SERIA IL-ANÚL Ill. No. 588 oc - Wikimedia...SERIA IL-ANÚL Ill. No. 588 liEditisi a trois,...

4
SERIA IL-ANÚL Ill. No. 588 liEditisi a trois, MERCIIRI, 24 SEPTEMBRE 1897 NUMARUL 10 RANI A i1t O N A BI EN T 1E:I. iH; incep la 1 gI 15 ale fle-ofirel inm.l qi se plitteab tot-d'a-una însinte In :tucuraltl la Casa AdministratieT ln *clefs ei a6reinütate prin mandate pu$tale Un an In tari 30 lei ; In streinatate 50 lei axe lunr . . . 15 » » » 25 » *ase ami . . . 8 » s » 13 U11 numar in streinat.al9 30 banT 6iANUSCRISEI,E NU SE INAPUTAZA lllIFADAtt i IA No. I STRADA CUMIN/ira No. $ oc TELEFON NUDd[ARUL 10 BA Ni A: N CI4i C li 1iJ ltïs ÄL E in Bncure§ti judete ta prima calmai la Administra tie in struinitate, dired k.i odasioistrafia ¢i la tuate efici¡le de publicitate Anuncian la pag. IV 0.30 b, Naft s s s 111 !. kir a D r I Il Gasertiilo ai reclKmele 3 loi r)n3u1 U a ;7t zm X r v e C?s lflt äi fi -. IS ltè 9 AilNiillI?!f 1ZSTlil<lk t No. 9. BRADA CI".R31IyidTHI1 No. 3 Chestiunea Alra Un r66 necesar Sub iscalitura Un spectator, o persoana, care n'a fost niel o data amestecatü In ale politici!, ne tri- mite o scrisoare in privinta careia avem mal mulle rezerve de facut. Ilnportanta autorulul si caracterul observatiunilor sale, pe cari le -ani mal auzit expritnindu -se, ne in- deamna a da publicitatil acea scri- soare, care ne ofera prilejul d'a ras - punde asertiunilor cuprinse In acea întimpinare. Domnule redactor, Am citit, cu indoite bagare de seame, tot ce s'a spus cu prilejul vizitel de la Pesta. Imi veti permite oare a trage oare- cari concluziuni cu cari probabil nu va veti empaca din faptele ce v'ati marginit a ïnregistra ? Si mal intiiü, spre a ma lua bine cu d- voastre, voie face o constatare care pe d- voastre, ca conservatori, nu poate de cit sa va multumeasca. Aceastä constatare e privitoare la caderea partidulul conservator, In Oc- toin,brie 1895. Ce a putut legitima atuncl o scuim- bare de guvern ? Motive de politica interna nu existai). Din potriva, unele consideratiunT, ca, buneoare, retragerea liberalilor din par lament, pereaü a fi indepartat pe d. Sturdza de putere. Sa cautam dar aiurea pricina acelei schimbarl de guvern. In adevar, in po- litica externa se produsese urmatoarele eveñimente, foarte caracteristice Chestiuirea nationale era un prilej de agitatiuni violente ; partidul liberal luase angajamente precise cu privare la RominiT din Ungaria; D. Sturdza decla- rase ce primejdia nu mai e de partea Rusiel, ci de partea Austro- UngarieT ; calatoria, proiettata, a Impäratului Aus- triel, in BucureslT, fntimpina numeroase piedic! ; seful partidulul liberal avusesc un conflict personal cu ministrul de ex- terne al monarchie! vecine. In atara conditiunT, vizita Impäratului Franz Io- set', Insotit de contele Goluchowsky, ar fi pricinuit, eu siguranta, abtinerea de- monstrativa a partidulul liberal si, poate, inscenarea unor scandalurT de strade,. Iata cite -va fapte si jata acum si un alt sir de Imprejurarl : Conservatori! sunt inlaturatt de la putere ; oratorul de la Dacia e insarci- net cu formarea cabinetulul ; impacarea Cu Austro- Ungaria se tace eu pretul scuzelor de la Ias!. Rominia din Transilvania sunt sacri- ficati si vrajba se vire peintre (ansai. Imparatul Austriel Sal face intrarea in Bucureeti si d. Sturdza iese la gra- nita intru intimpinarea contelut