iar axonii acestor neuroni talamici se proiecteaza pe scoarta cerebrala. S!"#!NTUL C!NTRAL este reprezentat cortical de aria din

piciorul girusului postcentral, locul unde se formeaza senzatiile gustative. 3usturile pe care le percepem, in principal, sunt de patru tipuri: acru,dulce, amar, sarat.

"erceperea excitatiilor gustative se realizeaza la nivelul mucoaseilinguale, in mare, astfel: dulcele la nivelul varfului limbii, acrul pe margini,saratul pe fata dorsala, iar amarul spre baza limbii. Alimentele trebuie sa se dizolve in prealabil in saliva, spre a veni incontact si a excita cilii gustativi.



ANALIZATORUL IZUAL

C. +. S!"#!NTUL %!RIF!RIC $! R!C!%TI!, este inclus intr-un organ de simt complex structurat - globul ocular, situat in orbita si incon'uratde anexele sale. "LO,UL OCULAR este un organ pereche, avand forma aproapesferica, cu polul anterior putin mai bombat, iar langa polul posterior se desprindener&ul optic, care prin varful orbitei intra in craniu spre 4*5. #n structura saintra trei mem*rane de invelis situate concentric, una impre'urul celeilalte, ceformeaza peretii, si mai multe medii transparente luminoase inainte de a fireceptionate de segmentul periferic al analizatorului. )embranele de invelis sunt urmatoarele:

-Tunica fi*roasa , este formata din tesut con'unctiv, fiind rezistenta siavand rol protector. #n cea mai mare parte, spre indarat, formeaza sclerotica,care da culoarea alba a portiunii vizibile a globului ocular. 4clerotica estestrabatuta mai ales posterior, de numeroase vase si nervi care patrund sau ies dinmembranele de invelis. 6unica fibroasa este mai bombata in partea anterioara,unde formeaza corneea, care este transparenta, avasculara, dar bogat inervata.#ntre sclerotica si cornee exista un mic canal, ce va colecta umoarea apoasa dininterior, legat printr-un sistem venos de venele episclerale din orbita, in care seva varsa aceasta umoare apoasa.

-Tunica &asculara sau tractul u&eal, bogat vascularizata, esteformata din: coroida, cea mai intinsa, situata posterior in concavitateascleroticii, care spre anterior se continua cu )ona ciliara, ce contine ghemurivasculare $numite procesele ciliare%, precum si fascicule musculare netede,circulare si radiale, muschii ciliari. )ai anterior de zona ciliara intalnim irisulcare prezinta central un orificiu circular pentru trecerea razelor luminoase, numitpupila. #risul are in structura sa fascicule musculare netede radiare, inervate defibre nervoase simpatice ce produc midriaza $dilatarea pupilei%, si circulare,inervate parasimpatic ce produc mioza $micsorarea pupilei%. +piteliul anterior al

irisului este pigmentar imprimand culoarea specifica ochilor, ce se observa printransparenta corneei.

7



-Tunica ner&oasa numita retina, reprezinta stratul cel mai profoundsi mai important, realizand in interiorul globului ocular o camera obscura, strictnecesara vederii corecte. (a nivelul retinei se gasesc atat celulele receptoare catsi primii doi neuroni ai segmentului de conducere a analizatorului vizual. Retina prezinta doua portiuni:- una functionala, retina vizuala, situate posterior, dubland intern coroida si

fiind cea mai intinsa- una nefunctionala, mult atrofiata, in continuarea precedentei, ce dubleaza fetele profunde ale proceselor ciliare si ale irisului. 4tructura retinei vizuale cuprinde in principal trei straturi, caredinspre coroida spre interiorul globului ocular sunt: - stratul receptor al celulelor fotosensi*ile cu conuri si *astonase- stratul neuronilor bipolari a caror dendrite preiau impulsurile nervoase de la

celulele fotosensibile, iar axonii lor se indreapta spre dendritele nouronilor dinurmatorul strat- stratul celulelor multipolare, care-si trimit axonii ce se concentreaza spre un

loc situat in apropierea polului posterior al globului ocular, numit pata oar*a, si parasesc globul ocular formand nervul optic. "e suprafata interna a retinei, in dreptul polului posterior al globuluiocular, se formeaza o mica depresiune macula luteea, prevazuta mai ales cucelule cu conuri, iar in centrul acesteia este fo&eea centralis cea mai sensibila aei, care are numai celule cu conuri. Celulele cu *astonase, mai numeroase $circa 127 milioane%, suntfoarte sensibile la lumina, reprezentand receptorii &ederii nocturne $scotopica%,dar care nu pot reda detalii ale obiectelor sau culoarea lor. #nspre partea lor

externa aceste celule contin scotopsina, o structura proteica, care impreuna cuun pigment - retineul, formeaza rodopsina $sau purpurul retinian%, ceconstituie substanta fotosensibila specifica. Celulele cu conuri, in numar cam de 7-8 milioane, au pragul desensibilitate si acuitate mult mai ridicat, determinand vederea in lumina

puternica $vederea fotopica% si perceperea culorii obiectelor. #nspre partea lor periferica aceste celule contin substanta fotosensibila specifica numitaiodopsina. #ediile transparente sau refringente, au rolul de a refracta radiatiile

luminoase, proiectand imaginea exterioara pe retina. Aceste medii, dinspreanterior spre posterior, sunt: - corneea transparenta

- umoarea apoasa, situata in camera anterioara a ochiului $intre cornee sicristalin% formata din doua compartimente ce comunica prin pupila aceastaumoare este secretata de procesele ciliare si dreneaza in canalul circular situatintre cornee si sclerotica, iar de aici printr-o retea venoasa in venele episclerale - cristalinul este o lentila biconvexa ancorata prin fibre ligamentaresuspensoare de procesele ciliate sub actiunea muschiului ciliar cristalinul isi

modifica curburile fetelor, fiind astfel principalul organ al acomodarii vizuale

9



- umoarea sticloasa este o substanta gelatinoasa, omogena, situata incamera posterioara a ochiului $dintre cristalin si retina%. Razele luminoase de la exterior vor strabate aceste mediitransparente, iar mai apoi straturile neuronale multipolar si bipolar pentru aa'unge la celulele fotosensibile impresionandu-le, si declansand astfel impulsulnervos specific.

AN!!L! "LO,ULUI OCULAR sunt situate in interiorul

orbitei, sau anterior ei, avand rol in buna functionare a acestui organ de simt, dea prote'a, mobiliza, hrani globul ocular, si sunt reprezentate de urmatoareleformatiuni anatomice:

- %leoapele sunt doua repliuri musculo-membranoase ce prote'eazaanterior globul ocular, avand in interior o membrana fibroelastica ! septulorbital, si un muschi pielos - orbicularul pleoapelor. "e marginile libere ale

pleoapelor spre partea laterala, pe o lungime mai intinsa, se gasesc numerosi perinumiti gene $cili%, cu glande sebacee si sudoripare modificate. - Sprancenele sunt doua proieminente arcuite, cu rol protector,fiecare situate deasupra pleoapei superioare. +le sunt mai voluminoase spre

partea interna si prezinta peri sprancenari, iar profound un mic muschi pielos-muschiul sprancenos.

- Con/uncti&a este o mucoasa fina, care dupa ce tapeteaza fatainterna a pleoapelor, se reflecta superior, intern si inferior, formand funduri de

8



sac, pentru a tapeta fata externa a globului ocular la exteriorul scleroticii,continuandu-se apoi cu epiteliul anterior al corneei. - Aparatul lacrimal este alcatuit din mai multe formatiunianatomice. 3landa lacrimala, o glanda exocrina, este situata pe plafonul orbitei,in partea anterioara si laterala, care-si trimite secretia - lacrimile, prin fundul desac con'unctival superior, sa spele permanent fata anterioara a globului ocular.

(acrimile se aduna apoi in unghiul intern al ochiului, in asa numitul lac lacrimal.e aici, printr-un sistem de canalicule lacrimale, situate in fiecare marginelibera, mai putin intinsa, a ploapelor $care nu prezinta cili%, lacrimile se adunaintr-un mic rezervor membranos - sacul lacrimal. 4acul lacrimal se continua in

'os cu un canal lacrimo-nazal, care se deschide in partea anterioara a meatuluiinferior din fosa nazala. - #usc0ii striati ai globului ocular se insera pe sclerotica, si inma'oritatea lor provin din varful orbitei, unde se insera posterior, si de undediverg spre globul ocular. Acestia sunt: muschi drepti $intern, extern, superior,inferior% si marele oblic in partea anterioara si infero-interna este un muschi maiscurt, micul oblic. e asemenea, tot din fundul orbitei se desprinde si muschiulridicator al pleoapei superioare. - Ner&ii or*itei sunt de doua tipuri:- motori $###, #/, /#% care inerveaza muschii striati ai globului ocular siridicatorul pleoapei superioare- senzitivi, reprezentati de ramurile nervului oftalmic din trigemen $/%, careasigura inervatia senzitiva intraorbitala prin ramurile sale nasal, frontal silacrimal. -Artera oftalmica, ram din carotida interna, vascularizeaza prin

colateralele ei formatiunile anatomice intraorbitale, inclusive globul ocular. -5apsula lui 6enon este o membrana con'unctiva, ca o seroasa, careinveleste polul posterior al globului ocular si prin niste ligamente fibroaseancoreaza globul ocular la peretii orbitei. -3rasimea orbitara, umple spatiile ramase libere din interiorul orbitei. C. 1. S!"#!NTUL $! CON$UC!R! reprezinta calea optica, sieste constituit dintr-un lant de neuroni interconectati sinaptic, care transmit inaria vizuala corticala, impresiile vizuale receptionate de retina. "rimul si aldoilea neuron reprezinta neuronii bipolari si multipolari din retina. Axonii

ultimilor neuroni formeaza nervul optic, care paraseste orbita pe la varful ei sia'unge endocranian, unde-si incruciseaza fibrele partial, cu cel de partea opusa,alcatuind c0ia)ma optica. 4imetric, in continuarea chiazmai optice, se formeazacate o bandeleta $tract% optica, ce contine fibre de la retina de aceeasi parte si dela cea opusa. Fiecare bandeleta optica se termina in corpul geniculat lateral dinmetatalamus, facand sinapsa cu al treilea neuron. Axonii neuronilor ### formeazaradiatiile optice, care se proiecteaza cortical in aria vizuala.



C. 2. S!"#!NTUL C!NTRAL se afla in ariile vizuale 18, 1, 1;,din lobul occipital, unde se produc senzatiile vizuale. e remarcat ca prin analizatorul vizual se furnizeaza peste ;<= dininformatiile mediului ambient, vederea avand rol nu numai in diferentierealuminozitatii, formelor si culorilor obiectelor, dar si rolul de a realiza tonusul

cortical, orientarea in spatiu, sau in mentinerea echilibrului.

;



ANALIZATORUL ACUSTICO-!STI,ULAR

Acest analizator este format din doua componente-acustica si

vestibulara, avand rolul de a asigura auzul respectiv echilibrul. $. +. S!"#!NTUL %!RIF!RIC, situat in partea laterala acapului, este reprezentat de ureche, care este un organ pereche, constituit de treisegmente3 urec0ea e4terna5 medie si interna. Urec0ea e4terna este formata din pa&ilion si conductul auditi&e4tern. %a&ilionul are o structura cartilaginoasa $cu exceptia lobului, din parteainferioara%, fiind acoperit de piele si fiind mobilizat foarte putin de trei muschi

pielosi, atavici, - muschii auriculari. Conductul auditi& e4tern, continua spreinauntru pavilionul, avand o structura fibrocartilaginoasa in partea laterala siosoasa in partea interna, intrand in componenta osului temporal. Acest conducteste tapetat de o mucoasa, care reprezinta un tegument modificat, cu perirudimentari, glandele sudoripare si sebacee modificate ! glande ceruminoase,ce secreta cerumenul. >rificiul intern al conductului auditiv extern este ocupatde o membrana ! mem*rana timpanului, ce il separa de urechea medie. ?rechea externa are rolul de a capta si diri'a undele sonore dinexterior spre membrana timpanica. Urec0ea medie $casa timpanului% situata tot in osul temporal, esteingusta transversal si comunica posterior cu niste cavitati osoase - celulelemastoidiene, iar anterior, printr-un canal stramt trompa lui !ustac0e, cu

nazofaringele. "e peretele intern al ei se gasesc doua mici orificii ! ferestreleo&ala si rotunda, ocupate de cate o membrana, ambele corespunzand urechiiinterne. #n interiorul urechii medii sunt trei oscioare articulate intre ele, sifixate lateral de membrana timpanului prin ciocan, iar inauntru de membraneferestrei ovale prin scarita intre acestea doua se gaseste al treilea oscior -nico&ala. #nteriorul urechii medii este tapetat de o mucoasa care se prelungestesi in cavitatile si trompa lui +ustache cu care comunica.

Urec0ea interna este sapata in stanca temporalului, si corespunde in partea laterala urechii medii, iar intern conductului auditiv intern, care sedeschide endocranian. ?rechea interna este formata din mai multe cavitati mici ce alcatuiescla*irintul osos, care cuprinde: &esti*ulul osos, trei canale semicirculareosoase si melcul osos. #n vestibulul osos se deschid trei canale semicirculare, orientate incele trei planuri ale spatiului. #nspre anterior si inauntru vestibulul ososcomunica cu melcul osos, un canal spiral, ce face doua ture si 'umatate in 'urul

unei structuri conice - columela $modiolul%, care are baza posterior spreconductul auditiv intern si varful spre anterior.

1<



#n interiorul labirintului osos, dar de dimensiuni mici, se afla

la*irintul mem*ranos, reprezentat de formatiuni cavitare inchise ce comunica

numai intre ele si contin un lichid numit endolimfa. #ntre peretii labirintuluiosos si labirintul membranos se gaseste un alt lichid numit perilimfa. (abirintul membranos este format din: - utricula si sacula, doua mici vezicule unite intre ele si situate investibulul osos - trei canale semicirculare mem*ranoase, care se deschid in utricula si

prezinta la un capat cate o dilatatie numita ampula - melcul mem*ranos, ce comunica cu sacula, si urmeaza aceeasi turatiein melcul osos pana la varful columnei.

(a nivelul melcului membranos se gaseste receptorul acustic'organul lui Corti( care este format astfel: - o membrana bazilara, vibratorie, a caror fibre con'unctive constituienteau diferite marimi, fiind mai lungi spre varf si mai scurte spre baza melcului - pe membrana bazilara se gasesc printre celulele de sustinere, celulesen)oriale cu polul apical prevazut cu cili inclavati intr-o mem*rana tectoria.

11



(a polul bazal al celulelor senzoriale se infasoara dendritele neuronilor dintr-un ganglion spiral a lui 5orti, situate intr-un sant spiral sapat in columela.Axonii ganglionilor lui 5orti dupa ce au patruns prin columela prin canale mici

paralele cu axul ei, a'ung in conductul auditiv intern, se unesc si alcatuiescnervul acustic, care se alatura nervului vestibular. )ecanismul auditiei se considera, de catre ma'oritatea autorilor, ca s-ar produce astfel: excitatiile sonore preluate de urechea externa sunt transmisede la membrana timpanului spre membrana ferestrei ovale prin intermediul

lantului de oscioare. /ibrarea membranei ferestrei ovale se transmite perilimfeiurechii interne ca unde vibratorii, care ar produce intrarea in vibratii rezonatoriia fibrelor membranei bazilare $e aceeasi frecventa cu a undelor sonore% dinorganul 5orti al melcului membranos ! pentru sunetele 'oase la varful melcului,iar pentru cele inalte la baza melcului. Aceste vibratii imping si celulelesenzoriale, a caror cili de la polul apical vor lua contact cu membranea tectoria,realinandu-se un potential de actiune in dendritele neuronilor din ganglionul5orti care infasoara baza celulelor senzoriale.

12



(a nivelul utriculei, saculei si ampulelor canalelor semicircularemembranoase, se gasesc epitelii senzoriale a caror celule senzoriale suntstimulate de accelerarea sau incetinirea miscarii intregului corp sau numai acapului. Aceste epitelii senzoriale alcatuiesc receptorul &esti*ular. (a nivelulutriculei si saculei formeaza macule 6acustice7 care contin, printre celule desustinere, celule sen)oriale cu cili la polul apical, peste care se suprapune unstrat gelatinos prevazut cu concretiuni calcare 'otoliti(, numit mem*ranaotolitica. #n dreptul ampulelor canalelor semicirculare se gasesc creste ampulare

prevazute tot cu celule de sustinere, iar printre ele celulele senzoriale au cilii patrunsi intr-o masa gelatinoasa, dar fara a mai contine otoloti. (a baza acestor celule senzoriale din utricula, sacula si ampulele canalelor semicirculare sedispun dendritele neuronilor vestibulari a caror corpuri celulare se gasesc inganglionul Scarpa, situate in conductul auditiv intern. Axonii acestor ultimineuroni formeaza ner&ul &esti*ular.

1



$. 1. CAL!A $! CON$UC!R! este reprezentata de:Calea acustica - cuprinde fibrele axonice ale nervului acustic ce fac

sinapsa in nuclei cohleari din 'onctiunea bulbopontina, a caror axoni sinapseazain neuronii din corpul geniculat medial $metatalamus%. Axonii ultimilor neuronise proiecteaza in aria auditiva corticala.

Calea &esti*ulara este formata din nervul vestibular $/###v% al caror fibre fac sinapsa in nuclei vestibulari din 'onctiunea bulbopontina. Axoniiultimilor neuroni intra in circuitul vestibule-cerebelo-vestibular, in legatura cuarhicerebelului, pentru mentinerea echilibrului. 5alea ascendenta spre o ariecorticala vestibulara este incerta. $. 2. S!"#!NTUL C!NTRAL este reprezentat astfel: Ariile acustice sunt 1, 2 si 22 din girusul temporal superior, undese formeaza senzatiile acustice. Ariile vestibulare, incerte, s-ar gasi in apropoierea ariilor auditive.

!. ANALIZATORUL CUTANAT

Acest analizator este cel mai intins, atat in ce priveste campulreceptor, cat si caile de conducere si segmental central. !. +. S!"#!NTUL %!RIF!RIC - $! R!C!%TI!, este situat invastul teritoriu al tegumentului, care ocupa toata suprafata exterioara acorpului, si in care se gasesc foarte numeroase si variate tipuri de receptori cedetermina sensibilitatile tactila $atingere%, presionala, vibratorie, termica sidureroasa.

1



Acesti receptori sunt situati in toate cele trei componente aletegumentului $epiderm, derm, hipoderm%, si sunt fie terminatiuni nervoaselibere, fie incapsulate sub forma unor corpusculi senzitivi la capatul unor dendrite, unii dintre ei fiind gasiti si in structuri subdiacente $tesut celular subcutanat, muschi, tendoane, periost, capsule si ligamente articulare, s.a.%. e remarcat prezenta in numar mult mai mare a receptorilor tactili in

dermul degetelor si buzelor mai ales, ca si a receptorilor termici indeosebi lanivelul tegumentelor mainii si fetei, loc unde si sensibilitatea este mult crescuta. 4pre deosebire de celelalte sensibilitati, sensibilitatea dureroasa nuare stimuli adecvati, orice excitant puternic, ce produce leziuni celulare,determina durerea, uneori aceasta putand fi un simptom elocvent al unei boli.Receptorii durerii - terminatiuni nervoase libere, se gasesc nu numai instructurile somatice, ci si in viscere unde insa sunt intr-o densitate mult maimica, ceea ce determina specificul durerii viscerale, care e mai vaga si imprecislocalizata. aca la nivelul tegumentului stimuli durerii sunt reprezentati deagenti chimici, mecanici, termici, electrici s.a. la nivelul viscerelor durerea estedeclansata de inflamatia acestora, distensia brusca sau spasmul unor viscerecavitare, ori tractiunea mecanica sau compresiunea etc. !. 1. S!"#!NTUL $! CON$UC!R! a analizatorului cutanateste reprezentat pentru pielea gatului, trunchiului si membrelor, de dendriteleneuronilor exteroceptivi a celor 1 perechi de nervi spinali, care au origineareala in ganglionii spinali de pe radacina posterioara a acestor nervi. Axoniineuronilor ganglionari fac sinapsa, in capul cornului posterior, sau in unii nucleidin bulb, cu al doilea neuron. Axonii acestor ultimi neuroni se incruciseaza cu

cei de partea opusa si formeaza caile ascendente exteroreceptive, care a'ung safaca a doua sinapsa in unii nuclei de releu din talamus. Axonii nucleilor talamicise proiecteaza pe scoarta cerebrala. 4ensibilitatea exteroceptiva de la nivelul pielii capului, este, inma'oritate, preluata de neuronii senzitivi ai nervului trigemen $/% situati inganglionul 3asser. endritele acestor neuroni culeg de pe traiectul ramificatiilor sensitive ale celor trei ramuri ale nervului, aproape toata sensibilitatea pieliicapului, cat si cea a cavitatii bucale, a foselor nazale si a cavitatilor lor anexe.Axonii neuronilor din ganglionul 3asser fac sinapsa cu al doilea neuron in

nucleul senzitiv al trigemenului din trunchiul cerebral, iar axonii acestor ultimineuroni sinapseaza in unii nuclei talamici de releu. Axonii neuronilor talamici se proiecteaza pe cortex. !. 2. S!"#!NTUL C!NTRAL cuprinde o arie intinsa din girusul

postcentral, reprezentata prin homunculusul senzitiv, a caror segmente corporalecu o sensibilitate mai mare sunt mult mai intinse.

Tegumentul

6egumentul, pilea, sau cutis, $cutis, lat. @ piele%, este situat laexteriorul intregului corp, ca o structura complexa de grosime variabila, care se

17



continua la nivelul orificiilor naturale cu mucoasele organismului. #n structura pielii sunt unele anexe, cum ar fi:

- glandele sudoripare si sebacee- firele de par $pili%- muschii piloerectori si unghiile.

6egumentul indeplineste multiple roluri cum ar fi cele de:

- protectie fata de agresiunile externe, inclusiv virusuri,microorganisme s.a.- reglarea temperaturii corpuli- foarte important rol de ! organ de absortie a unor substante

medicamentoase- excretia apei si a unor produsi de catabolism $prin transpiratie sau

sudoare% - cel mai intins organ de simt al corpului $pentru receptionarestimulilor tactili, presional, termici si durerosi%, s.a.

4tructural tegumentul este format din trei straturi principale care, de laexterior spre interior, sunt: epiderm, derm si tesutul celular subcutanat$hipoderm%.

a% +pidermul ! este un epiteliu pavimentos pluristratificat, separt deurmatorul strat, dermul, print-o membrana bazala, fina. 4traturile epidermuluicuprind, de la membrana bazala spre suprafata: mai intai un strat bazal$regenator, a caror celule contin si cantitati variabele de pigament melanicsensibil la razele solare%, apoi mai multe straturi celulare polimorfe, iar lasuprafata un ! strat descuamat exfoliant, cu celule turtite, anucleate,cheratinizate, care se descuameaza si cad.

+pidermul este strabatut de tulpinele firelor de par, de canaleleexcretorii ale glandelor sudoripare $care nu au pereti proprii%, si contin terminatiinervoase receptoare libere $capetele dendritelor neuronilor senzitivi%.

b% ermul, dispus sub epiderm si mai gros ca acesta, este format dintesut con'unctiv dens in doua straturi: - strat papilar de sub membrana bazala, pecare o ridica impreuna cu epidermul din loc in loc formand niste proeminenteconice numite papile dermice, si strat reticular, profund la limita cu tesutulcelular subcutanat.

ermul contine, printre fibrele, celulele si substanta fundamentala a

tesutului sau con'unctiv si glande sebacee cu partea dinspre suprafata afoliculilor pilosi la care sunt anexati muschii piloerectori, canale de excretie aleglandelor sudoripare, o bogata retea vasculara si numerosi receptori nervosi$terminatiuni dendritice libere sau corpusculi speciali incon'urati sau centrati determinatiuni dendritice receptoare%.

c% ipodermul ! stratul cel mai profund tegumentar, este alcatuit dintesut con'unctiv lax bogat in celule adipoase $adipocite%, alcatuind asa-numitul

panicul adipos, de grosimi variabele in functie de localizare, alimentatieindividuala, sex s.a. ipodermul are rol in termoreglare $prin scadearea

pierderilor de caldura din corp%, reprezinta si un depozit de grasimi, dar permitesi mobilitate epidermului si dermului.

19



#n hipoderm, ca ultim strat tegumentar superficial, si urmatoarelestraturi se interpune o fascie superficiala, care la nivelul membrelor acoperastructurile profunde, iar la nivelul trunchiului acopera stratul intermediar parietalosteocondrofibromuscular al toracelui sau musculo aponevrotic al abdomenului.

(a nivelul extremitatilor cefalice aspectele structurale prezinta unele particularitati si anume:

- (a nivelul cutiei craniene tegumentul adera puternic prin tracsuricon'unctive de o aponevroza epicraniana, care uneste muschii pielosi frontali$anterior% si occipitali $posterior%, alcatuind scalpul. Acesta este separat de cutiacraniana osoasa print-un tesut con'unctiv lax care-i confera mobilitate.

- (a nivelul fetei tegumentul acopera direct, fara intreruperea fascieisuperficiale, planurile de la acest nivel.

- (a nivelul gatului in hipoderm exista o fina foita con'unctiva laxa$fascia superficialis%, care intecuieste un muschi pielos la fel de subtire, situatanterolateral, numit pielosul gatului. #ntre tegument si planurile profundeviscerale, exista fascia cervicala superficiala $care intecuieste muschiisternocleidomastoidian si trapez%, iar mai in interior fasciile cervicale mi'locii$care intecuieste muschii subhioidieni% si profunda $care acopera muchii

prevertebrali%. e asemenea, mai sunt condensari con'unctive periviscerale$teaca viscerala% si perivasculare $teaca vasculara%.

AN!!L! %I!LII

Anexele pielii sunt reprezentate de fanere si glande, dispuse in diferitelocuri, la nivelul tegumentelor corpuli.

Fanerele reprezinta structuri cornoase, de origine epodermica si fiindreprezentate de par si unghii.

%arul prezinta o portiune libera, care se ridica de la suprafata pielii,numita tulpina, si una infundata oblic in tegument numita radacina. 6ulpinacontine trei straturi concentrice, de la interior spre exterior, care sunt:

- maduva, cu celule mari, ovale- scoarta, cu celule ce contin pigmenti $determina culoarea parului%- cuticula $epidermicula% cu celule cornoase turtite.Radacina este formata din bulbul firului de par $partea mai dilatata de

la baza% in care patrunde papila dermica, iar mai sus are inserta muschiul piloerector $care determina erectia firului de par% de asemenea, mai este anexataradacinii o glanda sebacee, a carei secretie ! sebumul, lubrefiaza parul.

Ung0ia este o lama cornoasa anexata pielii in dreptul fetei posterioarea ultimei falange a fiecariu deget.

+a reprezinta un corp vizibil sub care se afla patul unghiei, iar posterior radacina unghiei acoperita de cuta supraungheala tegumentara subradacina se afla matricea $zona de crestere a unghiei%, iar inaintea cuteisupraungheale este lunula, o portiune mai depigmentata.

"landele sunt formatiuni secretorii localizate in grosimea dermuluifacand parte din grupul glandelor exocrine.

18



3landele sudoripare, inegal raspandite in piele, mai abundente in planta, palma, cap si gat, sunt de tip tubular.

Fiecare glanda sudoripara are in hipoderm glomerulul $un canalcontort% ! partea secretorie a sudorii, continuat cu un canal drept ce treverseazadermul si se continua in epiderm cu un traiect sudoripar, deschis print-un por laexteriorul pielii.

3lomerulul este format din celule secretoare mari si celulelemioepiteliale asezate pe o membrana bazala.3landele sebacee sunt de tip acinos, atasate bazei firului de par, care

secreta un lichid vascos ! sebumul, ce lubrefiaza firul de par atat in interiorultegumentului cat si la suprafata sa.

3landele mamare caracteristice mamiferelor, intra in structura centralaa doua formatiuni simetrice ! mamele $mamme, gr. @ sanul mamei, mamela%mult mai dezvoltate la sexul feminin $regiune mamara%, parte componenta aleaparatului genital, ca un caracter sexual secundar. Fiecare mamela este situata pe

peretele antero-lateral al toracelui, lateral de stern si sub clavicula inainteamuschiului mare pectoralde fascia anterioara a carui adera print-o membranafibroasa ! ligamentul suspensor al mamelei, ce o fixeaza de clavicula.

(a sexul masculin regiunea mamara este mult mai restransacircumscrisa numai de incon'urul areolei mamare, situate in centrul regiunii.

(a fetele tinere forma mamelei este de semisfera, cu baza spre torace,iar consistenta destul de ferma. )ai apoi, in functie de starile fiziologice aleaparatului genital, sub influnte hormonale, in timpul sarcinii si alaptarii, forma siconsistenta ei se modifica. /olumul mamelelor, dar si forma si consistenta lor difera in functie de varsta persoanei, starile ei fiziologice, sau de dezvoltarea

tesutului adipos.4tructura mamelei, incepand de la suprafata, este:- pielea, fina, prezinta central o zona circulara ! areola, cu mici

ridicaturi $glande sebacee voluminoase%, iar in mi'locul ei o mica proeminenta ! mamelonul, ce prezinta circa 1-2< orificii in varf $deschiderea canalelor galactofore, ale glandelor din profunzime% in grosimea mamelonului sunt sifibre musculare netede, cu rol in erectie $erectio, lat. @ ridicate% sa reflexa

- hipodermul, dinspre periferia mamelei spre interiorul ei sededubleaza $ingloband central si intersectand structurile glandei mamare%, intr-o

lama grasasa preglandulare mai groasa, absenta in areola, si una retroglandulara,mult mai subtire, adera posterior de ligamentul suspensor, ultimul fixat declavicula cand acest ligament devine lax are loc ptoza mamara $de obiceifiziologica la femeile mai in varsta%

- glanda mamara, e formata din 17-2< lobuli, dispusi radiar, avandstructura tubulocinoasa complexa, de la care se desprind canalele galactofore, deexcretie $eliminare% a glandeii.

1



Receptorii anali)atorului cutanat 'pielii epitelii sen)oriale(

5orpusculi Ruffini 5orpusculi "acini5orpusculi

)eissner Anali)atorul cutanat

1;



F.

2<



ANALIZATORUL 8IN!ST!ZIC '#OTOR(

S!"#!NTUL %!RIF!RIC este alcatuit de proprioceptorii din

muschi, tendoane, aponevroze, capsule articulare, membrane sinoviale, periost.Acesti proprioceptori sunt de mai multe tipuri: fusuri neuromusculare siterminatiuni nervoase libere sau incapsulate. S!"#!NTUL $! CON$UC!R! al acestui analizator estereprezentat de alte fibre sensitive ale neuronilor din nervii spinali, cu origineareala tot in ganglionii spinali, a caror axoni fac sinapsa fie cu neuroni ai unor nuclei din baza cornului posterior, ori cu neuroni ai unor nuclei din bulb. Axoniineuronilor din nucleii medulari formeaza fasciculele proprioceptive inconstientespino-cerebeloase, intrand in circuitul paleocerebelos cu rol in a'ustareatonusului muscular la necesitatile posturii si in controlul miscarilor elementareale membrelor. Axonii neuronilor din nuclei bulbari se incruciseaza formandfasciculele proprioceptive constiente, sinapseaza cu unii nuclei de releu dintalamus, iar axonii ultimilor nuclei se proiecteaza pe scoarta cerebrala. S!"#!NTUL C!NTRAL se afla la nivelul ariei sensitive , 1, 2din girusul postcentral, unde informatiile sunt transformate in senzatii. in punct de vedere functional, rolul analizatorului Binestezic este dea contribui la desfasurarea normala a activitatii motorii. Analizatorul vizual, vestibular, cutanat, contribuie impreuna cu

analizatorul Binestezic la coordonarea activitatii reflexe subcorticale in vedereamentinerii echilibrului si coordonarii fine a miscarilor. Analizatorul Binestezic informeaza permanent 4*5 asupra pozitieicorpului si segmentelor sale in spatiu, diferitele miscari ale acestora, cat si, maiales, despre gradul de contractie a fiecarui muschi in parte. 5ortical aceste informatii sunt analizate si integrate determinandsenzatiile de pozitii spatiale statice si dinamice ale corpului si segmentelor sale.#n plus aceste senzatii stau la baza elaborarii comenzilor, reprezentate deinfluxuri nervoase motorii, care, prin cai descendente si apoi prin componentele

motorii ale nervilor, se descarca in muschii striati determinand contractilevoluntare adecvate scopului si mentinand tonusul muscular.

21



"LAN$!L! !N$OCRIN!Curs

escoperi ca organismul tau se afla inntr-un permanent echilibru functional

raspunzand adecvat la schimbarile mediului incon'urator si datorita glandelor endocrine.4istemul endocrin lucreaza in stransa corelatie cu sistemul nervos, ambele fiindsisteme integratoare prin care organismul isi autoregleaza activitarea si se adapteaza situatiilor mereu schimbatoare ale mediului.

4istemul endocrin cuprinde un ansamblu de organe, raspandite in diferite zone alecorpului, care se afla intr-o stransa corelatie functionala. Acestea sunt glandele endocrine, specializate in producerea si secretarea unor substantenumite hormoni. ormonii sunt eliminati direct in sange, din aceasta cauza glandeleendocrine se mai numesc si glande cu secretie interna. +le se deosebesc de glandele exocrine-cu secretie externa care isi elibereaza produsii prin canale, la exteriorul corpului, sau ininterior, in diferite cavitati $asa cum sunt glandele la nivelul pielii sau glandele anexe ale

tubului digestiv%.#n ,,masinaria CD complicata a corpului tau hormonii declanseaza ,,mecanisme CD fine de

autoreglare. esi secretati in cantitati foarte mici, hormonii sunt substante foarte active careactioneaza la distanta fata de locul in care au fost produsi, conducand prin sangeadevarate,, mesa'e CDspre diferite tesuturi si organe din corp.

5elulele din corp sunt adevarate E tinte capabile sa recunoasca si sa receptezeinformatiile specifice aduse de hormoni, din miile de informatii aduse pe calea sangelui.ormonii actioneaza prin stimularea sau inhibarea activitatii acestor organe-tinta0, regland

procese foarte importante si vitale pentru organism:- cresterea si dezvoltarea organismului- nutritia - intervenind asupra prelucrarii proteinelor, glucidelor, lipidelor - maturarea organelor reproducatoare.

"rincipalele glande andocrine sunt: hipofiza tiroida paratiroidele timusul9suprarenalele gonadele $testicul si ovar% pancreasul endocrin si epifiza."landeleendocrine

Caracteristicileglandelor

:ormoni secretati Rolul 0ormonilor

:ipofi)a - se mai numeste siglanda pituitara estease)ata la *a)acreierului in lo/aformata pe fata

superioara a osuluisfenoid si duramatersi are numar ;5<gr 9-este formata din dintrei lo*i3 anterior5intermediar 'dintesut epitelialglandular(siposterior'sistemner&os 3neuroni ca si0ipotalamusul(

-lo*ul anterior5 cel mai&oluminos5 se mai numesteadeno0ipofi)a =i secret>0ormonii 3-0ormonul de

crestere'ST:( 9-0ormoni tropi 3+. tireotropi'TS:( 91. corticotropi'ACT:( 92. gonadotropi'FS: si L:(5- prolactina-depo)itea)a doi 0ormonisecreta?i de creier.

- STH inter&ine incresterea organismului5 lani&elui oaselor simusc0ilor 9 este secretat incantitate mare in copilarie

si stimulea)a crestereaoaselor lungi si a maseimusculare. :iposecretiaacestui 0ormon in perioadade crestere duce la nanism0ipofi)ar 'piticism(5caracteri)at prin talie micasi o de)&oltare psi0icanormala. :ipersecretia0ormonului in perioada decrestere duce la gigantism

'cu de)&oltare psi0icadeficitara(5 iar la adult

22



-lo*ul intermediar secreta0ormonulmelanocitostimulator'#S:(

-lo*ul posterior formea)aneuro0ipofi)a. 0ormoniisecretati3 antidiuretic'A$:( si ocitocina.

duce la acromegalie'cresterea e4agerata ae4tremitatilor si aorganelor interne(.-h. tropi controlea)aacti&itatea celorlalteglande5 0ipofi)a mai fiindnumita si @ creierulendocrin : Tirotropina'TS:( stimulea)a secretiaglandei tiroide.Corticotropina 'ACT:(controlea)a secretia glandeicorticosuprarenale 9- gonadotropinele 'FS: siL:( reglea)a acti&itateagonadelor3 FS:controlea)a maturatia

foliculara si secretia deestrogeni5 iar L: pro&oacao&ulatia si controlea)asecretia de progesteron. La*ar*at5 FS: stimulea)aspermatogene)a5 iar L:stimulea)a secretia de0ormoni androgeni' testosteronul 9- prolactina stimulea)a lafemeie de)&oltarea

glandelor mamare simentine secretia lactata'0ormonul &a a&ea un ni&elcrescut in perioadagra&iditatii(.

- stimulea)a melanogene)a'formarea de pigment -melanina5 ce colorea)apielea(. In lipsa 0ormonului

pielea se decolorea)a

-0ormonul antidiuretic'A$:( are efect principalcresterea a*sor*tieifacultati&e a apei la ni&elultu*ilor distali si colectori ainefronului prin marireapermea*ilitatii acestora.'are rolul de a pastra apa inorganism ( In do)e maripoate produce crestereatensiunii arteriale5 de aceea

2



0ormonul se mai numeste&asopresina. Scadereasecretiei acestui 0ormonduce la dia*etulul insipid5manifestat prin poliurie'pierderi masi&e de apaprin urina( si polidipsie'sete e4agerata(.-ocitocina stimulea)asecretia glandelor mamareprin controlarea e/ectieilaptelui si pro&oacacontractia musculaturiiuterine 'in timpul nasteriisecretia este ma4ima(.

Tiroida -este ase)ata in fatatra0eei si are ogreutate de 1<-2; gr.

-este formata din doilo*i laterali unitiprintr-o portiunetra&ersala numitaistm-este *ogat&asculari)ata.

-secreta doi 0ormoni carecontin iod5 =i anume3tiro4ina =i triiodtironina

- f unc?ia glandei tiroide este

e4trem de

importanta pentruorganism5 afectand

pulsul si tensiunea

arteriala5 ni&elul de

colesterol5

meta*olismul

energetic5 tonusul

muscular5 &a)ul5

starea psi0ica si

multe altele.

-acesti 0ormoni au efecte

identice5 dar mai

rapide si mai

puternice in ca)ul

triiodotironinei.

Actiunea lor in organismeste comple4a3

- au efect calorigen5

manifestat prin

cresterea

meta*olismului

*a)al5 a consumului

de o4igen si ao4idarilor celulare9

2



- controlea)a5 impreuna cu

0ormonul

somatotrop

cresterea si

diferentierea

celulara9- intensifica eliminarile de

a)ot din organism si

cata*olismul

proteic9

- reduc depo)itele lipidice

prin acti&area

lipoli)ei9

- intestinala de gluco)a si

cata*olismul

glucidic5

determinand

0iperglicemie9

- stimulea)a acti&itatea

gonadelor9

- prolactina5 secretia

lactata.

Hipofunctia tiroidiana

determina efecte

&ariate Bn functie de

&arsta3

la copii determina

nanismul tiroidian5cu de)&oltare fi)ica

si psi0ica redusa

pana la cretinism9

la adulti determina

scaderea capacitatii

de in&a?are si de

memorare.

Indiferent de &arsta5 are loc

27



reducerea

meta*olismul *a)al5

determinand

mi4edemul 'edem

mucos5 cu piele

uscata5 Bngrosata sicaderea parului(.

La populatiile din )onele

montane5 cu ape

sarace Bn iod5

apare gusa

endemica5

manifestata prin

cresterea in &olum a

glandei5 insotit> de

0ipofunctia acesteia.

Com*aterea se face

prin administrarea

de ta*lete de iod si

sare iodata.

Hiperfunctia tiroidiana

determin> boala lui

Basedow5frec&ent>

mai ales

la femei =i caracteri)ata

prin3

cresterea

meta*olismului *a)al9 e4oftalmie '*ul*ucarea

oc0ilor(9

tul*urari circulatorii

'ta0icardie5

0ipertensiune(9

irita*ilitate crescuta9

0iperfagie 'consum

crescut de alimente(

29



cu scadere Bn

greutate9

cresterea in dimensiuni

a glandei 'gusa(.

In afectiunile tiroidiene Bn

care apare gusa5alaturi de

tratamentul

medicamentos5 se

practica si

e4tirparea

c0irurgicala partiala

a glandei.

%aratiroidele -sunt ase)ata inpartea posterioara atiroidei.-sunt in numar de D.

-0ormonulparatiroidian'%T:(9- calcitonina

-inter&ine in reglareani&eluilui calciului sifosforului in organism.

"arathormonul $"6% are ca

actiune

principala cresterea

calcemiei, prin

eliminarea calciului Gilichidul extracelular,

si scaderea

fosfatemiei, prin

eliminarea pe cale

renala a fosforului.

Astfel, se produce

demineralizarea

osoasHa prin

stimularea activitatii

osteoclastelor.

5alcitonina, secretata si de

catre tiroida, are

actiune antagonica

parathormonului, prin

scaderea calcemiei

28



si cresterea fosfatemiei,

determinand minerali

zarea normalH a

oaselor.

+xtirparea paratiroidelor

duce la gravetulburari metabolice,

datorate lipsei

calciului din

organism, cunoscute

sub numele

de tetanie."rincipalele

manifestari ale

tetaniei sunt:

• tulburari motorii !

contractii convulsive

necontrolate ale

musculaturii

scheletice

• tulburari senzitive !

sensibilitate sporita la

frig

• tulburari nervoase !

irascibilitate, confuzii

mintale, halucinatii:

• tulburari trofice !

caderea parului si a

dinIilor, unghiifriabile

• tulburari viscerale !

spasme ale

musculaturii digestive

si ale laringelui.

Hipersecretia de "6

produce boala

RecBlinghausen,

2



caracterizata prin

decalcifiere osoasH

urmatH de deformHri

si fracturi spontane,

depuneri fosfocalcice

Gn tesuturi moi siformare de calculi

urinari.

"aratiroidele sunt

indispensabile vietii,

chiar dacH greutatea

lor totala este de

aproximativ < mg.

+xtirparea lor

accidentala Gn operatii

pe tiroida poate duce

la moartea

individului.

Timusul -este ase)at inspatele sternului.

-este format din maimuti lo*i.-functionea)a incopilarie si isidiminuea)aacti&itarea la +E-1;de ani.

-0ormonul timic si altesu*stante cu rol 0ormonal.

-inter&ine in functiile deaparare ale organismului

'functie imunitara(-- maturizarea celulelor 6

$timocitelor%

$anticorpi%

− eliminarea replicelor

autoagresive ale

celulelor 6, care

provoaca omului asa-

numitele boli

autoimune

− producerea hormonului de

crestere la copii

$timopoetinH%

−functii limfatice.Suprarenalele -sunt ase)ate

deasupra rinic0ilorsi pre)inta doua)one distincte 3

1.medulosuprarenala $miezul,

maduva, medulla%

+. adrenalina sinoradrenalina sunt0ormoni 0idrosolu*ili5deri&ati din aminoacidul

2;



+.corticulosuprarenala'la e4terior(1.medulosuprarenala'la interior( deorigine ner&oasa.

reprezinta zona

centrala a glandei si

este Gncon'urata de

zona corticala.

5elulele cromafine,

principala sursa decatecholamine, secreta

hormonii: adrenalina $

epinefrina%si noradreli

na $norepinefrina%.

2.zona corticala $coa'a,

cortexul,

corticosuprarenala%

reprezinta zona

periferica a glandei

ale carei celule

$apartin de axa

hipotalamica -

pituitara - adrenala%

sintetizeaza

cortizolul $in conditii

Jnormale0 de viata ele

secreta echivalentul a

7-< mg de acetat de

cortizon pe zi%. Alte

celule din zona

corticala secretahormonii

corticosteroizi

$liposolubili, pe baza

de colesterol%

urmatori:

- mineralocorticozii,

- glucocortico)ii,

- se4osteroi)ii .

tiro)ina actionea)a sinergiccu sistemul ner&ossimpatic. !le sunt siprincipala sursade dopamina.

2. mineralocorticozii, care

actioneazH la nivelul

rinichilor stimulKnd

reabsorbtia apei si a

sodiului si eliminarea

potasiului

-glucocorticozii, cu rolhiperglicemiant,

hiperlipemiant

-sexosteroizii , care

gestioneaza

dezvoltarea sexuala

prin douH tipuri de

hormoni: androgeni si

estrogeni.

<



%ancreasul'glandami4ta(

-se afla in ca&itateaa*dominala lani&elui duodenului 9-partea e4ocrina apancreasului secretasucul pancreatic5care este eliminat5prin canale5 induoden.

-partea endocrina secretainsulina5 direct in sange.

-pancreasul endocrin este

reprezentat de insulele

(angerhans care sunt

alcatuite din doua

tipuri de celule

importante:

1.5elule beta secreta insulina

$8<=%

2.5elule alfa secreta glucagon

$2<=%

-scade cantitarea degluco)a din sange.

-#nsulina are ca actiuni:

• 5resterea gradului de

utilizare a glucozei de

catre celule

• epunerea glucozei

sub forma de

glicogen Gn muschi

• 6ransformarea

glucidelor in lipide in

ficat si tesutul adipos

• 4timularea sintezei

proteice. Hipersecretia de insulinH

determina

hipoglicemie,

tremuraturi,

transpiratii, chiar

coma. Hiposecretia d

e insulina duce la

diabet zaharat, care se

manifesta prin:

hiperglicemie,

poliurie, polifagie,

polidipsie, chiar

coma.

3lucagonul are actiune

antagonica insulinei:• 4timuleaza

gluconeogeneza din

aminoacizi

• +xercita efect

lipolitic

• "rovoaca hiperglicemie

prin glicogenolizahepatica.

