Trenton Lee Stewart - Libris.ro...s'.d, F- * dd 1.r*. *. 4+, ',\ @ J' I T lntr-o frumoasl dimineafi...
Transcript of Trenton Lee Stewart - Libris.ro...s'.d, F- * dd 1.r*. *. 4+, ',\ @ J' I T lntr-o frumoasl dimineafi...
W{"o)rrr""" ), "t{*)"""o -Qny""ru
Bucureqti,2018
/i\ttt1,ttt'tt't
fir"i"o"i ,u "rr,
)u tX*L;" 4i necazuti ,r, ,t"iu "..." "' 9)
cApextiltuentu{u'evXzut .:'..... .""""'29
Di*ro{o ), o"oro "ou
fe.""fte{"-oq{inrr' " " " " +9-- ir--' I 4
Ge)octetatea Je xeuu.eJte . '. 65
t
(J sov B3Jwcefe caLatotl'a
9*"r{Xto"ii "i i"uoXti.ti)e o)rrX" ...'.'ro7, )0 ,
ulL"AX"L nitotid)ificu{tXtitrfi*ire ..'.'. "..."'...r2r'l ,, l )
Iyuwoxtawta vzewii . '..'.J+9t,d:.$")ir"gii, auaintitisi)aturiitLtiace """""17r/a \ '2 necttitrrrrtrXtrrri{")e{o,otte{ '''''J85Uotoxoattta, daxtLL lttl,
)
/'7\' " n '\roLirX"iiwte(ieewte .".2o7'J)tscttttt Jtawfrace st L 0 a
-?"o*iriu*i ti ouo6*Xd ." " "'227
o)4.o*rr"r"i""lr)rr7r"u y{owta totuwu{ui ' - . . ' ' .. " " " 2+5
{r{r/n*u(, Sorii "i rrtiru{ foto{ " "''' 269"---l-'-'--/- t I I
-Q"i*1it* r"{.)i* rr"*X .
-9dzowietrr()i* torgoru{ytewtrtLSilrri . .....Jo4
clh.uaopi rhwttt ....)
u{*rrr7rrh")iwaintea oyu"rr{ui ......J+J
{Dr 1rorX ne ",i(or ...,. ., :. .:......
Ti", yr{Errrt" .1i o{t, fo(r" ,n*ro(iri ...... .... JZZl)l
Cutio -Oo*)oui t,,r, ,r*"{" (rrr"rrri *oi 8i*" ,i*A* lucuiate ......JgJ
Co*frrr*to"ro )i* o)X1ooot . . . . : . . ... . ..+Jjtt
'0e t ter. o ) i* r to fu{ ro tm t e{ti
-Otietewi perflr' "r')ur*owi wor.' .))
Ce(ur""t"lwlntuuetic......... ..........+8J)
On.Qf cuze, exp.(icatir' ti ,"{" *oi yr(Xrute i)ei. . . . . +g9l .t ) I
s'.d,F-
* dd 1.r*. *.4+, ',\J' I@
Tlntr-o frumoasl dimineafi de septembrie, cAnd majoritatea
copiilor de virsta lui erau la gcoali, ciznindu-se cu fraclii gi
zecimale, un biiat pe nume Reynie Muldoon umbla pe un
drum prifuit. Era un biiat obiqnuit - cu pir castaniu gi ochi
obiqnuili, picioare de o lungime obignuit[, nasul la distanla
obignuiti faln de urechi gi aga mai departe - gi era complet
JLi " trrio o" a pfli cietate 4
"*") i/jt
" i'X{Xtoti o 1o'i"ei)io "'t
X
singur. Doar un goim plutea sus pe cer deasupra drumului 9i
citeva ciocarlii se ascundeau in campurile de pe fiecare parte.
Reynie era singura fiinll din imprejurimi'
Pentru cine privea scena' Reynie i se pdrea pierdut qi departe
de casi, iar aceast[ observalie ar fi fost pe jum[tate adevi-
ratl. Cel pulin lui Reynie i se pirea amuzantsi o considere aqa
fiindcl tocmai descoperise c[ situalia lui putea fi caracterizatl
de jum[tili: era la o jumitate de zi de mers cu maqina de peri-
feria oragului stonetown, unde locuia; la jumitate de kilometru
de cel mai apropiat or6gel; iar conform omului care-i d[duse
indicaliile de drum, mai avea de mers o jumitate de kilometru
pani si ajungl la destina{ie. Totugi, cel mai important lucru era
ci trecuse o jumltate de an de cand ii vizuse ultima oari pe cei
mai buni prieteni ai s[i.