Golu- chowsky. Intre acest sir de fapte si cet- l'alt, exista cel putin o aparenta conexitate. Dar despre Intelesul schimbarilor de guvern din Rominia, s'ar putea seri un volum futreg. CIL pentru mine, ma voie margini a indica numal subiectul inca unce eapitol pentru uzul celui ce s'ar in- deletnici eu o atare lucrare. Ministerul Sturdza cade, cite -va ;luna in orma, asupra cestiunel Mitropoli- tulul. Cu privare la triza religioase, care a pricinuit retragerea priurulul minister Sturdza, numal doua atitudinT erat) po- sibilei: Aceea ce foslul niitropolit, find vinovat, trebuia hilatura!; ori aceea ca invinuirile in contra capulul Bisericel fiind mincinoase si intocnlite ad -hoc, autoril scandalulul trebuiaü isgonitt. Intre aceste doua solutiuni nu era loc pentru o solutiune intermediara. Intre dreptatea ce trebuia sprijinite si infamia ce trebuia vestejite, nu era toc pentrn indulgente. Dar tocmal aceasta din urina solutiune a triumfat. Actele s'a dovedit a fi plas- tografiate ; ordonanta lui Vasilitï a fost sferimatä ; sentinta Sinodulul a fost re- formata ; dar vinovatul Sturdza a Post ertat si, peste cite -va luna, a revenit la putere. Marturisesc ca nu mai pricep nimic. (art d. Sturdza avea dreptate, st atunci el trebuia sa tr eenfe in intreprinderea lui ; ori el era vinovat, si o vine atit de grava trebuia se -sl tapete pedeapsa. Dar ca partidul liberal sa -el marturi- seasce Insust vina si ca aceasta vina de a fi produs in Biserica o turburare cum de secole nu se pomenise, se fie privitit ea o gresala usoarä, ca un incident fera insemiiatate, acest lucru nu ml-1 pot in- chipui. Se vede ce inca de pe atuncl se ple- nuia vizita la Budapesta. Era indispensabil ca d. Sturdza sa prezideze acest eveniment. De eraü liberalil in opozitie, nu e in- doiala ce elnerusinati cum suntar fi pornit de indata scandalurile de strada. Iata singura morale, ce un om strein de talnele politicel, poate trage din pre- zenta la cime a unui partid, care, in imprejurarile actuale, este, la guvern, o permanente batjocora a or-carui senti- ment national. Primiti, etc. íin spectator Sa ni sa permita acum cite -va scurte intimpinart. Se vede ca corespondentul nostru e cu totul strein de ale politicel. El rationeaza in absolut, pe cînd politica e arta relativulul. Din faptul ca liberalit sunt rat, el trage eu usurinta concluziunea ca el trebuese inlaturatt. Corespondentul nostru vede nu- mal atit: ca liberali! surit ticalost, dar uita ed el exista. Intru cía 'exista, el art (kept la partea lor de putere. Intru cit sunt ticalost, ce pot et face alt de cit ticalosii? Si apoi aceste ticalosii nu sunt numal invenitabile, ci sunt .si nece- sare si cariar folositoare. Fara de aceasta, n'ar fi guvern posibil in Rominia. Daca, dupa cinc! -case ani de rabdare in opozitie, liberalil nu si -ar potoli poftele si pornirile cu foloa- sele budgetulut, nu s'ar mal putea avea relatiunt regulate cu un Stat strain, nu s'ar mal putea primi în Capitala suveranul unui Stat amic. Chematl insti din cind in cînd la putere, el îs1 reneaga principiile anarhice, aplica legale pe cari le declarail inconstitutionale, se dedail la acte de slugarnicie cari ingadue macar o politica dernna in M'ara, prezinta legt de impozite in contra carora ar rascula altmiuterl tara. Cu chipul acesta, liberali' capata o bucata din putere, platita, ce -T (kept eu multe utnilinte. Conserva toril pagubesc (daca nu privestl de cit foloasele putere!) dar cflatiga in schimb, prestigia. roti sunt ast -fea multumitl si tara poate avea gu- verne regulate. Negresit, col -ce traesc intr'o lume ideala, pot nadajdui ceva si mal bine. Dar cind o tara poseda un par- tid ca eel liberal, trebue sa te niul- tumestl si cu atit. E un rail necesar. Partidul liberal e ca strichnina care scapa une -oil de moarte pe bolnav. Dar si strichnina trebtle data în doze potrivite. AIiGkJAMENTELE D-LUI S T UODZA Muenchener Allgetneine Zeitung publico un comunicat oficios al guvernulu! ungu- reso, prin care so spune cil guvernul a decis sil nu faca absolut nimia in favoa- rea Roniînilor din Transilvania §1 Ungarin, dar niel nu va admite noni prigonirl ini- potriva lor, cAni d. Sturdza, prior- ministru al Romîniel, s'a angajat a nAbu §i ori -ce mf §care nationalä ce s'ar produce in Ro- minia Sn interesul qi In folosul R.omînilor din Ungaria. Comunicatul adaogiï, cA ar fi bine sii se fneiildA celo cinc' lice() romine. tl din Transilvania §i Ungarin, precum ,§i Aco- lite primara, cAc' dovedit este ci ele pH- mese ajutoare de la unele asocias,iuul din Itominia II s'a mai descoperit, ea prin u- nele §col' romine s'añ ghsit Iiàrt1 pria cari Transilvania flgureazà ca parte in- tegrantA a Itomfnloi. CESTIUNEA NATIONALA Bismarck lu contra IIngurilor. Cu- rentul tlloromlrn tu presa germa- n.Ac4iuuea Ligel Bomtne. .Le Nord,. Bismarck în contra Ungnrilor Celebra revista germana Zukunft, din Berlin, in uttimul säü numar, se ocupa Cu vizitele de la Pesta $i cu toastu- rile ce s'ad ridicat in Castelul Buda. Zukunft condamnä in termenï de o rara energie incurajärile date $ovinis- rnulut ungureso $i arata cit de ne- dreptdfit e poporul romín din Ungaria. In speeial o fraze, privitoare la «fit lut Arpad» din toastul Impäratului Wil- helm, face pe d. dr. Max Harden, cele - brut critic german, autorul articolului<, sa izbucneasce, in fraze sträluclte $i de o remarcabile, putere in contra Ungu- rilor. Atitudinea energica a reviste! Zukunft a produs o senzatie enorme, nu numal in Berlin, ci $i in Viena $i in Buda pesta, cäel directorul acestel reviste, cl. dr. Max Harden, se inspire, direct de la Principele Bismark. In afarä de asta, coluboratoril revistet sunt cel mal celebri profesora si scriitorl germant, cuna sunt von Brentano, dr. Bockel- berg, etc. Pester Lloyd, in numärul säü de eri, reproduc£nd ette-va pärff din acest ar- licol $i coment£ndu -le ou viole'.irä, excla- ma la icf£rgit : Nu cum -va Bismarck vrea se, in- tärite acum re Rorninl in potriva noasträ ? Curentul filoromîn In presa germana Cite -va ziare germane, revoitate de di- tirambele ce se publica prin presa euro - peanä la adresa Ungurilor, ai) inceput ad agite cestiunea nationalä rom£nei in lag iturä cu vizita perechel regale romine la Budapesta. Ast -fea Frankfurter Zeitung spune ce, «,îovinismut ungureso va cauta sa ex- ploateze ultirnele evenimente din Buda pesta, fard a se grondi macar, cd (In- guril ar trebui sa fie nnai leali fati de Romînt. Noi credere cd a fost o mare gre$alä din partea Impäratului Wi!helnm $i din partea Regelui Carol, cd prin vizita lor se, incurajeze politica $ovinistä a Ungurilor, mai ales înpotriva Ront£- nilor.» Kreuzzeitung spune ce, « faptul cal ziarisstii romani