rI

I

Destinele lor s-au incrucigat in acel sfhrgit ali€rnii lui 1429 -p,25 februnie-, la castelul Chinon.Gilles de Rais este unul dintre nobilii de prn bre-

toni gi vandeeni care au luat partea delfinuluiCarol, hirluit de armata englezi. in angtia, tnnumele regelui Henric al VI-le4 copil lnci, exer-

citi regenla unchiul siu Ioan, duce de Bedford. Dar

el domnegte gi la Paris, ocupi Normandia gi ase-

diazn Od6ans, poarti a sudului Franlei.

La Chinon se vorbegte mult gi se aclioneazd pu-

frn. Oare oamenii politici 9i militarii aflafi aici,

copleqili de eqecuri gi infrAngeri, mai cred lnci ln

cauza pe care o apiri? Nici micar delfinul Carol

nu indriznqste si afirme cu toat?i siguraqa c[ e fiul

lui Carol al M-lea, dupi atlltea gi-atiitea tridiri alemamei sale, Isabeau de Bavaria. O societate

8 I Michel Tour ierstrdlucitoare, dar lipsitl de suflet, face gdldgie,bdrfeqte gi clevetegte sub plafoanele casetate dinsala tronului, luminati de un cEmin uriaq.

Este anunlati atunci o viziti stranie. Curteafreamdtd intrevlzind un posibil amuzament. OtAndrd de Eaisprezece ani, de origine lirdneascd,veniti din linuturile de graniF ameninfate aleLorenei, se di drept trimisd de Regele Cerurilor casI salveze regatul Franfei. Delfinul a decis s-o pri-measci. Orice extravaganll e bine-veniti pentrucurteni: in acest anotimp mohorat al exilului, dis-hac{iile au devenit rare. Carol insi, insplimdntat,asediat de vegti sinistre, inconjurat de preziceriintunecate, nutreqte ffuA doar gi poate o tainicdIErimI de speran{i, ca un bolnav pdrisit de medicicare s-ar agdla de un vraci.

La aceasti ord tArzie, lumea se inghesuie in salatronului. Mai bine de cinci sute de cavaleri, lumi-nali de o pldure arzdtoare de to4e, incremenescdintr-odati, privind spre rrsd. $i vdd inaint6nd cupagi hotirdli un paj mdrunlel, al cirui vegmdnt dinpdnzd grosoland, negru si cenugiu, contrasteazlputemic cu brocarturile, cu bldnurile lor de her-mind argintii, cu tunicile de mitase brodati. Are

MCIOARA €I CAPCAUNW ' 9

ochi veni gi strdlucitori, un chip osos cu pometi

inalli, o cascd de p5r intunecat tuns pe oald gi mer-

grl acela elastic, de sdlbdticiune aproape, pe careJ

di obignuinla umblatului cu picioarele goale... Cu

adevirat fiinfa asta vine de altundeva gi e nepotri-

viti in mijlocul curtenilor, ca un pui de clprioarlprintre curcanii, pdunii qi bibilicile dintr-o ogradi.

A pus sd i se transmiti Delfinului un mesajcategoric:

,rAm str[bdtut o suti cincizeci de leghe printre

cete inarmate ca sd vi vin in ajutor. Trebuie si vdspun multe lucnrri bune. Voi putea si vd recunosc

intre toli ceila\i."

Gentilomii au frcut mare haz. Carol a schilat un

z6rnbet rece. Un joc bizar de disimulare gi recu-

noa$tere se va juca intre fata-biiat care se wea tri-

misa lui Dumnezeu gi falsul rege, fiu al unui nebun

incornorat qi-al unei regine desfrAnate.

- Pretinde ci mI recunoagte intre toli, spuseCarol. Ei bine, fie! S-o punem la incercare. SI intre

;i sd-l recunoasc5 pe Delfrn intre to!i!

S:a ridicat, ldsAndu-i jilful impodobit cu flori

de crin contelui de Clermont - chiar acela care a

l0 I Michel Townier

fost linut prizonier de Ioan firi Fricd gi eliberat cucondilia de a o lua in cdsitorie pe frica lui, Agnes.

Iati-l, agadar, pe micul paj cu privirea strd-lucitoare.

il cauti pe Delfin. $ovdie tn fata lui Clermont,apoi, zdrinduJ pe Carol, se indreapti spre el giingenuncheazd. Cum l-a recunoscut? DupI nasulgreoi, dupd gura cu collurile ldsate, dupi craniul

ras sau picioarele sucite induntnr? El insd n-o recu-

noagte. Nu vede decdt un biielandru care wea sitreacd drept fecioari, drept o iluminati care invocilegituri de fiecare zi cu sfinlii din rai.