Reynie se zg?iin lumina soarelui. La mici distanll de drumul
prifuit se in[!a un deal abrupt, exact aga cum ii spusese omul
din orag ci va fi. Ferma se afla dincolo de deal. Iar la fermi
urma s[ o gdseascl pe Kate Wetherall'
Reynie merse mai repede, pantofii lui ridicAnd nori de
praf. O va vedea pe Kate in doar citeva minute! $i pe Sticky
Washington - Sticky urma s[ ajungi acolo seara! Iar miine
vor merge tofi cu mas,ina la Stonetown pentru a o vedea"'' ei
bine, pentru a o vedea pe Constance Contrar' dar totul era in
regul6,. Chiar gi gindul ci Constance il va insulta in cuplete
rimate il ficea fericit pe Reynie. Ea era, probabil, un mic geniu
cf ,.i"nti ,r, "rr, )" ft*ti, si necazuxi ,r. ,E"io
neglefuit gi obraznic, dar era unul dintre pulinii oameni Pe care
Reynie putea conta ca pe un prieten adevirat. Constance, Kate
gi Sticky erau ca gi membrii familiei lui. Nu conta ci ii intil-nise numai cu un an in urmi. Prietenia lor se legase in condilii
extraordinare.
Reynie o lul la goanil.
CAteva minute mai tirziu stitea pe coama dealului cu mAinile
pe genunchi, gifiind ca un cifelug, doborAt de entuziasmul siu.
ii venea sl ridi de el insugi. La urma urmelor, el nu era Kate,
care probabil ar fi alergat tot drumul din orag fird s[ trans-
pire citugi de pulin. (De fapt, ar fi putut si o faci alergind in
mAini.) Calitl1ile lui Reynie nu lineau de partea fizicl' - era
de nivel mediu gi in aceastl privinfi -, aga ci doar igi gterse
fruntea de sudoare, gAfdind in timp ce observa ferma ce se
intindea dinaintea lui.
Deci, aceasta era casa lui Kate: o fermi modesti, cu un
hambar, amindoui zugr5vite de curAnd, cu un camion vechi
in curte; un mic cote! alb pentru giini; un larc cu oi gi capre
invirtindu-se in el; dincolo de larc se intindeau p[guni undu-
itoare. Dincolo de clidiri era o livadi, cAliva dintre pomi fiind
plini de mere rogii, mari, degi majoritatea fructelor incl nu se
copseseri gi nu se vedeau prea bine. intr-una dintre scrisorile
ei, Kate ii spusese cl mai era inci mult de lucru la fermh. Mai
mult nu spusese. Scrisorile ei erau intotdeauna telegrafice, dar
erau mereu vesele. Prea vesele, de fapt - il f[ceau, uneori, pe
Reynie si creadi cd doar lui ii era dor de prietenii sii.
olLr " t"xit, o" a cf o cr etate E r*") i, t 1 r' rXfito ti o
1'rriuo y) io o"X
Chiar cind Reynie incepuse si coboare dealul, se auzi
sunetul unui clopot printre clldirile fermei. Scrutl zona plin
de speranfa ce o va zeri pe Kate, dar vlzu doar caprele 9i
oile iegind in gir din larcul care fusese lisat deschis ca ele s[
poati pagte pe p6gune. Reynie tresiri surprins. Putea si jure
c[ ultima caprd care ieEise din larc se intorsese 9i impinsese
poarta inchizind-o.
Reynie se incrunti. Capra cea con;tiincioasi nu fusese singu-
rul lucru neobignuit pe care-l vizuse in dimineafa aceea. $i-a
adus aminte de altceva - din carLza entuziasmului, nu bigase
in seami acest lucru inainte. Reynie iEi duse mina streaqinl la
ochi gi scrutd cerul. $oimul pe care-l remarcase mai devreme
zbura in cerc, destul de jos, deasupra capului siu. Putea s[-i
vadb doar trislturile de pe chip, care semlnau cu o tocl neagri,
gi perciunii lungi, negri. Reynie nu avea pretenlia c[ gtia prea
multe despre pislri (degi gtia mai multe decAt numeroqi alXi
oameni), dar era sigur cl acesta era un goim clldtor - iar in
aceast[ regiune, in aceastl perioad[ a anului, goimii cilltori
erau chiar o raritate.
Reynie rAnji gi cobori in fugi dealul pAni la fermi. Se intim-
pla ceva ciudat gi de-abia agtepta sd afle ce era.