1



Testicul -pe langa functiaendocrina5 are rolulde a producespermato)oi)ii.

-testosternul -influentea)a cresterea side)&oltarea organelorreproducatoare9-determina aparitiacaracterelor secundarese4uale.

O&arul -pe langa functiaendocrina5 are rolulde a produceo&ulele.

- foliculina- progesteronul '0ormonalmaternitatii(

-determina maturareaorganelor reproducatoaresi aparitia caracterelorse4uale secundare9- am*ii 0ormoni reglea)aciclul menstrual.

!pifi)a sau

glanda

pineal

> ..

-este o formatiuneneperec0e5 cugreutatea de

apro4imati& ;51 g5situata deasupracoliculilorc&adrigemenisuperiori. !ste aflatain masa encefalului5intre cele 1 emisfere5fiind parte aepitalamusului . Inperioada copilariei5epifi)a este mare5

Bnsa odata cutrecerea anilor5aceasta semicsorea)a de&enindaproape inacti&a lamaturitate. Caglanda endocrina5epifi)a apartine sistemului endocrindifuz

-aceasta este responsa*ilapentru secretia unor0ormoni5 printre care si

secretiamelatoninei.

-principalul hormon epifizar

este melatonina, care

circula in plasma

legat de o albumina,

fiind captat de

hipotalamus si

gonade si catabolizat

in telencefal si ficat.

+chipamentul

enzimatic necesartransformarii

serotoninei *-acetil

serotonina nu este

unic epifizar, dar

acIiunea hidroxi -

indolmetil -

transferazei -

necesara

transformarii *-acetil

serotoninei in

melatonina - este

specific epifizara.

+pifiza mai conIine

hormon luteinizat,

tireotiozina, hormonantidiuretic,

2



neurofizine # si ##,

leucinencefalina,

argintina -

vasotocina, arginina!

vasopresina, un

hormonhipogliceminant

numit pinealina.

Acesta si melatonina

scad fixarea iodului

Gn tiroida si reduc

actiunea stimulanta a

64. Actiunile

hormonilor epifizari

sunt multiple:

L actiune depresiva asupra

tiroidei, melatonina

diminuand fixarea

intratiroidiana a

iodului 11, inhiband

si 64

L actiune negativa asupra

corticosuprarenalei

diminuand secretia de

aldosteron si

corticosteron

L asupra gonadelor:

actiune modulatoarefotoperiodica actiune

negativa, melatonina

fiind

antigonadotrofica

$intarzie aparitia

pubertatii%

L actiune modulatoare

asupra sistemului



monoaminergic, de

veghe si somn.

http://www.interferente.ro/Sforaitul-nocturn-distruge-creierul.html

http://www.interferente.ro/Sforaitul-nocturn-distruge-creierul.html



7



Sistemul Osos

Curs

+. Sistemul osos

>asele sunt piese dure, solide, care, articulate Gntre ele, formeazH sistemul osos $scheletul% ele reprezintH partea pasivH a aparatuluilocomotor.

9



Forma. Gn aceastH privinIH, oasele pot fi clasificate Gn: lungi, late şi scurte, dupH raportul existent Gntre cele trei dimensiuni: lungimea, lHIimeasau grosimea.

Oasele lungi formeazH scheletul extremitHIilor Mi la ele predominHlungimea. 5orpul unui os lung se numeMte diafiză $fig. 22% Mi este aproapecilindric. 5ele douH extremitHIi, care sunt mai voluminoase, se numescepifize.

Fig.22. Reprezentarea schematicH a structurii diafizei unui os lung.

>asele lungi, ca de altfel Mi celelalte oase, prezintH suprafeţe de articulare cu oasele vecine,acoperite de cartila' hialin Mi suprafeIe cuneregularitHIi, creste Mi apofize, pe care se faceinserIia muMchilor.

Oasele late au douH dimensiuni N lHIimea MiGnHlIimea N mai mari decKt grosimea ele segHsesc la craniu, bazin etc.

Oasele scurte au cele trei dimensiuniaproape egale se gHsesc Gn regiunile cumiMcHri variate, de micH amplitudine, dar care

necesitH o mai mare soliditate $vertebrele,oasele carpiene, tarsiene etc%.On afara celor trei categorii principale mai

existH Mi alte grupe de oase, cum sunt oasele pneumatice, care au Gn interiorul lor cavitHIi pline cu aer $maxilar, frontal etc%. 4e gHsesc Mioase care sunt aMezate Gn 'urul articulaIiilor sauGn grosimea unui tendon $rotula%.

Fig.2.4ecIiune printr-un os lung.

8



+.+ Structura. Gn general oasele sunt alcHtuite pe principiul: cu material puţin maximum de rezistenţă. "e o secIiune longitudinalH fHcutH Gntr-un oslung $fig. 2% se observH la periferia diafizei periostul, o membranHcon'unctivH vascularizatH cu rol Gn creMterea osului Gn grosime Mi refacereaIesutului osos la nivelul unei fracturi. edesubt se gHseMte os compact, iar spre interior, la nivelul diafizei, se gHseMte un canal central. Gn interiorulepifizelor, Gn locul canalului central apar lame osoase care se GncruciMeazHformKnd osul spongios. Aceste lame formeazH structuri adaptate pentru

rezistenIa la tracIiune Mi presiune, fiind orientate pe direcIia solicitHrilor mecanice.>asele late Mi cele scurte au la periferie un manMon de Iesut compact ce

acoperH osul spongios. *u au canal central.Gn spaIiile dintre lamele osului spongios se gHseMte măduva roşie. Gn

canalul central se gHseMte mHduvH roMie numai la fHt la adult se gHseMtemăduvă galbenă.

*umai unele oase ale adultului mai conIin mHduvH roMie cum ar fi verte - brele, sternul, coastele, oasele coxale Mi cele ce formeazH baza craniului.(a bHtrKni mHduva devine cenuşie prin transformarea ei Gn Iesut con'unctivfi*ros.

+.1 $e)&oltarea oaselor are loc prin procesul de osificare $osteogenezH%. upHoriginea lor oasele se pot GmpHrIi Gn oase de membrană Mi oase de cartilaj.

>asele de membranH trec Gn dezvoltarea lor prin douH faze: faza de

membrană conjunctivă Mi faza de os. >sificarea de membranH $fig. 2% se produce astfel: Gntr-o membranH con'unctivH tKnHrH fibrele colagene dintr-unanumit centru de osificare se GnmulIesc Mi se adunH formKnd fascicule.5elulele osoase tinere $osteoblastele% GmbracH aceste fascicule Mi secretHoseina care le GnglobeazH, iar prin mineralizarea ei se formeazH o lamelHosoasH. >sificarea GnainteazH $iradiazH% de la centru cHtre periferie. "rocesul

se repetH Mi Gn alte centre de osificare, ce, prin fuzionarea lor, vor formaosul definitiv. "rin osificarea de membranH iau naMtere oasele bolIii cutieicraniene, mandibula, clavicula etc.



ezvoltarea unui os lung:

1-8 N diferite etape ale dezvoltHrii: a N os compact periferic b N

centru de osificare diafizar c N schiIa canalului medular d Ncentru

de osificare epifizar e Ncartila' articular f Ncartila' de creMtere.

upH Gncetarea procesului de creMtere epifizele rHmKn acoperite cu unstrat subIire de cartila' hialin numit cartilaj articular.

AtKt Gn diafizH cKt Mi Gn epifize osificarea Gncepe Gn anumite centre deosificare de la care se Gntinde pKnH cuprinde tot osul. RHmKn cartilaginoaseniMte discuri aMezate Gntre epifizH Mi diafizH prin care osul creMte Gn lungime Acestea se numesc cartilaje de conjugare sau de creştere în lungime Micelulele lor prolifereazH numai Gn partea dinspre diafizH. 5Knd creMterea Gnlungime s-a terminat, Gn 'urul vKrstei de 2<N27 de ani cartila'ele decreMtere sunt Gnlocuite de os Mi epifizele se sudeazH cu diafizH.

"rocesele de osificare Gncetinesc progresiv dar nu se opresc niciodatH. 4ub

acIiunea unor factori mecanici Mi inflamatori se pot intensifica, aMa cum seGntKmplH Gn cazul reparHrii oaselor de la nivelul unei fracturi. $e)&oltarea =i cre=terea oaselor este strns legat> de secreţiahormonului hipofizar de creştere de hormonii tiroidieni de unele enzime curol !n calcifierea oaselor de vitaminele " C # etc.

1. Alc>tuirea sc0eletului

>asele, Gn numHr de 22, legate Gntre ele prin articulaIii, alcHtuiesc scheletul

$fig. 28%. +le se grupeazH Gn: scheletul capului, scheletul trunchiului şi scheletul membrelor. 5ea mai mare parte sunt perechi, cele neperechi fiind aMezate Gn

planul de simetrie bilateralH a corpului.

1.+ Sc0eletul capului

+ste alcHtuit din 22 oase dintre care formeazH craniul cerebral $neurocraniul% ce conIine encefalul, iar 1 formeazH craniul visceral sau fetei.

5raniul cerebral, cu capacitate-medie de 1<<-17<< cm, are forma unui

ovoid cu partea posterioarH mai voluminoasH Mi prezintH o bază Mi o boltă.intre oasele care-1 alcHtuiesc, sunt mediane si neperechi: frontal, etmoid,

;



sfenoid, Mi occipital, iar sunt perechi si asezate lateral: oasele temporale Mi parietale $fig. 2%.

Fig.28./edere de ansamblu ascheletului uman.

>sul occipital are o porIiune verticalH Mi una orizontalH care Gncon'urH ori-

ficiul occipital prin acesta canalul vertebral se continuH cu cutia cranianH. "e porIiunea orizontalH se gHsesc ! condili occipitali, prin care se face articulaIiacu prima vertebrH cervicalH N atlas.

2. Sc0eletul trunc0iului

4cheletul trunchiului este format din coloana vertebral$ $Mira spinHrii%, ster%nul coastele pelvisul $bazinul% Mi articula?iile dintre ele. in cauza legH-turilor funcIionale pe care le are cu membrele inferioare, pelvisul va fistudiat GmpreunH cu acestea.

2.+ Coloana vertebral$ $fig. 1%

+ste scheletul axial situat Gn planul median posterior al corpului. GnalcHtuirea ei intrH N vertebre.&ertebra tip are douH componente:- una anterioarH5 corpul , avKnd forma aproape cilindricH- Mi una posterioarH N arcul vertebral , delimitKndu-se Gntre acestea orificiul vertebral .

Arcul este legat de corpul vertebrei prin doi pediculi vertebrali, iar Gntre corpurilevertebrale sH gHsesc discurile inter vertebrale , formaIiuni fibro-cartilaginoase, carearticuleazH corpurile vertebrale Mi permit Gndoirea coloanei vertebrale. "rinsuprapunerea orificiilor vertebrale se formeazH canalul vertebral ce adHposteMtemHduva spinHrii.

Arcul vertebral Mi pediculii prezintH proeminenIe numite apofize +xistH douHfeluri de apofize:

<



- unele servesc pentru inserIia muMchilor astfel sunt: o apofiz$ spinoas$ ,situatH dorsal Mi douH apofize transverse situate lateral - altele servesc articulaIia corpurilor vertebrelor Gntre ele N apofize articulare NMi sunt situate pe pHrIile laterale ale arcului, douH superioare Mi douHinferioare.

iferite tipuri de vertebre: a N atlas b Naxis c N vertebrH cervicalH

Fig.1.5oloana vertebralH.

)arginea superioarH Mi cea inferioarH a fiecHrui pedicul prezintH cKte oadKnciturH. "rin suprapunerea celor douH adKncituri de la arcurile a douHvertebre succesive se formeazH de fiecare parte cKte un orificiu inter vertebral , prin care ies nervii spinali.

Ontre vertebrele ce alcHtuiesc regiunile coloanei vertebrale existH uneledeosebiri $fig. 2%.

Astfel, primele douH vertebre ale regiunii cervicale $8% prezintH modificHrideterminate de articulaIia craniului la coloana vertebralH.

"rima vertebrH numitH atlas nu are corp este de formH inelarH. "eea se fixeazH, Gn douH cavitHIi articulare, cei doi condili occipitali.

A doua vertebrH numitH a'is prezintH pe faIa superioarH a corpului sHu o proeminenIH numitH dinte, care pHtrunde Gn partea anterioarH a ineluluiatlasului. #n miMcarea de rotire a capului, craniul GmpreunH cu atlasul seroteMte Gn 'urul dintelui axisului.

1

Atlasul

Regiunea cervicalH

Regiunea toracalH

Regiunea lombarH

"romontoriul

Regiunea sacralH

Re iunea cocci ianH



Fig.2.iferite tipuri de vertebre:d N vertebrH toracalH e N vertebrHlombarH f N sacrum g N coccis.2.1 &ertebrele toracale $12% prezintH pe pHrIile laterale ale corpului faIete dearticulare pentru coaste, douH superioare Mi douH inferioare.

&ertebrele lombare $7% sunt cele mai voluminoase, iar apofizele

transverse lipsesc. 4e gHsesc Gn schimb niMte apofize care reprezintH resturide coaste. (egiunea sacral$ are cele 7 vertebre sudate, formKnd osul sacrum. FaIa

posterioarH, convexH, a osului sacrum este prevHzutH cu creste rezultate dinfuzionarea apofizelor vertebrelor sacrale. "e faIa anterioarH Mi posterioarHse vHd perechi de orificii prin care ies ramurile nervilor sacrali. "e laturi,osul sacrum se articuleazH cu oasele co'ale.

Coccisul este un os mic rezultat din fuzionarea a N7 vertebrecoccigiene el reprezintH un vestigiu al cozii.

5oloana vertebralH prezintH, Gn plan sagital, curburi: N curburile fizio-logice" cervical$ toracal$ lombar$ sacral$ iar Gn plan frontal o uMoarHcurbură laterală la nivelul membrului superior care, pentru dreptaci este

orientatH cu convexitatea spre dreapta, iar pentru stKngaci cuconvexitatea spre stKnga.Aceste curburi corespund unor necesitHIi mecanice, de susIinere a

capului, toracelui Mi abdomenului, precum Mi necesitHIii de a amortizaloviturile primite Gn talpH Gn timpul mersului, care astfel se reduc Mi nu se

pot propaga pKnH la masa nervoasH din craniu. e asemenea, curburileuMureazH menIinerea poziIiei de echilibru Mi determinH rezistenIa la presiunemai mult decKt dacH coloana vertebralH s-ar prezenta ca o ti 'H dreaptH.

Sternul $fig. % este un os lat, median Mi impar, situat Gn parteaanterioarH a toracelui. e partea superioarH mai lHIitH se articuleazHclaviculele, iar pe marginile laterale prezintH 8 feIe articulare Gn care se

prind primele 8 perechi de coaste segmentul sHu inferior, numit apendice 'ifoidian , rHmKne multH vreme cartilaginos."rimele 8 perechi sunt coaste adev$rate , urmHtoarele perechi sunt coaste

false. ?ltimele 2 perechi nu a'ung la stern, neavKnd cartila'e costale ele senumesc flotante $libere%. Fiecare coastH se articuleazH dorsal cu 2 corpurivertebrale alHturate Mi cu apofiza transversH a vertebrei corespunzHtoare canumHr.

"orIiunea toracalH a coloanei vertebrale GmpreunH cu sternul Mi coastelealcHtuiesc cutia toracic$ ce este separatH de abdomen prin diafragm$. +a

prezintH diametre longitudinal, transversal Mi antero-posterior, care semodificH Gn timpul miMcHrii respiratorii.

2



D. Sc0eletul mem*relor

D.+ Sc0eletul mem*relor superioare $fig. % este format din 2 pHrIi:a( Centura scapular$. este partea care leagH membrul superior de tor ace

Mi este formatH din cKte douH oase de fiecare parte: clavicula, situatHanterior Mi scapula , $omoplatul%, situatH posterior.

4pre deosebire de alte vertebrate, la om osul coracoid este sudat cu corpul

scapulei. b% )artea liber$ sau membrul superior propriu%zis are segmente:*raţul antebraţul =i m*na.

Scheletul braţului este alcHtuit din humerus Scheletul antebraţului este format din 2 oase: radius şi ulna $cubitus%.

Aceste douH oase sunt solidarizate Gntre ele printr-o membranH con'unctivH puternicH N membrana interosoas$.

Scheletul m*inii este constituit din oasele carpiene metacarpiene =i falange. >asele carpiene Gn numHr de sunt oase .scurte, aMezate pe douHrKnduri. +le formeazH un 'gheab deschis spre palmH, prin care trectendoanele, vasele de sKnge Mi nervii , dinspre antebraI spre mKnH.

Fig..>asele toracelui, centurii scapulare Mi membruluisuperior: aNm N coaste.

D.1 Sc0eletul mem*relor inferioare$fig. % este format, deasemenea din 2 pHrIi:

a# Centura pelvian$ formatH dintr-un singur os N osul co'al $ , defiecare parte care provine din sudarea a trei oase primitive ilion ischion Mi

pubis. 5ele douH oase coxale se articuleazH posterior cu sacrum Mianterior, Gntre ele, la nivelul simfizei pubiene. OmpreunH formeazH pelvisul $bazinul%, care la femeie este mai larg Mi mai scund.



b# Scheletul membrului inferior liber $fig. % format din scheletulcoapsei , al gambei Mi al piciorului .

% Scheletul coapsei este alcHtuit din femur , cel mai lung os din corp.#n partea anterioarH a genunchiului se gHseMte rotula. +ste de forma

unei lentile plan-convexe Mi cuprinsH Gn grosimea tendonului unui muMchinumit cvadriceps .

% Scheletul gambei este format din 2 oase fibula $peroneul% Mi tibia ,legate Gntre ele, ca Mi la antebraI, printr-o membrana interosoas$.

% Scheletul piciorului este format din oase le tarsiene , Gn numHr de 8$dintre acestea citHm douH: astragalul ce formeazH glezna Mi calcaneul N osul cHlcKiului%, oasele metatarsiene Mi falangele.

"iciorul, adaptat pentru staIiunea bipedH, are o construcIie Gn boltHatKt Gn sens longitudinal cKt Mi Gn sens transversal. #n acest mod greutateacorpului este distribuitH prin aceste bolIi cHtre punctele de spri'in ale

piciorului pe sol. Aceasta, GmpreunH cu existenIa pieselor osoase miciarticulate, asigurH elasticitatea necesarH pentru diferitele faze ale miMcHrii .

Fig..>asele centurii pelviene Mi ale membrului inferior.

D.2 Articula?iile

>asele sunt legate Gntre ele prin articulaţii . upH gradul de mobilitate posibilH Gntre oasele care alcHtuiesc o articulaIie, acestea se Gmpart Gn:

Sinartrozele sunt articulaIii Gn care nu este posibilH mobilitatea. Gntreoasele ce se articuleazH se interpune un strat de Iesut con'unctiv cartilaginossau osos. deci nu au cavitate articularH. +xistH suturi , Gn care oasele se fixeazH

prin dinIaturi ce se GntrepHtrund % suturi dinţate # ca la oasele parietale ale cutieicraniene. (a naMtere, la locul de GntKlnire dintre oasele parietale cu frontalul Mi res-



pectiv cu occipitalul, se gHsesc spaIii membranoase numite fontanele $anterioarHMi posterioarH%. Gn primele 9 luni de viaIH se Gnchide fontanela posterioarH, iarcea anterioarH, Gn 'ur de 2 ani. +le servesc pentru sporirea dimensiunilor

bolIii craniene.On alte locuri, marginile oaselor sunt lipsite de dinIi, subIiate Mi trecute

unele peste altele ca niMte solzi % suturi solzoase # aMa cum este sutura dintre solzulosului temporal Mi osul parietal.

#iartrozele sunt articulaIii mobile. 5ele cu mobilitate redusH se numescamfiartroze. (a nivelul lor, Gntre oasele ce se articuleazH se interpune o forma-Iiune fibrocartilaginoasH $exemplu: articulaIiile dintre corpurile vertebrale, Gntrecare se intercaleazH discurile intervertebrale%. eMi mobilitatea dintre douHvertebre este redusH, totuMi, prin Gnsumarea miMcHrilor tuturor vertebrelor,coloana, Gn ansamblu, poate executa miMcHri complexe Mi de amplitudine variatH./ertebrele dorsale sunt foarte puIin mobile, iar cele sacrale sunt complet imobilefiind sudate ele formeazH un os unic.

4chema unei articulaIii mobile.

ArticulaIiile cu mobilitate mare se numesc artrodii $fig. 7%. On componenIa unei artrodii intrH: feţele articulare ale oaselor, care sunt

acoperite cu un cartila' articular. e asemenea, oasele sunt legate Gntre ele princapsula articular$ , de constituIie fibroasH, cHptuMitH pe faIa internH cu o pHturHsubIire de celule care formeazH membrana sinovial$. Aceasta secretH un lichidnumit sinovie ce GnlesneMte alunecarea suprafeIelor osoase. Ontre oase Mi capsulH segHseMte cavitatea articular$. 5apsula este GntHritH de fascicule de Iesutcon'unctiv fibros, foarte puternice, numite ligamente.

5Knd Gntre capetele osoase ce se articuleazH existH nepotriviri de formH $de

ex. la genunchi, articulaIia temporo - mandibularH Mi cea sterno-clavicularH% seinterpun formaIiuni fibrocartilaginoase numite meniscuri Mi discuri, care cori'eazHaceste nepotriviri.

)iMcHrile de la nivelul articulaIiilor mobile sunt, Gn principiu, miMcHri de alu-necare Mi rotaIie.

"rin efectuarea unor miMcHri forIate, Gn articulaIii se pot produce GntinderiMi, uneori, smulgeri de ligamente, care caracterizeazH entorsele. 6ratamentul lor constH Gn aplicarea de banda'e compresive.

On cazuri mai grave oasele care participH pot pHrHsi raporturile lor normale,rup capsula Mi ies din articulaIie. Gn acest caz avem de-a face cu o lu'aţie. +lese pot reduce prin manevre manuale sau chirurgicale, care aduc oasele Gn poziIia

normalH.

7

Sinovială

Ligament

Menisc

Cavitate articulară

Capsulă articulară

Cartilaj articular



<. No?iuni de fi)iologia oaselor .

Compoziţia chimic$ a Iesutului osos este reprezentatH schematic astfel:

- apH 2<N27= Mi reziduu uscat 87N<=.- din reziduul uscat numai <= este substanIH organicH, 9<= fiind substanIe

anorganice.

- substanIa organicH este reprezentatH, Gn cea mai mare parte dintr-o pro-teinH cu molecula complexH numitH osein$.

- substanIele anorganice sunt reprezentate, alHturi de apH, de cHtre sHrurileminerale, dintre care poziIia centralH o ocupH fosfaţii de calciu ce se aflH Gntr-un permanent schimb cu ionii de 3a Mi " din sKnge.

<.+ #eta*olismul oaselor este reprezentat de totalitatea proceselor chimicecare stau la baza formHrii Mi distrugerii Iesutului osos. "rocesele metabolice sedesfHMoarH sub acIiunea cataliticH a enzimelor elaborate de celulele osoase.

"rocesul de formare a sHrurilor minerale complexe, din elementele chimice

aduse de sKnge Mi depunerea lor Gn oase se numeMte mineralizare. esfacerea sHru-rilor minerale complexe insolubile, Gn forme simple, solubile Mi trecerea lor GnsKnge poartH numele de demineralizare.

Ontre procesele de mineralizare Mi demineralizare este, Gn cazuri normale, unechilibru dinamic, asigurKndu-se astfel integritatea structurii Mi funcIiei Iesutuluiosos.)etabolismul oaselor este foarte complex Mi strKns legat de procesele metabolicedin Gntregul organism Mi Gn special de echilibrul fosfocalcic. Acest echilibru nu

poate fi GnIeles decKt dacH Mtim cH fosforul Mi calciul se gHsesc Gn organism, Gn cea

mai mare parte sub formH de sHruri insolubile $Gn oase Mi dinIi% Mi Gn foarte micicantitHIi Gn formH solubilH $Gn lichidele din corp%. 5oncentraIia lor Gn sKnge poartHnumele de calcemie Mi respectiv fosfotemie ea reprezintH o valoare relativconstantH. +chilibrul fosfocalcic se stabileMte intre cantitatea de fosfor Mi calciuabsorbit la nivelul intestinului subIire Mi o micH parte provenitH din substanIaosoasH, pe de o parte, Mi eliminarea lor la nivelul rinichiului prin urinH, pede altH parte.

>ri de cKte ori absorbIia calciului la nivelul intestinal esteinsuficientH, sau eliminarea prin urinH este crescutH, organismul GMi asigurH

concentraIia lichidelor sale prin intensificarea procesului dedemineralizare a substanIei osoase Mi invers. Aceasta presupune controlulriguros al echilibrului fosfocalcic, control exercitat pe cale sanguinH $calehumoralH% de cHtre hormonii glandelor cu secreIie internH.

"landele cu secre?ie intern>5 care inter&in Bn reglarea ec0ili*ruluifosfo-calcic sunt3 paratiroidele prin 0ormonul lor G parathormon + =itiroida prin 0ormonul calcitonina. %art0ormonul cre=te eliminareafosfa?ilor prin urin> =i mo*ili)ea)> calciul din oase. Calcitonina areac?iune antagonic> parat0ormo-nului. Cantitatea de 0ormoni secreta?ieste Bn func?ie de concentra?ia calciului Bn snge. Cre=terea calciului

9



sanguin produce sc>derea secre?iei de parat0ormon9 in&ers5 sc>dereacalciului sanguin stimulea)> producerea de parat0ormon.

On menIinerea echilibrului fosfocalcic un rol important revine vitaminei #. Aceasta controleazH absorbIia calciului la nivelul intestinului subIire MiinfluenIeazH pozitiv procesele metabolice la nivelul oaselor.

<.1 Rolul ?esutului osos Bn organism. Pesutul osos, alcHtuind aparatul de

susţi%nere a organismului, GndeplineMte Gn acelaMi timp rol de protecţie şi rezistent$ , face parte din aparatul de locomoţie Mi reprezintH principaluldepozit de minerale din organism. 4tructura Mi compoziIia Iesutului osos, caMi structura Mi arhitectonica diferitelor piese care alcHtuiesc scheletul, sunt

perfect adaptate acestor funcIii.&. AlcHtuirea chimicH a Iesutului osos se caracterizeazH printr-o

cantitate mic$ de ap$ =i un bogat conţinut !n s$ruri minerale , ceea ceconferH acestui Iesut duritatea necesarH Mi rolul de aparat de susţinere.

!. "rin rezistenţa pe care o oferH Iesutul osos, cutia toracicH prote,eaz$

organele de importanIH vitalH, ca inima Mi plHmKnii , iar cutia cranianH ,creierul $rol de apHrare%.

'. >asele formeazH componenta pasivH a aparatului de locomoţie pusHGn miMcare prin contracIiile muMchilor.

(. 5a depozit de minerale un rol deosebit Gl 'oacH Iesutul osos GnmenIinerea echilibrului fosforului Mi calciului.

). "rin mHduva roMie oasele genereazH o mare parte a elementelorfigurate din sKnge.

<.2 $eficien?ele morfofunc?ionale ale sistemului osos. Acestea trebuiecHutate Gn primul rKnd Gn tulburHri ale metabolismului osos, Gn special Gn

procesul de mineralizare Mi demineralizare, care la rKndul sHu, aMa cumam arHtat, se aflH sub influenIa activitHIii hormonale Mi vitaminice.

5Knd secreIia glandelor paratiroide este prea intensH $hiperseereIia%hormonul Gn exces mobilizeazH calciul din oase Mi se produce rarefiereaIesutului osos. >asele devenind fragile sunt predispuse la fracturi.

4unt binecunoscute Mi consecinIele deficitului Gn vitamina . Acestaduce, #a adult, la diminuarea procesului de mineralizare a oaselor, boalHnumitH oşteomalatie , iar la copii la boala cunoscutH sub numele de

rahitism.

Rahitismul poate apHrea, fie din cauza unui aport insuficient devitaminH Gn alimentaIie, fie prin lipsa de expunere la razele solare.Regiunile tropicale sunt lipsite de rahitism. &oala produce tulburHricomplexe, iar sistemul osos este Gn primul rKnd afectat. 4e producdeformHri mai ales ale oaselor membrelor inferioare $fig. 9, Ab%. Rahitismulse vindecH prin administrarea de vitaminH , prin expunerea la soare, Gnspecial Gn climatul marin Mi prin administrarea sHrurilor de calciu.

On afarH de factorii hormonali Mi vitaminici, sunt Mi alIi factori care

pot acIiona asupra structurii Mi funcIiei osului. AMa de exemplu,deform$rile pot apHrea ca o consecinIH a poziIiei defectuoase a corpului Gn

8



timpul lucrului, iar la Mcolari ca urmare a poziIiei necorespunzHtoare Gntimpul scrisului $scoliozH, fig. 9, Aa%.

#ntegritatea anatomicH a oaselor poate fi compromisH prin factoriexterni, cum sunt loviturile puternice care duc la fracturi . >asele lungisunt Gn special expuse fracturilor, ele se pot rupe Gn douH sau mai multefragmente care se pot aduce Gn poziIia normalH. 5u a'utorul aparatului

gipsat se realizeazH imobilizarea care favorizeazH consolidarea fracturii$fig. 9, &%.6urtirea bolIii tarsiene dH naMtere deformaIiei numitH picior , care ia

contact cu solul pe toatH lHrgimea sa. 4e corecteazH cu aparateortopedice care introduse Gn GncHlIHminte, menIin bolta.

Fig.9.eformHri ale coloanei vertebrale Mi ale oaselor gambei:A N scolioză $a%, rahitism $b%& N imobilizarea unei fracturi $a% dublă fractură de tibie şi fibulă $b%.

Aceasta, ca Mi modificHrile diurne ale curburilor fiziologice ale coloaneivertebrale, se datoreazH staIiunii verticale Mi gravitaIiei. Animalele

patrupede nu prezintH aceste modificHri.6alia omului diferH Gn cursul unei zile, Gn special la cei care stau

mult timp Gn picioare, din cauza tasHrii discurilor intervertebrale subgreutatea trunchiului Mi din cauza turtirii bolIii piciorului. Acestea revin lanormal Gn timpul nopIii. imineaIa omul este mai lung decKt seara cu 2Ncm.

CURS



Sistemul muscular

"eneralita?i

)uMchii sunt organe contractile care prin scurtare produc miMcare.Amplitudinea miMcHrii este Gn funcIie de gradul de mobilitate al articulaIieiasupra cHreia acIioneazH muMchiul Mi de lungimea fibrei musculare.

#n contracIia maximH, fibra se scurteazH la 'umHtatea lungimii pe careo are Gn stare de relaxare maximH. 6ravaliul depus de un muMchi este Gnraport cu numHrul fibrelor ce-1 alcHtuiesc cu cKt numHrul acestor fibreeste mai mare cu atKt forIa lu i creMte .

On afarH de faptul cH muMchii sunt organe active ale miMcHrii, eicontribuie Mi la realizarea formei generale a corpului, precum Mi la

menIinerea poziIiei verticale. )uMchii care Gndeplinesc aceste roluri alcHtuiescmusculatura scheletic$ sau somatic$ Mi sunt formaIi din Iesut muscular striat. )uMchii care Gndeplinesc activitatea motoare a organelor interne $inima Mivasele de sKnge, organele digestive etc.% alcHtuiesc musculatura viscerelor Misunt, cu excepIia inimii, formaIi din Iesut muscular neted.

Forma muMchilor este variatH: fusiform$ circular$ , care poartH Midenumirea de orbicular$ , la muMchii care se gHsesc Gn 'urul orificiilor orbitare, nazale, bucal Mi sfincter , la cei care Gnchid o cavitate a unuiorgan $sfincterul piloric etc%. "ot avea Mi alte forme geometrice:

trapezoidal$. triunghiular$ dreptunghiular$ etc.upH dimensiunea care predominH muMchii pot fi, ca Mi Gn cazul oaselor:lungi, laţi Mi scurţi.

upH num$rul capetelor de fixare pot fi: cu un singur capHt, cu douHcapete % biceps #, cu trei capete % triceps cu patru capete -cvadriceps #.

4unt muMchi care se prind numai cu un capHt pe os, iar cu celHlalt petegument ei se numesc muMchi cutanaţi $muMchii mimicii%.

4tructura $fig. 8%. (a un muMchi scheletic se distinge o parte cHrnoasHnumitH corpul muMchiului Mi douH extremitHIi: una prin care se fixeazH de

osul imobil Gn timpul contracIiei numitH origine şi alta prin care se prinde deosul mobil numitH inserţie.

;



Fig. 8 N 4tructura unui muMchi $schemH%:A N *ecţiune transversală prin pîntecul muşchiului. & N +ibră

musculară.

>riginea Mi inserIia se realizeazH prin intermediul tendoanelor , formaIiialcHtuite din Iesut con'unctiv fibros, albe-sidefii, cilindrice sau turtite % apo%nevroze #. ?nele tendoane, care au tendinIa ca Gn timpul contracIiei sH seGndepHrteze de planul osos, sunt menIinute pe loc prin teci fibroase prinsede os ca, de exemplu, tendoanele muMchilor care Gndoaie degetele pe palmH$muMchii flexori ai degetelor%.

"Kntecul muMchiului este Gnvelit Gntr-o teacH con'unctivH numitH perimisium e'tern-epimisium , care se prelungeMte Gn grosimea muMchiului

prin septuri, formKnd perimisium intern , iar Gn compartimentele formate desepturi, fiecare fibrH muscularH este Gncon'uratH de endomisium ce sesuprapune sarcolemei. "este perimisium extern, Gnvelind muMchiul Gn totalitatea lui $pKntecul Mitendoanele%, se aflH o membranH con'unctivH numitH fascie .

%rincipalele grupe de mu=c0i somatici

#u=c0ii somatici pot fi grupaIi dupH segmentele corpului Gn muMchiicapu lui, gGtului, trunchiului Mi membrelor $fig. Mi ;%.)uMchii capului constituie douH grupe:- muşchii cutanaţi sau ai mimicii , care prin contracIia lor schimbH

expresia feIei,- Mi muşchii masticaţiei

/uşchii cutanaţi grupeazH Gn 'urul orificiilor auditive, orbitale, nazale,orificiului bucal, muşchiul buccinator care formeazH peretele obrazului tot

muMchi cutanat este Mi frontalul care GncreIeMte pielea frunIii.

7<



/uşchii masticatori se insera cu un capHt pe craniu, iar cu celHlalt pemandibulH Mi au rol Gn miMcHrile de ridicare Mi lateralitate a mandibulei. +isunt: muşchii temporali maseteri =i pterigoidieni $lateral sau extern Mi medialsau intern%. #u=c0ii gtului.

)ai importanIi sunt: sternocleidomastoidienii , numiIi aMa pentru cH sefixeazH cu cKte un capHt pe apofizele mastoide Mi cu celelalte douH capete pestern Mi clavicule. "rin contracIia unilateralH GnclinH capul de aceeaMi parte MiGl rotesc de partea opusH, iar prin contracIia bilateralH GnclinH capulGnainte.

(a gKt se mai gHsesc muMchii hioidieni care se fixeazH de osul hioid. > parte din ei intrH Gn componenIa limbii, acIioneazH asupra laringelui pecare Gl ridicH Gn timpul deglutiIiei Mi coboarH mandibula.

#u=c0ii trunc0iului se pot grupa Gn muMchii spatelui Mi ai cefei, muMchiitoracici Mi abdominali. /uşchii spatelui şi cefei . Gn aceastH regiune se gHsesc o serie de muMchi

aMezaIi, unii Gn plan superficial Mi alIii Gn plan profund. intre cei Gn plansuperficial, citHm: muşchii trapezi care apropie omoplaIii sau Gi ridicH eimenIin Mi poziIia verticalH a capului. 6ot Gn plan superficial sunt marii dorsali care coboarH braIele apropiindu-le de trunchi. Gn plan profund se gHsescmai mulIi muMchi, cu rol Gn menIinerea coloanei vertebrale Gn poziIieverticalH$muMchii vertebrali%

AntebraIul posedH muMchi anteriori Mi muMchi posteriori. "e faIa anteri-oarH se gHsesc muMchii fle'ori ai degetelor Mi pronatori ai mKinii $fipr. ;%. "ronaIia este rotaIia mGinii ca sH vinH cu palma Gnapoi Mi cu degetulmare spre corp. "e partea posterioarH sunt muMchii e'tensori ai degetelor Misupinatori ai mKnii. 4upinaIia este rotaIia mKinii ca sH vinH cu palmaGnainte Mi cu degetul mare Gn afarH.

"e oasele carpiene Mi metacarpiene se insera GncH un numHr mare demuşchi scurţi, dintre care cei mai importanIi sunt cei care acIioneazHasupra degetelor, Gn special asupra degetului mare.

71



Fig. N )uMchii corpului omenesc $vedere anterioarH%.

72



)uMchii membrelor inferioare. On 'urul articulaIiei coxo-femurale segHsesc cKte 2 muşchi fesieri de fiecare parte. AceMtia, Gn afarH de rolul de aimprima anumite miMcHri membrelor inferioare, 'oacH rol important GnmenIinerea poziIiei verticale a corpului. "entru aceasta ei se insera cucapetele superioare pe oasele bazinului Mi cu cele inferioare pe femur.

5oapsa posedH pe faIa anterioarH, situat Gn diagonalH, muMchiul

croitor care este fle'orul coapsei. 4ub acesta se aflH un muMchi puternicnumit muşchiul cvadriceps femural care este cel mai puternicextensor al gambei pe coapsH. )ai profund se gHsesc 0 muşchi aductori careapropie coapsele Gntre ele.

"e faIa posterioarH a coapsei sunt muMchii flexori ai gambei pecoapsH, dintre care citHm bicepsul femural.

amba are pe feIele anterioarH Mi lateralH, contrar celor ce gHsim laantebraI, muMchii e'tensori ai degetelor $ei fac Mi flexia piciorului pe gambH%Mi mu=c0ii pronatori ai piciorului $ridicH marginea externH Mi coboarH pecea internH%.

"e faIa posterioarH se gHseMte muMchiul triceps sural $format din doigemeni Mi un solcar% care se prinde cu capHtul superior pe femur Mi tibie, iar cu cel inferior, prin intermediul tendonului lui "chile , pe calcaneu. +ste unextensor al piciorului pe gambH cu rol important Gn staIiunea verticalH MiGn mers trHgKnd de cHlcKi ridicH piciorul pe vKrful degetelor. 4e mai gHsesc

pe faIa posterioarH a gambei muşchii fle'ori ai degetelor Mi supinatori ai piciorului $ridicH marginea internH a piciorului Mi coboarH margineaexternH%.

)lanta adicH faIa cu care piciorul se spri'inH pe sol, posedH mai mulIi

muMchi care sunt analogi celor de la palmH Mi care prin contracIiile lor flecteazH sau extind degetele, le apropie sau le depHrteazH Gntre ele.

No?iuni de fi)iologia mu=c0ilor )iMcarea este o manifestare esenIialH a vieIii. )uMchii somatici suntorganele din corp care pot realiza deplasarea, prin intermediul unor sisteme de pKrghii Mi articulaIii. )ersul, desfHMurarea diferitelor activitHIi,vorbirea, mimica, sunt rezultatul intrHrii Gn activitate a fibrelor musculare, lacomanda sistemului nervos central, care la rKndul sHu este informat, prin

intermediul organelor de simI, asupra a tot ce se petrece Gn mediulexterior. 5Hile prin care aceste informaIii a'ung la sistemul nervoscentral sunt căi senzitive de la acesta, pe căile motorii, pornesccomenzile care a'ung la muMchi Mi-i pun Gn stare de contracIie. 4pre deosebire de muMchii striaIi scheletici, muMchiul cardiac Mi muMchiinetezi nu sGnt comandaIi Gn mod direct de sistemul nervos central $ei posedH unautomatism propriu%. 4istemul nervos central intervine numai Gn reglarea Miadaptarea activitHIii lor, pe calea sistemului nervos vegetativ.

7



%ropriet>?ile mu=c0ilor

%roprietati

On afarH de proprietHIile fundamentale ale materiei viiexcitabilitatea, troficitatea Mi funcţia metabolică# muMchii mai prezintH Miunele proprietHIi caracteristice: extensibilitatea, elasticitatea Mi

contractilitatea. xtensibilitatea este proprietatea muMchiului de a seGntinde sub acIiunea unei forIe. lasticitatea este proprietatea muMchiului de a reveni la lungimea Miforma iniIialH dupH ce forIa care 1-a Gntins $respectiv comprimat% aGncetat. +lasticitatea 'oacH un rol important Gn contracIie, amortizKndefectul mecanic brusc Mi GmpiedicKnd eventualele rupturi musculare Gntimpul contracIiilor repezi.

/ontractilitatea este proprietatea muMchiului de a dezvolta o tensiuneasupra punctelor safeQde origine Mi inserIie. )uMchiul care se contractH GMischimbH forma, nu GnsH Mi volumul. Gn timpul contracIiei, muMchiulefectueazH un lucru mecanic $travaliu% care se poate exprima GnBilogrammetri. 5Knd are loc o deplasare, travaliul este dinamic Mi serealizeazH printr-o contracţie izotonică $izo @ aceeaMi, tonic @ tensiune%,deoarece fibrele scurtKndu-se, lungimea lor variazH, tensiunea rHmKnKndaceeaMi. )uMchiul se poate contracta Mi fHrH sH se producH o scurtare afibrelor sale Mi ca urmare o deplasare a osului pe care se insera aMa seGntKmplH atunci cKnd apHsam cu mKna pe o masH sau vrem sH ridicHm ogreutate mare Mi nu o putem urni. Gn acest caz se dezvoltH Gn muMchi otensiune, care este variabilH, dar care nu determinH miMcare se produce

un efort static Mi Gn acest caz contracIia se numeMte izometrică pentru cHlungimea fibrelor nu variazH, ci numai tensiunea. 5ontracIiile muMchilor striaIi sunt repezi Mi dependente de voinţa noastră.

)uMchii netezi nu prezintH inserIii pe oase din care cauzH contracIiilesunt GnsoIite Gntotdeauna de scurtarea fibrelor contracIiile sunt lente Miinvoluntare.

)uMchii sunt transformatori de energie. +i transformH energia chimicH potenIialH Gn energie actualH. in aceasta, cea mai mare parte seexteriorizeazH sub formH de căldură, restul sub formH de energie mecanică $

contracţia $ sau sub alte forme de energie: electrică, acustică. > altH formHeste stocatH Gn moleculele macroergice.

"entru GnIelegerea modului cum se realizeazH aceste transformHri estenevoie sH cunoaMtem compoziIia chimicH a Iesutului muscular Mi proceselechimice care stau la baza contracIiei.

7



Compo)i?ia c0imic>. )uMchiul total conIine 82N<= apH Mi ,2-2<= reziduu uscat.

Fig. D; N #ecanismul glisant al contrac?iei mu=c0iului striat3A N muşchi & N miofibrilă 5 N sarcomer relaxat N sarcomer

contractat.

Acest mecanism al contracIiei a fost lHmurit cu a'utorul microscopuluielectronic Mi poartH numele de mecanism glisant $fig. <%.

Fenomenele se petrec la fel Mi Gn interiorul fibrei musculare netede. "rinfaptul cH miofibrilele fibrelor netede nu sunt organizate Gn sarcomere, ci mio-filamentele de actinH Mi miozinH sunt aMezate paralel, dar nu au capetelela acelaMi nivel, fibra netedH are un aspect omogen. 3a urmare a acesteistructuri mai puIin organizate, muMchiul neted se contractH lent, iar contracIia sa este mai redusH.

Refacerea moleculei A6" necesitH energie care este luatH din descompu-nerea fosfocreatinei Gn creatinH Mi ">:

"5 @ creatinH "> energie, care serveMte pentru refacerea mo-leculei A6" $din A" ">%.

+ste necesarH GnsH Mi refacerea moleculei "5 pentru a acIiona Gncontinuare Mi a furniza energia necesarH resintezei A6". "entru refacereamoleculei "5 GnsH, este nevoie de asemenea de energie. AceastH energierezultH din descompunerea glucozei, descompunere ce poartH numele de

glicoliză. 3licoliza are loc Gn douH faze: o fază anaerobă, Gn urma cHreiarezultH acidul lactic, Mi faza aerobă cKnd glicoliza merge pKnH la 5> 2 Mi2>:

3lucoza @ ... acid piruvic @ acid lactic + @ faza anaerobH.Acidul lactic o2- 5>2 2> + @ faza aerobH.

77



*umai o micH parte din acidul lactic $1S7% este oxidat pKnH la 5> 2 Mi2>, cea mai mare parte folosind pentru resinteza glucozei care utilizeazHenergia rezultatH din aceastH oxidare. upH cum se vede, reacIiile sunt reversibile. )uMchii care realizeazH oactivitate intensH Gntr-un timp scurt, cum sunt muMchii scheletici, GMi acoperHnevoile energetice prin glicoliza anaerobH, Gn cea mai mare parte. )uMchii

care desfHMoarH activitate continuH, cum sunt muMchiul inimii $miocardul%,diafragma, se bazeazH pe un metabolism aerob predominant. Gn principiu,ambele cHi sunt utilizate de aceea Gntr-o activitate muscularH intensH seconsumH o mare cantitate de >2 Mi se acumuleazH acid lactic, care se considerHa fi cauza oboselii musculare.

#anifest>ri ale contrac?iei musculare

0anifestări mecanice ale contracţiei. Gn organism contracIia muMchilor estegradatH Mi adaptatH sarcinii pe care o are de Gndeplinit. Gn timp ce unele grupemusculare se contractH, altele se relaxeazH $flexori Nextensori biceps N triceps%.