Cu toate acestea, micul paj ii transmite deja unstrop din puterea lui de convingere acestei umbre

de rege. Cu o frazi doar, a mdturat indoielile care

planau deasupr5-i asemenea unui stol de vulturi. i1i

spun de la Dumnezeu cd tu egti adevdratulmogtenitor al Franlei gi fiu de rege gi cd am fost tri-

mis[ pentru a te insoli la Reims, ca acolo si fiiincoronat gi sd primegti consacrarea- At6t de multicdldur5 nu poate sd rimAnd {Eri efect. Chipul luiCarol prinde o uqoard rogea{5, iar ochii iistrdlucesc de plScere. in Ioana el s-a recunoscutpe sine insuqi, rege de la Dumnezeu. Acum insi

FECIOARA €I CAPCAUNUL ) 11mai lipsegte ca, la r"andul siu, regele s-o recunoascd

pe ea.

- Spui, Ioana din Domr6my, cd esti fati qi tri-misd a Domnului, roste$te el. Esti gata sd te supui

incerclrilor pe care am si !i le hotdrdsc?

- Voi ponrncili, seniore, iar Ioana asculti,rdspunde ea.

Ea seamdnd atAt de mult cu un b5iat, ii expliciregele, incdf wea sd fie cercetati de doud persoane

respectabile aflate aici de fa{5: Ioana din Preuilly,

doamnd de Gaucourt, qi Ioana din Mortemer,doamni de Trdves.

Sdrmana loana! Era pentru prima dati cAnd

urma sd i se dea jos pantalonii. Din pdcate, nu avea

si fie qi ultima oard. in agteptare, cele doui matroa-

ne igi umfld pieptul, enorme ;i inzorzonate.Mdinile lor grele, acoperite cu inele, se mdngAie

una pe alta inainte de a pipdi pintecele feciorelnic

qi coapsele de cdl5rel ale micului paj.

Cealalti iacercare va fi sd dea rEspuns la c6teva

intrebdri legate de religie unor oameni ai Bisericii,

clerici qi teologi, care se vor intruni in acest scop in

bunul oraq Poitiers.

12 I Michel Tournier

Astfel Ioana l-a recunoscut pe Carol, care prin

ea s-a recunoscut pe el insuSi. Dar ca s-o recu-

noasce la rAndul lui pe Ioana, regele agteaptd oexpertizl a sexului s,i a inimii ei. Existd totugi cine-

va care a recunoscut-o pe Ioana de la prima privi-

re, inci de la intrarea ei in sala tronului. Acela este

Gilles. Da, a recunoscut intr-o clipiti in ea tot ceea

ce iubegte, tot ceea ce asJeapti dintotdeauna: un

biiat, un tovar6$ de arme qi de joc, gi in acelagitimp o femeie, pe deasupra o sfrnti aureolati delurnini. Este un adevlrat miracol ci aceste calitifiaga de rare gi aga de pulin compatibile intre ele se

gisesc reunite intr-o singuri fiinln. $i miracolulcontinu6, cdnd il aude pe Delfin sfirgind audien{acu aceste cuvinte:

- Pentru moment, Ioana, te incredin{ez viruluimeu, ducele d'Alengon, Ei credinciosului meu

senior de Rais, care vor avea grijd de tine.

Din ziua aceea, Delfinul a dispus ca Ioana silocuiasci intr-un tum al castelului Couldray gi sIaibd in serviciul ei cAteva femei s,i un paj, Ludovic

de Coutes, doar cu pu{in mai tinir ca ea, de wemece avea ahrnci paisprezece ani.

IEAOARA;I CAPCAUNW . 13Dimineala, asista la litughie impreuni cu

Delfinul. in restul timpului, igi mlsura puterile cu-msotitorii ei, Ioan d'Alengon gi Gilles de Rais, qi

ou rareori iegea invingdtoare la oin5, la intrecerea

b sibii, la lance sau la tragerea cu arcul.intr-o zi, uitdndu-se la ea cum ficea acrobafi pe

un cal in galop, d'Alengon ii spuse lui Rais:

- Deloc nu mI mir cd e fecioari. Nici unui bdrbatnu i-ar trece.prin cap sI se-apropie de ea - sau arfice-o doar daci-i plac biielii.

Cuvintele astea au pirut siJ jigrreascd pe Rais,gi el a replicat de indati:

- Recunosc ci mi uimeqti, vere. Cineva cdruia-i plac bdielii socoate ci pentru iubire nimic nu-i pe

potriva unui b5iat, a unuia adevirat. Dar cu sigu-

ran$ existi altceva la loana care-i explicd fecioria-

- Ce altceva?- Oare nu vezi puritatea care-i radiaz6 din chip?

Din intregul ei trup? intreaga ei carne are oinocenli viditi qi asta descurajeazd cu deslviqirecuvintele necuviincioase qi pomirile spre intimitate.