Hambarul era mai aproape decAt casa, astfel c[ Reynie se
duse gi trase cu ochiul prin porlile deschise ca s[ vadi daci
nu cumva Kate era inluntru. A durat o clipi pAn[ ce ochii i
s-au obignuit de la lumina strilucitoare a soarelui de afarl la
efrtt"r,ri ,r, "rr,
)" {XoroAi" si ptecazuxi cr, ,l"io
intunericul dinluntrul hambarului, dar odati ce au ficut-o, a
vdzut o scend extrem de pllcuti.Iati p[rul blond prins in coadi de cal, umerii largi, glleata
rogie de pompier. Evident, o gdsise pe Kate. St[tea cu spatele
la el, cu mAinile ln golduri, privind linti la peretele din fala ei.
Ileynie s-a gAndit mai intii sl se strecoare pdnl in spatele ei,
clar apoi s-arazgdndit. Nu era o idee bunl si o iei prin surprin-
dere pe Kate. Oricum, nu dorea si o deranjeze.Priveain conti-
nuare, fix, peretele, extrem de concentrati. Degi nu vedea nimic
pe peretele hambarului, Reynie binuia ci se concentra pe ceva
din interiorul ei. Poate se gindea la o unealtl noui pe care sio care ln gdleati.
Deodati, Kate se indoi gi incepu si tugeasci. Apoi si bolbo-
roseasci. Dupi care scoase sunete absolut oribile de parcl cineva
ii punea un cilug in guri. Se ineca? Reynie era pe punctul sl se
repeadi si o ajute, cind Kate scoase o exclama{ie de supirare gi
rlldu din picior.
- Nu din nou! gemu ea, indreptAndu-se de spate. Apoi
sc intoarse gi il vdzu pe Reynie care o privea din poarta
hambarului.
- Habar nu am ce ai ficut, spuse Reynie, dar cred ci mi se
va pirea amuzant.
- Reynie!
Kate se repezi la el, ochii ei albagtri strilucind de bucurie.
l{cynie igi didu brafele in lituri gi regreti imediat. imbrdligarea
r.3
,/
o,4(i "
t ".i
o o " a ef o c i e t a t e 8, *
") i, t
" i c itX t t', i o
1"' i'o y) i o o
" X
de bun venit a lui Kate, pe care i-a dat-o in cea mai mare vltezd,
semena mai degrab[ cu un placaj de rugby decAt cu o imbri-
ligare. Pe cAnd amAndoi cideau cu putere la plmint, Reynie a
simlit cum igi pierde risuflarea.
- Ai venit de curind? spuse Kate agitati' ridicAndu-se in
genunchi. Unde sunt domnigoara Perumal 9i mama ei? De ce ai
intdrziatatit de mult? Trebuia s[ fii aici ieri. Amverificat scri-
soarea de doui ori ca s[ fiu sigurl.
Reynie, care se panicase, aqa cum pileqte orice persoani
care r[min e fhr| suflu, incerc[ totugi s[ zdmbeasci - de fapt,
si arate mai mult decit complet buimlcit -, dar putu doar si
migte din buze, fdrh a rosti un cuvAnt.
- Ei, Reynie, !i-ai pierdut glasul! rAse Kate. il ridice in
picioare gi incepu si-l scuture de praf cu lovituri dureroase ;ienergice. $tiu, gi eu sunt agitatl. $i nu numai datoriti surprizei
nemaipomenite a domnului Benedict. Sunt entuziasmat[ s[ vi
vid din nou, biiefi! Nu pofi s6-!i lnchipui ce dezamigitl am
fost cAnd nu ai aplrut asearl'
Recipitindu-gi suflul, Reynie se indepirtl, ferindu-se de
loviturile lui Kate, gi sPuse:
- Nu eqti singura. Ni s-a stricat magina 9i a trebuit si o
remorcim pinl in orag. Am petrecut noaptea la motel.
- Motelul din orag? strigi Kate. Daci a9 fi gtiut! Puteam s[
v[ lulm cu camionul.
- Scuze, ar fi trebuit si telefonez, dar fiindcl nu ai telefon"'
r+ t5
efrti"r,ri ,r, "ir,
)" {Xroti" ti wecaztLri cr, ,A"io
Kate mArii.
- Milligan gi regulile lui! $tii cd il iubesc, dar, sincer, unele
dintre lucrurile la care line cu strlgnicie...