5u a'utorul unui aparat numit miograf se poate Gnscrie o contracIiemuscularH simplH N secusa musculară, obIinutH prin stimularea electricH amuMchiului gastrocnemian de broascH $fig. 1, A%. e la sursa de curent,

prin Gntreruperea Mi restabilirea circuitului electric, muMchiul este excitat MiintrH Gn contracIie. "rin scurtarea lui peniIa Gnscriitoare, de care este legattendonul muMchiului, se deplaseazH, GnregistrKnd pe hKrtia unui cilindru, care

se deplaseazH cu o miMcare uniformH. 4e obIine astfel un grafic numitmiogramă. Gn acelaMi timp, cu a'utorul unui diapazon electromagnetic seGnregistreazH Gn sutimi de secundH timpul Mi se marcheazH momentultrimiterii excitaIiei. )iogramH astfel obIinutH poate fi analizatH $fig. 1, &%.+a prezintH o perioadă de latenţă, cKnd nici o modificare aparentH nu survine,nici Gn muMchi, nici pe grafic. ?rmeazH perioada de contracţie caracterizatH

printr-o linie ascendentH pKnH la un maximum, dupH care urmeazH perioada

de relaxare, Gn care linia coboarH pKnH la poziIia de zero $fig. 1, &%"entru obIinerea unui rHspuns simplu $secusH%, stimulul trebuie sH atingH o

anumitH intensitate limitH, numitH prag. (a aceastH intensitate intrH GncontracIie un numHr mic de fibre musculare Mi secusa are o amplitudineminimala. )Hrindu-se intensitatea excitantului, creMte numHrul fibrelor ce secon tracta Mi cKnd toate fibrele s-au contractat, secusa are o valoare maximală.

79



Fig. 1N4ecusa Mi tetanosul muMchiului striat:

A G !nregistrarea secusei şi tetanosului muscular " 1 N cilindru inscriptor 2 N peniIH N gastrocnemian de broascH Ndiapazon pentru Gnregistrarea timpului 7 N pilH electricH 9 N bobinH deinducIie. , G 1raficul şi analiza unei secuse 'contrac?ie simpl>(3 a, b N perioada latentH b, c N perioada de contracIie c, d N relaxarea e

N Gnregistrarea timpului Gn sutimi de secundH f N reprezentarea stimululuiunic.C G 1raficul tetanosului complet:

g $ reprezentarea stimulilor de frecvenIH mare.

Fig. 2 N 5ele ordine de pKrghii osoase:

A N ordinul 1 & N ordinul 11 5 N ordinul 111"

1 N punct de spri'in 2 N punct de aplicare a rezistenIei N punct de aplicare a forIei.

(a un stimul care a atins pragul de excitabilitate al muMchiului se obIine o

secusH. (a stimuli repetaIi la intervale scurte Mi care vin Gn perioada decontracIie, muMchiul nemaiavKnd timp sH se relaxeze rHspunde printr-un numHr

78



de secuse Gnsumate, cunoscute sub numele de telanos complet. ReprezentareagraficH apare ca un platou neted, dKnd impresia unei contracIii prelungite$fig. 1, 5%. 5Knd frecvenIa excitaIiilor este mai micH Mi acestea cad Gn perioadade relaxare, muMchiul rHspunde printr-un tetanos incomplet, reprezentat printr-un

platou dinIat.On organism nu se produc contracIii simple $secuse% a cHror duratH este

foarte scurtH, ci activitatea muscularH se traduce prin succesiuni de tetanosuri, perfect coordonate, fiind controlate de scoarIa cerebralH.On repaus muMchii se gHsesc Gntr-o stare de uMoarH contracIie denumitH

tonus muscular. 6onusul este de fapt o stare de tensiune interioarH micH cereprezintH exteriorizarea unei activitHIi musculare reduse, dar permanente. +leste datorat activitHIii unui numHr mic de unitHIi motorii Mi este menIinut destimuli veniIi din sistemul nervos central prin nervii motori dacH se secIioneazHnervul motor, muMchiul GMi pierde tonusul. 6onusul deIine rol principal GnmenIinerea oaselor Gn articulaIii, Gn cadrul mecanismelor de termoreglare Mi Gncadrul procesului de amortizare a Mocului contracIiei.

On corp muMchii formeazH GmpreunH cu oasele sisteme de p2rghii de celetrei ordine $fig. 2%. +xemple: ord. # N articulaIia craniului cu coloana verte-

bralH ord. ## N articulaIia dintre oasele gambei Mi picior ord. ### N articulaIiadintre osul braIului Mi oasele antebraIului.

0anifestări termice ale contracţiei. in reacIiile biochimice ale contracIieimusculare rezultH energie. 5ea mai mare parte apare sub formH de energiecaloricH Mi doar 1S7 se transformH Gn lucru mecanic. )uMchiul dega'H cHldurH Mi Gntimp de repaus. Gn timpul contracIiei cantitatea de cHldurH creMte proporIional cuintensitatea activitHIii musculare.

)uMchii reprezintH cea mai importantH sursH de producere de cHldurH, 'ucKnd rol important Gn menIinerea constantH a temperaturii corpului. 5Kndtemperatura din ambianIH scade, corpul pierzKnd cHldurH, se intensificHarderile, restabilind echilibrul dintre cHldura produsH Mi cea pierdutH deorganism. 0anifestările electrice ale contracţiei, Gn timpul repausului, membranelefibrelor musculare sunt polarizate $GncHrcate cu sarcini pozitive la exterior Minegative la interior%. Aceasta se poate demonstra prin plasarea unui electrod

pe suprafaIa normalH $intactH% a muMchiului, iar celHlalt electrod pe suprafaIade secIiune. ?n galvanometru introdus Gn circuit indicH existenIa unuicurent, curentul de repaus, care demonstreazH repartiIia inegalH a sarcinilorelectrice pe suprafaIa externH Mi internH a membranei fibrei musculare.

On momentul excitHrii, polaritatea se inverseazH la locul excitaIiei,ducKnd la depolarizarea membranei. epolarizarea se propagH Mi esteurmatH de re-polarizare, care restabileMte starea de repaus $fig. %. "rinGnregistrarea graficH a acestor biocurenIi musculari cu a'utorul unor aparate seobIine electromiograma care are numeroase aplicaIii Gn medicinH. A fost

pusH Gn evidenIH astfel Mi existenIa unui curent de acţiune.

0anifestările acustice ale contracţiei sunt datorate frecHrilor internedintre fibrele musculare Gn timpul contracIiei. Au fost puse Gn evidenIH prin

7



utilizarea de microfoane speciale conectate cu dispozitive electronice deamplificare. "rin Gnregistrare se obIine fonomiograma.

(olul muşchilor in organism4taIiunea verticalH a corpului este asiguratH prin contracIia izometricH

susIinutH a unor muMchi. Am putea cita muMchii cefei care princontracIiile lor menIin capul Gn poziIie de echilibru. )uMchii ce se insera pecoloana vertebralH prin contracIiile lor o menIin Gntr-o anumitH poziIie.AcIiunile combinate ale acestor muMchi au rolul de a aduce centrul degreutate al corpului pe verticala care se proiecteazH GnHuntrul poligonuluide susIinere.

0ersul constituie GnsH principala manifestare a activitHIii musculare voluntare.5entrul de greutate al corpului, Gn timpul mersului, trece ritmic de pe un picior

pe altul. 4e produc contracIii izometrice susIinute ale unor grupe musculare de laun picior, Gn timp ce musculatura celuilalt picior, prin contracIii izotonice,executH miMcarea.

Actul fiziologic al mersului este foarte complex Mi necesitH un control nervosriguros. Gn copilHrie mersul se GnvaIH, intrKnd ulterior Gn automatism.

>boseala muscularH este scHderea capacitHIii funcIionale a muMchilor, caurmare a unei activitHIi excesive, prelungite. +a se caracterizeazH printr-ocomplexitate de manifestHri dintre care durerea Mi scHderea capacitHIii de muncHsunt cele care predominH. >boseala organismului, luatH Gn sensul larg al cuvKn-tului, poate lua aspecte variate, de la senzaIia plHcutH ce o dH un efort, chiar intens, dacH este fHcut cu plHcere Mi interes $susIinerea unui meci etc%,

punH la durere $Jmort de obosealHT%.

>boseala face parte din tulburHrile funcIionale, care Gn lumea modernH aluat forme particulare, de obosealH intelectualH Mi obosealH fizicH. 5ivilizaIia MiviaIa modernH au Gnlocuit treptat oboseala muscularH cu oboseala nervoasH.)ecanizarea industriei Mi automatizarea, cu folosirea maMinilor Gn aproape toateramurile de activitate, au redus enorm oboseala muscularH, dar au crescut efortulintelectual. Ritmul vieIii civilizate Gn general a crescut, Mi factorii din mediu Gnafara orelor de muncH, solicitH continuu procesele nervoase, contribuind laoboseala predominant intelectualH.

acH oboseala intelectualH este o problemH actualH de care se ocupH medicii,

psihologii, sociologii, Gn cadrul a numeroase organizaIii internaIionale, obosealamuscularH este o problemH milenarH. *umeroMi cercetHtori au cHutat sH explicecauza oboselii musculare. ?n numHr mare de ipoteze au fost emise avKnd toatela bazH modificările chimice care se petrec Gn muMchi. Acidul lactic se acumuleazHGn muMchi Mi intoxicH fibrele. 4cade cantitatea de A.6."., descompunerea safHcKndu-se Gntr-un ritm care depHMeMte capacitatea muMchiului de a-1 resintetiza Mia Gnlocui astfel cantitatea descompusH. Fiziologia modernH considerH oboseala caun fenomen complex, interesKnd organismul Gn Gntregime Mi atribuie sistemuluinervos o participare importantH.

7;



4tudiul sistematic al oboselii musculare a Gnceput acum 1<< de ani, dupH ceAngelo )osso a construit un aparat cu care se poate Gnregistra curba oboselii

musculare, numit ergograf.

#nteresant este faptul cH fiecare persoanH GMi are curba oboselii salecaracteristice, dovedind prin aceasta cH oboseala este un fenomen mult maicomplex decKt s-a crezut iniIial.

9<



Aparat circulator

Sngele =i limfa

I. Sngele este format +. plasma1. elemente figurate a% ! hematile sau globulele rosi care mai poarta numele de eritrocite

b% ! globule albe sau leucocitec% ! trombocite care poarta numele de plachete sanguine.

Sngele este un lichid de culoare rosie care impreuna cu lichidul interstitial si limfaformeaza mediul intern al organismului, el circula prin vase sanguine inchise raspandite intoate organele si tesuturile corpului.

4Kngele indeplineste in organism o serie de functi importante1 ! functia respiratorie ! sangele transporta >2 de la plamani la tesuturi si 5>2 de la tesuturi la

plamani.2 ! functia nutritiva ! transporta substantele nutritive din alimente $grasimi neutremonozaharide%, de la intestin la diferite tesuturi ! functia excretorie ! transporta metaboliti $uree, acid uric, acid lactic% spre organele deexcretie cum ar fi pielea, rinichi, tracul digestiv unde sunt eliminati in mediul incon'urator ! functia de termoreglare ! transporta caldura de la organele interne spre suprafata corpuluide unde se transmite mediului incon'urator.7 ! functia de protectie imuno-biologica ! se exercita prin intermediul anticorpilor si afagocitelor.

+. %lasma ! reprezinta 77= din volumul total al sangelui, este un lichid galbui,omogen, putin

vascos, cu gust putin sarat, contine ;1,7= apa, 8= proteine, 1= glucide, 1= lipide, dar sisubstante absorbite si dizolvate in urma catabolismului celular, acid uric, ureea ! cationi: de 5a, *a , B ! anioni 5l, rol acid amonius, 5>

5ompozitia de saruri a plasmei este foarte apropiata de cea a apei marine. Acest lucrudemonstreaza ca in trecutul indepartat omul si vertebratele au stramosi marini.

4arurile pot prezenta atat 1.! componente organice2.! componente anorganice

+.+. Componente organice ! cele mai importante sunt:+.+.+. %roteinele simple si comple4e $gluco si lipo proteine% ! concentratia proteinelor

plasmatice este de 8-ml la 1<<g sange.

Cuprinde 2 mari categori+ al*uminele 'seual*umine( ! sunt sintetizate in ficat de aminoacizi si catabolizate lanivelul diferitelor tesaturi, prezinta importante functii organice1 glo*ulinele 'seuglo*ulinele( sunt sintetizati din aminoacizi la nivelul glanglionilorlimfatici, ai splinei al maduvei osoase in general, precum si in tesuturile con'uctive suntcatabolizate la nivelul diferitelor tesuturi si organe $plamani, ficat, splina, tesutul gastro-intestinal%. intre globulinele imunoglobulinele sunt cele mai important cu rol in aparare, fatade infecti prin producerea de anticorpi.2 fi*rinogen are rol important in coagularea sangelui, se gaseste in plasma in proportie de<,2 ! <,=, biosinteza lor are loc la nivelul tesutului con'uctiv precum si ficatul.

"roportile acestuia sunt importante in procesul de coagulare, dar si in transformare prin procese biochimice, in fibrina si de a se gelifica pe langa functile amintite proteinele

91



plasmatice functioneaza ca un sistem de tampon, contribuie astfel la mentinerea "h, alaturi de proteine din plasma, precum si existenta altor proteine, in plasma determinata stari patogene.

+.+.1. "lucidele plasmatice ! dintre acestea ceea mai importanta este glucoza a careiconcentratie se incadreaza intre <, ! 1,2= si se numeste glicemie.

#n stari patologice glicemia poate sa creasca si se numeste hiperglicemie si candscade numindu-se hipoglicemie. Rolul glicemiei este important deoarece esteforma de absortie, de circulatie si de consum a glucidelor

+.+.2. Lipidele ! cele mai importante sunt ! fosfolipide ! gliceridele ! colesterolul

#n plasma se mai gasesc ! acid lactic ! hormoni ! enzime ! anticorpi ! protombina ! vitamine

! bilirubina ! alte substante organice si minerale

+.1. Componente anorganice ale plasmei ! sunt reprezentate prin apa si

saruri minerale+.1.+. Apa ! este principala componenta a plasmei datorita proprietatilor ei deabsortie, de solvire si disociere, apa 'oaca un rol important in desfasurarea tuturorfenomenelor fizico-chimice care se desfasoara in organism prin intermediul

plasmei sanguine+.1.1. Sarurile minerale ! din plasma prezinta o importanta deosebita in determinarea

presiuni atmosferice a plasmei care este de 9,8 atmosferi."resiunea osmotica trebuie sa se mentina constanta de ia depinzand buna functionare a

hematiilor daca presiunea creste, hematiile pierd apa ceea ce le scoate din functiune, iar dacascade in hemati va patrunde apa iar functia lor va fi defectuoasa. )entinerea presiuniosmatice este o conditie a schimari normale intre sange si tesut.

+chilibru acido bazic al plasmei este mentinut prin sisteme tampon. "rin functionareasistemului tampon al plasmei isi pastreaza reactia alcaina cu un ph de 8,8. cand ph are ovaloare mai mica de 8,8 determina in plasma o stare numita acidoza, iar cand valoarea estemai mare determina o stare numita alcaloza. "entru mentinerea ph plasmei, presiunea nutrebuie sa creasca de 8, sau sa scada sub 8,8.

1. !lemente figurate ale sangelui1.+. :ematiile ! sunt celule diferentiate care are rolul de a transforma >2 de la

plamani latesuturi, si 5>2 de la tesuturi la plamani, in faza adulta sunt anucleate se formeaza maduva

rosie a oaselor fenomen numit eritropoeza, eritrocitul are un aspect caracteristic privit din fataare forma circulara iar din profil are forma de lentila biconcava. #n cazurile patologice candsunt forme de anemie, eritrocitele isi pot schimba forma dim'ensiunea. #n unele cazurieritrocitele sunt mai mici ca dimensiune $microcitoza% iar altele pot avea dimensiune maimare $macrocitoza%, aceste schimbari aduc modificari raportate dintre suprafata si volumUdarsi micsorarea patrunderi >2 in eritrocite.

5elulele hematiilor este rosie verzuie iar in conditi patologice, pot aparea manifestaride culoare in raport cu continutul de hemoglobina $in cazul hiperctomei si hipocrmei%.)odificari de dimenst,,,,,,, de micro si macrocitoza, si de forma poiBlocitoza si sferocitoza.

> caracteristica importanta a eritrocitelor o reprezinta leasticitatea foarte maredeoarece hematiile se pot deforma astfel incat pot trece prin capilare $acestea avand diametrul

mult mai mic decat al lor, iar cand a'ung in vasele mari isi pot reveni la forma initiala%

92



*umarul hematiilor se ridica la mil ! 7<< mii S mm de sange. Femeile 7mm. acestnumar variaza de la un individ la altul si datorita unor functionari stres, altitudine etc.

4caderea numarului de eritrocite odata cu hemoglobina formeaza o boala numitaanemia

5resterea numarului de leucocite formeaza poliglobulina"oliglobulina poate sa prezinte 2 aspecte a% ! fiziologica

b% ! patologicea% poliglobulin'ele fiziologice ! nu afecteaza buna functionare a organismului, un ex ilconstituie poliglobula de altitudine care se manifesta la altitudini mai mari de mi de m. #nacest caz numarul eritrocitelor pot depasi 8 miliSmm de sange si acest lucru a mai fostobservat la locuitori din munti anzi.

Aceasta marire a numarului de eritrocite reprezinta o adaptare a organismului laadmosfera rarefiata a marilor altitudini, in acest caz poliglobulina se manifesta toata veata,

poliglobulina temporala poate sa apara si in cazul zilei si are drept urmare cresterea de 1<-17=diforata de digestie stari de emotionare, efect fizic mecanismul prin care se regleaza

poliglobulia fiziologica este diferita.1 ! in cazul patologiei permanente este vorba de o crestere reala a numarului de eritrocite prinintensificarea eritrocitelor

2 ! in cazul poliglobuliei temporale exista o crestere aparenta se realizeaza prin metabolizarearezervelor de eritrocite care se gaseste in splina poliglobulina patologica consta in crestereanumarului de eritrocite, drept urmare a inei stari patologice, numarul lor poate a'unge la18miliSmm sange in afectiunile precum tuberculoza pulmonara in intoxicatia cu 5>2 siunele boli ale sangelui.

4tructura unui eritrocit1 ! stroma $rest de structura celulara%2 ! membrana erocitara ! hemoglobina

emoglobina este o substanta colora in rosu a eritrocitelor lipsa nucleului in hematiaadulta permite acumularea unei cantitati mai mari de hemoglobina cirva 8= din volumul

celulelor, hemoglobina ofera acestor celule functia de transport al gazelor din punct de vederechimic este o hemoproteina formata din globulina si un gram proteic in anume un picmentcare poarta numele :!#.

#n conditi normale hemoglobina ! la barbat prezinta valoarea 1,7 ! 18,g= ! la femei prezinta valoarea 12 ! 17g=

> proprietate importanta a eritrocitelor este deasemenea suspendate in plasma sangeluistabilit de suspensie a hematiilor poarta semne de viteza de sedimentare $/4%, valoareafizica este la

! barbat de 9 ! mmSora ! la femeie de 1< ! 19 mmSora

aca in organism apare focare de infetie /45 creste /4 poate sa creasca in gravitatetraumatisme mari. urata de viata a hematiilor este de 12< zile moartea il survime datoritaincapacitati de a sintetiza proteine si lipide.

5eea mai mare parte dintre hematie este distrusa la nivelul splinei supra numitcimitirul globulelor rosi. > mica parte din critocite se distrug la nivelul sistemului circulardatorita curentului punand in libertate fierul si porfilina.

"roteinele si ferul intra in econimisirea organismului iar porfidienele sunt transformatein bilirubine care sunt eliminate prin bila si fecale. Reglarea eritrocitelor

! la nastere intreaga maduva osoasa este hemato poetica ! la adult 7<= din maduva osoasa pastreaza aceasta proportie $in oasele scurte

si late%.Reglarea numarului se face cu si datorita raportului din tesaturi. +ritropoeza este

diri'ata de centri nervosi encefalice care sunt excitati de >2 din sange.

9



1.1.+.c( ! bazofilele au in citoplasma un numar mic de granulati mari care se coloreaza intenscu coloranti

bazici aceste granulati, numeroase enzime cum ar fi ! heparina ! histamina @V acesteadin urma

sunt supstante vaso dilatatoare numarul lor creste in studi tardive ale inflamatilor 1.1.1.a( ! limfocitele sunt produse cu precadere in organe cum ar fi sinusul, amigolate,splina, ganglioni

limfatici traiesc de la cateva ore la cativa ani asigura rezistenta organismului fata de boli $imunit

ate naturala% producand anticorpi care sunt substante care au rol in aparareaorganismului.

5resterea numarului limfocitelor se produc unele infecti acute in boliinfectioase dupa studiul initial in infecti cronice, $tuberculoza, sifilismul%. *umarul lor

poate sa scada pana la disparitie in urma unor infecti grave sau iritatie.1.1.1.*( ! monocite ! sunt celule mari ce prezinta granulati fine, raman in circulatie aprox 2hdupa care

migreaza in tesuturi in macrofagW si fagociteaza intens bacteri si resturi celulare maimari.

(eucocitele asigura prin proportia lor imunitatea organismului, adica o stare derezistenta fata de agenti parazitali, bacterieni, virusi, celule tumurale#munitatea poate fi:

! naturala $mostenita% ! cand sa instalat ca urmare a contactului generatilor anterioare cu unanumit

antigen si se transmit ereditar ! dobandite ! care pot fi: a%! dobandite pe cale naturala ! ca urmare a contactului prealabil al

organismului cu un anumit antigen $imunitate consecutivaanumitor boli

infectioase% b% ! dobandite pe cale artificiala ! prin vaccinuri care contin

germeni atenuatisau morti $aceasta este o imunitate activa%, administrarea deseruri imune

continand anticorpi specifici1.2. Trom*ocitele 'sau plac0ete sanguine( ! sunt cele mai mici elemente

figurate ale sangelui avand un diametru ce variaza intre 2-microni sunt tipsitede nucleu si in prezent in citoplasma granulati mici

! se formeaza maduva hematogena $rosie% prin fragmentarea unor celule numitemegacariocite

! se gasesc in sange in numar de aproximativ de <<mi pe mm de sange ! au durata scurta de viata $aprox 1sapt%, dupa care sunt distruse decatre splina

! prezinta o importanta fiziologica deoarece elibereaza anumite substante oprind astfelhemoragile mici

! participa si la coagularea sangelui>prirea hemoragiilor produse prin lezarea vaselor mici si mi'loci este un proces

fiziologic extrem de complex care poarta numele de hemostaza temporaramecanismhemostaza interne intervine imediat dupa lezare cand se produce contractia vasuluilezal devierea sangelui in vase colaterare prin dilatarea acestora.

Agulatinarea trombocitelor la marginile placilor vasculare consta astfel un dop plachetal real astfel a hemostaza temporara

Formarea unui cheag $trombust% in ionteriorul si la suprafata dopului plachetarrealizanduse astfel hemostaza definitiva. 5oagularea sangelui consta in transformareafibrinogenului plasmatic $fibrinogen% solubil in fibrina insolubila care formeaza o retea inochiurile careia se depun elemente figurate sanguine constituind astfel cheagul sanguin.

97



"rupe de sange4unt consecinte prezente pe suprafata hematiilor a unor antigenti notate cu A si & care

au primit ulterior de aglofinogene si a unor anticorpi plasmatici notate cu alfa si beta denumiteaglutine.

Aglutinogene nu trebuie sa intre in contact direct cu aglutinele aceluias tip deoarece se produce aglutinarea si liza hematiilor, deoarece pentru a se putea realiza o transformare desange trebuie ca in sangele primitorului sa nu existe aglutinine care sa reactioneze cu

aglitogenele depe hematiiletransfuzate.3rupele de sange sunt reunite in sistem A&<3rupele sunt ! < #

! A ## ! & ### ! A& #/

<#

A## &###

A&#/

SCURT ISTORIC: "ana in 1;8< nu se stia in timpul unor transfuzi char daca serespecta compatibilitatea, intervenea totusi moartea primitorului astazi se cunosc alti factoride compatibilitate care intervine atat la grupele de sange in indentificarea caracteristicaindividuale ale sangelui el se numeste factor Resus Rh $este un aglitogen situat pe suprafataeritrocitele%, factorul Rh este prezent in sangele europenilor in proportie de 7=, din cazuri,iar 1<<=la eschimosi, asiatici, negri, etc.

>ameni care au Rh poseda, Rh pozitivi iar cei care nu au prezinta Rh negativ.6ransfuzile multiple cu Rh pozitiv la subiecti cu Rh negativ, femeile care urmeaza sa nascaare Rh negativ li se poate determina accidente grave in cazul copiilor sau daca copii vor avea

Rh pozitiv.6iputi de accidente

1 ! socul hemolitic care apare la transfuzile de sange incompatibil si care duce pana la moarte2 ! boala hemolitica a noului nascut prin incompatibilitatea cu Rh, fetumatie

II. Limfa este un lichid galbui care contine globule albe inspeciallimfocitele,

compozitia limfei depinde de activitatea tesutului care se formeaza, contine mai multe proteine decat plasma inspecial fibriogen ceea ce confera proprietatea de a se coagula.

Functie:- rol in aparare a organismului prin limfocitele pe care le contine- rol in absortia grasimilor 9<= din acestea sunt absorbite in limfa trecand apoi in circulatiasangelui

Formarea limfei ! se formeaza din lichidul interstitial din capilare sanguine, o partedin plasma si din leucocitele tranverseaza peretele capilar inundand spatile dintre celuleleformeaza astfel lichidul interstitial $inter celular%

> parte din lichidul interstitial este preluat de vase special in forma de manusa careimpanzesc tesuturile numite capilare limfatice, formeaza limfa.

(imfa circula in sistemul limfatic alcatuite din capilare limfatice, tuburi colectoarelimfatice si ganglioni limfatici.

Sangele repre)inta EH din greutatea corpului5

deci <5l de sange pe indi&id de J;Kg

99



98



RealizeazH aportul de oxigen Mi substanIe nutritive cHtre celule prin intermediul sKngelui Mi totodatH

relizeazH transportul produMilor de degradare matabolicH Gn vederea eliminHrii acestora din organism.Componentele sistemului sunt3

A. #nima este un organ muscular situat Gn cutia toracicH Gntre cei doi plHmKni. +ste alcatuitH din cavitaIi: 2 atrii Mi 2 ventriculi. "rincipalul sHurol este acela de pompH, asigurKnd circulaIia sKngelui Gn Gntreg

organismul.Structura inimii3(a exterior inma este GnvelitH Gn pericard $douH foiIe Gntre care se gHseMte o cantitate minimH de lichid

ce asigurH lubrefierea pentru o mai bunH alunecare Gn timpul cotracIiei%. )edial se gHseMtemiocardul$Iesutul muscular cardiac%, care asigurH contracIiile ritmice specifice inimii. +ste mai bine reprezentat lanivelul ventriculului stKng. "rincipalele caracteristici ale miocardului sunt: excitabilitatea, automatismul,conductibilitatea Mi contractilitatea. On miocard pe lKngH fibrele musculare specifice, apare Mi un Iesutspecial numitexcito-conductor, care genereazH impulsurile electrice necesare contracIiei musculare.

Astfel, sunt generate contracIii ritmice de circa 8<de oriSminut, Gn funcIie de stareaorganismului $somn 7<-77Smin, Gn emoIii puternice sau efort susIinut 1<-1<Smin%. (a interior, cHptuMind cavitaIile cardiace, se gHseMte endocardul, care se continuH cu cel al

vaselor de sKnge. 5ele douH atrii $drept Mi stKng% sunt separate Gntre ele printr-un septinteratrial, necomunicKnd Gntre ele, Mi de ventriculi prin valve $tricuspida Gn dreapta, bicuspida sau mitralaGn stanga%. On atriul drept se deschid cele douH vene cave:superioarH $aduce sKngele din regiunea capuluiMi gKtului, din X superioarH a trunchiului Mi membrele superioarH% Mi inferioarH $din X inferioarH atrunchiului Mi membrele inferioare%. e aici sKngele trece Gn ventriculul drept, de unde va fi pompat spre

plHmKni prin artera pulmonara. e la plHmKni sKngele oxigenat pleacH prin vene pulmonare spre cord unde se varsH Gn atriul stKng. 6rece apoi Gn ventriculul stKng Mi de aici este pompatGn artera aortH spre toate Iesuturile organismului. (a emergenIa aortei cu cordul se gHseMteorigineaarterelorcoronare, vase care asigurH vascularizaIia cordului. "rocesele care au loc Gntre douH contracIii alemiocardului alcHtuiesc revoluIia cardiacH. /orbim desistolH $contracIia atrilor Mi a

ventriculilor% Mi dediastolH $relaxarea lor%. 4istola atrialH asigurH umplarea cu sKnge a ventricului deaceiaMi parte. ?rmeazH sistola ventricularH care pompeazH sKngele Gn aortH, respectiv Gn artera

pulmonarH. 4istemul valvular care separH atriile de ventriculi asigurH trecerea sKngelui Gntr-un singursens, GmpiedicKnd regurgitarea.

5ontracIiile ventriculului stKng se transmit Mi aortei, rezultKnd o undH de contracIie numitH puls $cu ovaloare normalH de <Smin%, care Gmpinge coloana de sKnge.

9



A. Sistemul arterialArterele sunt vase prin care sKngele circulH dinspre inimH spre Iesuturi, transportKnd sKnge oxigenat

$excepIie face artera pulmonarH, care transportH sKnge cu 5>2 spre plHmKni%. "ornind de la inimH spre periferie, arterele se ramificH, dKnd naMtere unor vase din ce Gn ce mai simple Mi maiGnguste. Astfel existH:- artere de calibru mare - aorte- artere de calibru mediu

- artere de calibru mic - arteriole."ereIii arterelor sunt formaIi din tunici:- adventiIie $la exterior% ! Iesut con'untiv format din fibre colagene Mi elastice- media $la mi'loc% ! Iesut format din lame elastice concentrice, alterKnd cu fibre musculare $rare la

vasele mari Mi mai frecvente la vasele mai'locii Mi mici%, precum Mi din fibre colagene.- intima $la interior% continuH endocardul ventricular.

9;



"roprietHIile arterelor:1. +lasticitatea este proprietatea arterelor mari de a se lHsa destinse, cKnd presiunea sKngelui creMte Mi dea reveni la calibrul iniIial cKnd presiunea scade.2. 5ontractilitatea este proprietatea arterelor de calibru mic Mi Gn special a arteriolelor, de a-Mi modificaactiv calibru prin contracIia sau relaxarea fibrelor musculare din pereIii lor.

/olumul de sKnge existent la un moment dat Gntr-o arterH apasH pe pereIii acesteia cu o anumitH presiune mHsurabilH - tensiune arterialH . /orbim de o tensiune arterialH sistolicH $6A4%: 11<-1< mmg$care se datoreazH expulzHrii sKngelui din ventricul Gn urma sistolei% Mi o tensiune arterialH diastolicH

$6A%: 8<-;< mmg $corespunde diastolei, relaxHrii miocardice%.,.Capilarele sunt vase de dimensiuni mici, la nivelul cHrora se realizeazH schimbul de substanIe cuIesuturile, datoritH structurii permeabile a pereIilor vasculari.. +le sunt vase de tranziIie fHcKnd trecerea dela arteriole la venule , permiIKnd realizarea circuitului sanguin Gn organism."roprietHIile capilarelor:

1. "ermeabilitatea este proprietatea capilarelor de a permite transferul de apH Mi substanIe nutritivedizolvate Gn apH prin endoteliul lor.

2. "ereIii capilarelor pot fii strHbHtuIi de toate componentele plasmei cu excepIia proteinelor.. (a acest nivel fluxul sanguin este continu, cea ce permite schimbul.

8<



C. Sistemul &enos

/enele sunt vase prin care sKngele circulH dinspre periferie spre inimH. +le cresc Gn dimensiune pemHsurH ce se apropie de cord, astfel:-vene de calibru mic -venule $care iau naMtere prin unirea maimultor capilare%-vene de calibru mediu-vene de calibru mare- cave.

4tructura anatomicH a venelor este asemHnHtoare cu cea a arterelor, cu deosebirea cH: inelele elastice Mimusculare nu sunt foarte bine reprezentate $circulaIia sKngelui fiind asiguratH de contracIia muscularHadiacentH%, iar intima venelor prezintH din loc Gn locvalvule sub formH de Jcuib de rKndunicH0, cefragmenteazH coloana de sKnge Mi face posibilH Gntoarcerea venoasH, care se realizeazH Gmpotriva forIeiantigravitaIionale.

(a nivelul inimii se deschid douH mari vene: vena cavH superioarH $colecteazH sKngele din XsuperioarH a corpului% Mi vena cavH inferioarH $colecteazH din X inferioarH%."roprietHIile venelor:1. istensibilitatea este proprietatea venelor de a-Mi mHri pasiv calibru sub acIiunea presiunii sKngelui.2. 5ontractilitatea este proprietatea de a-Mi varia Gn mod activ calibrul prin contracIia sau relaxareamuMchilor netezi din pereIii lor.Factorii care determinH Gntoarcerea venoasH:- activitatea de pompH a inimii, prin crearea Mi menIinerea uneidiferenIe de presiune Gntre venele cave Mi atriul drept.,-pHstrarea forIei de Gmpingere imprimatH iniIial de inimH ,

-presa abdominalH, creatH de coborKrea diafragmei Gn timpulinspiraIiei,-pompa muscularH, determinatH de contracIia musculaturii ,-masa'ul pulsatil efectuat de arterele pe care le GnsoIesc.Y acH arterele sunt dispuse Gn profunzime, GnsoIind oasele scheletului Mi fiind prote'ate de maselemusculare, venele sunt dispuse atKt la nivel profund cKt Mi superficial, putKndu-se distinge prin piele .

81



$. Sistemul limfatic3(imfa este o plasmH deproteinizatH care circulH prin vasele limfatice.5irculaIia limfaticH diferH de cea sanguinH prin:

-este adaptatH la funcIia de drena' al Iesuturilor, capilarele limfatice formKnd reIele terminale $sub formHde Jfund de sac0% Mi nepermiIKnd schimbul ca Mi capilarelor sanguine.-pereIii vaselor limfatice sunt mai subIiri ca cei ai vaselor sanguine.

5apilarele limfatice sunt vase de calibru neuniform Mi sunt prevHzute Gn interior cu valvulesemilunare, care Gnlesnesc circulaIia limfei Gntr-un singur sens.

3anglionii limfatici sunt conglomerHri tisulare, situate pe traiectul vaselor limfatice, mai ales la locul

unor confluenIe. Au rol Gn producerea limfocitelor Mi monocitelor, Gn formarea Mi depozitarea anticorpilor,GmpiedicKnd astfel pHtrunderea Gn organism a diferiIilor germeni patogeni.On organismul uman ganglionii au o dispunere specificH: submaxilar, subaxial, inghinal, abdominal.

6runchiurile limfatice sunt canale limfatice care colecteazH limfa. +xistH 7 trunchiuri, denumite dupHzona din care colecteazH limfa:1. trunchiul 'ugular - cap, gKt2. trunchiul subclavicular - membru superior, peretele anterior altoracelui Mi glanda mamarH. trunchiul bronho ! mediastinal - pereIii Mi viscerele toracice. trunchiul lombar - membre inferioare, viscere din pelvis7. trunchiul intestinal - de ganglionii mezenterici Mi colici $situaIi pe

intestin%5analul limfatic toracicMi vena limfaticH dreaptH ! colecteazH limfa din toate trunchiurile limfatice.5analul toracic este cel mai mare colector limfatic. Oncepe printr-o dilatare numitH cisterna chili, situatHla nivelul vertebrei (2, urcH pKnH la nivelul vertebrei 6, anterior coloanei vertebrale, iar la acest nivelface un unghi spre stKnga Mi Gn faIH Mi se varsH Gn vena 'ugularH stKngH. /ena limfaticH dreaptHcolecteazH trunchiurile din parte dreaptH superioarH Mi se deschide Gn vena 'ugularH internH dreaptH.

5irculaIia limfei se face dinspre capilare spre marile ducte limfatice, care deverseazH limfa Gn venelede la baza gKtului. e fapt prin limfH, apa de la nivel tisular se Gntoarce la inimH. /iteza de circulaIie alimfei este foarte micH $2mmSsec%. 4ensul de Gnaintare este asigurat de valvulele semilunare ale vaselorlimfatice care nu permit Gntoarcerea limfei. ForIele motrice ale limfei sunt:-extrinseci $includ presiunile tisulare Mi factorii ce favorizeazH circulaIia de Gntoarcere%

-instrinseci $reprezentate de contracIiile ritmice ale vaselor limfatice mari%

82



5onIinutul limfei: - la nivel de capilare are compoziIie asemanHtoare cu a lichidul extracelular Mi cu a plasmei. upH trecerea prin ganglionii limfatici se GmbogHIeMte cu elemente celulare Mi cu proteine$anticorpi%, cu lipide $cea de la nivelul intestinului%, cu enzime $de la nivel hepatic% sau cu hormoni $de lanivelul glandelor endocrine%.Rolul sistemului limfatic:1. cale auxiliarH de Gntoarcere a lichidului extracelular Gn sistemul venos2. drenarea continuH a

proteinelor tisulare extravazate prin capilare.transportul lipidelor absorbite Gn intestinul subIire $fiind insolubile nu penetreazH peretele capilar%. Gn sistemul de apHrare antiinfecIios prin efectul de barierH al ganglionilor:7. crearea de depozite de anticorpi.

FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULARAparatul cardiovascular asigură circulaţia sângelui în organism. La toatevertebratele,sângele circulă printr-un sistem închis de vase (artere, capilare, vene).Propulsia sângelui prinarborele vascular se datorete inimii, a cărei activitate neîntruptă de pompăcrea!ă i menţine odi"erenţă de presiune între capătul arterial i cel venos al arborelui vascular.#.$.#. Fiziologia inimii.

A. Proprietăţile funcţionale ale miocardului.%uncţia de pompă automată a inimii se datorete unor proprietăţi "uncţionale"undamentaleale peretelui său muscular& automatismul, e'citabilitatea, conductibilitatea icontractilitatea.a. Automatismul (funcia c!onot!o"#$.ste proprietatea inimii de a se autoe'cita, de a elabora stimuli ritmici.coasă din corp,inima continuă să se contracte, dacă i se asigură irigarea cu lichid nutritivcorespun!ător. Activitatea automată a inimii se datorete e'istenţei ţesutului

miocardic embrionar (nodal) care activea!ă într-o ordine ierarhică ast"el&-nodulul sinoatrial (Keith-Flack) care elaborea!ă ritmul sinusal, cu o "recvenţămedie de *+de stimuli pe minut. Acesta este ritmul normal al inimii-nodulul atrioventricular (Aschof-Tawara) care generea!ă ritmul nodal cu o"recvenţă de de stimuli pe minut. /ând ritmul sinusal este suprimat, nodulul Ascho0-1a2arapreia comanda,imprimând inimii ritmul nodal-asciculul atrioventricular His i reţeaua urkin!e, generea!ă ritmulidioventricular cu o

"recvenţă de $+ de stimuli pe minut.3n mod normal, inima se supune centrului de automatism cu ritmul cel mai

înalt. laborareaautomată a stimulilor se datorete instabilităţii potenţialului de repaus alcelulelor miocarduluiembrionar. 4embrana acestor celule se atodepolari!ea!ă lent în timpuldiastolei, iar cânddepolari!area lentă diastolică atinge un nivel critic, se produce un potenţial deacţiune propagat.%. &'cita%ilitata (funcia %atmot!o"#$.5epre!intă proprietatea celulelor miocardice de a răspunde la un stimul printr-

un potenţial

8



de acţiune propagat. Aceasta este proprietatea comună a tuturor structurilore'citabile nervoase,musculare sau glandulare i nu numai a muchiului cardiac. 'citantul6!iologic al miocardului este stimulul generat în centrele de automatism, darinima poate 6 e'citată i prin curent electric sau prin e'citanţi mecanici ( dee'emplu creterea presiunii în cavităţile inimii).7rice e'citant natural sau arti6cial, trebuie să aibă o anumită intensitate,numită valoare

"ra#$ pre deosebire de muchii scheletici, inima nu este e'citabilă în timpulcontracţiei (sistolă), ci numai în perioada de rela'are (diastolă). Ast"el esteasigurată ritmicitatea "a!elor de contracţie i rela'are a inimii care nu intrăniciodată în contracţie tetanică, aa cum se întâmplă cu muchiulscheletic când este e'citat cu "recvenţe ridicate. Aceasta este le#eaine%citabilit&ţii "eriodice ainimii.8nima nu răspunde prin contracţie la stimuli care au valoare sub prag i dă unrăspuns ma'imla orice stimul de valoare peste prag, indi"erent de intensitatea stimululuieste le#ea 'tot sau nimic'.

1ulburări ale automatismului i e'citabilităţii provoacă anomalii ale ritmuluicardiac-aritmii$Ast"el de aritmii sunt e'trasistolele, tahicardia paro'istică i 6brilaţia.%trasistola este o bătaiecardiacă prematură (contracţie suplimentară), provocată de un stimulpatologic din miocard, generat de abu!ul de alcool, tutun sau în uneledereglări endocrine. /ând e'trasistolele se succed neîntrerupt cu regularitatei "recvenţă de $ pe minut se produce tahicardia "aro%istic&$ 9acăactivitatea contractilă devine haotică i cu "recvenţă de : pe minut seproduce brilaţia* când această tulburare cuprinde ventriculele survinemoartea.

c. Con)ucti%ilitata (funcia )!omot!o"#$.ste proprietatea miocardului de a conduce stimulii la întreaga masămiocardică. 'citaţia ianatere la nivelul nodulului ;eith-%lac< di"u!ea!ă în atrii, cuprinde nodululAscho0-1a2ara de lacare, prin "asciculul =is i reţeaua Pur<in>e, este condusă la 6brele musculareventriculare. 9e lanodulul sinusal, stimulul se răspândete lent cu o vite!ă de ,+ m?s, prinmusculatura atriilor-,+m?s iar în "asciculul =is- m?s. 3ntâr!ierea conducerii e'citaţiei prin nodululatrioventricular asigură intrarea succesivă în contracţie întâi a atriilor i apoi a

ventriculelor, ceea ce asigură "uncţia de pompă a inimii. 1ulburările conducerii stimulilor prin inimă se numesc blocuri$ @locareaconducerii întreatrii i ventricule se numete bloc atrioventricular (când atriile se contractă cu"recvenţa ritmuluisinusal iar ventriculele în ritm idioventricular). @locarea conducerii prinramurile "asciculului =is se numete bloc de ramur& (când este a"ectat numaiun ventricul, cele două ventricule se contractăasincron).).Cont!actilitata (funcia inot!o"#$.ste proprietatea miocardului de a de!volta o tensiune între capetele 6brelor

sale. Prin

8



contracţie crete presiunea din cavităţile inimii. %orţa contractilă amiocardului este directproporţională cu grosimea peretelui muscular 6ind mai mare în ventriculedecât în atrii, mai mare la ventriculul stâng decât la ventriculul drept.%orţa de contracţie a inimii este direct proporţională cu lungimea iniţială a6brelormiocardice produsă de umplerea diastolică acesta repre!intă le#ea inimiistudiată i stabilită de

tarling. 'perimental el a constatat că o întoarcere venoasăcorespun!ătoare, chiar mărită i ore!istenţă a aortei mărită, determină o umplere mai bună a cavităţilor inimii6brele cardiace sealungesc prin *)ilata! tonogn#* i ast"el sunt capabile ca, în sistolă săde!volte o contracţie mai mare, reali!ându-se un debit sistolic mărit (lasubiecţii antrenaţi). e întâlnesc situaţii când "orţa de contracţie scade,sângele nu este e'pul!at în totalitate i are loc dilatarea cavităţilorinimii-*)ilata! miogn#* cu pierderea elasticităţii i mărirea timpului derela'are. 3n aceste condiţii nu se mai reali!ea!ă o adaptare a inimii la e"ortulprestat (la subiecţii sedentari).

4iocardul ca i muchiul striat trans"ormă energia chimică înmaga!inată înmoleculele deA1P (adeno!in tri"os"at), în energie mecanică. 5e"acerea A1P-ului are loc peseama /P("os"ocreatină) i a glicoli!ei. 4iocardul poate utili!a i alte surse de energie îna"ară de gluco!ă, ca acidul lactic, aci!ii grai i corpii cetonici.B. Ciclul cardiac (revoluţia cardiacă).Activitatea de pompă a inimii constă dintr-o succesiune alternativă decontracţii (sistole) ide rela'ări (diastole). Această "uncţie se des"ăoară ciclic ansamblul "ormatdintr-o sistolă i

diastola ce îi urmea!ă repre!intă ciclul cardiac sau revoluţia cardiac&$ 3ncursul 6ecărui ciclucardiac, atriile i ventriculele se contractă asincron. 4ai întâi se contractă celedouă atrii, în timp de ventriculele sunt în diastolă. Apoi se contractă cele douăventricule, iar atriile se rela'ea!ă i aa mai departe. 3n timpul sistolei cretepresiunea în cavităţile aate în contracţie, determinândscurgerea sângelui de la presiune mare la presiune mică. Pre!enţa valvuleleoratrioventriculare i avalvulelor semilunare asigură, de asemenea, sensul de curgere a sângelui.Pentru un ritm cardiac de *+ de contracţii pe minut, durata unui ciclu cardiaceste de ,B s. 1impul în care atât atriile cât i ventriculele sunt rela'ate

repre!intă diastola #eneral& a inimii ( , s).+istola atrial& repre!intă începutul ciclului cardiac. /ontracţia celor două atriiare loc las"âritul diastolei generale a inimii i durea!ă ,# s. 3n timpul sistolei atriale,este completatăumplerea cu sânge a ventriculelor.3ntoarcerea sângelui spre vene este blocată parţial prin contracţiile inelare aleori6ciilor devărsare a venelor mari în atrii. 9upă sistolă, atriile intră în diastolă, caredurea!ă ,* s.+istola ventricular& are loc la începutul diastolei atriale i durea!ă ,C s.