E vorba, d4 de o inocenli copildreascd gi de incd

ceva, nu gtiu cum sd-i spun: o lumind care nu-i de

pe pimdntul 5sta.

14 ) Michel Towttier

- O lumini din cer? ?ntrebi cercetitord'Alengon, ridicdnd din sprdncene.

- Din cer, chiar aga. Daci Ioana nu_i nici fatii,nici biiat inseamnd, nu-i ara, ci este un inger.

Au ticut, uitindu-se la Ioana care zdmbe4 ridi_cati in picioare, cu bra{ele in cruce, pe crupa calu_lui avintat inb-un galop intins. pirea intr_adevdr ciplutegte pe aripi nevizute, deasupra animaluluicare lovea cu firie pimintul cu cele patru potcoa_ve ale sale.

Multe blestemifii s-au mai spus despre primii

ani ai lui Gilles, in virtutea gregelii obignuite careproiecteazi viitorul in trecut. Pentru cd se gtia care

i-a fost sfirgitul, oamenii au socotit ci trebuiareapdrat si fi fost un copil vicios, un adolescentpervers, un tiinir plin de cruzime. S-au compllcut

si imagineze toate sermele inainte-mergitoarecare i-ar fi vestit crimele maturi6{ii. Numai ci, in

absenla oricirui document, ne este permis sisusFnem contrariul acestei tradifii a,,monstrului-

in-fagd*. Vom pomi, agadar, de la ideea c6, inain-

tea acestei fatidice intAlniri de la Chinon, Gilles de

Rais fusese un biiat de treabd, nici mai bun, nici

mai riu decdt al1ii, cu o inteligenfd mediocr5, darprofund credincios - intr-o epoci in care era cevaobitnuit sE intrelii relaqii cotidiene cu Dumnezeu"

16 ) Michel TournierIsus, Fecioara qi sfinlii - qi hiiazit, mai la urmaurmei, sd aibd soarta unui mare nobil de lard intr-

un linut cu deosebire primitiv.

Se ndscuse in noiembrie l4(X in Turnul Negru

al fortdrelei Champtoc6, pe malul Loarei.Proprietarul domeniului, bunicul s5u din parteamamei, Ioan de Craon, igi conducea afacerile cu o

brutalitate gi o lipsd de scrupule extraordinar de efi-

ciente in timpurile acelea pline de violen{i. Launsprezece primlveri, Gilles se vede lipsit, indecursul unui singur an, ;i de mamd, qi de tati.Craon rupe testamentul ginerelui sdu qi igi atribuie

tutela nepotului, precum gi administrarea averii lui.

El va avea o idee fixd: aceea de aJ uni pe biiat cu

una dinhe marile averi ale linutului. La treispreze-

ce ani, Cilles se vede astfel logodit cu IoanaPeynel, orfand in virstE de patru ani si una dintre

cele mai bogate moqtenitoare din Normandia. Ca

sd oblini logodna, Craon a trebuit si pldteascldatoriile careJ impovdrau pe tutorele fetei. Numai

cd Parlamentul din Paris a fost impotriva cds6-toriei: a decretat cE se amdni pdni cdnd fetila ajun-

ge la majorat. Doi ani mai tArzfu, alti combina{ie

equa, mai rodnici inci, de vreme ce era vorba chiar

FECIOARA €I CAPAUNUL ' 17

de nepoata lui Ioan al Vlea, ducele Bretaniei. insfirqit, Gilles implinise gaisprezece ani cdnd buni-

cul sdu d.d o mare loviturd, de astd dati incununati

de succes. Prada se numegte Catherine de Thouars,

si in chip fericit moqiile ei din Poitou se inveci-

Deazd cn domeniile baroniale de Rais. Nu prea ar

fi speranle ca tat2il sd accepte aceastl unire - laurma urmei incestuoasd, intrucdt tinerii sunt veri

-, dar el tocmai e plecat la rdzboi, in Champagne.Ia sfirqitul lui noiembrie 1420, Craon pune la caleripirea logodnicei de cdtre pretendentul inarmat.

Gilles se amuzi de expedilia asta, mai curdnd cara-

ehioasd dec6t periculoas5, gi de urmdrile ei roma-

negti: clsdtorie secreti in afara gtanilelor parohiale

ale celor doi so{i, ameninliri lipsite de consecinle

din partea episcopului de Angers, intervenlie la

curtea de la Roma, recunoa$terea gregelii, iertare,

binecuvAntare nupliald solemnl in biserica Saint-

Maurille-de-Chalonnes.

in scurt timp insi Gilles is,i di seama cd nu arenimic de agteptat de la fata asta greoaie, lenegd gi

obezd, care nu-i poate fi de nici wr folos lavandtoare sau la tumiruri, inspdimAntatd de arme,

de cai, de v6nat, intr-un cuvdnt de tot. ii vor hebui