- Oricum, zise Reynierdzdnd, nu puteam si agtept pAni se
repara masina, aga c[ am oblinut permisiunea Ammei - Amma
ii spunea domnigoarei Perumal, fostul siu tutore, care il adop-
tase de curind - gi indica{ii de la mecanic, aga ci iati-mi. Amma
Ei Pati vor veni gi ele imediat ce maginavafi reparati.
Kate il apuci pe Reynie de bra!, iar pe fafi i se citea
ingrijorarea (o senzafie neobignuitl pentru Kate, care nu se
ingrijora uqor).
- Maqina e destul de mare ca si cllitorim toli trei
impreuni? Vreau sd spun, domnigoara Perumal, mama ei gi tot
bagajul? $tii ci vin gi plrinfii lui Sticky, iar magina lor e mic6.
Nu pot si-mi imaginez ca unul dintre noi s[ cilitoreasci sepa-
rat de ceilalli doi timp de gase ore - nu dupi ce am trlit gase
luni departe unul de altul!
- Am inchiriat o furgoneti. Vom avea loc destul. Asculti,
spuse Reynie, ridicdnd mAna sd o opreasci pe Kate care lnce-
puse sb vorbeascl din nou, inainte de a ne indepirta prea mult
de subiect, nu vrei s[-mi spui ce flceai adineaori? Ultima oari
cAnd am mai auzit un asemenea sunet a fost cind pisica de la
orfelinat a vomitat un ghem de blani.
- A, chestia aia? spuse Kate dAnd din umeri. M[ antrenez
si regurgitez diverse lucruri, dar este mult mai greu decAt i1i
.44.i "
t, "i
n o " a cl o c i e t at e E
" *
") i, t
" i, X{Xt o'i o
1"ti oto
7) i o
" t X
inchipui. Yitzdnd expresia ingrozitl de pe fala lui Reynie, ii
explice repede: Este un vechi truc al iluzionigtilor. Houdini 9i
cei asemenea lui il practicau. inghileau un gperaclu sau un alt
obiect, iar mai tdrziufoloseau mugchii gatului pentru a-l scuipa.
Se presupune cl te antrenezi cu o a!6 legati de ceea ce inghili,
aga c[ poli s-o tragi inapoi. La inceput aqa am ficut, dar apoi
m-am gindit ci mi pot descurcafltd a![. N-am reuqit inc['
- Am avut dreptate, zise Reynie. Chiar este amuzant' Dar
nu e periculos?
Kate igi strinse buzele ginditoare. Era evident ci asta nu-i
trecuse prin minte. Nu-i plsa ei prea mult de pericole'
- Presupun cl nu e cel mai inofensiv lucru din lume, recu-
noscu ea gi, ludndu-gi un aer serios, zise: Mai bine si nu incerci.
Reynie rAse (nimic nu l-ar fi putut convinge sb incerce 9i el),
apoi igi lu[ gi el un aer serios gi spuse:
- Foarte bine, Kate, promit s[ nu inghit niciodati - de fapt,
ce ai inghilit?
Kate igi roti ochii qi eviti rispunsul.
- Nu vreau si vorbesc desPre asta.
: Si ce se intAmpll acum? insistl Reynie, fiind ingrozit din
nou. Vreau sl spun fiindcl nu ai putut s[...
- Nu vreau sl vorbesc despre asta, spuse Kate r[spicat'
Aveau multe alte lucruri despre care s[ vorbeasci' Kate
nu numai ci dorea s[-l plimbe pe Reynie prin ferml, dar era
t6
cfrti"r,ti ,r, "rr,
)" {iroAi, si wecozrrxi cr, ,E"io
neribditoare si afle ce credea el despre surpriza pe care
domnul Benedict o pregitise pentru ei. Trecuse exact un an de
cdnd domnul Benedict ii alesese pe ei patru pentru o misiune
urgenti - o misiune pe care doar cei mai buni copii puteau s-o
indeplineascfl -, iar acum, la aniversarea primei lor intdlniri,
le aranjase o reuniune in casa lui din Stonetown. Le explicase
totul intr-una din scrisori:
^ Alci vetl avea parte Je o surpriza care sper ei va
{ie pe plac - o surpriza care, Jegi ru reuge-ste s5-rni
exprirne recunogtinla, Jarirnite rnarea 9i ve?nlca rnea
afecliune pentru voi, rni se pare totugi potrlvit5...
Continuase pe tonul acesta un timp, comentind asupra
aprecierii sale legate de calit[1ile unice ale copiilor gi dorinlei
lui de a-i vedea din nou. Kate parcursese rapid scrisoarea feri-
citi gi o pusese deoparte. Reynie o citise de mai multe ori gi o
inv[fase pe dinafari.