Presiunea sângelui

87



din ventricule crete i determină închiderea valvulelor atrioventriculare, carenu se pot răs"rângepeste atrii datorită 6'ării lor prin corda>ele tendinoase de muchii papilari.ingura cale de ieirerămâne ori6ciul aortei i cel al arterei pulmonare pe care presiunea sângeluidin ventricule, ledeschide. 3nchiderea valvulelor atriventriculare precede cu ,+ s deschidereavalvulelor semilunare aortice i pulmonare. 3n acest interval scurt, ventriculii

sunt cavităţi închise pline cu sânge i contracţia peretelui ventricular nu ducela scurtarea 6brelor musculare (deoarece sângele este incompresibil) ci numaila creterea rapidă a presiunii. Această "a!ă se numete aa de contracţie iometric&$/ând presiunea din interiorul ventriculelor depăete valoarea presiuniidiastolice din artere,valvulele semilunare sunt deschise iar sângele este e'pul!at cu vite!ă înaortă i pulmonară.9eschiderea valvulelor semilunare marchea!ă începutul celei de-a doua "a!ea sistolei ventricularenumită a& de contracţie iotonic& care durea!ă ,$+ s. 3n această "a!ă

6brele miocarduluiventricular se scurtea!ă progresiv, menţinând tot timpul o presiune relativconstantă, care asigurăe'pul!ia sângelui.iastola ventricular&. La s"âritul "a!ei de contracţie i!otonică pereteleventricular începe săse rela'e!e. Presiunea din interiorul ventriculelor scade, "apt ce permite

închiderea valvulelorsemilunare. 4omentul închiderii valvulelor semilunare marchea!ă începutuldiastolei ventriculare.3n continuare, presiunea din ventricule, continuă să scadă spre valori

in"erioare celei din interiorulatriilor (sub #-C mm =g) i în consecinţă valvulele atrioventriculare se deschidiar sângele se scurge umplând ventriculele. 3ntre închiderea valvulelorsemilunare i deschiderea celor atrioventriculare e'istă un decala> de ,B sce repre!intă aa de rela%are iometric&$ a este urmată de aa de rela%areiotonic& (,$ s). pre s"âritul diastolei ventriculare se produce sistolaatrială a ciclului cardiac următor. 9in cele ,+ s ale diastolei ventriculareprimele , coincid cu diastola #eneral& a inimii$.olumul sistolic$ Lucrul mecanic al inimii este "oarte mare. /u 6ecare sistolăventricularăinima e'pul!ea!ă în medie * ml sânge, cantitate denumiă volum sistolic$

Dolumul sistolic depinde i de po!iţia corpului. 3n clinostatism valorile sunt maimari deoarece întoarcerea venoasă este "acilitată ca urmare volumul sistoliccrete, în timp ce "recvenţa cardiacă scade, iar debitul cardiac este menţinutconstant./apacitatea unui ventricul în ultima "a!ă a diastolei se numete volumtelediastolic i arevaloare de cca. #: ml. La s"âritul sistolei obinuite, în repaus dupăe'pul!area volumului de sânge sistolic, în ventricul rămâne o cantitate de cca.# ml sânge, ce repre!intă volumul telesistolic$9acă inima este în e"ort volumul telediastolic este acelai, iar volumul sistoliccrete. Dolumul

sistolic se mărete prin mobili!area "orţei de re!ervă sistolică reali!ată deactivitatea simpaticului.

89



/reterea "orţei de contracţie i indirect a volumuli sistolic este reali!ată dehipertro6a miocardului la sportivi cu creterea "orţei de contracţie.ebitul cardiac (minut-volumul inimii) repre!intă cantitatea de sângee'pul!ată de inimă întimp de un minut. e calculea!ă înmulţind volumul sistolic cu "recvenţacardiacă (cca. + l?min. înrepaus i C+- l?min. în e"orturile mari)./$ 0aniest&rile activit&ţii cardiace$

3n timpul ciclului cardiac, inima produce mani"estări mecanice, electrice iacustice care dauin"ormaţii asupra modului ei de activitate.a. +anifst#!il mcanic.Principalele mani"estări mecanice ale activităţii inimii sunt ocul ape'ian,pulsul arterial ipulsul venos.1ocul a"e%ian poate 6 observat sau palpat cu palma la nivelul spaţiului +intercostal stâng, îndreptul liniei medio-claviculare. l se înregistrea!ă ca o e'pansiune sistolicălocali!ată a peretelui

toracic provocată de schimbarea consistenţei i rotaţia cordului în sistolă.ulsul arterial repre!intă e'pansiunea ritmică a peretelui arterelor sincronă cusistola. l sedetermină prin palparea cu degetele a arterei radiale, la nivelul treimii distalea antebraţului princomprimarea arterei, pe planul dur, osos al radiusului. Acestă undă sepropagă cu vite!ă mare (+m?s) prin sistemul arterial, diminuând în "orţă pe măsură ce se apropie decapilare.ulsul venos se poate observa sau înregistra la ba!a gâtului, la nivelul venei

>ugulare. ste

datorat variaţiilor de volum a venelor din apropierea inimii cau!ate devariaţiile de presiune dinatriul drept în timpul ciclului cardiac.%. +anifst#!il lct!ic.%enomenele bioelectrice care se petrec la nivelul inimii se datorea!ă "aptuluică în diastolă6brele cardiace sunt încărcate cu sarcini po!itive la e'teriorul membranei inegative în interior(polari!are de repaus). 3n sistolă, polaritatea membranei se inversea!ă,e'teriorul devenind negativ"aţă de interior (depolari!are). Rgiuna ) inim# ca! int!# ,n acti-itat

)-in ngati-# ,n!a"o!t cu zonl aat ,nc# ,n !"aus. 9i"erenţele de potenţial electric

între aceste regiuni setransmit până la supra"aţa corpului i pot 6 culese cu a>utorul unor electro!iaplicaţi pe piele. Aceste bio"otenţiale sunt apoi ampli6cate i înregistrate cua>utorul electrocardio#raului$ Era6cul obţinut se numete electrocardio#ram&(/2). Pe un traseu /E se înscriu trei unde po!itive P, 5 i 1 i două undenegative unda F i unda .Gnda P repre!intă depolari!area atriilor i precede sistola mecanică atrială.8ntervalul P-Frepre!intă timpul necesar pentru conducerea stimulilor de la atrii la

ventricule. /omple'ul F5

88



repre!intă depolari!area ventriculară, iar unda 1 repolari!area ventriculară. 3nbolile de inimă /E se modi6că mult i a>ută la diagnosticul acestor a"ecţiuni.c. +anifst#!il acustic.Activitatea inimii este însoţită de !gomote datorate vibraţiilor sonore produse

în timpulciclului cardiac. Aplicând urechea pe torace, în dreptul inimii se aud două!gomote caracteristice.

3#omotul 4 (sistolic) este de intensitate i durată mare i se aude mai bine la

vâr"ul inimii. leste produs de vibraţia peretelui ventricular, închiderea valvuleloratrioventriculare i e'pul!iasângelui din ventricule în artere, "enomene ce au loc la începutul sistoleiventriculare.

3#omotul 44 (diastolic) este mai scurt i mai puţin intens ca !gomotul 8 i seaude mai bine laba!a inimii. l este produs de închiderea valvulelor semilunare, aortice ipulmonare, "enomenecare au loc la începutul diastolei ventriculare. 3ntre !gomotul 8 i !gomotul 88e'istă o pau!ă scurtă, de linite ce corespunde duratei sistolei ventriculare,

iar între !gomotul 88 i !gomotul 8 următor, e'istă o pau!ă mai mare egală cudurata diastolei ventriculare. 3nregistrarea gra6că a !gomotelor inimii senumete onocardio#ram&$ 3n ca!ul unor de"ecte valvulare !gomotele saupau!ele pot 6 înlocuite cu su5uri$$ 6e#larea activit&ţii inimii$Activitatea inimii se adaptea!ă pemanent în concordanţă cu activitatea

întregului organism,după necesitatea de o'igen. 5eglarea i adaptarea activităţii inimii se "aceprin mecanisme intrinseci i e'trinseci. 4ecanismele intrinseci constau înreglarea activităţii inimii prin creterea sau scăderea cantităţii de sânge cesosete în atrii i trece în ventricule i prin creterea presiunii arteriale.

4ecanismele e'trinseci pot 6 nervoase i umorale.a. Rgla!a n!-oas#.e reali!ea!ă de sistemul nervos simpatic i parasimpatic cu a>utorulinervaţiei e'trinseci (%ig#) Figu!a / 0 Sc1ma !gl#!ii n!-oas a inimiiFibrele sim"atice au originea în coarnele laterale ale măduvei cervicale iprimele segmentetoracale i a>ung la inimă prin nervii cardiaci (su"erior, mi!lociu 7i inerior)"ormând "le%ulcardiac, de unde 6brele postganglionare se termină la nodulul sinoatrial i înmiocard. impaticul

prin mediatorul noradrenalină stimulea!ă toate proprietăţile miocardului,determinând cretereadebitului sistolic, a "recvenţei cardiace, a tensiunii arteriale i a travaliuluicardiac. /entrii medulari simpatici se găsesc sub controlul centrilor cardiacidin bulb.Fibrele "arasim"atice. /ăile a"erente parasimpatice sunt nervul /Hon-Ludvig(care leagă!onele receptoere cardiace cu centrii cardiaci bulbari) i nervul =ering ceaparţinegloso"aringianului i transmite centrilor cardiaci bulbari in"ormaţii de lachemoreceptorii i

baroreceptorii sinusului carotidian re"eritoare la compo!iţia chimică ipresiunea sângelui din vase.

8



Dagul este un nerv inhibitor, rărind ritmul de contracţie al inimii prinmediatorul chimic-acetilcolina care mărete permeabilitatea celulelor dinnoduli pentru ionii de potasiu i ast"el descărcările de stimuli se "ac mai rar.5eglarea activităţii inimii se găsete sub controlul centrilor nervoi superioridin hipotalamusi scoarţa cerebrală.%. Rgla!a umo!al#.e datorea!ă substanţelor di!olvate în sânge care acţionea!ă direct asupra

neuronilor dincentrii cardiaci. /reterea concentraţiei sangvine de co$ determină creterea"recvenţei cardiace iimplicit a presiunii arteriale. =ormonii tiro'ină, adrenalină i noradrenalinăaccelerea!ă "recvenţacardiacă în timp ce acetilcolina o încetinete. 8onii de ; I micorea!ăactivitatea inimii iar cei de/aII o accelerea!ă. /reterea temperaturii sângelui mărete "recvenţacardiacă (aa se e'plicătahicardia în "ebră).#.$.$. Fiziologia sistemului vascular

4icarea sângelui în interiorul arborelui vascular se reali!ea!ă prin douăcircuite distincte,ce pornesc de la inimă& mica circulaţie (circulaţia uncţional&) ce are loc întreventriculul drept,plămân i atriul stâng i marea circulaţie (circulaţia nutritiv&), produsă întreventriculul stâng,ţesuturi, i atriul drept i este repre!entată de arterele i venele ce irigăţesuturile i sunt legate între ele prin capilare.

A$ /irculaţia arterial&$a. Proprietăţile funcţionale ale arterelor.Arterele sunt vasele prin care sângele circulă de la inimă spre ţesuturi i

pre!intă douăproprietăţi "undamentale& elasticitatea i contractilitatea.lasticitatea este proprietatea vaselor de a-i mări pasiv diametrul subacţiunea presiuniisangvine i de a reveni la calibrul anterior atunci când presiunea din elescade. Acestă proprietateeste "oarte evidentă la arterele mari. Ast"el în timpul sistolei ventricularestângi este aruncată ocantitate suplimentară de sânge în aorta de>a plină. 9eoarece sângele este unlichid incompresibil,are loc o cretere a presiunii ce determină dilataţia elastică a aortei. 9atorită

elasticităţii esteamorti!ată unda de presiune sistolică, iar ieirea intermitentă a sângelui dinventricule estetrans"ormată în curgere continuă./ontractilitatea este proprietatea peretelui arterial de a-i mări sau micoralumenul princontracţia sau rela'area musculaturii netede din tunica medie. Aceastăproprietate este "oartede!voltată la nivelul arteriolelor a căror tunică medie este bogată în 6bremusculare netede./ontracţia acestor 6bre (vasoconstricţie) determină creterea re!istenţei

opusă de vase curgerii

8;



sângelui. 5ela'area 6brelor netede (vasodilataţia) este urmată de scădereare!istenţei la curgereprin >ocul vasodilataţie-vasoconstricţie are loc reglarea presiunii i a debituluisângelui în organism.9eci în circulaţia sângelui arterele mari de tip elastic >oacă un rol pasiv, iararterele mici detip muscular, în special arteriolele, au rol activ.%. Tnsiuna a!t!ial#.

ângele circulă prin vase sub o anumită presiune ce se măsoară de obiceiindirectdeterminând tensiunea din pereţii arterelor, care are valoare apropiată devaloarea sângelui i care se numete tensiune arterial&. Daloarea normală apresiunii sângelui în artere este de #$ mm =g la nivelul arterei brahiale întimpul sistolei (tensiune arterial& ma%im&) i * mm =g în timpuldiastolei (tensiune arterial& minim&), i o tensiune arterial& medie cu ovaloare de cca. # mm =g.

1ensiunea arterială descrete de la centru la peri"erie, cea mai mare cădereavând loc la trecereasângelui prin teritoriul arteriolar. 9e regulă, valoarea tensiunii arteriale

minime este egală cu >umătate din tensiunea arterială ma'imă plus # (de e'emplu #$ mm =g-tensiunea ma'imă i *mm =g-tensiunea minimă).%actorii care determină presiunea sângelui sunt& debitul cardiac, re!istenţaperi"erică,volumul sangvin, vâsco!itatea i elasticitatea.ebitul cardiac repre!intă volumul de sânge pompat de inimă într-un minut,cu valoare de +l în repaus i C+ l?min. 3n e"orturile 6!ice mari debitul marii circulaţii este egalcu cel al micii

circulaţii debitul cardiac depinde de "orţa de contracţie a miocardului i devolumul întoarceriivenoase.6eistenţa "erieric& repre!intă totalitatea "actorilor ce se opun scurgeriisângelui prin vase.5e!istenţa la scurgere este proporţională cu lungimea vasului i vâsco!itateasângelui i inversproporţională cu diametrul vasului. /a urmare, variaţii minime ale diametruluivasului determinămodi6cări "oarte mari ale re!istenţei i implicit ale tensiunii arteriale. /ea maimare re!istenţă o

întâmpină sângele la curgerea prin arteriole..olumul san#vin (volemia)$ 3n medie un adult de * <g are + l de sânge.căderea volemiei

întâlnită în hemoragii sau deshidratări mari duce la scăderea tensiuniiarteriale. /reterea volemieidetermină creteri ale tensiunii arteriale..8scoitatea este cau!a 6!ică cea mai importantă a re!istenţei peri"erice. ase datorete"recării stratelor paralele de lichid aat în curgere. ângele curge mai uorprin vase de calibru larg i "oarte greu prin vase de calibru redus.lasticitatea contribuie la amorti!area tensiunii arteriale în sistolă i la

menţinerea ei în

<



diastolă. La bătrâni din cau!a arteriosclero!ei vasele pierd elasticitatea(diminuea!ă numărul6brelor elastice din tunica medie), devin mai rigide, "apt ce determinăcreterea tensiunii arteriale.Dariaţiile tensiunii arteriale sunt în "uncţie de mai mulţi "actori&-po!iţia corpului (în clinostatism este mai mică cu +-# mm =g decât înortostatism)-vârsta - la sugar B mm =g?+ mm =g

- la #-#$ ani # mm =g?* mm =g- la $ de ani #$ mm =g?* mm =g- la +-: ani # mm =g?Jmm =g (peste + de ani presiuneaarterială crete cu # mm =g pentru 6ecare decadă)-se' (la "emei presiunea arterială este mai mică decât la bărbaţi)./hiar la acelai individ tensiunea arterială varia!ă în timpul !ilei, 6ind maicoborâtădimineaţa i mai crescută seara. moţiile, "rigul, e"ortul 6!ic, cresc tensiuneaarterială. 1ensiuneaarterială crete în inspiraţie i scade în e'piraţie. Patologic, tensiunea arterialăpoate varia în sensul creterii peste #+mm =g-hi"ertensiune arterial& sau

scade sub ## mm =g-hi"otensiune arterial&..itea s8n#elui în aortă i arterele mari este de ,+ m?s, în arterele mici Cmm?s, încapilare ,+-,B mm?s. 3n arborele venos, ea începe să crească a>ungând învenele mari la mm?s.e constată ast"el că vite!a este invers proporţională cu supra"aţa de secţiunea arborelui arterial.9$ /irculaţia ca"ilar&$/apilarele sunt rami6caţiile cele mai 6ne ale arborelui vascular. 9ei încapilare se aă doar+K din volumul sangvin, rolul lor este deosebit de important deoarece acesta

repre!intă sângelecare participă direct la schimburile nutritive cu ţesuturile. /apilarelerepre!intă un segment arterial ce se desprinde dintr-o metaarteriol& i unsegment venos ce se continuă cu o venulă. La capătul arteriolar al capilaruluie'istă un sncter "reca"ilar, ce reglea!ă pătrunderea sângelui în capilar.Lungimea medie a capilarului este de ,+ mm.:um&rul capilarelor este "oarte mare un mmC de ţesut muscular conţine#. de capilareiar la muchii antrenaţi a>unge la C. supra"aţa totală de schimb acapilarelor cu ţesuturile este de :.+ m$.2rosimea peretelui capilar în medie este de un micron.

ro"riet&ţile ca"ilarelor sunt două& permeabilitatea i motricitatea.ermeabilitatea asigură trecerea bidirecţională, între sânge i ţesuturi asubstanţelordi!olvate apa i substanţele cu moleculă mică di!olvate în plasmă trec înţesuturi, iar dinspreţesuturi di"u!ea!ă re!iduurile metabolice. 1oate componentele sângelui6ltrea!ă la nivelulcapilarelor, cu e'cepţia elementelor 6gurate i a proteinelor plasmei. 3ncondiţii speciale, îninamaţii, peretele capilar este traversat de către leucocite.0otricitatea permite schimbarea lumenului capilarului în "uncţie de activitatea

metabolică

1



tisulară. 3n mod normal numai o parte din numărul capilarelor sunt deschise(cu s6ncterul precapilar rela'at), restul sunt colabate (turtite)..itea circulaţiei ca"ilare este de ,+ mm?s, de o mie de ori mai redusă ca înaortă. Prinaceasta este "avori!at schimbul de substanţe.resiunea s8n#elui în capilare este, de asemenea, scă!ută i varia!ă de la C+mm =g lacapătul arteriolar, la #$ mm =g la capătul venos al capilarului.

ensul deplasării apei i substanţelor di!olvate depinde de di"erenţa dintrepresiuneahidrostatică i presiunea coloidosmotică din capilare. La capătul arteriolar alcapilarului presiuneahidrostatică depăete presiunea coloidosmotică (care are valoare constantăde $+ mm =g). 9inaceastă cau!ă are loc 6ltrarea apei i a substanţelor nutritive spre ţesuturi. Lacapătul venos alcapilarului presiunea coloidosmotică depăete presiunea hidrostatică i apase reîntoarce în capilar, antrenând cu ea toţi produii de catabolism celular.6e#larea circulaţiei ca"ilare se "ace prin mecanisme generale i locale.

4ecanismele localesunt predominant umorale, iar mecanismele generale sunt predominantnervoase. 8ntensitateacirculaţiei capilare este proporţională cu gradul de activitate a organelor iţesuturilor. u toatecapilarele e'istente într-un ţesut sunt deschise în acelai timp. 3n "uncţie deintensitatea proceselormetabolice se deschide un număr mai mare sau mai mic de capilare.4ecanismul cel mai important este cel umoral, chimic. Ast"el hipo'ia,acumularea de co$ iscăderea p=-ului sangvin din organele active, produc o ca"ila!o0)ilatai

local# (acelai e"ect areacetilcolina i histamina). 9eosebit de important, este "aptul că "actoriiumorai de mai sus, productahicardie i vasoconstricţie în restul organismului, prin intermediul centrilorcardiovasomotorisimpatici, asigurând ast"el presiunea i debitul sangvin necesar continuăriiactivităţii organelorrespective. Gnii hormoni ca angiotensina, serotonina, adrenalina inoradrenalina produc ca"ila!oconst!ici./$ /irculaţia venoas&$Denele sunt vasele prin care sângele se întoarce la inimă. umărul venelor

6ind mai maredecât cel al arterelor conţin o cantitate de trei ori mai mare de sânge decâtcea e'istentă în artere.Proprietăţile venelor sunt e'tensibilitatea i motricitatea.%tensibilitatea permite ca venele să 6e adevărate re!erve de sânge, 6indconsiderate vaseleca"acit&ţii. Denele pot cuprinde volume variate de sânge "ără ca presiuneavenoasă să varie!e.Această proprietate este "oarte evidentă în anumite teritorii (splină, 6cat,ţesut subcutanat) irepre!intă substratul anatomic al "uncţiei de or#ane de de"oit a sângelui.

0otricitatea este proprietatea venelor de a-i schimba calibrul i de a re!ista în "aţa unor

2



presiuni hidrostatice mari. 4obili!area sângelui stagnant din organele dere!ervă se reali!ea!ă prin contracţia venulelor din aceste organe, în ca! dee"ort 6!ic, când este nevoie de mai mult sânge circulant care să asiguretransportul o'igenului i al substanţelor nutritive spre muchii în activitate.resiunea s8n#elui din vene este "oarte redusă i scade de la capătul venos alcapilarului (#$mm =g) spre atriul drept, unde presiunea este egală cu sau chiar -# mm =g.La om, în po!iţie ortostatică, presiunea în venele membrelor in"erioare poate

crete "oartemult (+-J mm =g)..itea sângelui crete dinspre venele mici (cu supra"aţa totală de secţiunemai mare decât avenelor cave) spre atriul drept. 3n venele mici vite!a este de # mm?s i lavărsarea venelor cave este de $ mm?s.Facto!ii ci!culaii -noas.3ntoarcerea sângelui la inimă este determinată de următorii "actori&-Forţa de contracţie a inimii este principala cau!ă a întregii circulaţii asângelui. 9ei eascade "oarte mult la trecerea prin arteriole i capilare, mai rămâne o "orţă

re!iduală su6cientă să împingă sângele venos înapoi spre inimă.- As"iraţia cardiac&. /ordul e'ercită atât o as"iraţie sistolic&, în timpul "a!ei dee'pul!ieventriculară, când planeul atrioventricular coboară i volumul atriilor semărete, cât i o as"iraţie diastolic& (scăderea bruscă de presiune la nivelulatriilor în momentul deschiderii valvulelor atrioventriculare).- As"iraţia toracic&. 3ntre cele două "oiţe pleurale e'istă tot timpul o presiunemai >oasădecât presiunea atmos"erică cu $ mm =g în e'piraţie i cu : mm =g îninspiraţie. Această

depresiune se transmite i venelor mari i atriului drept care sunt destinsemai ales în inspiraţie iast"el presiunea sângelui din interiorul lor scade.4anevra Dalsalva (e'piraţie "orţată cu glota închisă) produce e"ecte inverse,trans"ormândpresiunea intratoracică din negativă în po!itivă i îngreunea!ă mult circulaţiade întoarcere având ca e"ect scăderea volumului sistolic i creterea presiuniivenoase peri"erice.-resa abdominal&. 3n cavitatea abdominală este o presiune po!itivă care see'ercită iasupra venelor de la acest nivel. 3n inspiraţie dia"ragma coboară i determină

creterea presiuniiabdominale. ângele se va deplasa spre torace unde presiunea venoasă estemai >oasă.-2ravitaţia "avori!ea!ă întoarcerea sângelui din teritoriile situate deasupraatriului drept,dar împiedică revenirea sângelui din teritoriile aate dedesubt. 9e aceeastatul în picioare estedăunător pentru circulaţia de întoarcere, presiunea din venele membrelorin"erioare crete mult isolicită pereţii venelor care pot ceda, venele se dilată i apar varicele$ 9acăindividul stă culcat,

sângele circulă la "el de uor atât în venele capului cât i în cele alemembrelor in"erioare.



-.alvulele venoase contribuie la orientarea scurgerii sângelui de la peri"eriespre centru.-/ontracţiile ritmice ale mu7chilor scheletici e'ercită un adevărat masa>asupra venelorpro"unde, "avori!ând întoarcerea venoasă.- Activitatea "ulsatil& a arterei vecine cu vena are un e"ect similar.3n timpul e"ectuării e"orturilor sportive unii dintre aceti "actori nu maiacţionea!ă sau chiar

împiedică circulaţia de întoarcere. A. 9emeter e'plică apariţia stărilor de rău în aceste ca!uri.Ast"el, în timpul e"orturilor i!ometrice intense i prelungite se produce opresiuneintracraniană i intratoracică crescută ce micorea!ă circulaţia de întoarcereceea ce determinăscăderea debitului cardiac i prăbuirea tensiunii arteriale. 3n continuare,inima trimite o cantitatemai mică de sânge către ence"al i cu o presiune mică. /a re!ultat apar"enomene de ameţeală ichiar li"otimie (reducerea debitului sangvin cerebral) i hemoragii na!ale

(e"ista%is) din cau!acreterii brute a presiunii venoase la nivelul capului i gâtului.7 situaţie asemănătoare se reali!ea!ă în 7ocul de #ravitaţie când se întrerupebrusc un e"ortdinamic ma'imal i ca urmare a suprimării contracţilor i rela'ărilormusculaturii membrelorin"erioare nu mai este "acilitată circulaţia venoasă membrele in"erioare devinadevăraţi bureţi plini cu sânge, scade debitul cardiac, iar irigaţia ence"aluluieste diminuată. 9in această cau!ă, după terminarea probei se recomandădeplasarea uoară în teren sau adoptarea po!iţiei clinostatice.#.$.C. Reglarea circulaţiei sângelui

7biectivul principal al reglării circulaţiei este menţinerea unei presiunisangvine constantecare să asigure repartiţia sângelui spre toate organele i ţesuturile. 8nimacontribuie la menţinereavalorilor presiunii arteriale prin variaţia debitului sistolic i a "recvenţeicardiace. istemul vascular contribuie la menţinerea valorii normale atensiunii arteriale prin variaţia re!istenţei peri"erice în "uncţie de calibrulvaselor. Dalorile tensiunii arteriale cresc atunci când crete debitul cardiac saucând se produce vasoconstricţie i scad când scade debitul cardiac sau seproduce vasodilataţie.Dariaţiile debitului cardiac i a calibrului vaselor sangvine sunt reglate pe cale

nervoasă i umorală. A$ 0ecanismele nervoase$5ee'ele cardiovasculare se clasi6că în re5e%e "resoare i re5e%ede"resoare$ Gn ree'presor are drept re!ultat 6nal creterea presiunii sângelui, iar un ree'depresor, o scădere aacesteia. /a orice ree' ele cuprind componentele clasice ale actului ree'&!onele receptoare,centrii cardiomotori i căile e"erente.a. Principalele zone receptoare cardiovasculare sunt atriul drept, atriulstâng, sinusul

carotidian i câr>a aortei. Acestea se numesc one re5e%o#ene$ La nivelul lorsunt situaţi receptorii, e'citaţi de variaţiile de volum sangvin, de variaţiile



presiunii sangvine sau de variaţiile compo!iţiei chimice a sângelui. 5eceptoriide volum sunt în atrii iar presoreceptorii i chemoreceptorii se aă în artere.9e la aceti receptori, stimulii pornesc pe c&i aerente senitive până la centriicardiomotori din măduva spinării i bulbul rahidian.. Centrii cardiomotori sunt de două "eluri&- centrii cardioacceleratori ( simpatici), a căror stimulare determinăintensi6cerea activităţiiinimii crescând "recvenţa i "orţa contracţiei

- centrii cardioinhibitori (parasimpatici), care provoacă reducerea activităţiiinimii,reducerea "recvenţei i "orţei contracţiei.3n mod similar e'istă cnt!ii -asomoto!i care sunt tot de două "eluri&- centrii vasoconstrictori (simpatici) care determină contracţia musculaturiinetede dinpereţii vaselor, reducându-le calibrul- centrii vasodilatatori (parasimpatici) care produc rela'area pereţilorvasculari i, înconsecinţă, creterea calibrului lor. Dasodilataţia poate surveni i în ca!ulscăderii activităii

centrilor vasoconstrictori simpatici.c. C#il f!nt ce pornesc de la inimă i vase pot 6&-c&i eerente sim"atice care conduc comen!i cardioacceleratoare ivasoconstrictoare-c&i eerente "arasim"atice care conduc stimulii cardioinhibitori ivasodilatatori. %ibrelenervoase ale căilor e"erente se termină în or#anele eectoare& mu7chiulcardiac i mu7chii netei ai vaselor$La nivelul terminaţiilor simpatice se eliberea!ă noradrenalina, mediator chimicalsistemului nervos simpatic, iar la terminaţiile parasimpatice se eliberea!ă

acetilcolina, mediatorchimic al sistemului nervos parasimpatic. Aceste substanţe acţionea!ă asupraorganelor e"ectoare,producând e"ectele caracteristice ale e'citaţiei simpatice i respectivparasimpatice.3n organism se produc permanent ree'e presoare i depresoare. le sunt maimult sau maipuţin ample, în "uncţie de intensitatea stimulului care acţionea!ă asupra!onelor ree'ogene. 3nca!ul unei hemoragii, presiunea sângelui scade se declanea!ă, prinbaroreceptori, un re5e% "resor care produce tahicardie i vasoconstricţie,

readucând presiunea sangvină la valori normale. 9acă are loc o creterepeste normal a presiunii sângelui, din !onele ree'ogene pornesc alţi stimulice declanea!ă un re5e% de"resor cu rărirea bătăilor inimii i vasodilataţie i

în consecinţă tensiunea arterială revine la normal.=ipo'ia determină prin intermediul chemoreceptorilor, un re5e% "resor , iarcretereaacesteia, un re5e% de"resor$ /reterea volumului de sânge ce se întoarce prinvenele cavedeclanea!ă un re5e% "resor ( ree'ul @ainbridge), în timp ce cretereavolumului de sânge dinatriul stâng declanea!ă un re5e% de"resor$

Activitatea centrilor cardiomotori i vasomotori din bulbul rahidian i măduvaspinării este

7



inuenţată de centrii nervoi superiori din hipotalamus i scoarţa cerebrală.'citareahipotalamusului anterior produce e"ecte parasimpatice depresoare, iare'citaţia hipotalamusuluiposterior produce e"ecte simpatice presoare.Anumite arii din scoarţa cerebrală inuenţea!ă de asemenea activitateacardiovasculară ipresiunea sângelui. Ast"el emoţiile i tensiunea psihică modi6că ritmul de

activitate a inimii icalibrul vaselor. Pot 6 stabilite chiar ree'e condiţionate cardiovasculare ceeace demonstrea!ăparticiparea scoarţei cerebrale la reglarea circulaţiei un ast"el de e'emplueste starea de start

întâlnită la sportivi, înaintea competiţiei, când are loc o cretere ree'condiţionată a tensiuniiarteriale i a "recvenţei cardiace.9$ 0ecanismele umorale$5eglarea umorală a circulaţiei sângelui este reali!ată prin intermediulsubstanţelor

vehiculate de către acesta. Principalii "actori ce intervin în reglarea umoralăsunt&- mediatorii chimici ai sistemului nervos vegetativ (acetilcolina inoradrenalina)- ga!ele respiratorii (/7$ i 7$)- hormonii unor glande endocrine (tiro'ină, adrenalină, ocitocină)- polipeptidele vasoactive (angiotensina, bradichinina)- amine biogene (serotonina, histonina)- variaţiile concentraţiei de =I- variaţiile temperaturii sângelui- variaţiile concentraţiei electroliţilor plasmei (; I, /aII etc.).

1oţi aceti "actori inuenţea!ă în sens presor sau depresor activitateaaparatuluicardiovascular, acţionând atât direct asupra inimii i vaselor, cât i indirect,prin intermediul !onelor ree'ogene asupra centrilor nervoi de reglare.:oradrenalina produce tahicardie i vasoconstricţie iar acetilcolina,bradicardie (încetinirea ritmului) i vasodilataţie. Adrenalina, hormon almedulosuprarenalei, produce e"ecte similare noradrenalinei cu e'cepţiavaselor din muchii scheletici, pe care le dilată. An#iotensina este un "oarteputernic vasoconstrictor iar un puternic vasodilatator. /reterea presiuniiparţiale a o'igenului i scăderea co$ producvasoconstricţie, iar scăderea o'igenului i creterea /7$, vasodilataţie.

"ectele acelorai substanţe pot 6 di"erite în "uncţie de locul lor de acţiune.Ast"el, în timpule"ortului 6!ic, la nivelul muchilor în activitate se produce scăderea 7$,creterea /7$, scăderea p=, creterea temperaturii. Aceste modi6cări producvasodilataţie locală dar, acţionând princhemoreceptori i asupra centrilor nervoi, produc e"ecte presoare în restulcorpului se asigurăast"el creterea corespun!ătoare a tensiunii arteriale i diri>area unei cantităţimai mari de sânge spre organele active.4ecanismele nervoase i umorale nu au loc separat ci se des"ăoarăsimultan, reali!ând în

realitate o re#lare neuroumoral&

9



A%ARATUL R!S%IRATOR

5uprinde plHmKnii Mi cHile respiratorii extra Mi intrapulmonare.A. C>ile respiratorii e4trapulmonare31. 5avitatea nazalH este primul segment al cHilor respiratorii fiind situat deasupra cavitHIii bucale.5omunicH cu exteriorul prin nHri Mi la contactul cu faringele prin coane. +ste format din douH fose

nazaledespHrIite de septul nazal. (a acest nivel se realizeazH purificarea Mi umectarea aerului, precum Mi senzaIiaolfactivH.2. Faringele este un conduct muscular care continuH cavitatea nazalH. +ste format dinrinofaringe GntinsGntre cavitatea nazalH Mi cea bucalH, debucofaringe porIiunea comunH a aparatului respirator Midigestiv $separarea celor douH cHi se face cu a'utorul unui JcHpHcel0 cartilaginos numitepiglotH%Milaringofaringele, porIiunea terminalH.. (aringele este un conduct musculo-cartilaginos de formH piramidalH cu baza Gn contact cularingofaringele iar cu vKrful Gntreptat spre trahee. +ste format din cartila'e legate prin ligamente MimuMchi striaIi, fiind cHptuMit de o tunicH mucoasH. OndeplineMte o dublH funcIie: deconduct aerovector Mi de organ al fonaIiei.. 6raheea este un organ tubular fibrocartilaginos, alcHtuit din 17- 2< de inele catilaginoase incomplete

posterior, la contactul cu esofagul. "rin ramificare, la nivelu vertebrei 6, dH naMtere la 2 bronhii principale, la nivelul cHrora inelele cartilaginoase devin complete. acH bronhia stKngH are un traiectaproape orizontal, un calibru de 1 cm Mi este Gncon'uratH de crosa aortei, cea dreaptH este aproapeverticalH, cu un calibru de 1,7 cm, mai scurtH si este Gncon'uratH de crosa venei azigos

,. C>ile respiratori intrapulmonareRamificarea intrapulmonarH, de la nivelul hilului pulmonar, a celor douH bronhii primare $dreaptH MistKngH% dH naMtere arborelui bronMic. &ronhiile primare se divid Gn bronhii secundare, terIiare, bronhiole,

bronhiole respiratorii, duct alveolar, sac alveolar Mi alveolH pulmonarH $la acest nivel au loc schimburilegazoase%.5. "lHmKnii sunt principalele organe respiratorii, la nivelul lor realizKndu-se schimburile gazoase. 4untsituaIi Gn cavitatea toracicH, cel stKng venind Gn strKns contact cu inima. +ste Gnvelit la exterior de foiIavisceralH a pleurei, Gn timp ce foiIa parietalH cHptuMeMte cavitatea toracicH. Ontre cele douH foiIe existH o

peliculH finH de lichid pleural, care reduce frecarea din timpul miMcHrilor respiratorii. "leura se rHsfrKngeMi la nivelul scizurilor, Manturi pulmonare cu rol Gn delimitarea unitHIilor morfologice-

8



(>&## "?()>*AR# $ Gn dreapta Mi 2 Gn stKnga%, deserviIi de cKte o bronhie secundarH. (obii se GmpartGn 4+3)+*6+, iar acestea Gn (>&?(#. (obuli sunt formaIi din A5#*# "?()>*AR#, unitHIilefuncIionale ale plHmKnilor. +i permit schimbul de gaze, datoritH prezenIei A(/+>(+(>R"?()>*AR+, structuri adaptaze funcIiei de schimb. Alveolele vin Gn contact strKns cu sKngele capilar,fiind despHrIite de membrana alveolocapilarH, o strucurH simplH Mi extrem de permeabilH .

/ascularizaIia plHmKnului: este de 2 feluri:

-funcIionalH reprezentatH de mica circulaIie, la nivelul cHreia se desfHMoarH JrespiraIia0 -nutritivH reprezentatH de arterele Mi venele bronMice $fac parte din marea circulaIie% .



Y )ediastinul este spaIiul cuprins Gntre feIele mediale ale celor 2 plHmKni. Anterior se Gntinde pKnH lastern, posterior pKnH la coloanH vertebralH, inferior la diafragmH, iar superior pKnH la bazagKtului.

FIZIOLO"IA R!S%IRAI!I

RespiraIia reprezintH una din funcIiile esenIiale ale organismelor vii, prin care se realizeazHaportul de >2 din mediul extern pKnH la nivel celular, Gn paralel cu eliminarea Gn atmosferH a5>2 rezultat din metabolismul celular. Aceste schimburi se desfHMoarH Gn mai multe etape,strKns corelate, Gntr-o strictH succesiune: ventilaţia pulmonară, difuziunea şi schimbul de gaze

la nivelul membranei alveolo-capilare, transportul gazelor în s2nge şi respiraţia celulară.

1..1. (espiraţia e'tern$. 3espiraţia externă pulmonară implicH douH fenomene: ventilaIia pulmonarH Mi difuziuneasau schimbul de gaze la nivelul plHmKnilor.

4. 5entilaţia pulmonară.

/entilaIia pulmonarH este procesul prin care se realizeazH circulaIia alternativH a aeruluiGntre mediul ambiant Mi a alveolelor pulmonare, antrenKnd astfel pHtrunderea aerului bogat Gn

>2 Gn alveole Mi eliminarea 5>2 cHtre exterior. >rganele respiraIiei externe sunt: plHmKnii Micutia toracicH $organe pasive% Mi muMchii respiratori $organe active%. Ontre plHmKni Mi pereIiicutiei toracice se interpune pleura cu cele douH foiIe ale sale: foiţa viscerală aderentH de

plHmKn Mi foiţa parietală aderentH de cutia toracicH. Ontre ele se cuprinde un spaIiu virtualnumit spaţiu pleural ce conIine un strat fin de lichid pleural.in cauza elasticitHIii, plHmKnii au tendinIa de a se retrage spre hiluri, fenomen ce nu are locGn mod normal datoritH unor forIe puternice de adeziune dintre moleculele lichidului pleural.6otuMi, forIele elastice determinH o scHdere a presiunii dintre cele douH pleure sub presiuneaatmosfericH aceasta reprezintH presiunea negativă intrapleurală cu rol esenIial Gn mecanicaventilaIiei. acH accidental sau Gn scop terapeutic se introduce aer $ pneumotorax# sau lichid$hidrotorax# Gntre cele douH pleure, cavitatea pleuralH din virtualH devine realH ca urmare a

retragerii totale sau parIiale a plHmKnului $ plăm2n colabat#.On mecanica respiratorie se GntKlnesc douH faze: introducerea aerului Gn plHmKni $inspiraţia#

Mi eliminarea aerului din plHmKni $expiraţia#.

a. 2nspiraţia.On timpul miMcHrii inspiratorii au loc creMterea volumului cutiei toracice Mi consecutiv Mi ocreMtere a volumului pulmonar. 5reMterea volumului cutiei toracice se realizeazH ca oconsecinIH a creMterii celor trei diametre ale sale. iametrul antero-posterior creMte prinmiMcarea de 'os Gn sus a coastelor ##-/#, determinatH de contracIia muMchilor intercostaliexterni. 6ot ca o consecinIH a contracIiei muMchilor intercostali externi are loc Mi ridicareacoastelor /##-, alHturi de o miMcare de deplasare lateralH, dinHuntru Gn afarH, ce are dreptconsecinIH Mi o creMtere a diametrului transversal.

+senIialH pentru creMterea volumului cutiei toracice este creMterea diametrului vertical,realizatH prin contracIia diafragmului. 5ontracIia fasciculelor musculare ale diafragmuluicoboarH partea centralH realizKnd o miMcare comparabilH cu cea a unui piston Gntr-un cilindru.atoritH suprafeIei relativ mari a diafragmului $cca. 27< cm2% coborKrea lui cu 1,7 cm Gncursul unei inspiraIii liniMtite, de repaus atrage o creMtere de volum a cutiei toracice de 87=faIH de creMterea totalH de volum $Gntr-o inspiraIie forIatH diafragmul coboarH cu 1< cm%.On afara muMchilor intecostali externi Mi a diafragmului care intervin Gn inspiraIia de repaus,Gn cursul inspiraIiei forIate intervin o serie de muşchi accesori ai inspiraţiei $muMchiulsternocleidomastoidian, muMchiul trapez, muMchii spatelui, muMchii scaleni Mi muMchii

pectorali% care mHresc Mi mai mult volumul cutiei toracice.5reMterea volumului cutiei toracice este GnsoIitH de expansiunea plHmKnilor, favorizatH de

bogHIia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar Mi determinatH de existenIaaderenIei funcIionale Gntre cutia toracicH Mi plHmKni. AceastH aderenIH funcIionalH este

;



printr-o expiraIie maximH efectuatH Gn urma unei inspiraIii maxime. +a este egalH cu suma atrei volume pulmonare $/6/#R/+R% Mi are valoarea de .7<<-.<<< ml aer. 5apacitateavitalH variazH cu vKrsta, sexul, sportul practicat, poziIia corpului Gn clinostatism ea este cu 7-1<= mai micH decKt Gn ortostatism.5olumul rezidual % /R% reprezintH volumul de aer care rHmKne Gn plHmKni la sfKrMitul uneiexpiraIii maxime Mi are valoarea de 1.<<-1.7<< ml. /olumul rezidual nu pHrHseMte plHmKnuldecKt prin Gnlocuirea sa cu un gaz inert $e% sau cu apH, sau dacH colabHm cei doi plHmKni

prin colabare rHmKne totuMi o cantitate de 2<< ml aer $aerul minimal#, care permite plutireaunui fragment de plHmKn la suprafaIa apei $semn important Gn medicina legalH%./apacitatea pulmonară totală % 5"6% cuprinde capacitatea vitalH GmpreunH cu aerulrezidual Mi are o valoare de 7.<<<-9.<<< ml./apacitatea reziduală funcţională % 5RF% reprezintH volumul de aer care rHmKne Gn plamKnla sfKrMitul unei expiraIii de repaus. /aloarea ei se obIine prin Gnsumarea /+R Mi /R MireprezintH aproximativ 7<= din 5"6./apacitatea inspiratorie % 5#% reprezintH volumul de aer ce poate fi introdus Gn plHmKn

printr-o inspiraIie maximH care Gncepe la sfKrMitul unei expiraIii de repaus. /aloarea ei esteechivalentH cu suma dintre /R Mi /#R Mi reprezintH aproximativ 7<= din 5"6.

+recvenţa respiratorie. *umHrul respiraIiilor la adult, Gn repaus, este de 19-1

respiraIiiSmin Mi variazH Gn funcIie de mai mulIi factori:- vKrsta - la nou nHscut < respiraIiiSmin- la -1< ani < respiraIiiSmin- la 2< ani 2< respiraIiiSmin- la < de ani 1-1 respiratiiSmin- sex: la femei se GntKlneMte un numHr mai mare de respiraIii-1Smin decKt la bHrbaIi 12-19Smin- poziIia corpului- altitudine: numHrul de respiraIii se mHreMte la altitudini mari datoritH scHderii presiuniiatmosferice- stHri fiziologice: Gn somn numHrul respiraIiilor scade

- Gn timpul graviditHIii Mi al emoIiilor creMte frecvenIa respiratorie- Gn timpul efortului Mi dupH terminarea lui creMte frecvenIa respiratorie.5Knd numHrul de respiraIii este mai mare de 2<Smin se numeMte stare de tahipnee

%hiperpnee# cKnd frecvenIa respiratorie scade sub 1S min se realizeazH sterea de bradipnee

cKnd respiraIiile nu se succed regulat, se numeMte starea de dispnee cKnd respiraIia se opreMtevoit, se realizeazH starea de apnee.

6ebitul respirator reprezintH cantitatea de aer ventilatH de plHmKni Gn timp de un minut GncondiIii de repaus Mi poate fi obIinut prin produsul dintre volumul curent Mi frecvenIaventilaIiei.Astfel, la un adult la care volumul curent este de 7<< ml, iar frecvenIa respiratorie este 12cicluriSmin, debitul ventilator va fi de 9 l.

On efortul fizic debitul ventilator creMte la <-1<< lSmin volumul de aer care poate firespirat Gntr-o perioadH de timp prin respiraIii voluntare cu amplitudine Mi frecvenIH maximHreprezintH debitul respirator maxim Mi are valoare de 1<-2<< lSmin.

7. *chimbul de gaze la nivelul plăm2nilor.

(a nivelul plHmKnului are loc, Gn permanenIH, un schimb de gaze Gntre aerul din alveole Migazele dizolvate Gn sKngele venos ce a'unge la acest nivel pe calea vaselor capilare. On cadrulacestui schimb oxigenul trece din aerul alveolar Gn sKngele venos, iar 5>2 aflat Gn exces GnsKngele venos, trece Gn aerul alveolar. eci la plHmKni sKngele GncHrcat cu 5>2 se oxigeneazH

prin procesul de hematoză, pHrHsind plHmKnii prin venele pulmonare.ifuziunea gazelor se face Gn virtutea gradientului de presiune parIialH a oxigenului Mi a5>2 de o parte Mi de alta a membranei alveolo-capilare. 4Kngele sosit prin artera pulmonarHeste GncHrcat cu 5>2 avKnd o presiune parIialH de 8 mm g. On aerul alveolar, 5>2 are o

;1



presiune parIialH de numai < mm g. 5onform legilor fizice, 5>2 va difuza de la presiuneamai mare din capilare la presiunea mai micH din aerul alveolar.On aerul alveolar >2 se gHseMte sub o presiune parIialH de 1<< mm g iar Gn sKngele capilar are < mm g Mi va difuza deci din aerul alveolar Gn sKngele capilar. ifuziunea gazelor lanivel pulmonar este favorizatH Mi de suprafaţa mare de schimb $cca. < m2% a celoraproximativ << milioane de alveole pulmonare. 6ot un factor favorizant Gl reprezintH Midistanţa de difuziune foarte micH, membrana alveolo-capilarH avKnd o grosime de <,7-1Z.5oeficientul de difuziune a 5>2 este de < de ori mai mare ca cel al >2, ceea ce explicHvitezele de difuziune practic egale pentru cele douH gaze, deMi gradientele de presiune suntdiferite $9< mm g pentru >2 Mi numai 8 mm g pentru 5>2%.1..2. Transportul gazelor !n s*nge.

4. 8ransportul oxigenului.

>xigenul este transportat Gn sKnge sub douH forme: dizolvat Gn plasmH Mi legat dehemoglobinH.- dizolvat în plasmă deMi Gn cantitate micH $<, mm >2 la 1<< ml plasmH% oxigenultransportat sub aceastH formH are un rol funcIional deosebit reprezentKnd forma intermediarHobligatorie Gn transferul de oxigen Gntre aerul alveolar Mi hemoglobina din eritrocite sau Gntrehemoglobina eritrocitarH Mi celulele cHtre care oxigenul este eliberat. Aceast> parte din

o4igenul transportat Bn snge d> &aloarea presiunii par?iale a o4igenului5 ct =i satura?ia Bn o4igen a :*.-legat de hemoglobină reprezintH forma principalH de transport a oxigenului formKndoxihemoglobina $>2b%. 4ub aceastH formH sunt transportaIi aproximatv 2< ml >2 Gn fiecareml de plasmH, fiecare gram de b legKnd 1, ml >2. *umHrul moleculelor de oxigen legateeste direct proporIionalH cu valoarea presiunii parIiale a oxigenului din plasmH. 5reMtereatemperaturii Mi a concentraIii scade proprietatea b de a lega oxigenul care este cedatIesuturilor. 4aturaIia Gn oxigen a hemoglobinei este pentru sKngele arterial ;8,7=, iar pentrucel venos - 87=.

7. 8ransportul dioxidului de carbon.

ioxidul de carbon format la nivelul Iesuturilor este transportat prin sKnge Gn douH moduri:

- dizolvat în plasmă ca Mi Gn cazul >2, o parte din 5>2 care difuzeazH dinspre Iesuturi prinlichidul interstiIial, Gn sKnge este transportat dizolvat Gn plasmH. 4ub aceastH formH setransportH 7 ml 5>2 la 1<< ml plasmH. Ca =i Bn ca)ul O1 din snge5 aceast> &aloarecondi?ionea)> cifra presiunii par?iale a CO19- legat de anumite grupări ale proteinelor cca. ml de 5>2 la 1<< ml sKnge se leagH lanivelul unor grupHri ale proteinelor plasmatice $compuşi carbaminici%, inclusiv la nivelul b$carbohemoglobina%, fiind transportat sub aceastH formH- sub formă de bicarbonat 5>2 difuzat la nivelul Iesuturilor Gn plasmH pHtrunde Gn interioruleritrocitelor unde, sub influenIa unei enzime, anhidraza carbonică, se hidrateazH dKnd naMtereacidului carbonic. Acidul carbonic disociazH rapid Gn 5> -- Mi anionul bicarbonicformeazH bicarbonatul de sodiu Gn plasmH Mi bicarbonatul de potasiu Gn eritrocit. "rintr-o serie

de reacIii Gn sens invers, bicarbonaIii elibereazH 5>2 din combinaIii la nivelul plHmKnilor.1... (espiraţia celular$ -intern$.RespiraIia celularH este reprezentatH de ansamblul proceselor prin care oxigenul sangvineste cedat celulelor Mi utilizat Gn metabolism, iar 5>2 rezultat este trecut Gn sKnge. in punctde vedere funcIional respiraIia internH cuprinde douH procese: schimbul de gaze la niveltisular Mi respiraIia celularH propriu-zisH.

4. *chimbul de gaze tisular .6ransferul oxigenului din sKngele capilar cHtre celule de utilizare are loc printr-un procesde difuziune prin intermediul lichidului interstiIial. ifuziunea gazelor prin endoteliul capilarMi prin membranele celulare depinde de aceiaMi factori care condiIioneazH difuziunea gazelorla nivelul plHmKnilor. >xigenul trece dinspre sKnge spre Iesuturi de la o presiune parIialH ;8,7mm g la < mm g, Gn timp ce 5>2 trece Gn sKnge de la o presiune de 8 mm g Gn Iesuturila o presiune parIialH de < mm g.

;2



>xigenul este adus de sKnge sub formH de b>2 saturat Gn proporIie de ;8,7=. 3radul desaturaIie a b variazH proporIional cu valoarea presiunii parIiale a >2 din aerul alveolar, cucare se echilibreazH. 5urba de disociere a b>2 Gn funcIie de presiunea parIialH a oxigenuluinu este linearH ci are forma literei 4 italic. (a nivelul Iesuturilor unde p>2 este < mm gdisocierea b>2 se face pKnH la 7<-8<=, Mi este favorizatH de patru factori: scHderea p>2,creMterea temperaturii locale, scHderea p-ului Mi creMterea cantitHIii de 5>2.

7. 3espiraţia celulară propriu-zisă.

in oxidarea glucidelor, lipidelor Mi proteinelor $prin dehidrogenHri, hidratHri, decarboxilHrisau dezaminHri% rezultH 5>2, 2> Mi energie. RespiraIia celularH este un fenomen de oxidare

biologică Gn cadrul cHruia >2 intervine ca acceptor final de electroni Mi de $activaIi Gn prealabil Gn mitocondrii prin reacIii de oxidoreducere ce constituie lanţul respirator# formKndapa, iar Gn urma oxidHrii carbonului terminal se genereazH 5>2.Aceste reacIii de oxidoreducere se realizeazH cu producere de energie din care o parte sedega'H sub formH de cHldurH, iar restul este GnmagazinatH sub formH de A6", care ulteriorreprezintH furnizorul de energie pentru menIinerea proceselor vitale. "reponderent Gn

producerea energiei este metabolismul glucidic anaerob Mi aerob prin care se elibereazHenergia pentru sinteza a molecule de A6". *ecesarul de >2 din procesele de oxidare alipidelor, glucidelor etc. se repercuteazH asupra ventilaIiei pulmonare prin creMterea

amplitudinii Mi frecvenIei respiraIiei.On absenIa oxigenului reacIiile de oxidoreducere ale lanIului respirator nu mai au loc Mi GnconsecinIH este anulatH Mi producerea de energie. On funcIie de afinitHIile pentru oxigen,3u[ton $1;7% grupeazH celulele organismului Gn trei tipuri:- celule de tip 4 sHrace Gn mitocondrii, cu metabolism preponderent glicolitic $GnanaerobiozH%, puIin sensibile la hipoxie de exemplu: nevroglia, fibrele musculare netede,celulele Iesutului nodal, eritrocitele- celule de tip 7 bogate Gn mitocondrii, cu metabolism preponderent oxidativ, foartesensibile la hipoxie de exemplu: neuronii, fibrele miocardice contractile- celule de tip / , ce reprezintH o Gmbinare a celor douH tipuri precedente cu posibilitHIi deorientare metabolicH pe o cale sau alta, dependent de aportul de oxigen de exemplu: fibrele

musculare striate roMii Mi albe.+xistH corelaIii metabolice intime Gntre celulele de tip A Mi & produMii de catabolism aicelulelor de tip A $acid lactic, acetilcoenzima A% fiind oxidaIi Gn celule de tip &. AsemeneaasociaIii celulare sunt: nevroglia cu neuronul, celulele nodale cu fibrele miocardicecontractile.1... (eglarea respiraţiei 5ontracIiile musculaturii respiratorii sunt reglate printr-un mecanism foarte riguros Gnvederea menIinerii ritmicitHIii frecvenIei Mi amplitudinii lor, Gn raport cu nevoile de oxigen aleorganismului. Reglarea miMcHrilor respiratorii se realizeazH simultan prin mecanisme nervoaseMi umorale.

". (eglarea nervoas$.

Reglarea nervoasH a miMcHrilor respiratorii utilizeazH un mecanism reflex coordonat de cHtrecentrii respiratori, localizaIi Gn bulb Mi Gn punte, cu reprezentare bilateralHOn bulb se gHsesc centrul inspirator Mi centrul expirator , iar Gn punte, centrii respiratori

accesori" centrul pneumotaxic Mi centrul apneustic. 5entrii bulbari sunt alcHtuiIi din douHtipuri de neuroni: unii a cHror descHrcare provoacH inspiraIia Mi alIii a cHror descHrcare

provoacH expiraIia.Ambele tipuri de neuroni, dar Gn special cei inspiratori, prezintH proprietatea de automatism,adicH sunt capabili sH genereze ritmic impulsuri fHrH sH primeascH excitaIii din exterior.Activitatea automatH a centrilor respiratori bulbari este controlatH Mi influenIatH de centriirespiratori pontini. Astfel, centrul apneustic are acIiune excitatoare continuH asupra centruluiinspirator iar centrul pneumotaxic are acIiune inhibitorie intermitentH. 4ecIionarea legHturiordintre centrul pneumotaxic Mi cel apneustic atrage o prelungire a inspiraIiei Mi o scurtare aexpiraIiei $respiraţie apneustică#. On condiIii normale GnsH, activitatea ritmicH a centrilor

;



bulbari este modulatH Gn sensul unei creMteri ori scHderi a frecvenIei de descHrcare aimpulsurilor, prin excitaIii cu punct de plecare din diferiIi receptori periferici. #nfluenIelenervoase pot fi de douH feluri:- directe, de la centrii nervoMi encefalici $de la hipotalamus Mi scoarIa cerebralH%- reflexe, de la receptorii rHspKndiIi Gn tot organismul.

1nfluenţe nervoase directe corticale permit controlul voluntar pentru scurte perioade detimp a amplitudinii, frecvenIei Mi ritmului miMcHrilor ventilatorii. +xistenIa conexiunilor dintrescoarIa Mi centrii respiratori, explicH modificHrile ritmului respiraIiei Gn cursul stHrilor afective$fricH, bucurie etc.% sau Gn cursul diferitelor activitHIi voluntare $vorbit, cKntat%. #nhibiIiascoarIei cerebrale din timpul somnului se reflectH Mi asupra centrilor respiratori pe care GiinhibH ca urmare Gn timpul somnului respiraIiile sunt mai rare, dar mai profunde, mai ample.e asemenea, centrii hipotalamici pot varia frecvenIa Mi amplitudinea respiraIiei, adaptKnd-oreactiilor vegetative. ?n exemplu Gn acest sens este creMterea frecvenIei respiraIiei la

persoanele cu febrH $ polipneea#. 5entrii bulbari respiratori sunt inhibaIi de centrul deglutiIiei$apneea din timpul deglutiIiei%.

1nfluenţele reflexe pot proveni de la totalitatea interoceptorilor, exteroceptorilor Mi proprioceptorilor din organism. "rincipalele reflexe respiratorii sunt iniIiate la nivelulinteroceptorilor aparatului respirator Mi cardiovascular.

3eflexul 9ering-7reuer , este declanMat de distensia alveolelor pulmonare Gn timpulrespiraIiei. &aroceptorii situaIi la acest nivel trimit impulsuri ascendente inhibitorii care pecalea nervului vag a'ung la trunchiul cerebral inhibKnd centrul inspirator Mi centrul apneustic,determinKnd intrarea Gn activitate a centrului expirator. On expiraIie, inhibiIia vagalH GnceteazH,centrul apneustic GMi reia activitatea declanMKnd o nouH inspiraIie, asigurKndu-se astfel,alternanIa Gntre inspiraIie Mi expiraIie.

3eflexul de tuse Mi reflexul de strănut , au punct de plecare receptorii situaIi Gn mucoasacHilor aeriene inferioare $tusea# Mi superioare $ strănutul#. +le sunt reflexe de apHrare Mi duc laexpulzia forIatH a corpurilor strHine ce au pHtruns Gn aceste cHi.

3eflexe pornite de la zonele reflexogene cardiovasculare sunt iniIiate de chemoceptorii sau baroceptorii localizaIi Gn sinusul carotidian sau Gn arcul aortic. Astfel, scHderea presiunii

parIiale a oxigenului Gn sKnge $hipoxia#, ori creMterea concentraIiilor $acidoza#, potdetermina o creMtere a frecvenIei Mi amplitudinii miMcHrilor respiratorii $hiperventilaţie#.5reMterea tensiunii arteriale produce rHrirea miMcHrilor respiratorii $bradipnee# iar scHdereatensiunii arteriale produce accelerarea frecvenIei miMcHrilor respiratorii $tahipnee#.

+xcitarea receptorilor cutanaIi termici Mi dureroMi este urmatH de inspiraIie bruscH Mi oprirearespiraIiei $apnee# aMa se explicH efectul unui duM rece aplicat pe tegumentele cefei, sauscufundarea corpului Gn apH rece.+xcitarea proprioceptorilor localizaIi Gn musculatura respiratorie, determinatH de starea decontracIie a muMchilor intercostali, a diafragmului Gn timpul efortului fizic, stimuleazH deasemenea activitatea centrilor respiratori bulbari.

B. (eglarea umoral$.

Reglarea umoralH a respiraIiei constH Gn modularea activitHIii centrilor respiratori prinacIiunea gazelor respiratorii 5>2 Mi >2 Mi variaIiile de p ale sKngelui Mi mai ales alelichidului cefalorahidian. Aceste substanIe influenIeazH centrii respiratori acIionKnd atKt directasupra neuronilor respectivi cKt Mi indirect, prin intermediul chemoceptorilor din zonelereflexogene ale aparatului cardiovascular.

3olul /O! este esenIial Mi de aceea a Mi fost denumit hormon respirator . +l acIioneazHdirect asupra centrilor creMterea presiunii parIiale a 5>2 $hipercapnee# declanMeazHhiperventilaţia.

4cHderea p5>2 determinH rHrirea respiraIiei Mi chiar oprirea ei $apnee#. 5reMterea p5>2 poatestimula respiraIia Mi prin intermediul chemoceptorilor alveolari Mi ai zonelor reflexogene.

3olul O! . 4cHderea p>2 din sKngele arterial excitH chemoreceptorii zonelor reflexogene producKnd hiperventilaIie. AcIiunea scHderii p>2 direct asupra centrilor respiratori are efectemai slabe.

;



3olul 9:. 5reMterea concentraIiei din sKnge stimuleazH chemoceptorii vasculari MideterminH intensificarea respiraIiei. ?n rol Mi mai mare Gl 'oacH creMterea concentraIiei Gnlichidul cefalorahidian Mi Gn lichidul interstiIial din 'urul neuronilor centrilor apneustic Miinspirator.5reMterea concentraIiei se realizeazH datoritH 5>2 care fiind foarte solubil traverseazHuMor bariera hematoencefalică $ce separH sKngele de Iesutul nervos% Mi, GmpreunH cu apaformeazH 25>. Acidul carbonic, prin disociere, elibereazH care stimuleazH directchemoceptorii din trunchiul cerebral.

Aparatul digestiv

+ste constituit din totalitatea organelor care au ca funcIii principale digestia Mi absorbIia principiiloralimentare, Mi totodatH eliminarea rezidurilor neasimilate ale alimentelor ingerate. +ste reprezentat detubul digestiv, cHruia i se alHturH glandele anexe.A. 6ubul digestiv are o structurH unitarH fiind alcHtuit din tunici: mucoasa, submucoasa, musculara,iar la exterior adventiIia sau peritoneu.

1.5avitatea bucalH este segmentul iniIial al tubului digestiv. +ste despHrIitH de fosele nazale prin bolta palatinH, anterior comunicH prin orificiul bucal cu exteriorul, iar posterior cu faringele. AdHposteMteorgane specializate, cum ar fi: dinIii Mi limba. acH dinIii sunt organe dure, adaptate funcIiei de rupere,frHmKntare Mi mestecare a alimentelor,precum Mi rol Gn vorbire, Gn pronunIarea unor consoane, limbaintervine pe lKngH funcIia digestivH $masticaIie, formarea Mi GnghiIirea bolului alimentar%, Gn vorbire, GnsenzaIia gustativH prin prezenIa la nivel lingual a papilelor gustative $organe specializate Gn recepIiagustatvH%, Mi a sensibilitHIii de tact, cald, rece, durere. /ezi imaginile privind alcHtuirea dintelui Mi adentiIiei temporare Mi definitive.\2. Faringele este un conduct muscular, situat Gnaintea coloanei cervicale, loc de GncruciMare a cHilorrespiratorii Mi digestive, care realizeazH legHtura dintre fosele nazale Mi laringe, precum Mi dintre cavitatea

bucalH Mi esofag, prin care bolul alimentar $alimentele fragmentate Mi amestecate cu salivH% este condus

Gnspre esofag. )usculatura faringelui cu dispoziIia sa circulatorie Mi longitudinalH are un rol important GndeglutiIie..+sofagul este un conduct de 27-< cm lungime, care leagH faringele de stomac..4tomacul situat Gn abdomen, Gn lo'a gastricH este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, avKndforma literei ] sau Gn JcKrlig de undiIH0. "rezintH 2 feIe: anterioarH Mi posteriorH, 2 margini sau curburi$curbura mare Mi micH% Mi 2 orificii:cardia, prin care comunicH cu esofagul Mipilor, care asigurH contactulcu duodenul. Astfel stomacul este constituit din regiuni: 1. o porIiune verticalH, care nu se umple cualimente, numitH fornix sau fundul stomaculu$camera cu aer%, 2. corpul stomacului, porIiuneadigestivH a stomacului Mi . o porIiune orizontalH formatH din antrul Mi canalul piloric. )ucoasa gastricH

prezintH numeroase cute, care mHresc suprafaIa de contact cu bolul alimentar, precum Mi orificile dedeschidere a numeroase glande gastrice. 3landele de la nivelul cardiei Mi pilorului sunt secretoare de

mucus, iar cele de la nivelul fundului Mi corpului secretH 5l. #nervaIia stomacului este realizatH prinfibre

parasimpatice ale nervului vag Mi prin fibre simpatice ale plexului celiac.7. #ntestinul subIire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv $peste m%, care se Gntinde de lanivelul pilorului pKnH la valva ileo -cecalH, prin care comunicH cu intestinul gros. Are segmenteconstitutive:1.duodenul, porIiunea fixH, iniIialH a intestinului, sub formH de potcoavH, care iniIiazHdigestia intesinalH prin secreIia sucului intestinal bogat Gn enzime proteolitice $descompun

proteinele% Mi lipolitice $descompun lipidele%. 2. 'e'unul Mi ileonul, porIiunile mobile ale intestinului,carecomunicH cu intestinul gros, favorizKnd prin structura lor absorbIia intestinalH.Y (a nivel intestinal, datoritH musculaturii din pereIi, alimentele sunt deplasate prin miMcHri peristaltice,

astfel asigurKndu-se un bun contact cu enzimele sucului intestinal Mi cu dispozitivele de absorbIie, darMi o evacuare corespunzHtoare a rezidurilor.

;7



9. #ntestinul gros este segmetul distal al tubului digestiv, de 1,8 m lungime, care se Gmparte Gn porIiuni:1. cecul, segmentul situat sub valvula ileo-cecalH Mi terminat Gntr-un fund de sac, numitapendicevermiform 2. colonul , care formeazH un cadru abdominal constituit de segmentele ascendent,transvers, descendent Mi sigmoid Mi . rectul, ultima parte a intestinului care se terminH prin canalul analce comunicH cu exteriorul prinanus. #nervaIia intestinului gros provine din plexurilemezenterice$superior Mi inferior%, iar a sfincterului anal din nervii ruMinoMi.,. "landele ane4e1. "landele sali&are mari ' parotida-se aflH sub conductul auditiv, submaxilara-sub planMeul bucal Misublinguala-deasupra diafragmei bucale%sunt situate Gn vecinHtatea cavitHIii bucale, cu care comunicH princanale excretoare. 4unt glande de tip tubulo-acinos, iar consistenIa salivei pe careo produc diferH. Astfel parotida scretH o salivH mai apoasH dar mai bogatH enzimatic Mi mineral,sublingula secretH o salivH mai vKscoasH, bogatH Gn mucus, iar submaxilara o salivH mixtH. 3landelesalivare mici , fHrH canal excretor , sunt :glandele palatine$pe mucoasa palatului%, glandele labiale$pemucoasa buzelor%, glandele bucale$pe mucoasa obra'ilor%, glandele linguale$pe mucoasa limbii%.2. Ficatul este cea mai mare glandH din corpul omenesc $17<<g%, situatH subdiafragmatic, Gn lo'ahepaticH $partea dreaptH a abdomenului%. +l intervine Gn numeroase procese metabolice, secretH un lichidcu rolesenIial Gn digestie numit bilH, intervenind Gn condiIii necesare chiar Mi Gn hematopoezH $formarea

celulelor sanguine%. +ste Gnvelit la exterior de o capsulH fibroasH numitH capsula 3lisson, cu rol de fixareMi protecIie Mi are o structurH segmentarH datH de distribuIia intrahepaticH a venei porte, arterei hepatice MicHilor biliare. ?nitatea structuralH a ficatului este reprezentatH de lobulul hepatic, formaIiune piramidalH,alcHtuitH din celule hepatice $hepatocite% aran'ate Gn cordoane cu dispoziIie radiarH spreo venH centrolobularH, Mi din vase capilare Mi canaliculi biliari ce ocupH spaIiile dintre celule.5analiculii biliari se varsH Gn canale biliare interlobulare, care se colecteazH Gn final Gn 2 canale hepatice$drept Mi stKng%. Acestea se continuH cu cHile extrahepatice, reprezentate de canalul hepatic comun Mi apoicanalul coledoc, care se deschide la nivelul duodenului printr-un orificiu prevHzut cu sfincterul >ddi. On

perioadele interdigestive bila este colectatH Gn vezica biliarH, de unde Gn momentul digestiei este eliminatH prin canalul cistic Gn canalul coledoc.. "ancreasul este o glandH mixtH situatH retroperitoneal, Gnapoia stomacului. +ste format dincap, situat Gn

potcoava duodenalH, corp Mi coadH. "ancreasul exocrin are structurH tubulo-acinoasH asemHnHtoareglandelor salivare Mi secretH sucul pancretic cu rol Gn digestie. "rodusul de secreIie este colectat Gn 2canale: unul principal $^irsung%, care se deschide Gn duoden GmpreunH cu coledocul Mi un canalaccesoriu $4antorini%, care se deschide Gn canalul ̂ irsung. #nervaIia pancresului provine din plexulceliac.

;9



;8



;



FIZIOLO"IA A%ARATULUI $I"!STI

(a nivelul aparatului digestiv se realizeazH un permanent schimb Gntre organism Mi mediulGncon'urHtor. iferenIierea structuralH a diferitelor segmente ale tubului digestiv permiteingestia alimentelor Mi descompunerea lor Gn forme simple. Alimentele sunt produsecomplexe, provenite din mediul exterior, alcHtuite, Gn principal, din cinci tipuri de substanIedenumite principii alimentare Mi anume: glucide, lipide, proteine, vitamine Mi substanIeanorganice.)a'oritatea substanIelor GntKlnite Gn alimente au o structurH chimicH complexH Mi nu pot fi

preluate ca atare din tubul digestiv Gn sKnge. +le suferH Gn prealabil o serie de transformHrimecanice, fizice Mi chimice. 6otalitatea acestora reprezintH digestia alimentelor."rin digestie, principiile alimentare sunt fragmentate Gn componente simple, fHrHspecificitate biologicH, Gn stare de a fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale. On tubuldigestiv, digestia este extracelularH Mi este realizatH de o serie de fermenIi $enzime% secretaIi deglandele aparatului digestiv.On tubul digestiv se GntKlnesc fermenIi specifici pentru fiecare tip de substanIH organicH.Astfel proteinele suferH acIiunea enzimelor proteolitice $proteaze% care le desfac pKnH laaminoacizi.

3lucidele cu moleculH mare $polizaharidele% sunt scindate de cHtre enzimele amilolitice$amilaze% pKnH la stadiul de glucide simple $monozaharide%. (ipidele, sunt hidrolizate subacIiunea enzimelor lipolitice $lipaze% pKnH la glicerinH Mi acizi graMi.igestia alimentelor este un proces unitar care Gncepe Gn cavitatea bucalH Mi se sfKrMeMte Gnintestinul subIire. "entru uMurarea GnIelegerii, se vor prezenta separat transformHrile suferite dealimente Gn diferite segmente anatomice ale tubului digestiv. $igestia *ucal>.igestia bucalH cuprinde divizarea Mi triturarea alimentelor $masticaIia%, cKt Mi o serie detransformHri chimice ale principiilor alimentare sub influenIa enzimelor salivare. AtKt lanivelul cavitHIii bucale, cKt Mi al altor organe digestive , GntKlnim o activitate secretorie Mi oactivitate motorie care sunt cauza transformHrilor suferite de alimente.

4. 4ctivitatea secretorie a cavităţii bucale.AceastH activitate se datoreMte glandelor salivare mari $parotide, submaxilare Misublinguale% cKt Mi glandelor salivare mici rHspKndite Gn mucoasa bucalH. "rodusul de secreIieal acestor glande este saliva care este un lichid incolor, slab acid $p Gntre 9-8%. 4aliva conIine;;,7= apH Mi <,7= reziduu uscat. On reziduu se GntKlnesc <,g = substanIe organice Mi <,2g =substanIe minerale. intre substanIele minerale menIionHm *a5l Mi _5l, precum Mi

bicarbonaIii de potasiu Mi sodiu. "rincipalele substanIe organice sunt: amilaza salivarH, mucinaMi lizozimul.

4milaza salivară $ ptialina# acIioneazH asupra anumitor legHturi din moleculele de amidonfiert sau copt Mi Gl hidrolizeazH pKnH la molecule de maltozH, trecKnd prin stadii intermediarede dextrine.

0ucina este o proteinH complexH cu rol de liant a alimentelor mestecate. ;izozimul este o enzimH cu acIiune bactericidH cu rol de protecIie a mucoasei bucale MiGmpotriva cariei dentare.Rolurile sali&ei sunt:1. GnlesneMte masticaIia ca urmare a conIinutului mare de apH dizolvKnd diferite substanIedin alimente2. formeazH bolul alimentar cKnd particulele elementare rezultate Gn urma masticaIiei suntagregate sub forma unei mase unice, denumite bol alimentar

'. faciliteazH procesul de deglutiIie datoritH mucinei care are acIiune lubrifiantH asupra bolului alimentar Mi a mucoasei bucale Mi faringiene, Gnlesnind astfel alunecarea bolului pe parcursul deglutiIiei. favorizeazH elaborarea senzaIiei gustative prin dizolvarea substanIelor alimentare careastfel produc excitarea mugurilor gustativi

;;



7. rol antiseptic datoritH prezenIei lizozimului9. transformarea chimicH a amidonului pKnH la maltozH care poate fi continuatH Mi Gnstomac dar numai pKnH la Gmbibarea bolului cu sucul gastric acid8. favorizeazH vorbirea articulatH prin menIinerea umedH a buzelor Mi a mucoasei bucale. menIine echilibrul hidric deoarece reducerea fluxului salivar Gn stHrile de deshidratareatrage uscarea mucoasei bucofaringiene, senzaIia de sete Mi ingestia de apH;. excreIia unor produMi de catabolism $uree, creatininH, acid uric%, dar Mi virusul

poliomelitei Mi al turbHrii sau metale ingerate accidental $"b Mi g%.Reglarea secre?iei sali&are.4e face prin mecanisme reflexe condiIionate Mi necondiIionate/entrii nervoşi parasimpatici sunt situaIi Gn bulb $nucleul salivator inferior care stimuleazHsecreIia glandelor parotide% Mi Gn punte $nucleul salivator superior ce stimuleazH secreIiaglandelor submaxilare Mi submandibulare%. Receptorii ce declanMeazH secreIia salivarH suntlocalizaIi la nivelul mucoasei linguale, bucale Mi faringiene Mi sunt reprezentaIi de celulelesenzoriale ale mugurilor gustativi, cKt Mi de celulele senzitive pentru tact, presiune MitemperaturH. Fibrele senzitive aferente aparIin nervilor trigemeni, facial, glosofaringian sauvag care conduc excitaIiile la centrii salivatori bulbopontini. 5Hile eferente sunt reprezentatede fibrele parasimpatice ale facialului pentru glandele sublinguale Mi submaxilare Mi de fibrele

glosofaringianului pentru glanda parotidH. +ibrele eferente simpatice preganglionare au originea Gn mHduva toracalH $61-62% Mi facsinapsH Gn ganglioni cervicali superiori, de unde pleacH fibrele postganglionare. AtKt fibrele

parasimpatice cKt Mi cele simpatice stimuleazH secreIia salivarH.4ecreIia salivarH poate fi declanMatH Mi printr-un reflex condiţionat ceea ce demonstreazHinfluenIa scoarIei cerebrale asupra secreIiei salivare, prin care se poate declanMa secreIiasalivarH Mi Gn afara contactului aliment-receptor gustativ, doar la gKndul sau vHzul mKncHrii.

7. 4ctivitatea motorie a cavităţii bucale.

AceastH activitate constH Gn masticaIie Mi timpul bucal al deglutiIiei.#astica?ia este un act reflex ce se poate desfHMura Mi sub control voluntar. ActulmasticaIiei include o serie de miMcHri con'ugate ale mandibulei, limbii, obra'ilor, buzelor, Gn

vederea unei fHrKmiIHri cKt mai accentuate a alimentelor, astfel GncKt sH permitH contactulintim al acestora cu saliva. 4ub acIiunea muMchilor maseteri Mi a muMchilor temporali de o parte Mi a muMchilor digastrici pe de altH parte, mandibula executH miMcHri de ridicare şi

cobor2re aceste miMcHri asigurH acIiuni de tăiere şi rupere a alimentelor cu incisivii, de sf2şiere cu caninii Mi de strivire şi făr2miţarea completH a alimentelor cu premolarii Mi molarii.?n rol special Gl 'oacH limba, prin a cHrei contracIie, relaxare Mi deplasare neGntreruptH,alimentele sunt Gndreptate spre suprafeIele masticatorii ale dinIilor.Reglarea mastica?iei."rehensiunea alimentelor Mi deschiderea cavitHIii bucale, Gn vederea introducerii acestora,sunt acte voluntare, comandate de cHtre centrii motori corticali. )iMcHrile ulterioare deridicare Mi coborKre a mandibulei sunt coordonate prin mecanisme reflexe ai cHror centrii

masticatori sunt localizaIi Gn punte, Gn vecinHtatea nucleului masticator al trigemenului. 5aurmare a deschiderii voluntare a cavitHIii bucale, are loc Gntinderea fusurilor neuromuscularedin muMchii masticatori.#mpulsul nervos este transmis pe calea fibrelor senzitive ale trigemenului cHtre neuroniisenzoriali mezencefalici Mi de aici, cHtre centrii pontini, unde este elaborat rHspunsul motor.Acesta este transmis pe calea ramurii motorii a trigemenului la muMchii masticatori care

produc ridicarea mandibulei. 3eflexul de cobor2re a mandibulei este declanMat prin excitarea unor receptori de presiune,localizaIi Gn mucoasa gingivalH, pulpa dentarH ca urmare a ridicHrii mandibulei. RHspunsulmotor este elaborat Gntr-o altH porIiune a centrilor motori pontini Mi transmis muMchilorcoborKtori ai mandibulei tot pe calea fibrelor motorii ale trigemenului.Actul masticIiei poate fi declanMat Mi voluntar prin stimuli veniIi de la scoarIH Mi apoi se

poate continua automat prin intervenIia sistemului nervos extrapiramidal.

1<<



$egluti?ia reprezintH totalitatea activitHIilor motorii care asigurH transportul boluluialimentar din cavitatea bucalH Gn stomac. eglutiIia este un act reflex ce se desfHMoarH Gn treitimpi: timpul bucal, timpul faringian Mi timpul esofagian.8impul bucal este foarte scurt Mi este supus controlului voluntar. &olul alimentar plasat pefaIa dorsalH a limbii, care este principalul efector al acestui timp, este Gmpins spre faringe./Krful limbii se spri'inH pe bolta palatinH, iar musculatura limbii se contractH, astfel GncKtlimba executH o miMcare de piston care propulseazH bolul Gn faringe.8impul faringian, involuntar, dureazH o secundH Mi realizeazH pe de o parte, Gmpiedicarea

pHtrunderii bolului spre nasofaringe Mi spre laringe Mi, pe de alta, Gnlesnirea progresiei acestuiacHtre esofag. 6recerea spre nasofaringe este GmpiedicatH prin ridicarea vHlului palatin, iar

pHtrunderea Gn laringe este opritH, ca urmare, a ridicHrii acestuia Mi coborKrii epiglotei pesteorificiul lui superior.&olul alimentar va pHtrunde Gn faringe, iar contracIia muMchilor constrictori Gl va conducecHtre esofag.eoarece Gn faringe are loc GncruciMarea cHilor aeriene cu calea digestivH, dereglHriledeglutiIiei faringiene pot duce fie la pHtrunderea alimentelor Gn laringe, fie proiectarea lorafarH prin fosele nazale.8impul esofagian, de asemenea involuntar dureazH cca. 9 secunde pentru alimentele solide

Mi doar o secundH pentru lichide Mi este rezultatul contracIiei coordonate a musculaturiiesofagiene, controlate de centrul bulbar al deglutiIiei prin intermediul nervului vag."rogresia alimentelor solide la nivelul esofagului se face prin mişcări peristaltice. >miMcare peristalticH este o undH propagatH Gn lungul unui organ cavitar. +a prezintH o undH derelaxare spre frontul de Gnaintare urmatH de o undH de contracIie aceasta se deplaseazH odatHcu corpul transportat. <nda peristaltică primară declanMatH de contracIia succesivH amusculaturii circulare la extremitatea proximalH a esofagului este coordonatH de nervul vag Mise propagH pKnH la cardia, pe care o deschide Mi astfel bolul alimentar pHtunde Gn stomac. 5Kndunda peristalticH primarH nu reuMeMte sH evacueze bolul cHtre stomac, poate lua naMtere o undă

peristaltică secundară $descrisH pentru prima datH de fiziologul romKn . anielopolu%,declanMatH de excitarea plexurilor nervoase din pereIii esofagului.

Alimentele lichide cad direct pKnH la cardia.$igestia gastric>.ReprezintH totalitatea transformHrilor mecanice, fizice Mi chimice suferite de bolulalimentar la nivelul stomacului. Alimentele suferH consecinIa activitHIilor secretorii Mi motoriiale stomacului, care produc transformarea bolului alimentar Gntr-o pastH omogenH numitachim gastric.

A. Acti&itatea secretorie a stomacului.+ste realizatH de glandele gastrice Mi de celulele secretorii izolate. 3landele gastrice suntglande exocrine, tubuloase ramificate, grupate dupH criteriul topografic Gn glande cardiale,glande fundice Mi glande pilorice. 3landele cardiale Mi pilorice secretH mucus iar glandelefundice sunt alcHtuite din trei tipuri de celule secretorii: celulele principale secretoare de

pepsinH, celulelemarginale secretoare de acid clorhidric Mi celulele accesorii secretoare de mucus. )ucusuleste secretat Mi de celulele izolate rHspKndite Gn toatH mucoasa gastricH.Sucul gastric este secretat de glandele gastrice Gn cantitate de 1,7 l Gn 2 de ore. +ste unlichid incolor cu un p acid cuprins Gntre 1-2,7 la adulIi Mi mai puIin acid la nou-nHscuIi $Gntre-9%.4ucul gastric conIine ;;= apH Mi 1= reziduu uscat, format la rKndul lui din <,9 substanIeanorganice Mi <, substanIe organice. AlHturi de bicarbonaIi, sHruri de sodiu Mi potasiu, cel maiimportant component anorganic este acidul clorhidric $ gSl suc gastric% realizKnd aici cel maiscHzut p din organism. Acidul clorhidric GndeplineMte urmHtoarele roluri:1. activeazH pepsinogenul Gn pepsinH activH2. faciliteazH acIiunea proteoliticH a pepsinei prin scindarea legHturilor peptidice secundareMi terIiare ale proteinelor, pe care le transformH Gn molecule mai simple numite acidalbumine

1<1



. rol antiseptic $distruge flora microbianH%. rol antianemic $reduce fierul din forma trivalentH, neabsorbabilH, Gn forma bivalentH,uMor absorbabilH%7. rol Gn mecanismul de Gnchidere Mi deschidere a pilorului.4ubstanIele organice $1-7 gSl suc gastric% sunt reprezentate Gn principal de enzime MimucinH.

nzimele sunt de douH feluri: proteolitice $pepsina, labfermentul Mi gelatinaza% Mi lipolitice$lipaza gastricH%.

=epsina, este secretatH Gntr-o formH inactivH numitH pepsinogen, care sub acIiunea 5l esteactivat la nivelul tubului excretor al glandei. "epsina acIioneazH asupra proteinelor$transformate Gn prealabil de 5l Gn acidalbumine% pe care le descompune Gn albumoze Mi

peptone, cu un numHr din ce Gn ce mai redus de aminoacizi.La*fermentul este secretat numai la copilul mic Gn perioada de alHptare, cKnd p-ul esteGntre -9. (abfermentul acIioneazH asupra cazeinogenului, proteinH care se gHseMte Gn lapte,transformKndu-l Gn paracazeinH aceasta leagH ionii de calciu Mi se transformH Gn paracazeinatde calciu, un precipitat alb $lapte coagulat%. 4ub aceastH formH se GmpiedicH evacuarea rapidHa laptelui din stomac Mi se faciliteazH acIiunea ulterioarH a enzimelor proteolitice. (a adulIi

proteinele din lapte vor fi precipitate sub acIiunea 5l.

elatinaza hidrolizeazH gelatina provenitH din fierberea colagenului. ;ipaza este o enzimH lipoliticH ce acIioneazH doar asupra grHsimilor alimentareemulsionate Gn mod natural, aMa cum sunt cele din lapte sau din gHlbenuMul de ou.

+actorul intrinsec este o proteinH care se leagH Gn stomac cu vitamina &12 de provenienIHalimentarH. 5omplexul format a'unge Gn ileon unde este cuplat de receptori specifici ceasigurH absorbIia vitaminei &12. (ipsa factorului intrinsec face ca receptorii din ileon sH nu

poatH asigura absorbIia vitaminei &12, absolut necesarH sintezei hemoglobinei. Astfel, lipsafactorului intrinsec determinH instalarea unei anemii grave numitH anemia pernicioasă.

0ucina GmpreunH cu apa Mi o serie de electroliIi din sucul gastric formeazH un gel ce sedispune sub forma unei pelicule aderente de pereIii stomacului cu rol de protecIie GmpotrivaagenIilor mecanici $acIiune lubrefiantH% Mi Gmpotriva agenIilor chimici $acIiunea iritativH a 5l

cKt Mi a unei posibile autodigestii de cHtre pepsina gastricH%.Reglarea secre?iei gastrice.4e realizeazH prin mecanisme nervoase Mi umorale, ca urmare a excitHrii receptorilor decHtre alimente Gn cavitatea bucalH, stomac, sau intestinul subIire.#ecanismul ner&os este guvernat de acIiunea centrului gastrosecretor din bulb care pecalea nervilor vagi determinH secreIia gastricH. 5entrul gastrosecretor $situat Gn nucleul dorsalal vagului% poate fi stimulat atKt prin reflexe necondiIionate cKt Mi prin reflexe condiIionate.Reflexele necondiIionate gastrosecretorii se declanMeazH la contactul alimentelor cu receptoriide la nivelul cavitHIii bucale Mi stomacului precum Mi la mirosul acestora. ReflexelecondiIionate $descoperite Mi studiate de "avlov% sunt declanMate de excitanIi indiferenIideveniIi condiIionali $de exemplu sunetul, lumina, gKndul la mKncare etc.% aceste reflexe

necesitH integritatea scoarIei cerebrale.#ecanismul umoral se realizeazH cu participarea unui hormon gastrosecretor $ gastrina%secretat de mucoasa antrului piloric. 3astrina stimuleazH secreIia de 5l Mi la rKndul ei estereglatH Gn funcIie de p-ul sucului gastric cKnd acesta creMte se secretH mai multH gastrinHcare determinH o producIie sporitH de 5l Mi p-ul va scHdea, printr-un mecanism de feed-

bacB.On afarH de gastrinH sunt Mi alte substanIe cu acIiune excitatoare sau inhibitoare a secreIieigastrice. istamina, alcoolul, insulina Mi glucocorticoizii excitH secreIia Gn timp ce nicotina,atropina Mi mineralocorticoizii o inhibH. )ucoasa duodenalH produce un hormon inhibitor alsecreIiei Mi motilitHIii gastrice numit enterogastron.

Fa)ele secre?iei gastrice. 4tomacul secretH Gn timpul meselor %secreţie de ocazie% Mi nusecretH sau secretH foarte puIin Gntre mese %secreţie de fond %.4ecreIia de ocazie se realizeazH Gn trei faze: cefalicH, gastricH Mi intestinalH.

1<2



+aza cefalică, are loc numai prin mecanisme nervoase pure necondiIionate Mi condiIionate.4ecreIia gastricH se declanMeazH numai la gKndul, vHzul sau contactul mucoasei bucale cualimentele. Aceasta este o secreIie de aMteptare, stomacul fiind pregHtit sH primeascHalimentele.Faza cefalicH a secreIiei gastrice a fost demonstratH de "avlov prin metoda TprKnzului fictivT,cKnd se practicH o dublH fistulH esofagianH Mi gastricH $prin care alimentele ingerate cad dinnou Gn vasul de alimentare, dar totuMi stomacul secretH suc gastric ce poate fi recoltat prinfistula gastricH%.4ecIionarea bilateralH a nervilor vagi suprimH aceastH fazH.

+aza gastrică, are loc atKt prin mecanisme nervoase cKt Mi umorale. +ste declanMatH de prezenIa alimentelor Gn stomac. +aza intestinală, constH Gn acIiunea inhibitorie produsH de enterogastron asupra secreIieigastrice precum Mi Gn efectele stimulatorii produse de unele substanIe neidentificate GncH.)ecanismul predominant al acestei faze este cel umoral.)ecanismele neuroumorale ce regleazH secreIia stomacului asigurH o adaptare permanentHa cantitHIii Mi compoziIiei sucului gastric Gn funcIie de felul alimentelor ingerate. 5entrii

bulbari gastrosecretori sunt subordonaIi influenIelor nervoase sosite de la centrii superiorihipotalamici sau corticali.

,. Acti&itatea motorie a stomacului.)otilitatea gastricH se datoreazH musculaturii netede din cele trei straturi ale stomacului.4tomacul prezintH douH feluri de miMcHri: tonice Mi peristaltice. Aceste miMcHri asigurHumplerea,amestecul alimentelor cu sucul gastric Mi evacuarea stomacului.a. #i=c>rile tonice participH la realizarea mecanismului de umplere a stomacului.4tomacul gol este o cavitate virtualH, cu pereIii alipiIi. "e mHsurH ce deglutiIia introduce

bolurile alimentare Gn stomac, tonusul pereIilor acestuia se reduce permiIKnd acestuiaumplerea fHrH creMterea presiunii intragastrice. Alimentele se aran'eazH Gn straturi concentrice,de la periferie spre centru ceea ce permite ca hidroliza amidonului sub acIiunea amilazeisalivare sH continue o vreme Mi Gn stomac, Gn centrul masei de alimente, pKnH ce sucul acid

inhibH amilaza. 5ontracIiile tonice sunt contracIii cu amplitudine mare ce intervin ritmic lasimultan Gntreaga masH a stomacului.*. #i=c>rile peristaltice realizeazH amestecul alimentelor ele sunt miMcHri propagate de lacardia spre pilor Mi sunt reprezentate printr-o alternanIH de unde de contracIie Mi de relaxare cesurvin cu o frecvenIH de contracIiiSmin. 4tomacul prezintH trei tipuri de miMcHri peristaltice:- miMcHri peristaltice Tde foameT, ce se produc pe stomacul gol Mi contribuie la realizareasenzaIiei de foame- miMcHri peristaltice de amestecare- miMcHri peristaltice de evacuare.Alimentele rHmKn Gn stomac 2- ore, Gn funcIie de natura alimentelor $grHsimile GntKrziegolirea% Mi de proprietHIile lor fizice Mi chimice $alimentele prea reci sau prea fierbinIi GntKrzie

Gn stomac, lichidele se evacueazH mai repede decKt alimentele solide%.+vacuarea stomacului se realizeazH prin motilitatea coordonatH a pereIilor gastrici Mi asfincterului piloric. )iMcHrile gastrice de evacuare sunt miMcHri peristaltice, puternice,concomitente cu miMcHri tonice, care duc la creMterea presiunii Gn stomac Mi astfel rezistenIaopusH de sfincterul piloric este GnvinsH Mi o cantitate de alimente este expulzatH ritmic Gndouden p-ul alcalin din duoden favorizeazH relaxarea pilorului Mi astfel chimul gastric acid

pHtrunde Gn duoden Mi sfincterul piloric se Gnchide la loc. upH neutralizarea aciditHIii de cHtresucul duodenal, sfincterul se relaxeazH din nou Mi aMa mai departe.c. oma este un act complex prin care are loc expulzia conIinutului gastric pe cale oralH. 4erealizeazH ca urmare a compresiei exercitate asupra stomacului a cHrui musculaturH este

presatH de cHtre muMchiul diafragm Mi de cHtre muMchii abdominali. 5entrul reflex al vomeieste Gn bulb.