- Ai memorat-o pe toati? spuse Kate, conducdndu-l pe
Reynie in susul unei sclri pentru a-i arbta finarul. incepi sisemeni cu Sticky.
- Sticky ar fi avut nevoie si o citeasci doar o dati, zise
Reynie, ceea ce era perfect adevirat, dar Reynie il menlionase
pe Sticky ca si abatl atenlia de la el insugi. Adevirul era ci el
memorase toate scrisorile pe care le primise in ultimele gase
JLi "
t " ri o o
" a ef o c i e t at e E
" * r) i, t
" i c Xf X t o t i o
Trxi r',,5) i n
" " X
luni - nu numai de la domnul Benedict, dar 9i scurtele bilete
primite de la Kate, rapoartele cam plicticoase, insa extrem de
detaliate de la Sticky gi chiar gi poeziile ciudate trimise prin
pogte de Constance impreunl cu nasturi bizari,iepuraqi prifuili
sau buclli de hirtie pe care le gisise cAnd c[utase un timbru'
Lui Reynie i se plrea destul de prostegte cum se ag[fase de
fiecare cuvint din scrisorile celorlalli, iar niciunul dintre ei nu
scrisese ci ii era dor de el.
- Apropo de Sticky, zise Kate trigAndu-l pe Reynie prin
trap[ in fAnar, ai mai auzlt cevadespre el in ultima vreme? imi
spune ci voi doi vi scrieli mai mult decit corespondlm eu 9i
el. Spune ch tu chiar ii rlspunzi la lntrebiri, spre deosebire de
al{iprieteni de-ai lui. Nu cred c[ el imi inlelege situafia. Acesta
este f6narul.
Reynie se uiti imprejur. Finarul era unul cit se poate de
obignuit - degi el le vlzuse doar in poze sau filme -, dar Kate
era nemaipomenit de mindri, aga c[ didu din cap aprobator
inainte de a spune:
- Ce nu inlelege Sticky? in leglturi cu situalia ta, vreau
sL zic.
- Ei bine, pe de o parte, spuse Kate deschizdnd larg uga
exterioar[ a finarului care didea spre larcul animalelor, am fost
teribil de ocupatl: s[ merg la gcoali, si am grijl de ferml. $tii ci
Milligan e plecat deseori in misiune 9i eu trebuie s[-l ajut'
Reynie gtia asta. Milligan era tatil lui Kate. Era, de ase-
menea, agent secret. Totugi, niciunul dintre aceste lucruri nu
t8 r9
efr./"orr' ,r, "rr,
), {Xrroti" si wecozntt' ,r, ,Xrio
fuseseri gtiute pini de curind - nici micar de cltre Kate. Era
doar un bebelug cind Milligan fusese prins intr-o misiune, iqi
pierduse memoria gi nu se mai lntorsese. Deoarece mama ei
murise gi tatll o abandonase (aga cum credea toat[ lumea), Kate
fusese trimisi la un orfelinat, pe care il pirisise, in cele din.i
urm[, pentru circ. in ce-l privegte pe Milligan, acesta sclpase
de paznicii sli gi se dusese si lucreze pentru domnul Benedict.
Doar dupi ce domnul Benedict ii adusese impreuni, cu exact
un an ln urmi, Kate Ei Milligan descoperiseri adevlrul.
- Ferma s-a degradat mult de-a lungul anilor, spuse Kate.
Am avut destul de munci incit si fiu ocupati tot timpul. $tiiprea bine ci n-am nimic impotrivl s6 muncesc. Cel mai greu
imi e si stau linigtitd gi si scriu o scrisoare lungl. Sticky ar trebui
sd gtie asta, nu?
- Probabil cd da, recunoscu Reynie. Se indrepti cltre ugi;
acolo, Kate scoase ceva din gileati (gileata avea un capacraba-
tabil, dupi cum observi Reynie) gi duse la gur6. Era un fel de
fluier. Scotoci din nou in gileati.
- Adevirata probleml cAnd scrii scrisori, continul Kate,
vorbind cu fluierul ln guri pe cind igi trigea o minugb groasi
de piele pe una din mlini, este c[ guvernul imi citegte toatl
corespondenfa. Sunt fata unui agent secret. E destul de nepllcut
c[ nu s-a spus nimic despre misiunea noastrb - avem toate
motivele si fim celebri pentru ce am ficut -, dar sl nu pot nici
si trimit scrisori personale prietenilor mei? E scandalos!