1<



eclanMarea vomei poate fi datoratH unor excitaIii cu punct de plecare Gn tubul digestiv$iritaIie gastricH, faringianH, a cHilor biliare etc.% sau din afara lui $excitare labirinticH, iritaIieuterinH etc.% sau prin mecanism reflex condiIionat $prin prezentarea unor imagini sau mirosurineplHcute%.Reglarea motilit>?ii gastrice.)otilitatea gastricH este reglatH prin aceleaMi mecanisme neuroumorale care regleazHMi secreIia gastricH. /agul are efecte stimulatoare asupra musculaturii gastrice Mi inhibitoareasupra celei sfincteriene iar simpaticul inhibH motilitatea pereIilor gastrici Mi stimuleazHcontracIia sfincterului piloric. "e cale umoralH motilitatea gastricH este stimulatH deacetilcolina, gastrinH, insulinH Mi inhibatH de adrenalinH, noradrenalinH Mi enterogastron. $igestia Bn intestinul su*?ire.On intestinul subIire, chimul gastric acid suferH alte transformHri chimice Mi mecanice, carecontribuie la desfacerea principiilor alimentare Gn forme structurale simple ce pot fi absorbitela nivelul epiteliului intestinal. 6ransformHrile chimice se realizeazH sub acIiunea con'ugatH asucului pancreatic, bilei Mi sucului intestinal, iar cele mecanice sunt rezultatul miMcHrilorintestinului subIire.A. Acti&itatea secretorie a intestinului su*?ire.a. Sucul pancreatic reprezintH secreIia exocrinH a celulelor ce alcHtuiesc acinii pancreatici

Mi este un lichid clar, incolor, cu p alcalin $in 'ur de %. `ilnic se excretH aproximativ 1l desuc pancreatic.On compoziIia sucului pancreatic se aflH ;,7= apH Mi 1,7= reziduu uscat. Reziduul uscateste reprezentat de substanIe organice Mi anorganice.4ubstanIele anorganice sunt reprezentae de anioni $5l -, 5>-, ">-2% Mi cationi $*a,_, 5a 2, )g2%, Gn concentraIii similare cu cele din plasmHexcepIie face anionul bicarbonic carese aflH Gn cantitHIi mai mari necesare neutralizHriiaciditHIii gastrice.4ubstanIele organice sunt reprezentate de enzimele proteolitice, amilolitice Mi glicolitice.

nzimele proteolitice sunt tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza Mi nucleaza.8ripsina este secretatH sub formH inactivH de tripsinogen care este activat sub influenIa

unei enzime $entero>inaza# secretatH de mucoasa duodenalH. AcIiunea digestivH a tripsineiconstH Gn hidroliza albumozelor Mi peptonelor rezultate din digestia gastricH, pKnH la stadiul de polipeptide./himotripsina ia naMtere prin activarea chimotripsinogenului, care are loc sub influenIatripsinei acIiunea ei este similarH cu a tripsinei dar produce Mi coagularea laptelui./arboxipeptidaza scindeazH aminoacizii de la capHtul peptidelor unde se aflH grupareacarboxilicH este secretatH sub formH inactivH de procarboxipeptidazH, ca este activatH subacIiunea tripsinei.

?ucleaza %ribonucleaza şi dezoxiribonecleaza# scindeazH acizii nucleici Gn nucleotide. nzimele lipolitice sunt reprezentate de lipaza pancreatică, ce hidrolizeazH grHsimile,emulsionate Gn prealabi de sHrurile biliare pKnH la acizi graMi Mi glicerinH.

nzimele amilolitice sunt reprezentate de amilaza pancreaticH, cu acIiune analoagH amilazeisalivare, dar mult mai activH deoarece descompune pKnH la maltozH amidonul copt, fiert dar Micel crud.Reglarea secre?iei pancreatice.#ecanismul ner&os este realizat de centrul pancreatico-secretor bulbar, din nucleul dorsalal vagului. 4ub influenIa stimulHrii vagale are loc declanMarea unei secreIii pancreatice bogateGn enzime atKt prin reflexe necondiIionate cKt Mi condiIionate.#ecanismul umoral se realizeazH prin intermediul a doi hormoni secretaIi de mucoasaduodenalH, ca urmare a contactului cu chimul gastric acid pHtruns Gn duoden. *ecretina

declanMeazH secreIia unui suc pancreatic bogat Gn bicarbonaIi dar sHrac Gn enzime, iar pancreozimina stimuleazH secreIia sucului pancreatic bogat Gn enzime dar sHrac Gn bicarbonaIi.*. ,ila este produsul activitHIii exocrine a ficatului Gn 2 de ore se secretH cca. << ml de

1<



bilH. +a este secretatH continuu Mi depozitatH Gn vezicula biliarH Gn cursul perioadelorinterdigestive de unde Gn timpul proceselor de digestie este eliminatH Gn intestin, ca urmare acontracIiei veziculare Mi a relaxHrii sfincterului >ddi.5ompoziIia bilei diferH dupH provenienIa sa. &ila secretatH de ficat $bila hepaticH% conIine;8= apH Mi = reziduu uscat nu conIine mucus. &ila vezicularH este mai concentratH avKnd7= apH Mi 17= reziduu uscat Mi conIine mucus. On reziduul uscat se GntKlnesc componenteleorganice Mi anorganice.4ubstanIele anorganice sunt reprezentate de bicarbonatul Mi fosfatul de natriu Mi potasiu, ceconferH bilei un p uMor alcalin $8-%.4ubstanIele organice sunt reprezentate de sHrurile biliare, pigmenIii biliari, mucus Micolesterol.*ărurile biliare sunt sHruri de *a ale acizilor colici $acizii biliari% care se con'ugH cuaminoacizi $glicocolul, taurina% Gn bilH se vor gHsi deci glicocolatul Mi taurocolatul de sodiu.4Hrurile biliare eliminate Gn intestin odatH cu bila sunt reabsorbite la nivelul porIiunii distale aileonului Mi, pe calea venei port-hepatice, se Gntorc la celula hepaticH, de unde sunt din nousecretate cu bila. Acest circuit permanent al sHrurilor biliare paortH denumirea de circuit0epatic-entero0epatic.Rolul s>rurilor *iliare sunt:

1. emulsioneazH grHsimile datoritH proprietHIii lor de a scHdea tensiunea superficialH,sHrurile biliare faciliteazH scindarea lipidelor Gn picHturi foarte mici $emulsionare%, uMurKndastfel acIiunea lipazei pancretice2. faciliteazH absorbIia grHsimilor sHrurile biliare GmpreunH cu acizii graMi Mi colesterolulformeazH agregate solubile denumite micelii, ce pHtrund Gn enterocit. 5a urmare a acIiunii desolubilizare a grHsimilor, sHruruile biliare sunt indispensabile Gn absorbIia vitaminelorliposolubile. stimuleazH peristaltismul intestinal. stimuleazH secreIia de bilH %acţiune coleretică#7. rol antiputrid, prevenind putrefacIia Gn intestinul gros prin inhibarea florei microbiene de

putrefacIie.

=igmenţii biliari iau naMtere la nivelul celulei hepatice din pigmentul rezultat dindegradarea hemoglobinei con'ugat cu acidul glicuronic sau cu acidul sulfuric. 7ilirubina

astfel rezultatH este excretatH GmpreunH cu bila Gn intestinul subIire, unde este redusH MitransformatH Gn urobilinogen acesta se absoarbe Gn plasmH de unde se eliminH prin urinH sause transformH Gn intestinul gros Gn stercobilină, substanIH care dH culoare brunH materiilorfecale.On cazul unor obstacole Gn eliminarea bilei sau Gn bolile de ficat, concentraIia plasmaticH a

pigmenIilor biliari creMte Mi aceMtia coloreazH intens urina Mi Iesuturile cutanate cecaracterizeazH icterul .Reglarea secre?iei =i e4cre?iei *iliare.FuncIia de secreIie a bilei se numeMte colereză iar factorii care o stimuleazH se numesc

factori coleretici. FuncIia de excreIie a bilei din vezicula biliarH reprezintH funcţia colagogă,iar factorii care o stimuleazH se numesc substanţe colagoge.

#ecanismul ner&os este relizat prin acIiunea terminaIiilor nervoase parasimpatice alenervului vag care stimuleazH colereza Mi funcIia colagogH a veziculei biliare. Fibrele nervoasesimpatice ce inerveazH aceste structuri au acIiune antagonicH $relaxarea vezicii Mi contracIiasfincterului >ddi%.#ecanismul umoral constH Gn acIiunea unor substanIe asupra secreIiei Mi excreIiei biliare.+fecte coleretice au sHrurile biliare Mi hormonii duodenali hepatocrinina Mi secretina. +fectelecolagoge le are hormonul duodenal colecisto>inina, aciditatea chimului gastric Mi alimente

bogate Gn grHsimi $uleiuri vegetale, smKntKna, gHlbenuMul de ou%.c. Sucul intestinal este produsul de secreIie al glandelor intestinale: glandele lui &rnner de la nivelul duodenului Mi glandele lui (iberBhn de la nivelul 'e'uno-ileonului. 4ecretat Gnspecial cKnd alimentele pHtrund Gn intestinul subIire, sucul intestinal se prezintH ca un lichid

1<7



incolor Gn alcHtuirea cHruia, pe lKngH apH Mi reziduu uscat, se afl> =i elemente celularedecuamate.4ubstanIele anorganice sunt reprezentate Gn special de bicarbonatul de sodiu care determinHMi un p alcalin.4ubstanIele organice sunt reprezentate Gn special de enzime: amilaza intestinală cescindeazH amidonul rHmas nedigerat Mi entero>inaza ce activeazH tripsinogenul.+lementele celulare sunt Gn general reprezentate de enterocite GmbHtrKnite, descuamate Micare, prin liza lor, pun Gn libertate urmHtoarele enzime hidrolitice:- dizaharidazele %maltaza, zaharaza, lactaza% ce scindeazH dizaharidele $maltoza, zaharoza,lactoza% Gn monozaharide $glucozH, fructozH, galactozH%- peptidazele scindeazH peptidele scurte $oligopeptidele% pKnH la aminoacizi- nucleotidaza scindeazH nucleotidele Gn acid fosforic Mi nucleozide $compuMi formaIi dinribozH sau dezoxiribozH ori baze purinice sau pirimidinice%- nucleozidaza scindeazH nucleozidele Gntr-o bazH azotatH Mi o pentozH.On urma digestiei intestinale, chimul gastric este transformat Gntr-o soluIie apoasH numitHchil intestinal.

Reglarea secre?iei sucului intestinal.#ecanismul ner&os stimuleazH secreIia intestinalH prin reflexe locale de la nivelul

plexurilor nervoase intrinseci, declanMate de distensia mecanicH produsH prin pHtrundereaalimentelor. 4istemul nervos extrinsec $fibrele parasimpatice vagale% are o slabH influenIH.#acanismul umoral este reprezentat de un hormon produs de mucoasa duodenalH lacontactul cu alimentele, numit enterocrinina cu rol de stimulare a secreIiei.

B. "ctivitatea motorie a intestinului subţire.#ntestinul subIire prezintH trei tipuri de miMcHri:a. #i=c>rile peristaltice similare celor din esofag Mi stomac constau Gn unde de contracIiea musculaturii circulare, precedate de unde de relaxare, care Gncep la pilor Mi se deplaseazHspre valvula ileo-cecalH cu viteze variabile Gntre 2 cmSmin $unde lente# Mi 1< cmSs $unde

rapide#*. #i=c>rile segmentare sunt contracIii staIionare ale musculaturii circulare care

fragmenteazH conIinutul intestinal Gn segmente. 4uccesiunea Gn spaIiu a contracIiilor seschimbH alternativ ele se produc mereu la mi'locul intervalului dintre douH contracIiianterioare. )iMcHrile segmentare determinH Mi o creMtere a presiunii Mi Gn interiorul anseiintestinale, fapt ce favorizeazH absorbIia intestinalHc. #i=c>rile pendulare sunt reprezentate de miMcHri ale unor porIiuni Gntinse aleintestinului subIire, orientate Gn sens cranial sau caudal, Gn special ca urmare a contracIieimusculaturii longitudinale. Aceste miMcHri contribuie atKt la amestecul conIinutului intestinal,la deplasarea chilului pe distanIe mai mari.?n tip particular al motilitHIii intestinale este reprezentat de mi=c>rile de alungire =iscurtare a &ilo)it>?ilor intestinale5 ca urmare a contracIiei musculaturii din structuramucoasei aceste miMcHri contribuie la facilitarea absorbIiei intestinale.

Reglarea motilit>?ii intestinale.#ecanismul ner&os este asigurat prin plexurile nervoase intramurale $reflexe locale, Gncare un rol important revine plexului Auerbach% Mi mai puIin prin inervaIia extrinsecH. /agulstimuleazH iar simpaticul inhibH peristaltismul intestinal. (a nivelul sfincterelor acIiunea esteinversH, simpaticul le contractH iar parasimpaticul le relaxeazH.#ecanismul umoral mai puIin important, este reprezentat, Gn afarH de mediatorii chimicisimpatici Mi parasimpatici, de pancreoziminH care stimuleazH contractilitatea Mi de secretinHcare o inhibH. )otilitatea intestinului subIire este stimulatH Mi prin acIiunea localH osmoticH asulfatului de magneziu $acIiune purgativH%.$igestia la ni&elul intestinului gros.(a nivelul intestinului gros este prezentH o activitate secretorie, o activitate motorie Mi un

proces de absorbIie. 4ub influenIa acestora chilul intestinal, lichid, este transformat Gntr-omaterie solidH de consistenIH moale, numitH fecale sau scaun. On plus la nivelul colonului

1<9



GntKlnim douH procese chimice rezultat al activitHIii florei microbiene locale, procesele defermentaIie si de putrefacIie.A. Acti&itatea secretorie a intestinului gros.4ecreIia glandelor (iberBhn din intestinul gros este lipsitH de enzime, dar bogatH Gnmucus nefiind secretate enzime digestive, nu putem vorbi de o digestie a alimentelor la acestnivel.)ucusul 'oacH mai mult un rol mecanic, a'utH la formarea Mi progresia bolului fecal.%rocesul de fermenta?ie la nivelul cecului, a colonului ascendent Mi Gn prima 'umHtate acolonului transvers se aflH o florH microbianH nepatogenH, aerobH $bacilul coli Mi bacilul lactic%care acIioneazH asupra glucidelor nedigerate sau neabsorbite. Astfel celuloza este scindatH GnglucozH iar glucoza prin fermentaIie dH naMtere la acizi organici $lactic, butiric% Mi gaze $5>2,5%, produMi ce vor fi eliminaIi. #mportanIa florei de fermentaIie pentru carnivore Mi omconstH Gn sinteza vitaminei _ Mi a vitaminei &12. istrugerea acestei flore, prin administrareaneraIionalH a antibioticelor $fHrH o terapie eficientH de substituIie a florei distruse prinreGnsHmKnIarea cu florH lacticH, consumul de iaurt, sau administrare de vitamina &% poate aveaconsecinIe grave asupra organismului.%rocesul de putrefac?ie are loc Gn ultima parte a colonului transvers Mi a colonuluidescendent Mi se datoreMte prezenIei la acest nivel a unei flore anaerobe de putrefacIie. Acest

tip de bacterie atacH proteinele nedigerate Mi aminoacizii neabsorbiIi, determinKnd reacIii dedecarboxilare Mi dezaminare a acestora. On urma dezaminHrii rezultH *, substanIH toxicH cese absoarbe Gn sKnge Mi a'unge la ficat unde este neutralizatH sub formH de uree prindecarboxilarea aminoacizilor aromatici rezultH substanIe toxice ca indol, fenol, scatol ce daumateriilor fecale mirosul caracteristic. "rin decarboxilHri rezultH 5>2, 42 Mi amine$putrescinH, cadaverinH%.On urma proceselor amintite, chilul intestinal este treptat transformat Gn materii fecale, dincare ;<= conIine resturi alimentare $celulozH, Iesuturi elastice, elemente minerale insolubile,fibre musculare Mi vegetale% iar 1<= conIine mucus, epitelii descuamate, leucocite, bacterii.in 7<< ml chil intestinal se formeazH zilnic 17< g materii fecale. &olul fecal, Gnvelit Gnmucus este propulsat spre colonul sigmoid unde se depoziteazH.

,. Acti&itatea motorie a intestinului gros.#ntestinul gros prezintH un tip particular de motilitate, la nivelul acestuia lipsind miMcHrile pendulare, iar miMcHrile peristaltice fiind puIin pronunIate. 5aracteristice intestinului gros suntmiMcHrile segmentare Mi miMcHrile propulsive.a. #i=c>rile segmentare $ce dau colonului aspectul haustrat% imprimH conIinutuluiintestinal miMcHri lente de Tdu-te vinoT ce faciliteazH absorbIia apei.*. #i=c>rile de propulsie realizeazH progresia bolului fecal spre rect Mi sunt contracIii GnmasH a musculaturii colonului ele apar zilnic de 2- ori $la 9- ore% Mi sunt realizate prinmecanisme reflexe locale ce implicH prezenIa plexului Auerbach declanMatH de acIiuneaexcitantH localH a alimentelor.Reglarea motilit>?ii intestinului gros.

)ecanismele nervoase au ca substrat principal plexurile intrinseci. 5ontrolul nervosextrinsec se exercitH Gn sens excitator prin vag pentru prima 'umHtate a intestinului gros Mi prinnervul pelvic pentru ultima. 4impaticul are efect inhibitor. Reflexele peristaltice pot fideclanMate atKt de contactul chilului intestinal cu mucoasa intestinului gros, dar Mi Gnainte deacesta, la pHtrunderea alimentelor Gn stomac Mi duoden.$efeca?ia este actul motor prin care materiile fecale sunt eliminate Gn mediul extern.eclanMarea senzaIiei de defecaIie Mi efectuarea acesteia se realizeazH printr-un mecanismreflex medular, desfHMurat sub control cortical. +xcitaIia receptorilor de la nivelul rectului estetransmisH de fibre senzitive somatice $cuprinse Gn nervii ruMinoMi%, vegetative parasimpatice$cuprinse Gn nervii pelvici% Mi simpatice $cuprinse Gn nervii hipogastrici%, cHtre centriimedulari, iar de aici, cHtre scoarIa cerebralH unde este conMtientizatH. 5entrii parasimpatici aidefecaIiei sunt localizaIi la nivel medular 42-4, iar cei simpatici la nivel (2-(. ActuldefecaIiei este iniIiat prin relaxarea voluntarH a sfincterului anal extern controlat de fibrele

1<8



somatomotoare Mi GnteIinut prin relaxarea sfincterului anal intern Mi contacIia musculaturiirectale, sub influenIa excitaIiilor din centrii medulari parasimpatici transmise prin nerviivoluntarH a presiunii intraabdominale realizatH prin contracIia muMchilor abdominali MicoborKrea diafragmului Gn cadrul unei respiraIii prelungite cu glota GnchisH.A*sor*?ia produ=ilor de digestie.AbsorbIia este procesul fiziologic prin care substanIele alimentare rezultate Gn urmadigestiei, trec prin membrana celularH a tubului digestiv cHtre sKnge Mi limfH, devenindcomponente ale mediului intern. Fenomenul absorbIiei Gncepe GncH din cavitatea bucalH dareste de micH importanIH se continuH Gn stomac $cloruri, alcool, 5>2, unele medicamente% Mise desHvKrMeMte la nivelul intestinului subIire unde se realizeazH absorbIia totalH aaminoacizilor, acizilor graMi, glicerolului Mi a monozaharidelor. "rocese reduse de absorbIie auloc Mi la nivelul intestinului gros $apH, sHruri minerale, vitamina _ etc.%.(a nivelul intestinului subIire rolul important revine vilozitHIilor intestinale ce mHresc multsuprafaIa de absorbIie prin prezenIa platoului striat, iar prin miMcHrile lor evacueazH sKngele Milimfa Mi odatH cu acestea Mi substanIele absorbite.6ransportul substanIelor dintr-o parte Gntr-alta a membranelor celulare, Gn cadrul procesuluide absorbIie se poate realiza prin douH mecanisme:- mecanismul de transport pasiv constH Gn difu)iunea liberH a unei substanIe din zona cu

concentraIie mai mare Gn zona cu concentraIie mai micH $conform gradientului deconcentraIie%.5Knd cele douH zone sunt separate de o membranH semipermeabilH $mucoasa intestinalH%apare Mi fenomenul de osmo)>. >smoza este procesul de deplasare a apei din compartimentulcu presiune osmoticH micH $unde soluIia este mai diluatH% spre compartimentul cu presiuneosmoticH mare $unde soluIia este mai concentratH% Gn felul acesta difuziunea apei tinde sHegaleze presiunile osmotice de o parte Mi de alta a membranei- mecanismul de transport activ are loc cu consum de energie. AbsorbIia activH esteselecti&>, adicH alege anumite substanIe pe care le traverseazH spre sKnge Mi le negli'eazH pealtele.6ransportul activ se face Gmpotriva gradientului de concentraIie $de exemplu glucoza trece din

chilul intestinal unde concentraIia este de 7< mg= Gn sKngele port la 12< mg=. Acestemecanisme sunt imaginate ca niMte TpompeT chimice existH astfel o pompH de glucozH, o pompH de natriu etc.a. A*sor*?ia glucidelor se face sub formH de monozaharide, preponderent la nivelulultimei porIiuni a intestinului subIire. AbsorbIia pentozelor $de exemplu riboza% se face prinmecanisme pasive. On general GnsH, ele se absorb prin mecanism activ dupH ce iniIial au fostfosforizate.*. A*sor*?ia proteinelor. )ucoasa intestinalH a sugarului poate fi traversatH de proteineledin lapte. (a adult GnsH, proteinele se absorb numai sub formH de aminoacizi, prin mecanismeactive, preponderent Gn prima porIiune a intestinului subIire.c. A*sor*?ia lipidelor. "roduMii rezultaIi din degradarea lipidelor se absorb, Gn special, la

nivelul ileonului prin transport pasiv picHturi fine de grHsimi nedigerate pot fi Gnglobate decHtrecelulele cu microvili, proces numit pinocitoză $asemHnHtor fagocitozei%. 3licerina fiindhidrosolubilH difuzeazH pasiv prin mucoasH Gn capilarele sangvine, la fel Mi acizii graMi cu mai

puIin de 1< atomi de carbon. Acizii graMi cu un numHr mai mare de atomi de carbon,colesterolul, monogliceridele insolubile Gn apH GmpreunH cu sHrurile biliare formeazH miceliilehidrosolubile care treverseazH membrana enterocitului. On citoplasma enterocitului, acizii graMiliberi Mi monocitele resintetizeazH trigliceridele. Acestea alHturi de colesterol, fosfolipide Mi

proteine, sintetizate la nivel celular, formeazH mici agregate lipoproteice denumitechilomicroni care, patrund Gn capilarele limfatice fiind transportate cu limfa.d. A*sor*?ia apei =i a s>rurilor minerale.

4pa se absoarbe Gn cantitate de 7-1< l zilnic la nivelul intestinului subIire Mi gros are loc

1<



absorbIia. 6ransportul apei are loc printr-un mecanism pasiv Gn funcIie de diferenIa de presiune osmoticH dintre sKnge Mi conIinutul intestinal. On prima porIiune a intestinului subIire,concentraIia substanIelor osmotice active creMte mult, fapt ce atrage o cantitate de apH dinsKnge spre lumenul intestinal. "e mHsura absorbIiei substanIelor, presiunea osmoticH dinintestin scade, iar apa se va deplasa spre sKnge. AbsorbIia maximH de apH are loc Gn colon.*odiul se absoarbe prin mecanism activ $pompa de sodiu%, creind Gn mediul intern ungradient electrochimic cu exces de sarcini pozitive la polul sangvin al celulei./lorul se deplaseazH pasiv Gn gradientul electrochimic creat prin absorbIia sodiului./alciul Mi fosforul se absorb prin mecanism activ sub influenIa parathormonului Mi avitaminei .

+ierul se absoarbe pin mecanism activ sub formH de ion bivalent. Reducerea fierului de laforma trivalentH la cea bivalentH are loc Gn stomac sub influenIa 5l.e. A*sor*?ia &itaminelor se face prin mai multe modalitHIi.5itaminele hidrosolubile traverseazH pasiv din intestin Gn sKnge. ?n mecanism particular seGntKlneMte la vitamina &12 care se poate absorbi numai Gn combinaIie cu un factor intrinsec $allui 5astle% secretat de mucoasa gastricH.5itaminele liposolubile se absorb sub formH de chilomicroni ce necesitH Mi prezenIa sHrurilor

biliare. upH absorbIie toate vitaminele iau calea sangvinH Mi a'ung Gn ficat.

1<;



Aparatul excretor

5uprinde totalitatea elementelor destinate eliminHrii substanIelor de catabolism. acH prin plHmKni seeliminH 5>2 Mi alte substanMe volatile, substanIele nevolatile, inutilizabile sau Gn exces sunt eliminateGmpreunH cu o cantitate variatH de apH, Gn cea mai mare parte prin rinichi Mi, accesoriu prin sudoare Mimaterii fecale. Aparatul excretor este reprezentat: de rinichi Mi cHile urinare.A. Rinichii sunt organe perechi, situate retroperironeal, de o parte Mi de alta a coloanei vertebralelombare. +i au o formH caracteristH, de boabH de fasole,de circa << g, prezintH 2 feIe $anterioarH Mi

posterioarH% Mi 2 margini $lateralH-convexH Mi medialH- concavH%. "e marginea medialH existH hilul renal prin care pHtrund Gn rinichi artera Mi vena renalH, ureterul Mi nervii. 4ecIionKnd rinichiul Gn lungul linieimediene , dinspre partea convexH spre cea concavH, veIi observa : papilele Mi calicele renale, ce suntformaIiuni membranoase prin care se scurge urina Mi parenchimul renal, cu structurH zonalH, Mi anume :zona corticalH - la periferie, formatH Gn principal din glomerului, tubi uriniferi Mi vase de sKnge Mi zonamedularH, situatH central ce conIine 9-1 piramide renale$)alpighi%formate din tubi colectori caredreneazH mai mulIi nefroni. 4unt orientate cu baza spre periferie Mi vKrful spre sinusul renal,deschizKndu-se Gn papilele renale acestea se deschid Gn calicele mici ce conflueazH formKnd calicelemari$2-%Mi apoi pelvisul renal$bazinetul%continuat cu ureterul. > piramidH )alpighi cu substanIa

corticalH din 'urul sHu formeazH un lob renal.. ?nitatea morfo-funcIionalH renalH este reprezentatH de *+FR>*, structurH ce GndeplineMte toate procesele complexe care au drept rezultat formarea urinii.+xistH in 'ur de 2 milioane de nefroniSrinichi .

Alc>tuirea unui nefron3

11<



5orpusculul renal )alpighi: este extremitatea proximalH, GnchisH Mi dilatatH a nefronului. +stereprezentat de capsula &oWman, care are forma unei cupe cu pereIi dubli, mHrginind o cavitate ce secontinuH cu lumenul tubului urinifer. On adKncitura capsulei se aflH un ghem de - 12 bucle capilare$glomerul%, care rezultH prin unirea arteriolei aferente Mi care se reunesc la ieMire Gn arteriolaeferentH.6ubul urinifer este constituit dintr-un segment proximal,unsegment intermediar $ansa enle%Mi un segment distal. )ai mulIi tubi distali se unesc Mi formeazH tubul colector, care conduce urina sprecHile de excreIie.

/ascularizaIia renalH este extrem de bogatH, rinichii primind 2<- 27= din debitul cardiac de repaus.Artera renalH $ramurH a aortei abdominale% pHtrunde prin hilul renal se Gmparte Gn ramuri interlobare, caredau naMtere arterelor arcuate, din care apoi iau naMtere arteriolele aferente, ce formeazH prin capilarizareglomerulul renal. 5apilarele glomerului se regrupeazH Gn arterila eferentH care conduce sKngele Gnsprevenele arcuate Mi de aici Gn vena renalH, care se va vHrsa Gn vena cavH inferioarH.A.5Hile urinare sunt organe musculare adaptate funcIiei de conducere Mi depozitare a urinii. 4untclasificate Gn cHi intrarenale, reprezentate de calicele mici Mi mari, care preiau urina tubului colector, Mide bazinet sau pelvisul renal $locul de deschiudere a celor calice mari%.

(a nivelul hilului renal iau naMtere cHile extrarenale: astfel,ureterul preia urina pentru a o conducespre vezica urinar. Aici datoritH structurii peretelui vezical, care are proprietatea de distensie, vezicaacumuleazH urina pKnH la o nouH micIiune $procesul de urinare propriu-zis%. 5Hnd

apare senzaIia de urinare $la o acumulare de circa 2<<-<<ml de urinH Gn vezicH% Mi existH condiIiiadecvate, vezica elibereazH cantitatea de urinH acumulatH, urinH care parcurgeuretra $caracteristicHfiecHrui sex% Mi este ulterior eliminatH la exterior

FIZIOLO"IA A%ARATULUI !CR!TOR "rincipalele organe care Gndeplinesc funcIia de excreIie a substanIelor neutilizabile saudHunHtoare organismului sunt rinichiul Mi pielea. Rolul principal al aparatului urinar esteformarea Mi eliminarea urinei. Formarea urinei are loc la nivelul rinichiului iar eliminarea seface prin cHile urinare. Rinichiul este un organ parenchimatos pereche cu rol vital pentruorganism GndepHrtarea celor doi rinichi este incompatibilH cu viaIa. ?nitatea morfo-funcIionalH a rinichiului este tubul urinifer, format din nefron $partea secretorie% Mi tubii drepIi$partea excretorie%.FuncIiile rinichiului sunt multiple:- rol de epurare a sKngelui de produMii de catabolism azotat $uree, acid uric, creatininH%- rol de menIinere a presiunii osmotice a organismului- rol de reglare a echilibrului hidric Mi acido-bazic- rol antitoxic- rol Gn eritropoiezH $secretH eritropoietina%

- rol endocrin $secretH renina%.)a'oritatea acestor funcIii sunt Gndeplinite prin procesul de formare a urinii.

111



Formarea urinii.?rina se formeazH prin trei mecanisme: filtrarea glomeruralH, reabsorbIia tubularH MisecreIia tubularH.A. Filtrarea glomerular>.+ste un proces fizic pasiv care are loc la nivelul glomerurului )alpighi. Aici, endoteliulcapilarelor glomerurale GmpreunH cu foiIa visceralH a capsulei &oWman formeazH omembrană

ultrafiltrantă %filtrul renal#, cu pori de dimensiuni foarte mici. "rin filtrul renal trec toatecomponentele plasmei cu excepIia proteinelor. 5ea mai mare moleculH ce poate traversa filtrulrenal este hemoglobina, cu masH molecularH 9.<<<. Albuminele plasmei care au o masHmolecularH de 8<.<<<, nu traverseazH membrana ultrafiltrantH. (ichidul rezultat se numeMte

filtrat glomerular %urină primară# Mi are o compoziIie foarte asemHnHtoare cu plasmasangvinH din care provine $plasmH deproteinizatH%. On fiecare minut se formeazH 127 ml urinH

primarH Gn 2 de ore prin cei doi rinichi se filtreazH 1< ml plasmH.Filtrarea glomerularH este rezultatul 'ocului dintre forIele favorabile filtrHrii Mi ale celor opozante. 4ingura forIH favorabilH filtrHrii este presiunea hidrostatică a sKngelui din capilareleglomerurale $8< mmg%, fiind cea mai mare presiune hidrostaticH din Gntreg teritoriul capilaral organismului, datoritH emergenIei aproape perpendiculare, din aortH, arterele renale, cKt Mi

ramificHrii dupH un traiect scurt a acestora la care se adaugH calibrul mai redus al arterioleieferente decKt al arteriolei aferente. ForIele opozante filtrHrii sunt presiunea coloid-osmotică a proteinelor plasmei $27 mmg% Mi presiunea capsulară $17 mmg%. =resiunea efectivă de

filtrare va fi tocmai diferenIa dintre presiunea hidrostaticH Mi suma presiunilor opozante.".ef. @ ".h. - $".os. ".caps.% @ 8< - $27 17% @ < mmgebitul urinii primare depinde direct de mHrimea presiunii efective de filtrare, iar aceastadepinde de mHrimea presiunii sKngelui la nivelul capilarelor glomerurale. 5Knd presiuneahidrostaticH din capilare scade sub < mmg, formarea urinii GnceteazH Mi se instaleazHanuria.

5Knd presiunea hidrostaticH din capilare creMte, are loc o creMtere al debitului urinii primare.ar, fiecare nefron posedH mecanisme de autoreglare a presiunii hidrostatice capilare,

menIinKnd-o, constant Gn 'ur de 8< mmg, chiar dacH tensiunea Gn arterele renale variazH de la< la 2<< mmg.AceastH relativH autonomie a presiunii de filtrare se realizeazH prin constricIia sau dilataIiaarteriolelor aferente Mi eferente astfel, constricIia arteriolelor aferente Mi dilatatrea celoreferente scade presiunea efectivH de filtrare, iar constricIia arteriolelor eferente Mi dilataIiacelor aferente creMte presiunea efectivH de filtrare.,. Rea*sor*?ia tu*ular>.ReabsorbIia tubularH se desfHMoarH la nivelul tubilor contorIi proximali Mi distali, a anseilui enle Mi a tubilor colectori. "rin reabsorbIie, celulele tubilor uriniferi selecteazH Mi reIin dinurina primarH, toate substanIele necesare organismului $glucide, lipide, aminoacizi,

polipeptide, sHruri minerale, apH, vitamine etc. % Mi lasH sH treacH substanIele toxice Mi

nefolositoare $acizii nevolatili, uree, acid uric, creatininH etc.%. )ecanismele de reabsorbIiesunt pasive Mi active.8ransportul pasiv se face conform legilor fizice ale difuziunii Mi osmozei, conformgradientelor de concentraIie osmotice Gn vederea egalizHrii concentraIiilor se face fHrHconsum de energie din partea celulelor tubulare.8ransportul activ are un caracter selectiv Mi se efectueazH cu consum de energie, deoareceo substanIH este deplasatH de la o concentraIie micH spre o concentraIie mare. 6ransportulactiv poate fi limitat de o capaciatate maximH de transport $6m% sau transport activ nelimitat.4Hrurile minerale, substanIele organice din plasmH Mi vitaminele se reabsorb activ Gn ceamai mare parte la nivelul tubului contort proximal. Astfel, aminoacizii, polipeptidele, lipideleMi glucoza se reabsorb prin mecanisme active limitate de o capacitate de transport $6m%. (aomul sHnHtos capacitatea de transport a celulelor tubulare pentru aceste substanIe este maimare decKt cantitatea de substanIe ultrafiltrate, GncKt Gn urina definitivH ele lipsesc. On cazul

112



creMterii concentraIiei sanguine a glucozei GntKlnitH Gn diabetul zaharat, creMte Mi cantitatea deglucozH ultrafiltratH depHMind cantitatea de transport maxim a celulelor tubulare Gn acestecondiIii se produce glucozuria, cKnd o parte din glucozH apare Gn urina definitivH.5a urmare a creMterii concentraIiilor sHrurilor minerale Mi a substanIelor organice GninterstiIiu Mi Gn capilarele peritubulare se determinH atracIia osmoticH a apei care se deplaseazH

pasiv din urina primarH spre mediul intern, realizKnd reabsorbţia obligatorie a apei carereduce volumulurinii primare cu 7=. Restul reabsorbIiei de sHruri se produce la nivelul ansei enle Mi atubului contort distal. ReabsorbIia ultimelor 1 procente din urina primarH constituiereabsorbţia facultativă Mi are loc la nivelul tubilor colectori Gn funcIie de prezenIa sau absenIahormonului antidiuretic.acH A este prezent, apa se reabsoarbe Mi urina finalH GMi reduce volumul pKnH la 1= dinfiltratul glomerural. acH A lipseMte, reabsorbIia facultativH a apei nu mai are loc Mi seeliminH o urinH diminuatH, Gn cantitate foarte mare $2<lS2h%, adicH cca. 1= din urina

primarH aceastH stare patologicH poartH denumirea de diabet insipid .#onii de calciu se reabsorb sub acIiunea parathormonului care Gn acelaMi timp diminuHreabsorbIia fosfaIilor. 5a urmare a reabsorbIiei tubulare urina primarH suportH modificHricantitativeMi calitative Mi devine urină finală care se eliminH Gn cantitate de cca. 1,7lS2h.

C. Secre?ia tu*ular>.4ecreIia tubularH are loc la nivelul tubilor contorIi distali Mi completeazH compoziIia uriniifinale. "rin acest mecanism rinichiul secretH activ unele substanIe toxice $amoniac,creatininH%, unii ioni $_, % precum Mi unele medicamente. 4ecreIia de amoniac contribuieatKt la detoxifierea organismului cKt Mi la combaterea acidozei. Amoniacul se eliminHGmpreunH cu sub formH de * , crescKnd astfel posibilitHIile rinichiului de a eliminaacizii fHrH o creMtere prea mare a concentraIiei din urinH. Amoniacul provine din scindareaglutaminei Gn acid glutamic Mi *.Acidul glutamic este transportat prin sKnge la creier unde leagH amoniacul cerebraltransformKnduse Gn glutaminH, care trece Gn sKnge Mi la nivelul rinichilor se desface din nou MiaMa mai departe.

"rin secreIia de Mi de _, rinichiul intervine Gn menIinerea echilibrului acido bazic almediului intern. Astfel rinichii pot forma o urinH cu p foarte variabil $de la 8, Gn alcaloze pKnH la , Gn acidoze% rinichiul absoarbe cKte un ion de *a pentru un ion de _ sau excretaIi. 4ecreIia de _ Mi reabsorbIia de *a sunt stimulate de hormonii mineralocorticoizi.$. Compo)i?ia =i propriet>?ile urinii.5antitatea de urinH eliminatH Gn 2 de ore se numeMte diureză. 5a urmare a celor trei

procese ia naMtere urina definitivH cu o compoziIie mult diferitH de cea a plasmei sanguine, caGn tabelul urmHtor.

Su%stanta Concnt!atia in mg la /22 mlRa"o!tul concnt!atii

Plasma 3U!inau!ina3"lasm> proteine J gluco!a # ---sodiu CC C:#,#clor C+ *$uree $+ $

$

11



acid uric B$creatinina # #$+#$+calciu # +,+potasiu $ #+*

lipide J

4e constatH cH din urinH lipsesesc substanIele importante pentru organism cum sunt:glucidele, proteinele Mi lipidele dupH cum deMeuri metabolice ca ureea, acidul uric, creatininasunt Gn urinH Gn concentraIii mai mari decKt Gn plasmH. > altH categorie de substanIe eliminate

prin urinH Gn funcIie de concentraIia lor plasmaticH o reprezintH cationii Mi anionii $*a, _,5a2, )g2, 5l-%.intre proprietHIile urinei reIinem p-ul urinar Gntre ,7-, limitele largi atestKnd rolulrinichiului Gn menIinerea echilibrului acido-bazic la o alimentaIie predominant vegetalH p-uldevine alcalin iar la o alimentaIie bogatH Gn proteine reacIia urinii devine acidH.ensitatea 1.<<7-1.<7 scade paralel cu creMterea diurezei.5uloarea se datoreMte pigmenIilor biliari.)irosul caracteristic se datoreMte amoniacului.Reglarea form>rii urinii.5antitatea Mi compoziIia chimicH a urinii variazH Gn funcIie de echilibrul homeostatic alorganismului prin mecanisme de reglare neuroumorale.Reglarea ner&oas> se realizeazH prin intermediul nervilor vegetativi simpatici Mi

parasimpatici. Rolul cel mai important Gl 'oacH sistemul nervos vegetativ simpatic, a cHruiexcitaIie slabH contractH arteriolele eferente Mi creMte presiunea efectivH de filtrare Mi deci Midiureza o excitaIie mai puternicH simpaticH contractH arteriolele aferente Mi diureza scade.

Reglarea umoral> este mult mai evidentH. 9ormonul antidiuretic %469 sau vasopresina%se elibereazH cKnd creMte presiunea osmoticH a mediului intern $ Gn caz de pierdere de lichide prin transpiraIie, ingestie redusH de lichide sau exces de sare Gn alimentaIie% acIioneazH asupratubului contort distal Mi a tubilor colectori, unde determinH creMterea absorbIiei facultative deapH Mi creMterea concentraIiei urinii.ReabsorbIia tubularH de *a Mi secreIia de _ sunt stimulate de hormonii mineralocorticoizi

%aldosteronul#.5Knd tensiunea arterialH scade Mi se produce scHderea debitului circulator renal, aparatul

'uxtaglomerular secretH renina care are douH efecte:- acIioneazH direct asupra arteriolei aferente dilatKnd-o- determinH hidroliza unei proteine plasmatice Mi eliberarea unui polipeptid cu efect

vasoconstrictor foarte puternic $angiotensina 1 şi 11# care produce constricIia arterioleieferente ca urmare presiunea efectivH de filtrare se menIine ridicatH.!liminarea urinii 'mic?iunea(.Actul de evacuare a vezicii urinare se numeMte micţiune Mi este de naturH reflexH. (a nivelul

papilelor renale, urina se adunH Gn calice Mi bazinet, iar de aici prin mişcări peristaltice estetransportatH Gn lungul uretrelor spre vezica urinară. "e mHsurH ce Gn vezicH se acumuleazH noicantitHIi de urinH, pereIii acesteia se relaxeazH progresiv, mHrindu-i capacitatea Gn acest modse pot acumula 2<<-<< ml urinH fHrH ca presiunea din interior sH creascH. "este aceastHcantitate, presiunea din vezicH se ridicH, declanMKnd reflexul de micţiune %+ig. (#.

Acest reflex este iniIiat de baroreceptorii din peretele vezicii urinare excitantul specificfiind creMterea presiunii din interiorul vezicii cu peste 1 cm apH. 4timulii nervoMi generaIi de

receptori se transmit pe cHi aferente senzitive spre centrii micIiunii din mHduva sacratH Mi sprescoarIa cerebralH, provocKnd senzaIia conMtientH de necesitate.

11



5entrii micIiunii sunt localizaIi Gn mHduva sacratH Mi aparIin de sistemul nervos parasimpatic. 5omanda micIiunii pleacH de la centrii pe cHile eferente parasimpatice alenervilor pelvici care determinH relaxarea sfincterului uretral neted $intern% Mi contracIiamuMchiului detrusor$al pereIilor vezicii urinare%. Astfel are loc micIiunea prin reflexinvoluntar la animale Mi la copiii mici."rin educaIie la om actul micIiunii poate fi controlat voluntar dacH condiIiile nu permit,micIiunea poate fi GmpiedicatH prin contracIia sfincterului uretral extern, care este un muMchistriat supus voinIei. On acelaMi timp are loc o relaxare a suplimentarH a vezicii urinare subacIiunea centrilor simpatici din mHduva lombarH care comandH relaxarea muMchilor netezi ai

peretelui Mi contracIia sfincterului uretral intern determinKnd o scHdere a presiunii din vezicH Misistarea pentru un timp a senzaIiei de necesitate. "rin conlucrarea mecanismului reflex Mi alcontrolului cortical voluntar, vezica urinarH poate acumula pKnH la 9<< ml urinH, dupH caremicIiunea se produce chiar Mi Gmpotriva voinIei. On mod normal omul are -9 micIiuni Gn 2 deore.!4cre?ia sudoral>. "aralel cu excreIia renalH, eliminarea produMilor toxici are loc Mi prin

piele. +a este asiguratH de glandele sudoripare eliminarea sudorii poartH numele detranspiraţie.

3landele sudoripare, Gn numHr de 2- milioane, au rol foarte important Gn curHIirea sKngelui de

produMii toxici care circulH prin piele ele sunt de douH feluri: ecrine Mi apocrine.landele ecrine $glande sudoripare propriu-zise% sunt situate Gn hipoderm Mi se deschid lasuprafaIa pielii printr-un por secreIia lor are un p acid $de 7,2%, ceea ce-i conferH unele

proprietHIi antiseptice. +le sunt dispuse Gn tot corpul dar sunt mai dense pe palme Mi tHlpi,avKnd rol imprtant Gn termoreglare.landele apocrine, Gn numHr mai redus sunt repartizate Gn regiunea axilarH, pubianH Mi

perimamelonarH. +le eliminH odatH cu sudoarea formatH Mi o parte din citoplasma celularH carea suferit procese de dezintegrare, secreIia lor este redusH, de consistenIH vKscoasH, cu un palcalin, iar Gn prezenIa florei bacteriene suferH transformHri din care rezultH acizi volatili Miamoniac ce Gi dau un miros caracteristic.5antitatea de sudoare eliminatH Gn 2 de ore variazH foarte mult Gn funcIie de condiIiile

fiziologice $repaus, efort fizic, emoIii%, de temperaturH Mi umiditatea mediului ambiant. Onmedie se secretH 9<< ml de sudoare Gn 2 de ore aceasta este insesizabilH deoarece se evaporH permanent la suprafaIa pielii $ perspiraţie insensibilă#. (a temperaturi mai ridicate, Gn stHrifebrile sau Gn efortfizic, se poate elimina o cantitate mult mai mare $9-1< l% Gn 2 de ore.5ompoziIia chimicH a sudorii este asemHnHtoare cu a urinii, cu deosebirea cH sudoarea estemai diluatH $conIine ;9-;;= apH comparativ cu ;7= Gn urinH% conIine de asemenea sHruri de

potasiu Mi de sodiu <,7=, sulfaIi Mi fosfaIi <,2=, uree <,17=, amoniac, aminoacizi, acid lactic,acid uric, acizi graMi inferiori care-i dau mirosul caracteristic.Reglarea secre?iei sudorale.4e realizeazH prin mecanisme nervoase Mi sub influenIa unor substanIe chimice. *erviistimulatori ai secreIiei sudorale aparIin sistemului nervos simpatic, ce pre)int>

particularitatea c> fi*rele lor eli*erea)> la ni&elul termina?iilor acetilcolin> Bn loc denoradrenalin>. 5entrii de reglare sunt situaIi la diferite nivele, GncepKnd cu mHduva spinHrii,trunchiul cerebral, hipotalamus Mi scoarIa cerebralH. +vacuarea sudorii se face intermitent princontracIia celulelor mioepiteliale ce Gncon'oarH tubul secretor. 4ecreIia sudoralH esteinfluenIatH Mi de variaIia debitului sangvin./asodilataIia perifericH produce o transpiraIie abundentH iar vasoconstricIia scade transpiraIiaMi creMte eliminarea produMilor toxici pe cale renalH. 6ranspiraIia din timpul termoreglHrii estecontrolatH de hipotalamus iar transpiraIia emotivH de scoarIa cerebralH.

117



Aparatul genital feminin: se compune din:- organele genitale interne $ovare, trompe uterine, uterul, vaginul%.- organele genitale externe $vulva, cu labiile mici Mi mari, Mi clitorisul%

>varele sunt organe perechi de formH ovalarH turtitH. 4uprafaIa fiecHrui ovar este acoperitH de unepiteliu cubic, care se aplatizeazH cu vHrsta, sub care se gHseMte tunica albugineea, o structurH fibroasH,

avascularH. Pesutul ovarian este GmpHrIit Gn: corticalH, la periferie cu numeroMi foliculi ovarieni$structuri care prin diferenIiere dau naMtere ovulului- gametul feminin%, medulara, situatH central, cu numeroase vase de sKnge Mi nervi, Mi hilul ovarian prin care intrH Mi iesvasele de sKnge Mi limfatice, precum Mi nervii.

5orpul galbeneste o structurH celularH, care rezultH din foliculii ovarieni, Gn urma expulzHrii ovululuiGn trompe, Mi care are important rol hormonal, prin secreIia progesteronului Gn caz de sarcinH. acHovulul nu este fecundat, corpul galben involueazH, transformKndu-se Gntr-o structurH fibroasH,cicatricealH, numitH corpul alb.

6rompele uterine sunt organe tubulare, perechi care se Gntind de la uter la cele 2 ovare, avKnd rol Gncaptarea ovulului expulzat, Gn fecundarea acestuia Mi Gn conducerea lui spre uter.

?terul este un organ musculo-cavitar Gn formH de parH, situat median Gn pelvis Gntre vezicH Mi rect,reprezentKnd organul gestaIiei. in punct de vedere anatomic prezintH: o porIiune superioarH dilatatH-corpul sau fundul , o porIiune mi'locie strKmtH Mi GngustH- istmul uterin Mi o porIiune inferioarH,cilindricH- colul uterin. ?terul prezintH 2 cavitHIi: cavitatea uterin, unde are loc implantarea ovulului

118



fecundat, Mi canalul cervical , cu 2 orificii, intern spre cavitatea uterinH Mi extern spre vagin./aginuleste un conduct musculo-membranos, care se inserH pe cervix $colul uterin%, comunicKnd la

exterior cu orificiul valvular. Asemeni uterului , suferH modificHrii ciclice induse hormonal."lacenta este un organ tranzitoriu care se dezvoltH Gn uter Gn timpul sarcinii, cu rol de a asigura

schimbul dintre mamH Mi fHt. +a se dezvoltH atKt din Iesuturi materne, cKt Mi fetale, avKnd rol Mi Gn secreIiahormonalH $35- gonadotropina corionicH umanH, progesteron, etc.

11



3landele mamare sunt alcHtuite din 17-2< de lobi mamari, care dreneazH Gntr-un canal de excreIie,numit canal galactofor. 6otalitatea canalelor galactofore se deschid la nivelululmamelonului, structurH pigmentarH situatH central glandei. 5orpul glandei conIine pe lKngH structurile glandulare, Iesut con'uctivlax, adipos, vase Mi nervi. i glanda mamarH suferH modificHri periodice Gn funcIie de fazele cicluluimenstrual, dar Mi Gn sarcinH, fiind atunci capabilH de secreIia lactatH.

FIZIOLO"IA A%ARATULUI R!%RO$UCMTOR 3landele genitale sunt glande cu secreIie mixtH. +le Gndeplinesc 2 funcIii: funcIia exocrinHMi funcIia endocrinH. FuncIia endocrinH constH Gn formarea Mi eliberarea gameţilor , iar funcIiaendocrinH constH Gn producerea unor hormoni sexuali care influenIeazH metabolismul MideterminH caracterele sexuale primare Mi secundare.

Ambele funcIii devin evidente Gn cursul perioadelor de creMtere Mi dezvoltare Mi anume la pubertate. upH o anumitH vKrstH, la ambele sexe funcIiile gonadelor diminuH pKnH la anulare. =ubertatea este definitH ca fiind perioada Gn care funcIia gametogeneticH Mi endocrinH agonadelor atinge un stadiu de dezvoltare ce face posibilH funcIia de reproducere. #nstalarea

pubertHIii este consecinIa maturizHrii funcIionale a unot neuroni hipotalamici ce secretH fatorii

eliberatori ai hormonilor gonadotropi $3nR%, care la rKndul lor stimuleazH secreIiahormonilor gonadotropi hipofizari ce controleazH dezvoltarea morfologicH Mi funcIionalH agonadelor. On cursul pubertHIii au loc modificHri ale secreIiei hormonilor sexuali, Mi Gn strKnsH legHturHcu acestea, complexe modificHri somatice Mi comportamentale. Astfel, dupH instalarea

pubertHIii $1<-12 ani% are loc o creMtere somaticH cu caracter exploziv $alungirea membrelor Mitrunchiului%, o creMtere a viscerelor, completarea diferenIierii sexuale, a maturizHrii psihice,modificHri distincte Gn funcIie de sex.Fi)iologia aparatului genital feminin. +uncIia dublă a ovarului constH Gn formarea Mi expulzarea ovulului $ funcţia

gametogenetică%, ce se realizeazH Gn cadrul unor modificHri ciclice lunare Mi producerea Gn paralel a hormonilor sexuali feminini $ funcţia endocrină%. 8rompele uterine au rol de conducere a ovulelor de la suprafaIa ovarului pKnH Gn uter Mi aspermatozoizilor din uter Gn GntKmpinarea ovulului la nivelul lor se produce de obicei,fecundarea. <terul are rolul de a primi oul fecundat $zigotul%, sH hrHneascH embrioul Mi fHtul Mi sH-l

expulzeze la sfKrMitul sarcinii. 5aginul reprezintH organul de copulaIie al femeii, avKnd rolul de a primi penisul Gn actul

11;



sexual. 4paratul erectil are rolul de a declanMa erecIia la femeie Mi, la sfKrMit, sH participe cu altezone ale mucoaselor genitale la declanMarea orgasmului.A. Func?ia e4ocrin> a o&arului. FuncIia exocrinH a ovarului este reprezentatH de producerea elementelor sexuale numiteovule. AceastH funcIie se numeMte ovulaţie, respectiv ovogeneză.

a( 4vulaţia este procesul care constH din expulzarea ovulului matur Gn trompa uterinH Mi areloc Gntre a 1-a Mi a 18-a zi a ciclului menstrual. On ovar se gHsesc <<.<<< - <<.<<< de

foliculi ovarieni primordiari , din care dupH pubertate 2- dintre aceMti foliculi vor avea oevoluIie ciclicH lunarH totalitatea modificHrilor suferite de foliculul ovarian Gntr-un interval deaproximativ 2 zile poartH numele de ciclu ovarian.

(a Gnceputul ciclului ovarian, sub influenIa hormonului foliculo-stimulant hipofizar $F4%are loc creMterea ovocitului, proliferarea Mi diferenIierea celulelor foliculare, foliculul

primordial transformKndu-se Gn folicul secundar . (a nivelul acestuia procesele de proliferareMi diferenIiere a celuleor continuH, ceea ce are drept consecinIH formarea foliculului cavitar . Acesta prezintH la interior o cavitate plinH cu lichid folicular, o serie de celule folicularediferenIiate, numite celule granuloase, dispuse Gn 'urul ovocitului, GmpreunH cu care proeminHcHtre cavitatea folicularH, alcHtuind discul proliger. On acest stadiu are loc Mi formarea tecii

interne, prin diferenIierea unor celule con'unctive, dispuse la periferie Mi care secretH hormoniiestrogeni. Ontr-un stadiu mai avansat de diferenIiere ia naMtere foliculul matur $ #e 1raaf %, la nivelulcHruia, ovocitul a'uns la dimensiunea maximH de 2<< microni, suferH o primH diviziune dematuraIie $meioza%, dKnd naMtere ovocitului secundar Mi globulului polar care ulteriorinvolueazH. AceastH diviziune are loc cu puIin timp Gnainte ca foliculul matur sH se rupH Mi sHse expulzeze odatH cu lichidul folicular Mi ovocitul secundar, proces denumit ovulaţie, care areloc Gn cea de-a 1-a zi a ciclului $media dintre a 1-a Mi a 18-a zi%. On acest stadiu de foliculmatur presiunea lichidului folicular Mi acIiunea unor fermenIi, legate de ciclul menstrual,determinH ruperea foliculului Mi expulzarea lichidului folicular. >vocitul, dupH expulzarea din folicul suferH a doua diviziune de maturaIie Mi pHtrunde Gn

trompa uterinH, Gn vederea procesului de fecundare, el devenind apt pentru aceasta.*( 5ormarea corpului galben. Foliculul rupt denumit Mi folicul dehiscent se transformH sub infuenIa hormonilor gonadotropi hipofizari Gn corp galben progestativ, alcHtuit din celule care se GncarcH cu lipideMi au ca funcIie principalH sinteza de progesteron. > seamH de celule ale corpului galbencontinuH GnsH Mi secreIia de estrogeni. 5orpul galben $corpus luteus% are o culoare specificHdeterminatH de prezenIa unui pigment caracteristic. +voluIia corpului galben este variabilH dupH cum se desfHMoarH evoluIia ulterioarH aovulului:- Gn cazul Gn care ovocitul secundar expulzat nu a fost fecundat, corpul galben progestativinvolueazH Mi este invadat de Iesut fibros Mi dH naMtere unei cicatrice mici de culoare albH

$corpus albicans% ovulul nefecundat se va elimina odatH cu menstruaIia- Gn cazul Gn care fecundaIia are loc, corpul galben progestativ creMte Gn volum,transformKndu-se Gn corpul galben gestativ, care rHmKne Gn funcIie peste 7-9 luni, Gn prima

perioadH a sarcinii $de unde Mi numele de corp galben de sarcin$%- acesta contribuie Gn aceastH perioadH, prin hormonii secretaIi $progesteron Mi estrogeni% laechilibrul endocrin necesar menIinerii sarcinii. upH acest interval de timp cKnd echilibrulendocrin al sarcinii este asigurat de placentH, corpul galben gestativ involueazH, formKnd deasemenea o cicatrice, numitH corpul albicans de sarcin$. On paralel cu modificHrile ciclice ale foliculilor ovarieni au loc modificHri structurale cicliceMi la nivelul diferitelor segmente ale organelor genitale. e exemplu, Gn decursul cicluluiuterin lunar, mucoasa uterinH suferH o serie de modificHri, sub acIiunea hormonilor estrogeniMi progestativi, Gn vederea nidaţiei $fenomenul de fixare Gn mucoasa uterinH% a unui eventual

12<



produs de concepIie $oul sau zigotul %. On cazul Gn care nidaIia nu a avut loc, mucoasa uterinHse eliminH $menstra%, ciclul uterin reGncepKnd Gn luna urmHtoare. 3eflexe sexuale la femei sunt aceleaMi ca la bHrbat erecIia Mi declanMarea orgasmului$fenomen echivalent e'aculHrii%. +recIia are loc prin intermediul aparatului erectil Mi se

produce prin acelaMi mecanism Mi prin aceleaMi cHi de conducere ca la bHrbat. >datH cu erecIiaclitorisului se produce Mi secreIia glandelor &artholin.,. Func?ia endocrin> a o&arului. FuncIia endocrinH a ovarului este realizatH prin intermediul hormonilor secretaIi de celuleleinterstiIiale ale foliculului Mi de corpul galben. ormonii ovarieni sunt reprezentaIi dehormonii estrogeni Mi de progesteron care au rol determinant Gn determinarea caracterelorsexuale secundare Mi terIiare. /aracterele sexuale secundare, se referH la dezvoltarea organelor genitale externe Miinterne, dezvoltarea glandelor mamare, dispoziIia caracteristicH a pilozitHIii, dezvoltareasomaticH diferenIiatH a celor douH sexe. /aracterele sexuale terţiare, se referH la formarea diferenIiatH a actelor de comportament$dezvoltarea predominantH a afectivitHIii la sexul feminin sau dezvoltarea predominantH aspiritului de iniIiativH la sexul masculin%.a( :ormonii estrogeni.

ReprezentaIi de estradiol %hormonul estrogen primar# Mi estrona $ foliculina%, sunt secretaIide celulele tecii interne a foliculului ovarian. +i determinH creMterea Mi dezvoltarea ovarelor Mifoliculilor ovarieni, uterului, vaginului, canalalelor galactofore. e asemenea, contribuie ladezvoltarea caracterelor sexuale secundare Mi terIiare. +strogenii au Mi efecte anabolizante

proteice, stimuleazH depunerea calciului Gn oase $favorizeazH Gn acest fel creMterea somaticHacceleratH dupH pubertate% Mi produc retenIie de sodiu Mi apH. ormonii estrogeni se produc Gn cantitate mare Gn prima parte a ciclului menstrual $faza

preovulatorie%, care dureazH circa 1< zile. ormonii estrogeni mai sunt produMi Mi de placentHla femeia gravidH, de corticosuprarenalH $hormonii estrogeni% Mi de testicul la bHrbaIi. 5oncentraIia hormonilor Gn sKnge variazH Gn diferitele perioade ale ciclului ovarian. Astfel,Gn prima parte a ciclului concentraIia este scHzutH, pentru ca dupH primele 8 zile, odatH cu

dezvoltarea tecii interne Mi intensificarea producIiei de estrogeni sH aibH loc o creMtere aconcentraIiei lor Gn sKnge. 5oncentraIia estrogenilor scade cu 2- zile Gnainte de sfKrMitulciclului ovarian. /ariaIia ciclicH a concentraIiei estrogenilor este dependentH de secreIia de F4. 4cHdereaconcentraIiei de hormoni estrogeni determinH stimularea secreIiei de F4, hormon cu rol GncreMterea Mi dezvoltarea foliculului ovrian Mi deci, Gn secreIia de estrogeni. On cantitate mare,estrogenii inhibH secreIia de F4 Mi declanMeazH secreIia de (.*( %rogesteronul. +ste un hormon secretat de celulele corpului galben, Gn cea de-a doua parte a cicluluimenstrual, cuprins Gntre a 12-a Mi a 2-a zi a acestuia. "rogesteronul se gHseMte Gn sKnge Mi seeliminH prin produMi con'ugaIi prin urinH. +l este produs Gn afarH de corpul galben Mi de

placentH Mi de corticosuprarenalH. "rogesteronul determinH o serie de modificHri ale mucoasei uterine, fHcKnd-o aptH pentrueventuala Gmplantare a ovulului fecundat aceasta se petrece Gn a doua parte a cicluluimenstrual. On cazul Gn care ovulul a fost fecundat el asigurH dezvoltarea oului Mi formarea

placentei. Asupra celorlaltor organe sexuale feminine, exercitH o acIiune troficH. e asemenea, el are Mi o serie de efecte metabolice, dintre care mai importante sunt cele destimulare a sintezei proteice Mi de scHdere a lipidelor sanguine. 5oncentraIia progesteronului,scHzutH Gn prima parte a ciclului creMte Gn a doua 'umHtate, dupH declanMarea de cHtre ( aovulaIiei, pentru ca cu 2- zile Gnainte de sfKrMitul ciclului ovarian sH diminue din nou. Ciclul menstrual. 5iclul mentrual este caracteristic primatelor. (a femei el dureazH Gn medie 2 de zile$putKnd varia fiziologic Gntre 2<-7 de zile% Mi se desfHMoarH Gn faze: menstrualH, proliferativHMi progestaIionalH.

121



- +aza menstruală sau menstruaţia propriu-zisă dureazH aproximativ 7 zile. +a apare Gnultimile zile ale ciclului menstrual, Gn care timp se produce degenerarea endometrului$mucoasei uterine%, cu rupturi ale capilarelor sanguine Mi hemoragie uterinH, eliminKndu-se ocantitate de 7 pKnH la 2<< ml sKnge. "erioada menstrualH se datoreMte lipsei de progesteron

prin degenerarea corpului galben, care determinH descuamarea mucoaseu uterine Mihemoragia.- +aza proliferativă sau preovulatorie urmeazH menstruaIiei Mi dureazH 8 pKnH la 1< zile, eafiind cuprinsH Gntre a 9-a Mi a 1-a zi a ciclului menstrual.- +aza progestaţionară sau secretorie dureazH Gn medie 1 zile, fiind cuprinsH Gntre a 17-a Mia 2-a zi a ciclului menstrual. +a se mai numeMte Mi perioada pregravidicH, cKnd are locformarea corpului galben Mi secreIia de progesteron. )ucoasa uterinH este sub influenIa

progesteronului endometrul dezvoltKndu-se atinge o grosime de cca -7 mm, capilarele sedilatH, uterul se pregHteMte astfel pentru fixarea oului $nidaţie%. acH oul a fost fecundat, dupHce se nideazH, se formeazH placenta. On cazul Gn care nu se petrece acest fenomen, endometruldegenereazH Mi are loc expulzia acestuia odatH cu hemoragia mentrualH. On perioada premergHtoare menstruaIiei, variabilH ca duratH $1-2 zile%, se produc o serie defenomene a cHror ansamblu este cunoscut sub denumirea de molimen menstrual . Acestesemne premenstruale sunt: durere de cap $cefalee%, uMoare tulburHri psihice $iritabilitate,

nervozitate, depresiune%, tumefiere Mi dureri uMoare ale mamelelor. /iclul vital al ovarelor . ormonii ovarieni intervin Gn reglarea activitHIii ciclului vital alovarelor reprezentat de perioade: perioada prepubertalH, perioada pubertalH Mi perioada

postpubertalH.- =erioada pubertală denumitH Mi pubertate Gncepe Gntre 1-17 ani cu variaIii extreme Gntre1< Mi 1 ani, ea reprezintH Mi perioada dintre copilHrie Mi adolescenIH. +a coincide cu primamenstruaIie $menarhă% Mi este GnsoIitH de os serie de modificHri specifice: apariIia caracterelor sexuale secundare, dezvoltarea sistemului pilos Gn regiunea pubianH Mi axilarH, dezvoltareaorganelor de reproducere $ovar, uter, vagin%, creMterea deosebitH a glandelor mamare,intensificarea instinctului sexual. (a bHrbaIi pubertatea are o serie de caracteristici: apare la1-19 ani, cu limite Gntre 12-1 ani, cresc organele genitale $penisul Mi testiculele%, apar

caractere sexuale secundare, se schimbH vocea etc. "ubertatea este determinatH de activitatea hipofizarH crescutH Mi coincide cu perioada desecreIie maximH hipofizarH. ezvoltarea intensH somaticH care se petrece Gn aceastH perioadHla ambele sexe este condiIionatH de excesul de hormoni somatotropi, produMi de hipofizaanterioarH care activeazH intens. Onaintea perioadei de pubertate existH o perioadH numitH prepubertalH Mi cea urmHtoare ei,

perioada postpubertalH. in punct de vedere al activitHIii sexuale, perioada pubertHIii se caracterizeazH la fete prindezvoltarea ovarului, cu fenomene de maturare a foliculilor Mi expulzarea ovulelor, deciapariIia menstruaIiei capacitatea de reproducere, prin actul sexual Mi prin aceasta posibilitateafecundHrii Mi a gestaIiei.

(a bHieIi pubertatea se caracterizeazH prin dezvoltarea organelor genitale, cu fenomene despermatogenezH, cu fenomene de expulzarea a spermatoizilor maturi, capacitatea realizHriiactului sexual Mi a fenomenelor de reproducere. "ubertatea reprezintH un moment important Gn viaIa Mi activitatea omului. "erioada deactivitate sexualH $gonadicH% normalH dureazH aproximativ << ovulaIii, adicH <-< ani. +ste

perioada Gn care organismul feminin se dezvoltH complex, perioadH de fecunditate intensH. =erioada de climacteriu apare la sfKrMitul celei anterioare, Gn 'urul vKrstei de 7< ani. +a secaracterizeazH prin involuIia organelor genitale $uter, ovar%, prin atrofia glandelor mamare, lacare se adaugH tulburHri ale activitHIii menstruale. > perioadH asemHnHtoare apare Mi la bHrbaIi,Gn 'urul vKrstei de 7<-9< ani $andropauza%. "erioada de climacteriu de la femeie se terminH cu menopauza, cKnd activitatea ovarianHGnceteazH. Aceste modificHri ciclice vitale sunt determinate de atrofia senilH a ovarului$respectiv a testiculului% Mi nu de atrofia hipofizei.

122



+uncţia glandelor mamare. 3landele mamare cresc Gn perioada postpubertalH, cKndformeazH o glandH tubularH complexH prin dezvoltarea numHrului canalelor mamare. On timpulsarcinii, glanda se transformH Gntr-o glandH acinotubularH. ezvoltarea glandelor mamare esteinfluenIatH de estrogeni, progesteron Mi de hormonii gonadotropi ea este stimulatH dehormonul luteotrop $(6%, denumit Mi prolactinH sau hormonul lactogen, care determinHapariIia lactaIiei. +xpulzia laptelui se face sub acIiunea oxitocinei Gn mecanismul de stimulare a secreIiei de

prolactinH intervin reflexe cu punct de plecare Gn mecanoceptorii mamelonari.Fi)iologia aparatului genital masculin.A. Func?ia e4ocrin> a testiculului. On canalele seminifere se gHsesc celule spermatogene care se dezvoltH pKnH laspermatozoizi. Acestea sunt celule libere care plutesc Gn lichidul spermatic produs de: canalele deferente,canalul epididimar, veziculele seminale, prostatH Mi glandele uretrale. Acest amestec realizatde spermatozoizi cu lichidul spematic de numeMte spermH. *perma este o soluIie vKscoasH, de culoare albH-gHlbuie, cu miros caracteristic Mi reacIieslabH alcalinH. 4perma se acumuleazH Gntre e'aculHri, Gn epididim, Gn canalul deferent Mi Gnveziculele seminale. 5antitatea de spermH eliminatH la fiecare e'aculare este Gn medie de

mm. *umHrul de spermatozoizi Gntr-un ml de spermH variazH la individul adult normal Gntre9<.<<< Mi 12<.<<<. 4permatogeneza se desfHMoarH sub acIiunea hormonilor androgeni ai testiculului Mi aihormonilor hipofizari. On reglarea acestui proces intervin pe cale nervoasH Mi centriihipotalamici. Reflexele sexuale la bHrbat sunt reflexul de erecIie Mi reflexul de e'aculare.

3eflexul de erecţie are loc Gn urma excitaIiilor tactile recepIionate de cHtre receptorii dispuMi pe gland Mi tegumentul penisului. AceMtia transmit excitaIiile prin intermediul nervului dorsalal penisului, care se continuH cu nervul ruMinos intern, pKnH la centrul erecIiei din mHduvasacralH. e aici pe cale parasimpaticH $nervul penian% se transmite impulsul nervosvasodilatator la corpii cavernoMi care sunt inervaIi de nervul erector. "rin contracIia unor

muMchi perineali se produce o stazH venoasH Mi sKngele, umplKnd spaIiile cavernoase,determinH ca penisul sH intre Gn stare de tensiune, GntHrindu-se $erecţie%. Acest reflex de erecIie se poate produce Gn afarH de excitaIia tactilH Mi prin excitaIii vizuale,auditive etc., cu participarea scoarIei cerebrale. 3eflexul de ejaculare determinH eliminarea spermei Gn exterior Gn timpul contactului sexual. "rin excitaIii tactile repetate se transmit excitaIiile recepIionate pe aceeaMi cale aferentH sprecentrul a'aculHrii situat Gn mHduva lombarH, de unde porneMte impulsul nervos prin lanIulganglionar simpatic $plexul hipogastric%, care declanMeazH motricitatea veziculelor seminale Mie'acularea, adicH eliminarea spermei. Aceasta se face prin contracIia muMchilor bulbocavernosMi ischiocavernos, prin aMa numitul spasm clonic.,. Func?ia endocrin> a testiculului.

5elulele interstiIiale (e[dig ale testiculului, veritabile celule glandulare formeazH glandaintestiIialH testicularH cu rol endocrin. AceastH glandH produce principalul hormon masculintestosteronul . 6estosteronul este metabolizat la nivelul ficatului Mi eliminat apoi prin urinH sub formH deandrosteron sau dehidroandrosteronul . FuncIii testosteronulului constau Gn: dezvoltareacaracterelor sexuale primare Mi secundare, maturizarea sexualH, pubertatea, creMtereaorganismului, sexualizare psihologicH de tip masculin $comportamentul Mi interesul pentrusexul feminin%. /aracterele sexuale primare la bărbat sunt reperezentate de: testicule, penis, prostatH Mivezicule seminale. /aracterele sexuale secundare la bărbat sunt: pHrul $barba%, mustHIile, perii de pe tegument,dezvoltarea muMchilor Mi a formelor corpului, schimbarea vocii, modificarea psihicului. =ubertatea repprezintH starea funcIionalH, caraterizatH prin posibilitatea producerii de

12



spermatozoizi sub dependenIa hormonilor sexuali, cu stimularea instinctului sexual, areflexelor de erecIie Mi de e'aculare, creMterea organismului, dezvoltarea sa armonioasH MivirilH. 4e observH o modificare a psihicului, a comportamentului Mi o creMtere a interesului

pentru sexul feminin. Reglarea spermatogenezei Mi a funcIiei endocrine testiculare are loc pe cale nervoasH Mi pecale umoralH. Reglarea pe cale nervoasH se face prin intermediul centrilor vegetativi hipotalamici. Reglarea pe cale umoralH se face de cHtre hipofizH prin hormonul luteinizant, carestimuleazH secreIia de testosteron, cKnd scade concentraIia acestuia Gn sKnge $feed-bacBnegativ%. 4ecreIia crescutH de testosteron inhibH producerea de hormon luteinizant $feed-bacB

pozitiv%. On aceastH reglare, Gntre testicul Mi hipofizH intervine hipotalamusul. 6esticulul este GncorelaIie funcIionalH Mi cu alte glande cu secreIie internH $suprarenala Mi tiroida%.FUNCIA $! R!%RO$UC!R! LA O# FuncIia de reproducere reprezintH un proces complex constituit dintr-o serie de fenomenestrKns corelate Gn vederea formHrii Mi dezvoltHrii embrionului, a unui nou organism uman.

Acesta urmeazH sH se nascH, dupH o perioadH de viaIH intrauterinH Mi la rHndul sHu sH asigure perpetuarea speciei, transmiIKnd din generaIie Gn generaIie, noi caractere cKMtigate Gn decursul

fiecHrei existenIe umane. FuncIia de reproducere se referH la: celulele sexuale, geneza Mi maturaIia elementelor sexuale, ovogeneza Mi spermatogeneza, fecundarea, graviditatea Mi naMterea.Celulele se4uale. 5elulele sexuale, ovulul Mi spermatozoidul au caractere structurale Mi funcIionale speciale. >vulele sunt produse de ovare $glandele sexuale feminine%, iar spermatozoizii de cHtretesticule $glandele sexuale masculine%.a. 4vulul. +ste o celulH sfericH cu dimensiuni mari $diametrul 2<< microni% ovulul este unadin celel mai mari celule din organism Mi spre deosebire de spermatozoid este imobil. *tructura ovulului. 4pre deosebire de celelalte celule ovule prezintH caractere speciale. 5itoplasma este constituitH din 2 zone: una internH denumitH zona vitelogenă $formatH dintr-

o substanIH hrHnitoare numitH vitelus nutritiv% Mi o zonH externH, care se numeMte vitelus formativ.

On citoplasma ovulului se mai gHsesc: nucleul , care prezintH un singur nucleol , numit GnsH Micorpul vitelin 7albiani $corespHunzHtor centrului celular%, condrionul Mi aparatul olgi. "eriferia ovulului este reprezentatH de formaIiuni:- membrana vitelinH, constituitH dintr-un strat de celule ce reprezintH adevHrata membranH

plasmaticH a omului- zona pelucidH, formatH dintr-un alt strat trasparent Mi strHbHtut de canaliculele radiare- coroana radiatH, dispusH la periferie Mi formatH din celule foliculare, care sunt aMezate pe 1sau mai multe straturi.*. Spermatozoidul. +ste o celulH mobilH ce se deplaseazH prin miMcHri proprii are

dimensiuni mici $7< microni% Mi o formH caracteristicH. (a un spermatozoid se disting regiuni: capul , corpul $piesa intermediarH% Mi coada.- 5apul de formH ovalH, prezintH Gn partea anterioarH o formaIiune denumitH acrozom sau

perforator. 5apul este format Gn cea mai mare parte din substanIH nuclearH, Gn timp cecitoplasma este dispusH Gntr-un strat subIire periferic.- 5orpul sau piesa intermediarH este constituit din g2t Mi piesa de legătură. 3Ktul continuHcapul Mi prezintH anterior nodulii $2 formaIiuni granulare ce reprezintH cromozomul proximal%. "iesa de legHturH este limitatH anterior de discul transversal Mi spre coada spermatozoidului,de inelul terminal ea este formatH din fibrile, Gncon'urate de o teacH de citoplasmH. iscultransversal Mi inelul terminal corespund centronomului distal.- 5oada reprezintH partea cea mai lungH a spermatozoidului Mi are o formH conicH. +a este

12



formatH din fibrile, continuKnd fibrilele din piesa de legHturH. Aceste fibrile alcHtuiescfilamentul axial sau flagelul care este acoperit cu o teacH de citoplasmH. 5oada este oformaIiune cu rol Gn miMcarea spermatozoizilor."ene)a =i matura?ia elementelor se4uale. +lementele sexuale se formeazH Gn glandele sexuale din celule speciale spermatogonii,

pentru spermatozoid Mi ovogonii pentru ovul. 3oniile suferH o serie de procese de diviziune.iviziunea lor este o diviziune normalH, avKnd Gn nucleu 9 de cromozomi care se noteazH cu2* $diploid %. On aceastH diviziune sunt caracteristice urmHtoarele faze:-faza de multiplicare, reprezintH perioada Gn care, prin diviziuni repetate de la ovogonii Mispermatogonii, celulele primare de diviziune se formeazH numeroase gonii mici-faza de creMtere, este reprezentatH de creMterea goniilor Mi transformarea lor Gn ovocite Mi

spermatocite de ordinul #-faza de maturaIie Gn care se fac 2 diviziuni de maturaIie. "rima diviziune de maturaIie estecea reducIionalH Gn urma cHrora se formeazH citele de ordinul 11 Mi a doua diviziune dematuraIie Gn care se formeazH tidele $ spermatide Mi ovotide% din care se diferenIiazHelemenetele sexuale $spermatozoizi Mi ovule%. +xistH deosebiri Gntre maturaIia ovulului Mi cea a spermatozoidului.a. /aturaţia ovocitelor . >vocitul de ordin # conIin un numHr diploid de cromozomi $2*%. On

prima diviziune de maturaIie a ovocitelor de ordinul #, cromozomii nu se mai divid, ci seseparH Gn 2 grupe care conIin 'umHtate din numHrul iniIial de cromozomi $haploid %, adicH *cromozomi. #au naMtere 2 celule numite ovocite de ordinul ##, dn care una este mai micH Mi senumeMte globul polar . AceastH diviziune reducIionalH se numeMte Mi meioză. A doua diviziune de maturaIieurmeazH imediat dupH cea reducIionalH, fHrH fazH de repau Mi este o diviziune normalH care areloc atKt la ovocitul mare, cKt Mi la globulul polar. "rin aceastH diviziune apar: din ovocit, 2celule $una mai mare numitH ovatidă din care se va forma ovulul matur Mi una micHreprezentKnd un nou globul polar % din primul globul polar rezultH 2 celule, ! globuli polari.b. /aturaţia spermatocitelor . in spermatocitul de ordinul # $2* cromozomi%, prindiviziune reducIionalH rezultH 2 spermatocite de ordinul 11 , egale ca mHrime, GnsH cu 'umHtate

din numHrul iniIial de cromozomi $haploid %. in a doua diviziune de maturaIie normalH iaunaMtere ( spermatide, care se vor transforma fHrH diviziune, Gn ( spermatozoizi maturi. 5elulele sexuale mature $ovule Mi spermatozoizi% sunt capabile sH participe la fecundare. "rin ovulaIie ovulul matur este expulzat din ovar $Gntre a 1-a Mi a 19-a zi a cicluluimenstrual% Mi se anga'eazH Gn trompele uterine, ai cHror cili vibratili Gl conduc pKnH la uter.4permatozoizii maturi plutesc Gn lichidul spermatic Mi vor fi eliminaIi odatH cu sperma, Gnvaginul femeii, prin e'aculare.Fecundarea. ReprezintH contopirea ovulului matur cu spermatozoidul matur care poate avea loc la oricenivel al drumului parcurs de ovul, de la ovar pKnH la uter. On mod normal, fecundarea are locGn trompe unde spermatozoizii depuMi Gn vagin pHtrund, prin propriile miMcHri, Gn uter, trompe.

"eparcursul drumului situat Gntre ovar Mi uter, are loc unirea celor 2 celule sexuale$ fecundarea% dKnd naMtere la celula ou $zigot%. Fecundarea se produce Gn 2 faze: GnsHmKnIareaMi amfimixia.a. 6ns$m*nţarea reprezintH contactul Gntre ovul Mi spermatozoid Mi constH din apropierea Mi

pHtrunderea capului, a piesei intermediare Mi a regiunii anterioare a cozii spermatozoidului, Gnovul. intre zecile de mii de spermatozoizi, atraMi spre ovul prin acIiunea unor substanIe chimice$chimiotactism pozitiv%, numai unul, denumit Mi spermatozoid fecundant , pHtrunde Gn interiorulovulului, producKnd o serie de transformHri:-membrana ovulului se modificH Mi numai permite pHtrunderea altui spermatozoid-citoplasma ovularH, eliminH un lichid numit perivitelin-centrozomul spermatozoidului formeazH asterul spermatic, Gn citoplasma ovulului-nucleul spermatozoidului poartH denumirea de pronucleu mascul, iar nucleu ovulului se

127



numeMte pronucleu femel.b. "mfimi'ia reprezintH contopirea celor 2 pronuclei, mascul Mi femel, Gn ovul. AceastH fazHeste cea mai importantH a fenomenului de fecundare. "rin acest 2 faze se realizeazH zigotulcitoplasma acestuia este Gn cea mai mare parte de origine ovularH, asterul este reprezentat decentrozomul spermatozoidului, iar nucleul are origine dublH $ovularH Mi spermaticH%. AceastH structurH determinH proprietatea oului de a se segmenta Gn anumite condiIii dedezvoltare ulterioarH."ra&iditatea. +ste starea fiziologicH caracteristicH femeii, care constH Gn dezvoltarea Gn uterul sHu azigotului. Aceasta se face prin fixarea lui, prin segmentarea Mi dezvoltarea enbrionului uman,Mi, Gn final prin naMterea fHtului. >ul GnainteazH din trompa uterinH spre uter. upH ovulaIie Mifecundare,Gn ovar se dezvoltH corpul galben, care influenIeazH, prin progesteronul secretat,mucoasa uterinH Gn vederea implantHrii oului. )ucoasa uterinH se GngroaMH iar vasele Miglandele se dilatH aceastH mucoasH transformatH se numeMte mucoasă de sarcină, deciduă saucaducă. OnaintKnd spre uter, oul Gncepe sH se segmenteze transfromKndu-se Gn morulă. )orula setransformH Gn blastocit , care se dezvoltH Gn uter. &lastocitul a'unge la caduca uterinH, unde sefixeazH Gntr-o depresiune a acesteia, fenomen care se numeMte nidare. "orIiunea din mucoasa

uterinH care acoperH oul nidat se numeMte caduca reflectată, iar cea de care s-a fixat blastocistul se numeMte caduca bazală. 5orpul galben denumit Gn aceastH situaIia corp galben

gravidic, GntreIine starea funcIionalH a uterului Gn prima perioadH a sarcinii. On mucoasa uterinH se dezvoltH placenta care se formeazH din celulele blastocistului Mi dincaduca bazalH. Formarea embrionului provoacH modificHri Gnsemnate ale secreIiei interneovariene Mi gonadotrope hipofizare. On sarcinH, funcIia ovarelor ca Mi a corpului galben este

preluatH de placentH. "lacenta secretH estrogeni Mi progesteron, dar Mi alIi hormoni Gn prima parte a sarcinii corpul galben GMi pHstreazH secreIia sa endocrinH.Na=terea. 5onstH Gn expulzia fHtului a'uns la termen, adicH aproximativ dupH 2< de zile de gestaIie. +xpulzia fHtului este consecinIa contracIiilor uterine, la care se adaugH, Gn oarecare mHsurH,

contracIia muMchiului peretelui abdominal Mi a diafragmului, glota fiind GnchisH. 5a urmare acreMterii presiunii intrauterine Mi a relaxHrii fibrelor circulare din structura colului uterin,acesta se dilatH. 5a o consecinIH a creMterii presiunii intrauterine este Mi ruptura membranelordin 'urul fHtului Mi scurgerea lichidului amniotic. 5ontracIia prelungitH Gn timp a musculaturii de'a menIionate, ca Mi relaxarea articulaIiilor

bazinului Mi a pHrIilor moi ale pelvisului, realizatH sub acIiunea unui hormon ovarian numitrelaxina, vor avea drept efect expulzia fHtului. (a scurt timp de la naMtere are loc Mi expulzia

placentei Mi a membranelor fetale.

/3T"B472S/87

129



>rganismul este un sistem deschis care face schimb de substanIH Mi energiecu mediul extern. Acest schimb permanent se numeMte metabolism. )etabolismul Gncepe odatH cu ingestia alimentelor Mi sfKrMeMte cu excreIia

produMilor neutilizabili. +l se desfHMoarH Gn trei etape: digestivH, celularH Miexcretorie. (egHtura dintre aceste etape o asigurH sKngele Mi circulaIia acestuia.

On etapa digestivH, sub acIiunea unor fermenIi specifici, are loc fragmentarea

hidroliticH a macromoleculelor organice din alimente Mi transformarea lor Gnmolecule simple, fHrH specificitate, absorbabile $ glucozH, acizi graMi, glicerinH,aminoacizi %. On etapa celularH, principiile alimentare suferH numeroase transformHri.6otalitatea transformHrilor biochimice care au loca la nivel celular reprezintHmetabolismul intermediar. eci, metabolismul intermediar reprezintH schimbulde substanIe Mi energie dintre celulH Mi mediul intern. ReacIiile metabolice dincelule sunt de douH feluri: reacIii anabolice, de sintezH a unor constituienIicelulari sau de rezervH, Mi reacIii catabolice, de scindare a substanIelor pKnH la

produMi finali neutilizabili $apH, dioxid de carbon, substanIe azotate simple%. "rin reacIii anabolice are loc reGnnoirea permanentH a structurilor celulareuzate, sunt sintetizate o serie de substanIe active $ enzime, hormoni %, esteasiguratH creMterea Mi GnmulIirea celulelor, precum Mi GncHrcarea lor cu materialnutritiv de rezervH. ReacIiile catabolice genereazH energie. +le se desfHMoarH Gn douH fazesuccesive. Ontr-o primH fazH are loc metabolizarea incompletH, pe cHi specifice, asubstanIelor nutritive, pKnH la stadiul de acetil coenzimH A Mi acid oxaloacetic,

produMi intermediari comuni glucidelor, lipidelor Mi proteinelor. On aceastH fazHse elibereazH o cantitate redusH de energie. On faza a doua are loc metabolizarea

completH a produMilor intermediari. AceastH fazH este comunH tuturor substanIelor nutritive. +a constH Gn reacIiide oxido-reducere prin care se elibereazH peste ;<= din energia chimicH amoleculelor. > parte din aceste reacIii se desfHMoarH ciclic, Gn cadrul cicluluicitric sau ciclul lui _rebbs, iar o altH parte are loc la nivelul lanIului sau cateneirespiratorii celulare.

6oate aceste reacIii constH, Gn esenIH, din Jarderea 0alimentelor Gn prezenIaoxigenului. >xidarea lor poate avea loc Mi Gn bomba calorimetricH,obIinKndu-se aceiaMi produMi finali Mi aceeaMi cantitate de energie

On organism, energia se elibereazH treptat, Gn etape succesive, Mi nu setransformH toatH Gn cHldurH, ci o parte se depoziteazH. 5iclul _rebbs Mi catenarespiratorie au sediul Gn mitocondrii, unde se desfHMoarH respiraIia celularH. ReacIiile anabolice necesitH energie, iar cele catabolice elibereazH energie.

in aceastH cauzH ele se desfHMoarH cuplat. +nergia chimicH nu poate fi utilizatH direct: mai GntKi, ea este GnmagazinatH subformH de compuMi macroergici, al cHror reprezentant principal este aciduladenozintrifosforic $ A6" %. epozitarea energiei sub formH de legHturifosfatmacroergice reprezintH <= din energia chimicH eliberatH Gn procesele de

oxidare metabolicH. Restul se pierde sub formH de cHldurH. 6otalitateaschimburilor energetice organism ! mediu reprezintH metabolismul energetic.

128



#!TA,OLIS#UL !N!R"!TIC

5onservarea structurilor Mi perfecIionarea lor, refacerea uzurilor necesitH

multH energie pe care sistemele vii o preiau din mediul Gncon'urHtor, sub formHde legHturi chimice ale macromoleculelor, Mi o redau mediului sub formH decHldurH.

)etabolismul energetic studiazH geneza Mi utilizarea energiei chimice asubstanIelor alimentare. +nergia este eliberatH la nivelul celulelor $Gn special Gnmitocondrii% prin reacIii de oxidare a lipidelor Mi glucidelor, uneori Mi a

proteinelor. AceastH energie este GnmagazinatH mai GntKi sub forma unor noilegHturi chimice, bogate Gn energie $legHturi fosfat macroergice de A6" Mi 5"%.Fiecare celulH foloseMte A6" ca sursH primarH de energie, pentru Gndeplinirea

funcIiilor sale caracteristice. 5elulele acIioneazH ca adevHraIi transformatori aienergiei chimice a substanIelor Gn energie mecanicH, electricH caloricH,osmoticH .

$!T!R#INAR!A #!TA,OLIS#ULUI!N!R"!TIC

eoarece toate transformHrile energetice din orice sistem duc, Gn final, laapariIia de energie caloricH, schimburile energetice organism !mediu pot fievaluate prin calorimetrie Mi exprimate Gn calorii. )etodele calorimetrice pot fidirecte Mi indirecte. 5alorimetria directH constH din mHsurarea cHldurii dega'ate de unorganism viu Gntr-un interval de timp. 4e folosesc camere calorimetrice."roducIia caloricH a organismului este evaluatH cu a'utorul unor sistemetermoelectrice. 5alorimetria indirectH. 4e bazeazH pe faptul cH toatH producIia caloricH aorganismului provine din reacIii de oxidare. On organism, ca Mi Gn bombacalorimetricH, alimentele sunt Jarse0 Gn prezenIa oxigenului care se consumH. On

organism, arderile sunt mult mai lente, au loc Gn etape succesive, iar energia seeliminH treptat. "rin determinarea consumului de oxigen Gntr-un interval de timpse poate calcula calorigeneza corespunzHtoare. 6rebuie sH cunoaMtem putereacaloricH $echivalentul caloric%a oxigenului Mi volumul de oxigen consumat deorganism.

#!TA,OLIS#UL !N!R"!TIC $! ,AZM

' #!TA,OLIS#UL ,AZAL (

12



Fiecare organism prezintH douH feluri de cheltuieli energetice: cheltuielifixe, minime, necesare menIinerii funcIiilor vitale $respiraIie, circulaIie,activitatea sistemului nervos% Mi cheltuielile variabile, Gn funcIie de activitateamuscularH, digestivH sau termoreglatoare.

"rimele reprezintH metabolismul bazal, iar ultimele metabolismul energetic

variabil . )etabolismul bazal se determinH Gn anumite condiIii speciale: repaus fizic Mi psihic repaus digestiv de 12 ore Mi post proteic de 2 ore. #ngestia de proteine creMtemetabolismul bazal cu <=, fenomen denumit acIiunea dinamicH specificH a

proteinelor $A4%. repaus termoreglator. stare de veghe. )etoda de determinare este calorimetricH indirectH.

)etabolismul bazal variazH Gn funcIie de numeroMi factori fiziologici: vKrsta,sex, felul de viaIH etc.

#!TA,OLIS#UL !N!R"!TIC ARIA,IL

5heltuielile energetice ale organismului pot creMte Gn cursul eforturilorfizice de 1<-2< de ori faIH de cele bazale. )unca fizicH necesitH multH energie,care trebuie acoperitH prin consum sporit de alimente energetice. On raport cugradul efortului fizic prestat, cheltuielile energetice se clasificH Gn cinci categorii:

5heltuieli energetice de repaus 5heltuieli energetice din efortul fizic uMor

5heltuieli energetice din efortul fizic mediu 5heltuieli energetice Gn efortul fizic greu 5heltuieli energetice Gn efortul fizic foarte greu

/etabolismul

12;



#eta*olismulCurs A#F I

#eta*olismul este una din proprietHIile fundamentale materiei vii alHturi de reproducere Miexcitabilitate. )etabolismul constH Gn schimbul permanent de materie Mi energie dintre

1<

http://www.hopkinsmedicine.org/bin/n/v/CellMetabolismArt.jpg



organism Mi mediu. 5uprinde toate procesele fizice Mi chimice de organizare, autoGntreIinere Mide manifestare a materiei vii. )etabolismul cuprinde douH procese antagonice, aflate Gn echilibrul dinamic:anabolismul ,care constH Gn sinteza de substanIe organice complexe caracteristiceorganismului,cu consum de energie Mi catabolismul, care constH Gn degradarea substanIelororganice, cu eliberare consecutivH de energie. "rocesele metabolice se desfHMoarH simultan, sunt catalizate enzimatic, sunt reversibile Miinterconectate. in motive didactice, sunt tratate separat: metabolismul substanIelor organice$glucide ,lipide, proteine %, metabolismul energetic Mi metabolismul mineral. "roceselemetabolice care se desfHMoarH la nivel celular constitue metabolismul intermediar.

#!TA,OLIS#UL "LUCI$IC

3lucidele Gndeplinesc Gn organism trei roluri esenIiale: energogenetic $predominant%,structural $Gn structura substanIelor complexe% Mi funcIional $exemplu: ribozele acizilornucleici%. )onozaharidele absorbite din intestin sunt transportate prin vena portH la ficat.6oate monozaharidele sunt transformate Gn glucozH. 3lucoza constituie forma finalH detransport Mi utilizare a glucidelor .

in ficat, glucoza poate urma mai multe cHi:

- rHspKndirea Gn organism prin intermediul sKngelui

- catabolizarea $oxidarea% anaerobH Mi aerobH

- transformarea Gn glicogen, formH de depozitare a glucidelor Gn organism

- transformarea Gn lipide sau aminoacizi .

A. 3lucoza sangvinH. Aceasta , GmpreunH cu cea din alte lichide ale corpului, are concentraIiade 1 gSl Mi se menIine constantH. AceastH constantH umoralH poartH numele de glicemie

$concentraIia sangvinH a glucozei variazH Gntre ;<-12< mgS1<<ml sKnge%. 5antitatea medietotalH de glucozH din organism este de aproximativ 77 g$tab 1%.,. Cata*oli)area gluco)ei . 4e desfHMoarH prin douH mecanisme :a%oxidarea celularH:anaerob$glicoliza% Mi aerob$oxidarea acetil coenzimei A% Mi b% glicogenogeneza. a% >xidarea celularH"licoli)a'degradare anaero*>( este procesul catabolic care constH dintr-o succesiune dereacIii catalizate enzimatic, ce realizeazH transformarea moleculei de glucozH Gn douHmolecule de acid piruvic Mi eliberarea a douH molecule de A6". On glicoliza muscularH rezultHacid lactic, care este transformat Gn faza de refacere Gn acid piruvic. 3licoliza poate porni de laglucozH sau de la acid piruvic. On ultimul caz este necesarH Gn prealabil glicogenoliza, procesde eliberare a glucozei din depozitele de glicogen $fig. 1. 1%.

$egradarea aero*> continuH procesele oxidative anaerobe Mi se desfHMoarH Gn mitocondrii.egradarea aerobH determinH ,Gntr-o primH fazH, transformarea acidului piruvic Gn acetilcoenzima A. Acetil 5o A pHtrunde Gn ciclul _rebs\ unde, printr-un Mir de procese oxidoreducHtoare, serealizeazH oxidarea completH. RezultH: douH molecule de5> 2 ,pentru fiecare moleculH de acetil 5o A, , care dupH ce parcurge lanIul respirator, GmpreunH cu >2formeazH 2> Mi de molecule de A6".

b% "licogenogene)a este procesul anabolic de polimerizare a glucozei Gn glicogen, forma dedepozitare a glucidelor Gn ficat Mi muMchi $tab. 2.%. "rocesele de glicogenogenezH Mi glicogenolizH sunt compensatorii Mi asigurH valoareaconstantH a glicemiei. 5ele douH procese prezintH o mare mobilitate datoritH faptului cHglicogenul nu face parte din structura celularH.

11



5

6ab. 1. 3lucoza existentH Gn diferite lichide ale organismului uman.s

(#5#+(+5>R"?(?#

4Knge (ichidinterstiIial

(imfH (ichidintracelular

6otal

5A*6#6A6+A )+#++ (#5#

7 l 11, 7 l , 7 l 7 l 77 l

5>*5+*6RAP#A3(?5>`+#

1 gSl 1 gSl 1 gS l 1 gSl

5A*6#6A6+A +3(?5>`

7 g 11, 7 g 11, 7 g 7 g 77 g

>R3A*?( =#* )A4A >R3A*?(?# 6>6A(

Ficat 7 ! = 7< ! << g

)uMchi 1 ! =

Alte Iesuturi 5antitHIi micic%"luconeogene)a este sinteza glucozei din aminoacizi sau din lipide. 9< =dintreaminoacizii conIinuIi Mi proteinele tisulare pot fi convertiIi Gn acid piruvic Mi, urmKnd caleainversH glicolizei, pot da naMtere glucozei. AceaMi cale este urmatH Mi de glicerolul rezultat Gnurma hidrolizei lipidelor.#niIial ,acizi graMi sunt convertiIi Gn acetil coenzima AMi apoi Gn glucide. acH sinteza are cafinal producerea de glicogen, se numeMte glicogenoneogenezH.

d%glicogenoliza . degradarea glicogenului celular, sub acIiunea unor enzime specifice. "rinliza glicogenului, ficatul furnizeazH glucozH pentru Gntreg organismul, Gn timp ce Hn alte celuleglicogenoliza este urmatH de consumul intracelular al glucozei eliberate pentru diferitenecesitHIi metabolice.

e% lipogeneza din glucozH se produce Gn condiIiile unui aport glucidic exagerat Mi este o cauzHa obezitHIii.

#!TA,OLIS#UL LI%I$IC

(ipidele Gndeplinesc urmHtoarele roluri:

- structural, intrKnd Gn structura biomembranelor, unde asigurH permeabilitatea selectivH

- energetic, prin eliberarea unei mari cantitHIi de energie

- funcIional ,prin hormonii steroizi de naturH lipidicH

- metabolic, prin procesele permanente de lipogenezH Mi lipolizH. On urma digestiei rezultH glicerol =i aci)i gra=i. 3licerolul Mi acizii graMi cu lanI scurt de atomi

de carbon $5% a'ung la ficat prin vena portH. Acizii graMi cu lanI lung de carbon sunt absorbiIi Gnvasele limfatice, dupH resinteza trigliceridelor sub formH de chilomicroni . On circuitul sangvin, chilomicronii sunt descompuMi, iar trigliceridele sunt hidrolizate Gn decurs de1- 2 ore de la formare. On ficat a'ung, sub formH de glicerol, Mi acizi graMi care pot urma mai multecHi .

12



3lucide -un mol glucide molecule A6"

"R>6+#*+ A)#*>A5#`# A(#)+*6AR#6#4?(AR+ A)#*>A5#`# "(A4)#5# $+4+*P#A(# # *++4+*P#A(# %

"R>?# + 5A6A&>(#4)

*($e)aminarea o4idati&> este procesul de degradare a aminoacizilor prin GndepHrtarea uneigrupHri aminice . On urma acestui proces rezultH cetoacizi Mi amoniac. 5etoacizii pot intra Gnciclul _rebs, unde sunt oxidaIi complet pKnH la 5> 2 Mi 2> , sau pot participa la sinteza deglucozH $gluconeogenezH %, la sinteza de acizigraMi $cetogenezH% sau la refacerea unoraminoacizi printransaminare. Amoniacul rezultat Gn urma dezaminHrii, toxic chiar Gn concentraIii mici, esteneutralizat, Gn special de cHtre ficat prin transformarea lui Gn uree $ureogenezH% Mi eliminat prinurinH .

5reatina Mi creatinina sunt produMi ai metabolismului protidic, creatina fiind sintetizatH deficat Mi depusH Gn cea mai mare parte Gn musculaturH, Mi Gn cea mai micH parte Gn Iesutul nervos, iar creatinina fiind produsul final de catabolism al creatinei .

"roteinele degradate Mi aminoacizii utilizaIi Gn scopuri energetice sunt, de regulH, substanIeexcendentare. Rolul esenIial al proteinelor este cel plastic.

c( Transaminarea este calea de sintezH a unor aminoacizi neesenIiali prin transferul grupHriiaminice de la un aminoacid donor la un cetoacid. 5etoacizii aminaIi pot fi rezultaIi prin dezaminare sau pot fi produMi de degradare aiglucidelor, lipidelor Mi proteinelor, corelKndu-se asfel cHile metabolice ale celor trei tipuri de

substanIe organice. #!TA,OLIS#UL !N!R"!TIC

eoarece toate transformHrile energetice din orice sistem duc, Gn final, la apariIia deenergie caloricH, schimburile energetice organism !mediu pot fi evaluate prin calorimetrie Miexprimate Gn calorii. )etodele calorimetrice pot fi directe Mi indirecte. 5alorimetria directH constH din mHsurarea cHldurii dega'ate de un organism viu Gntr-uninterval de timp. 4e folosesc camere calorimetrice. "roducIia caloricH a organismului esteevaluatH cu a'utorul unor sisteme termoelectrice. 5alorimetria indirectH. 4e bazeazH pe faptul cH toatH producIia caloricH a organismului

provine din reacIii de oxidare. On organism, ca Mi Gn bomba calorimetricH, alimentele suntJarse0 Gn prezenIa oxigenului care se consumH. On organism, arderile sunt mult mai lente, auloc Gn etape succesive, iar energia se eliminH treptat. "rin determinarea consumului de oxigenGntr-un interval de timp se poate calcula calorigeneza corespunzHtoare. 6rebuie sH cunoaMtem

puterea caloricH $echivalentul caloric%a oxigenului Mi volumul de oxigen consumat deorganism. 5antitatea de cHldurH dega'atH de organism este cu atKt mai mare, cu cKt activitatea estemai intensH. 5heltuielile energetice ale organismului ale organismului pot fi GmpHrIite Gn douHgrupe : cheltuielile minime Gn condiIii de repaus Gn condiIii de repaus, necesare GntreIineriifuncIiilor vitale ale organismului $metabolismul bazal% Mi cheltuielile energetice Gn condiIii deactivitate a organismului Mi care depind de tipul activitHIii prestate.

1



eterminarea metabolismului bazal se face Gn condiIii de repaus fizic, psihic, alimentar, latemperaturH de confort, prin metoda calorimetricH indirectH pe o anumitH perioadH de timp $7-1< min%, mHsurKnd consumul de >2 inspirat. Formula metabolismului bazal :

).&.@ nr. total Bcal.

supr.corp$m2%

Ta*.2<. alori medii ale meta*olismuului *a)al.

*ou !nHscut 77 hcal Sm 2

1 an < hcal Sm 2Sh

Femei 1<< hcal S2h ! <, ;7 hcalShgSh

&HrbaIi 19<< hcal S2h ! 1hcalShg Sh

.Ta*. 2. alori ale meta*olismului energetic glo*al comparati& cu meta*olismul *a)al.

) .&. < hcalSh

4edentarism 7< hcalSh

ActivitHIi fizice uMoare 7<- ;< hcalSh

ActivitHIi fizice moderate ;<- 1< hcalSh

+fort fizic intens peste 1< hcalSh

Ta*.2J. Necesarul mediu )ilnic de su*stan?e organice =i raportul lor Bn ra?ia alimentar>.

4ubstanIH 3lucide (ipide "roteine= din raIiaalimentarH

9<-97 = 17- 7 = 12,7 =

*ecesar Shg. 5orp 9gSBg 1 gSBg 1, gSBg

*ecesar total <- << g S2h <- 11< g S2 h 1<< g S2h

5alorii Sgram ,1 Bcal Sg ;,1 Bcal Sg

#!TA,OLIS#UL #IN!RAL

#eta*olismul apei. 5antitativ $9< =% apa reprezintH o componentH esenIialH a organismului,Gn cadrul cHruia GndeplineMte urmHtoarele funcIii principale :formeazH mediul intern, estesolvent pentru substanIele organice Mi anorganice Mi intervine Gn termoreglare. in necesarulzilnic de < g apHS Bg corp, 7 g sunt reprezentate de apa exogenH Mi 7 g de apa endogenH. ApaexogenH pHtrunde sub formH de alimente lichide Mi solide, apa endogenH este apa rezultatH dinlanIul respirator mitocondrial.1.)etoda schimburilor gazoase se bazeazH pe faptul cH energia Mi cantitatea de 5>2eliberatesunt direct proporIionale cu cantitatea de substrat oxidat, cu natura substratului Mi cu cantitateade oxigen utilizatH. acH se ia Gn considerare raportul dintre 5>2 eliminat Mi>2 consumat $R-coeficient respirator % ,se constatH cH aceasta variazH Gn funcIie de principiile alimentare

catabolizate :

17



/aloarea schimburilor energetice este diferitH Gn stare de repaus sau Gn stare de activitate. eaceea, se poate vorbi de un metabolism bazal Mi de un metabolism energetic global.

A. #eta*olismul *a)al sau de GntreIinere reprezintH consumul energetic minim necesarmenIinerii funcIiilor vitale. *evoile energetice medii zilnice pentru menIinerea funcIiilorvitale sunt de aproximativ 197<- 18<< Bcal. /alorile medii ale metabolismului bazal variazH$tab .7.%.,. #eta*olismul energetic glo*al reprezintH valoarea schimburilor energetice variabile sub

acIiunea unor factori. #ngerarea de alimente ,activitatea muscularH, scHderea temperaturimediului ambiant, hormonii $ exemplu: tiroxina % intensificH metabolismul energetic.acH luHm Gn considerare cheltuieli energetice bazale datorate ingestiei de alimente de 182BcalS2 ore , activitHIile zilnice modificH aceste cifre $tab. 9 %

e aici rezultH importanIa stabilirii raIiei alimentare Gn funcIie de activitatea desfHMuratH $tab.8.%

On funcIie de substanIa oxidantH, cantitatea de apH endogenH variazH dupH cum urmeazH:

)enIinerea constantH a bilanIului hidric presupune ca volumul apei ingerate Mi al celeieliminate prin rinichi, plHmKni, piele Mi materiile fecale ca sH fie egale.

Acest volum este de aproximativ 27<< cm Szi. (a o pierdere de 17= a apei din organism, creierul GMi GnceteazH activitatea.

Aportul de apH necesar menIinerii echilibrului hidric se iniIiazH prin apariIia senzaIiei desete .

4etea este cauzatH de deshidratarea extracelularH Mi intracelularH, Gn special al neuronilorcentrului setei din hipotalamus.

5entrul setei este localizat Gn hipotalamusul anterior, Gn apropierea nucleilor anteriori

secretori de A, ceea ce explicH hipersecreIia hormonului la excitarea acestui centru prindeshidratare.

#eta*olismul ionilor minerali. #onii minerali au importanIH fiziologicH deosebitH GnmenIinerea echilibrului acido- bazic, Gn contracIia muscularH, Gn stimularea Mi inhibareaactivitHIii enzimelor ,Gn excitabilitate etc .eosebirea esenIialH dintre metabolismul mineral Mi cel al substanIelor organice constH Gnfaptul cH substanIele minerale nu se produc Gn organism. +le sunt ingerate, GMi Gndeplinescrolul fiziologic Mi sunt eliminate prin rinichi, piele, Mi prin fecale $tab. .%Ta*. 2E. %rincipalii ioni minerali.

+(+)+*6+ 6>6A(S8< _3 F?*5P### (>5A(#`AR+ O*

>R3A*#4)

*+5+4ARS`#

*a 77 g - Gn potenIialul membranar GncontracIia muscularHGn echilibrulacido-bazicGn echilibrul hidro-electrolitic

7- 9 g

_ 1< g - Gn menIinerea excitabilitHIiireglarea osmozei

g

5a ;7<- 11<<g On structura oaselorGn contracIiamuscularH

g

" < g - Gn schelet,acizii nucleici ,A6" Mi5" ,membranele celulare

1,7 !2g

19



Fe 7 g -Gn hemoglobinH,mioglobinH,,citocromi

5l 127 g -Gn reglarea presiunii osmotice Mi a p-ului sangvin,5( gastric

, 7 g

# 2<- < mg On hormonii tiroidieni

R!"LAR!A #!TA,OLIS#ULUI

)ecanismele de reglare a metabolismului pot fi GmpHrIite, dupH nivelul la care acIioneazH, Gn:mecanisme celulare, umorale Mi ner&oase.Reglarea celular> reali)ea)> integrarea reac?iilor meta*olice Bntr-un tot unitar .Reglareaner&oas> =i umoral> integrea)> procesele metabolice celulare Gn funcIie de necesitHIileGntregului organism Mi le adapteazH la condiIiile de mediu. Reglarea activitHIii metabolicecelulare se realizeazH prin controlul activitHIii enzimatice, prin douH mecanisme principale:a( modificarea cantitHIii de enzime prin controlul sintezei acestora, proces ce asigurHadaptarea de lungH duratH Mi lentH a proceselor metabolice*( modificarea eficienIei catalitice a enzimelor prin mecanisme inhibitorii de tip feed- bacB,ce asigurH adaptarea rapidH, de scurtH duratH a proceselor.Reglarea umoral> se realizeazH prin hormonii glandelor endocrine Mi prin hormonii locali

.4istemul nervos influenIeazH metabolismul Gn primul rKnd prin intermediul sistemuluiendocrin, sistemul hipotalamohipofizar asigurKnd controlul principalelor glande endocrine,fiind greu de disociat reglarea nervoasH de cea umoralH $tab.;. %Reglarea ner&oas> directH a proceselor metabolice o realizeazH sistemul nervos vegetativsimpatic prin intermediul adrenalinei

AcIiunea)etabolismul

"R>6+#5 3(?5##5 (#"##5

ormoni anabolizaIi 46 aldosteroninsulinH hormonisexuali

46 insulinH hormoniepifiza

#nsulinH hormonisexuali

ormonicatabolizaIi

A56 cortizolhormoni tiroidieniglucagon

ormoni tiroidieniglucagon adrenalinHnoradrenalinH cortizol

46 glucagonhormoni tiroidienicortizol adrenalinHnoradrenalinH

.

2> 5a " *a _ * 5l

+6+*P#+ Aaldesteron

46 parathomon

46 calcitoninH 46aldosteron

46 46 Aldosteron

(#)#*AR+ calcitoninH "arathormon aldosteron 5ortizoltiroximH

:O#!OSTAZIAomeostazia este proprietatea generalH a sistemelor biologice de a-Mi menIine parametrii Gnlimitele echilibrului funcIional. omeostazia organismului uman se realizeazH prinacIiuniunile coordonate ale sistemului nervos, endocrin Mi cardiovascular. AcIiunilehomeostatice se desfHMoarH Gn sensul reglHrii funcIiilor interne ale organismului Mi Gn sensulechilibrHrii acestora cu mediul ambiant.

"rincipalele mecanisme prin care se realizeazH homeostazia sunt prezentat Gn tabelul <.

Ta*. D;. #ecanismele =i direc?iile de ac?iune 0omeostatice.

18



)+5A*#4)+ #R+5P## + A5P#?*+

)ecanisme fizico ! chimice

- menIinerea echilibrului hidroelectrolitic- menIinerea echilibrului acido- bazic

)ecanisme genetice reglarea biosintezei proteice Mi a diviziunilor celulare

)ecanisme neuro !

umorale

- reglarea funcIiilor senzativo !motorii

- reglarea secreIiilor endocrine- reglarea funcIiilor motorii Mi secretorii digestive

- reglarea activitHIii cardiovasculare

- reglarea respiraIiei

- reglarea proceselor de excreIie

- reglarea proceselor metabolice

- reglarea activitHIii sexuale

"rocesele homeostatice asigurH integralitatea organismului prin autoreglare , menIinKnd parametrii acestuia Gn echilibrul dinamic.

4tarea de sHnHtate a organismului exprimH funcIionarea normalH a mecanismelorhomeostatice. ereglarea acestor organisme determinH apariIia unor dezechilibremorfofuncIionale, care reprezintH starea de boalH.

omeostazia este un proces complex Mi, din punct de vedere didactic, poate fi privit sub maimulte aspecte, dintre care sunt detaliate Gn continuare cele care nu au fost abordate explicit Gncapitolele precedente.

a(:omeosta)ia genetic> .4e realizeazH la nivel individual prin biosinteza proteinelorspecifice, pe baza informaIiei genetice din A* Mi, de-a lungul generaIiilor , prin transmitereaereditarH a caracterelor speciei umane.*(,ioritmul .+ste variaIia cronobilogicH regulatH a unor funcIii ale organismului, rezultatH dinsincronizarea ritmurilor endogene cu ritmurile exogene $exemplu :alternanIa somn !veghe %.c(Stresul . 4atisfacerea trebuinIelor Mi realizarea idealurilor determinH uneori alterareaechilibrului biologic uman. "e fondul unor suprasolicitHri fizice Mi nervoase, agresiuni asupraorganismului, apar reacIii de adaptare Mi de apHrare, care caracterizeazH starea de stres.)ecanismele adptative pot ceda Gn lupta cu agenIii stresanIi, sensibilizKnd organismul MifavorizKndstarea de boalH.

Termoreglarea . omeotermia cuprinde totalitatea proceselor biologice care au ca rezultat pHstrarea aproximativ constantH a temperaturii mediului intern.6otalitatea mecanismelor ce menIin constantH temperatura corpului reprezintH termoreglarea.

"roducerea de energie caloricH $termogeneza %are loc permanent Mi este rezultatul unor procese energogene, de intensificare a metabolismului celular.On repaus , termogeneza esterealizatH Gn ficat Mi musculatura striatH $ intensificarea tonusului muscular Mi apariIia frisonului\ termic %. "Hstrarea cHldurii se realizeazH prin vasoconstricIie perifericH.

+liminarea excesului de cHldurH $termoliza % se realizeazH prin procese fizice de conducIie,

convecIie radiaIie Mi evaporare a transpiraIiei , la care participH sistemul cardiovascular, prinvasodilataIie perifericH, sistemul respirator Mi tegumentul.

1



Raportul constant Gntre termogenezH Mi termolizH determinH echilibrul termic al organismului.

Reglarea temperaturi corpului sete asiguratH de un mecanism neuromoral , care implicHsistemul nervos $hipotalamusul cu centrii termogenezei Mi termolizei % Mi glandele endocrine$tiroida%.

R!"LAR!A FUNCIILOR OR"ANIS#ULUI>rganismul funcIioneazH ca un organism cibernetic cu autoreglare, Gn care fluxulinformaIional urmeazH calea directH, iar conexiunea invers $feed ! bacB %

permite adecvarea reacIiilor adaptative la variaIia factorilor externi Mi interni .

Reglarea func?iilor sistemului endocrin .Reglarea secre?iei de 0ormoni adeno0ipofi)ari4e realizeazH printr-un organism umoral de tip feed !bacB negativ, Gn care rolulcel mai important Gl are hipotalamusul .Acesta secretH factori specifici, hormonide eliberare $RF% sau de inhibare $#F% ,pentru fiecare hormon adenohipofizar

4ecreIia hipotalamicH este influenIatH direct pe cale nervoasH, prin stimuli de lasistemul limfatic, sau reflex, prin stimuli de la receptori. "rin echilibrul dinamical acestor mecanisme rezultH funcIionarea normalH a hipofizei Mi a glandelorendocrine controlate de hipofizH: tiroidH,corticosuprarenale, gonade.Reglarea secre?iei de 0ormoni tiroidieniReglarea secreIiei tiroidiene se face print-un mecanism de feed- bacBhipotalomo- hipofizo- tiroidian, similar tuturor glandelor endocrine controlate dehipofizH

Reglarea secre?iei de 0ormoni paratiroidieni4ecreIia celor doi hormoni paratiroidieni este echilibratH. Reglarea secreIiei seface exclusiv umoral ,Gn funcIie de echilibrul fosfocalcic sangvin. 5reMtereacalcemiei stimuleazH secreIia de calcitoninH, iar scHderea ei stimuleazH secreIiade parathormon.

Reglarea secre?iei de insulin> =i glucagonReglarea secreIiei de insulinH se face direct prin impulsuri parasimpatice vagaleMi printr-un mecanism de feed- bacB, Gn funcIie de nivelul glicemiei .

4ecreIia de glucagon este stimulatH de hipoglicemie Mi inaniIie . On condiIiile unui aport de glucide scHzut, glucagonul determinH creMterea glicemiei pringluconeogenezHReglarea secre?iei corticosuprarenaleiReglarea secreIiei de hormoni mineralcorticoizi se face prin stimularea glandeide cHtre sodiul Mi potasiul sangvin, prin A56 Mi prin reninH \.

4timulul pentru secreIia de glucocorticoizi Gl reprezintH A56 $fig. 17. 2.%

1;



Reglarea secreIiei de hormoni corticosuprarenali se face printr-un mecanismhipotalamo !hipofizar de tip feed- bacB Gn care un rol important Gl 'oacHA56-ul.

Factori de stres activeazH sistemul 0ipotalamo- 0ipofi)ocorticosuprarenalian 5declanMKnd secreIii crescute de hormoni glucocorticoizi.

Reglarea secre?iei medulosuprarenalei 4tresul Mi suprasolicitHrile $efortfizic,frig,tensiune nervoasH etc % stimuleazH secreIia medulorenalei.On stHri destres cu care organismul este obiMnuit, creMte secreIia de noradrenalinH, iar Gncele neobiMnuite creMte secreIia de adrenalinH .On acest fel ,medulosuprarenala exercitH un rol important Gn adaptareaorganismului la agresiuni externe sau interne. Reglarea secreIieimedulosuprarenalelor se face prin organisme neuroumorale Gn care intervin4*4 Mi nivelul glicemiei.

Reglarea func?iilor locomotorii)ecanismele fusale. 4timulii sunt reprezentaIi de Gntinderea muMchilor sau decontracIia extremitHIiilor fibrelor intrafusale, care sunt urmate de Gntinderea

porIiunii centrale a fusului > datH cu creMterea tensiunii exercitate asupra porIiunii centrale, creMte frecvenIa impulsurilor plecate pe calea aferentH.

acH impulsurile stimuleazH neuronii gama, capetele fibrelor infrafusale secontractH Mi porIiunea centralH este tensionatH. Astfel se creeazH noi impulsuri,care stimuleazH neuronii motori alfa medulari.

Rezultatul este contracIia fibrelor extrafusale.

Aceasta reprezintH sistemul reflex de reglare a tonusului Mi a activitHIiilocomotorii .

)ecanismele articulare controleazH unghiurile segmentelor dinarticulaIii,acIionKnd Gn concordanIH cu celelalte mecanisme regltoare.

)ecanismele tendinoase controleazH tensiunea muMchiului asemHnHtormecanismelor fusale.

6onusul muscular creMte Gn stHrile emoIionale Mi scade Gn somn, ceea cesugereazH implicarea acestor mecanisme Gn menIinerea ,, stHrii deveghe ,,

Reglarea func?iilor sistemului digesti& .Reglarea func?iilor mecanice+. Reglarea mastica?iei. )asticaIia este un act reflex involuntar care sedesfHMoarH sub controlul cortical. Reglarea ei se face prin mecanisme reflexe

necondiIionate Mi condiIionate .Receptorii tactili, gustativi Mi propriceptoriireflexelor de masticaIie sunt localizaIi Gn cavitatea bucalH. 5entrii masticatori

1<



sunt inervaIi motor de nervii trigemeni. )usculatura limbii este inervatH de cHtrenervii hipogloMi, iar musculatura obra'ilor de cHtre nervii fasciali. )asticaIia

poate fi declanMatH Mi voluntar de cHtre stimuli corticali Mi apoicontinuatHautomat prin cHile extrapiramidale.1. Reglarea degluti?iei. eglutiIia este un act reflex, care se desfHMoarH Gn treitimpi : bucal, faringian Mi esofagian .Reglarea deglutiIiei este exclusiv nervoasH.

4timularea mecano, chemoMi termoreceptorilor din cavitatea bucalH Mi dincelelalte segmente strHbHtute de bolul alimentar declanMeazH, pe calea fibrelorsenzitive ale nervilor cranieni 7, 8, ;, 1<, activarea centrilor bulbari aideglutiIiei. 5Hile eferente sunt fibrele motorii ale nervilor 7, ;, 1<, 12.Reglarea secre?iilor digesti&e

1. +. Reglarea secre?iei sali&are se realizeazH prin mecanisme nervoasereflexe,necondiIionate Mi condiIionate.Receptorii gustativi sunt stimulaIi decontactul cu alimente Mi de natura lor chimicH .5Hile aferente sunt reprezentatede fibrele senzative ale nervilor 8, ;, Mi 1<. 5entrii parasimpatici se aflH Gn bulb

Mi Mi Gn puncte $nucleii salivatori %.5entrii simpatici se aflH Gn primele douHsegmente medulare toracice.5Hile eferente sunt reprezentate de fibrele nervilorcranieni 8 $pentru glandele submandibulare Mi sublinguale % Mi ; $pentruglandele parotide %."avlov a studiat declanMarea reflexelor salivare condiIionate pe baza unor stimuliiniIial indiferenIi $vizuali ,auditiv etc. %

Reglarea umoralH este de cea mai micH importanIH. +ste cunoscutH diminuareasecreIiei salivare sub acIiunea hormonului antidiuretic hipofizar.

1. 1. Reglarea secre?iei gastrice a( #ecanismul ner&os. 5entrul gastrosecretor bulbar determinH, pe caleavagalH, secreIia gastricH .4timularea lui se face pe cHi reflexe necondiIionate, lacontactul direct al alimentelor cu receptorii de la nivelul cavitHIii bucale Mistomacului, precum Mi la mirosul alimentelor .

)sticaIia reprezintH un act reflex GnvHIat. (a nou !nHscut existH miMcHride expulzie a alimentelor introduse Gn gurH Mi nu de masticaIie.

R!IN!I 35onexiunile centrilor deglutiIiei cu centrii respiratori bulbari fac posibilH oprirea respiraIiei Gn timpul deglutiIiei.

1. 2. Reglarea motilit>?ii gastrice =i intestinale.a( #ecanismul ner&os.)otilitatea gastricH Mi intestinalH sunt reglate prinmecanisme intrinseci ,coordonatede de plexurile intramurale )eissner MiAuerbach, Mi mecanisme extrinseci, pe cHi simpatice Mi parasimpatice.Fibrele simpatice inhibH motilitatea gastricH Mi intestinalH Mi contractH sfincterele."arasinpaticul stimuleazH motilitatea Mi relaxeazH sfincterele.

11



a( #ecanismul umoral. +fecte similare simpaticului asupra motilitHIi gastricedeterminH hormonii medulosuprarenali, adrenalina Minoradrenalina,enterogastronul Mi secretina,hormoni secretaIi de mucoasaduodenalH . +fecte similare parasimpaticului exercitH gastrina, hormon secretatde mucoasa antrului piloric, insulina Mi acetilocolina.4timularea se realizeazH Mi pe cHi reflexe condiIionate, sub acIiunea unor

excitanIi indiferenIi deveniIi condiIionali:sunet, imagine, gKndul la hranH.*(#ecanismul umoral. 3astrita stimuleazH secreIia de 5l. .Reglarea secreIieiacide a stomacului se realizeazH printr-un mecanism de feed !bach negativ:creMterea p- uluisucului gastric determinH creMterea secreIiei de gastritH, carestimuleazH secreIia de 5l Mi deci scHdereap !ului.AcIiuni stimulatoare a secreIiei gastrice exercitH Mi histamina, insulina,alcoolul,iar nicotina,aldosteronul Mi enterogastronul inhibH secreIia gastricH.

4ecreIia gastricH prezintH trei faze :cefalicH, gastricH Mi intestinalH .

Faza cefalicH se declanMeazH Gnainte de a a'unge alimentele Gn stomac, prinmecanisme nervoase necondiIionate Mi condiIionate, asigurKnd secreIia ,,deaMteptare ,,

Faza gastricH este declanMatH prin mecanisme nervoase vagale Mi umorale$secreIia de gastritH % la pHtrunderea alimentelor Gn stomac.

Faza intestinalH ,cu mecanism predominant umoral, Gncepe odatH cu pHtrundereachimului gastric Gn duoden.+a constH Gn stimularea secreIiei gastrice de cHtre

gastrina duodenalH Mi inhibarea acesteia de cHtre enterogastron .)ecanismele neuroumorale asigurH adaptarea permanentH a secreIiei gastricela cantitatea Mi calitatea alimentelor ingerate .

5entrii bulbari ai secreIiei gastrice sunt subordonaIi centrilor hipotalamici Micorticali ,integrHnd asfel funcIia secretorie a stomacului Gn activitatea generalH aorganismului.

Reglarea secre?iei pancreatice . se realizeazH prin mecanisme predominant

umorale.a(#ecanismul umoral se realizeazH prin acIiunea secretinei Mi pancreoziminei,hormoni secretaIi de mucoasa duodenalH la contactul acesteia cu chimul gastricacid Mi cu produMii intermediari rezultaIi din digestia proteinelor *( #ecanismul ner&os este de importanIH secundarH. 5entrul secretor bulbarstimuleazH pe cale vagalH secreIia de suc pancreatic .

D. Reglarea secre?iei =i e4cre?iei *iliare.a( #ecanismul ner&os . 5entrul secretor bulbar parasimpatic stimuleazH, prinnervii vagi ,secreIia bilei de cHtre ficat,Mi excreIia bilei din vezica biliarH. (a

pHtrunderea chimului Gn duoden ,prin mecanisme reflexe, se relaxeazH sfincterul>ddi, ,se contractH vezica Mi se eliminH bila. AcIiunea simpaticului este inversH.

12



*( #ecanismul umoral .4ecreIia bilei este stimulatH de sHrurile biliare ,secretinH Mi gastritH . "roducertea lor este stimulatH de producerea Gn duoden alipidelor .+xcreIia bilei este stimulatH de colecistochininH Mi lipide Mi inhibatH deglucide .

<.Reglarea secre?iei intestinale .4e realizeazH Gn principal pe cale umoralH .

a( #ecanismul umoral ."rincipalul hormon stimulator al secreIiei intestinaleeste enterochinina, eliberatH de mucoasa duodenalH Gn cursul digestiei .+fectstimulator au gastrina Mi secretina.*( #ecanismul ner&os .4ecreIia intestinalH este stimulatH prin reflexe locale dela nivelul plexurilor intrinseci. 4timulul este distensia determinatH de

pHtrunderea alimentelor Gnintestin. 4istemul nervos vegetativ extrinsec areacIiune relativ slabH: paransinpaticul are efect stimulator, iar simpaticul are efectinhibitor asupra secreIiei intestinale.

. Reglarea defeca?iei5entrii defecaIiei se aflH Gn mHduva lombo !sacratH. "Htrunderea materiilorfecale Gn rect determinH excitarea mecanoreceptorilor de la acest nivel, caretrimit stimuli la centrii medulari Mi la cortex ,anunIKnd necesitatea defecaIiei.5omanda de evacuare se transmite prin nervii pelvici la sfincterul anal intern,determinKnd relaxarea acestuia . acH defecaIia este posibilH, scoarIa celebralHcomandH , prin nervii ruMinoMi , relaxarea sfincterului anal extern, deci evacuareamateriilor fecale. acH defecaIia nu poate avea loc ,are loc contracIia voluntarH asfincterului extern, reIinerea materiilor fecale Gn rect Mi reGntoarcerea lor Gn

colonul .sigmoid, urmate de contracIia sfincterului anal intern pe cale simpaticH

Reglarea circula?iei .Activitatea cardiovascularH este reglatH permanent pe cale nervoasH Mi umoralHGn funcIie de necesitHIiile metabolice ale organismului. 6oate variaIiilefiziologice$normale % ale homeostaziei sangvine asigurH adaptarea permanentH aactivitHIiilor organismului la condiIiile variabile ale mediului .)ecanismul

principal al reglHrii este feed !bach !ul negativ.a(Reglarea ner&oas> a funcIionHrii sistemului circulator este asiguratH de

centrii cardio-vasomotori din formaIiunea reticularH bulbopontinH , constituiIidin centrii presori $excitatori %Mi centrii depresori $inhibitori % cu acIiune contrarH$fig. 17. . %Centrii presori determinH pe cHi eferente simpatice : creMterea debitului cardiacMi a forIei de contracIie a inimi ,tahicardie ,vasoconstricIie Mi hipertensiune .Centrii depresori determinH pe cHi parasimpatice: scHderea debitului cardiac Mia forIei de contracIie a inimii, bradicardie, vasodilataIie Mi hipotensiune.Activitatea acestor centri este controlatH de centrii vegetativi din hipotalamus MiscoarIa cerebralH.

1



ipotalamusul asigurH integrarea activitHIii cardiovasculare cu alte funcIiivegetative $digestie ,termoreglare etc.%.

4coarIa cerebralH integreazH activitatea cardiovascularH cu diferitele activitHIisomatice $fugH ,luptH % Mi psihice $activitHIi intelectuale ,emoIii %.On reglarea unor reacIii vasculare Gn stHri de fricH ,mKnie etc .intervine Mi sistemul limbic.

5entrii cardiovasculari primesc impulsuri prin nervii vagi Mi glosofaringieni dela zonele reflexogene situate Gn cavitHIile inimii Mi Gn pereIii vaselor mari , undese aflH baroreceptori Mi chemoreceptori."rincipalele zone reflexogene

4unt:zona sinocarotidianH, zona crosei aortice ,zona atriului stKng ,zona arterei pulmonare Mi zona venelor pulmonare .

5Hile eferente spre efectorii cardiovasculari sunt simpatice Mi parasimpatice .

Fibrele simpatice au originea Gn neuronii simpatici din coarnele laterale ale

mHduvei toraco !lombare. )ediatorul chimic este noradrenalina ,iar efectul estevasodilataIia vaselor coronare .Fibrele parasimpatice provin din nervul vag Mi sedistribue Gn special la nivelul inimii ,determinKnd acIiuni depresoare .(a nivelulterminaIiilor parasimpatice mediatorul chimic este acetilcolina.

*( Reglarea umoral> prelungeMte Mi GntHrHreMte efectele reglHrii nervoase.Factorii umorali pot acIiona fie la nivelul centrilor bulbopontini ,,fie la nivelul

periferic local ,determinKnd Gnprincipal vasoconstricIie, respectiv vasodilataIie$tab. 1. % Adrenalina acIioneazH Gn special la nivelul inimii.

Ta*. D+. Factorii umorali ai regl>rii circula?iei .+F+56+/A4>5>*46R#56>A4+

+F+56+ /A4>#(A6A6>AR+

AdrenalinH Acetilcolina

*oradrenalinH istamina

5reMterea presiunii >2 4cHderea presiunii >2

/asopresina 5reMterea 5>2

Angiotensina 5reMterea temperaturii

Reglarea respira?iei.RespiraIia este un act fiziologic reglat Mi adaptat la nevoile organismului.)ecanismele care asigurH adaptarea debitului ventilator la nevoile metaboliceale organismului sunt nervoase Mi umorale .ebitul ventilator reprezintHcantitatea de aer care trece prin plHmKni Gntr- un minut. +l reprezintH produsuldintre volumul curent $7<< cm %Mi frecvenIa Mirespiratorie .On condiIiinormale ,debitul ventilator este de l Smin.

1



A .Reglarea ner&oas>. 4e realizeazH prin intervenIia centrilor respiratori ,careasigurH o reglare automatH a respiraIiei .+xistH centrisituaIi Gn bulb $primari % inspiratori =i e4piratori Mi centri localizaIi Gn punte ,apneustic =i pneumota4ic$fig 17. ;. %5entrii respiratori primari prezintH automatism propriu ,ce constH Gn trecertea lor alternativH prin starea de activitate Mi de repaus .5Knd centrii inspiratori sunt Gn

activitate ,ceiexpiratori se aflH Gn repaus Mi se realizeazH inspiraIia .5Knd centriiexpiratorii sunt Gn activitate ,centrii inspiratorii sunt Gn repaus Mi se realizeazHexpiraIia .Ontreruperea tuturor aferenIelor spre aceMti centri nu suprimH acestautomatism.

Activitatea automatH a centrilor respiratori bulbari este controlatH de centrii pontini .5entrul apneustic are acIiune excitatoare continuH asupra centruluirespirator, iar centrul pneumotaxic are acIiunea inhibitoare intermitentH .On afaraimpulsurilor inhibitorii descendente pontine ,centrii inspiratori primesc

impulsuri inhibitorii vagale $fig .17. 1<. %Activitatea centrilor bulbontini poate fi modificatH Gnintensitate Mi frecvenIHnervos Mi umoral.

,. Reglarea umoral> .4e datoreMte influienIelor exercitate asupra centrilorrespiratori de cHtre o serie de substanIe $5>2,>2 % Mi de variaIiile de p ale sKngeluiMi ale lichidului cefalorahidian.5>2 reprezintH unul din factoriicei mai importanIi care regleazH activitateacentrilor respiratori. >rce variaIie a concentraIiei5>2 din sKnge determinH

modificHrila nivelul centrilor respiratori. > creMtere de numai

<,2 = a concentraIiei 5>2 din aerul alveolar ,deci Mi din sGngele arterial,determinH dublarea frecvenIei Mi creMterea amplitudinii miMcHrilorrespiratorii./ariaIiile concentraIiei 5>2 sangvin modificH automatismul centrilor respiratori fie prin acIiune directH ,fie prin modificarea concentraIiei dinlichidul cefalorahidian ,deoarece 5>2 pHtruns Gn aceasta se hidrateazH ,formKnd25> care se disociazHrapid generKnd 5>Mi .4cHderea concentraIiei >2 dizolvat Gn plasmH determinH stimularea slabH a

centrilor respiratori prin mecanisme reflexe ,acIionKnd asupra centrilorrespiratori prin intermediul chemoreceptorilor sinusului carotidian Mi al croseiaortice .

)ecanismul umoral este mult solicitat Gn caz de hiperbarism $la scafandri %Mihipobarism $la aviatori %

FuncIia respiratorie este influenIatH Mi de hipotalamus ,sistemul limbic Mi cortex.

ipotalamusulrealizeazH integrarea funcIiei respiratorii cu ritmul cardiac Gn

procesele de termoreglare Mi Gn efort.

17



Reglarea e4cre?iei .Reglarea eliminHrii apei din organism se aflH sub control neuro-endocrin.

ormonul antidiuretic intensificH reabsorIia apei Gn segmentul distal Mi Gn tubulcolector.

Aldosteronul reduce eliminarea de *a Mi creMte eliminarea de _ la nivelul

tubului distal .

"arathormonul determinH creMterea excreIiei de fosfat, sodiu, potasiu Mi bicarbonat Mi scHderea eliminHri de calciu, magneziu Mi ioni de hidrogen.

Filtrarea glomerularH este reglatH prin activitatea vasomotorie a fibrelorvegetative asupra arteriolelor aferente. 4impaticul are acIiune vasoconstrictoare,iar parasimpaticul este vasodilatator. On acest mod sunt reglate presiunea Midebitul sangvin Gn glomerul, cu efect direct asupra diurezei. FiltrareaglomerularH poate fi influenIatH direct, de variaIiile presiunii arteriale, de variaIiaconcentraIiei proteinelor plasmatice Mi de starea

membranei filtrate.

Reglarea mic?iunii5Knd cantitatea de lichid urinar depHMeMte << cm , presiunea intravezicalHcreMte .5reMterea presiunii stimuleazH receptorii din peretele vezical Miimpulsurile sunt conduse prin fibrele senzative parasimpatice la centri nervoMi

medulari ai micIiunii $41-42 % declanMKnd reflex, pe cale parasimpaticH $nervii pelvici %,relaxarea sfincterului vezical intern Mi contracIia muMchiului ,decimicIiunea reflexH .4impaticul, cu originea Gn (1-( .are ca efect relaxarea muMchiului vezical,contracIia sfincterului intern Mi retenIia urinii $fig. 17. 11. %

Reglarea acti&it>?ii gonadelor.Reglarea func?iilor testiculareActivitatea testicularH este reglatH de hormonii gonadotropi hipofizari ,iar

activitatea hipofizei este reglatH de cHtre nivelul testosteronul plasmatic printr-unmecanism de feed !bacB ,care acIioneazH atKt asupra hipotalamusului ,cKt Miasupra hipofizei .

4istemul limbic influenIeazH activitatea respiratorie Gn unele stHricomportamentale . timp .Reglarea voluntarH a respiraIiei are rol Gn realizareaunor activitHIi specifice umane :vorbit ,cKntat vocal Mi la instrumente de suflat,scufundare etc .,Gn care respiraIia este controlatH predominant de scoarIH .

)icIiunea reflexH este caracteristicH sugarilor.(a adult ,intervine sistemul nervos

somatic .acH existH condiIiile necesare ,se declanMeazH voluntar relaxarea

19



sfincterului extern ,striat Mi se desfHMoarH micIiunea .5Knd nu este posibil ,creMtetonusul sfincterului extern ,urmat de cel al sfincterului vezical intern Mi serelaxeazH temporar muMchiului vezical Mi senzaIia de micIiune dispare .5Kndcantitatea de urinH din vezicH a'unge la 8<< cm, presiunea creMte mult Mi aparesenzaIia de micIiune GnsoIitH de durere.

Reglarea func?iilor o&ariene4ecreIia hormonalH ovarianH este controlatH de cHtre hormonii gonadotropihipofizari ,Gn funcIie de concentraIia sangvinH a hormonilor ovarieni .

F4 controleazH maturaIia folicularH Mi secreIia de estrogeni ,iar ( provoacHovulaIia ,controleazH activitatea corpului galben Mi secreIia de progesteron .

Asigurarea stHrii de normalitate a organismului uman ,care este starea desHnHtate ,se realizeazH prin pHstrarea constantH a parametrilor structurilor MifuncIiilor sale .

>rice deviere de la valorile normale care caracterizeazH funcIiile organismuluiuman poate duce la instalarea unor stHrii patologice $boli % mai mult sau mai

puIin grave ,Gn funcIie de mHrimea deviaIiei.

5ele mai obiMnuite metode de explorare a stHrii de sHnHtate sunt analizele desKnge Mi de urinH .On tabelele nr. 2 Mi . 4unt prezentate valorile medii$normale % ale celor mai importanIi parametri ai mediului intern Mi ai urinii ,cucare se comparH rezultatele analizelor efectuate.

18



1

Anatomie AMF I

Documents

Transcript of Anatomie AMF I