ai) refuzat sd aziste la banchetul ziariiçtilor unguri e o dovadd vie cd cu toatä primirea strälucitä fä- cutä perechel regale romine, nu e niel o aperanía, ce, raporturile dintre Ro- mini sci Ungari se vor inbunätäri» Leipziger Zeitung i$l exprimC regre- tele¡ cd cestiunea nationalä romine, nu este Inca rezolvatä ci ce, Unguril ;con- tinua inca cu politica lor de maghiari- zare. «Pentru Rominia e o cestiune de existente, alipirea et la tripla aliante,, dar nu mai purin adevära.t e ce, ali- anta ïntreite, este direct atinsä de pu- terea cu care crevte cestiunea nationalä romine, ,si e in interesul et ca luptela dintre Rouaïnt $i Ungari sä lie apla- nate». «Le Nord» Le Nord din Paris, ziarul interese - lor franco -ruse, care '$l prime$te inspi- ratiile de la ministerul de externe din Petersburg, spune ce, (acting in Buda - pesta ai) triamfat Ungurii lar nu Re- gele Routinier, pe care Unguril l'ait eu- cerit de partea lor. Ziarele rorninefti nu pot se, ascundä trista realitate $i se consoleaze, cu slaba sperantä cd soarta fratilor Tor din Transilvania se va in- bunätäti purin. Dar in cur£nd se vor deziluziona in aceasta privin f ä. Daca Rom£nil, in grecita Tor pornire, nu vor vroi se, inteleagä invdtämintele istoriet, atunci numal Tor insi$t pot se, mul- tumeascet, daca pa$ii Tor nechibzuirl vor aveu consecinte triste'. Aetiunea Ligel Romane I+'ald cu revirirnentul ce encepe sz se accentucze in opinia publica, in o parte a preset germane in favoarea Ilomini- lor, prin cercurite Ligel se agita mull ideia de a se encepe o serie de action! in folosul Ligei Routine, in favoarea cestiunel nationale. Afläm ca este vorba de a se organiza mat mulle serbäri, puse subt patrona giul doamnelor din societate, in folo- sul Ligel Culturale ; se vor lapsa liste de subscripfiunl pentru mdrirea fondutut Lige) ; membrii Ligel vor aine conferinte la onal Atenei, dezvoltind snb tonte raporturile cestiunea nationalä ; intrarea la con fe- rintdó va fi Cu bilete; va incepe o vie agitatie prin presa germana, care in parte a Post ci$tigatä de guvernul ungureec. Conr.itetul Ligel se va intruni de eel purin doua ori pe selptäminä ça ßä discute bazele une! actiuni mari in ces - tiunea nationalä. 0 DATA CU TOM ANA Era o vreine cind, la Camera ,i la Se- nat, la Cama sais la redacliile ziarelor, se fatemi zilnic pariurl asupra prostiel ce d. Dim. Sturdza era sa o comity a doua zi, càcl pre,edintele consiliulul nu 'Asa s1 treaca o zi faxa sa nu comity una. Va închipuill bucuria gazetarilor opo- zanil materie de scris aveaii de prisos. Trecura ansa vremurile fericite. D. Sturdza revenind la putere, veni ,i o vara, în care ,eful cabinetulul par'c1 pariase el cu' sine însu,I s1 nu mal convita marl acte liberale sais prostii, cum le mai zi- cem noi. D. Sturdza încetase chiar de a mai vorbi. Gazetaril ermi disperati. A,a de disperati, in cit le venise baroca idele sa alea;a din sînul Tor o delegatie dupa exemplul delegalülor colectiviste din provincie care, prezintiudu -se primulul ministru, si -I face plingerea cuvenita, sil-i zita adicl: Excelenla, ne -al omorît. Din atîta ma- terie pe care neo (adeal alti data, acum par'ca te -al hotarît sa nu ne mai dal ni- mic de scris. Te rugam vino -ne în ajutor: ta un semn, vorbe,te, lucreaza, agita, co- mite o prostie, în fine. D. Sturdza continua ansa sa plstreze o absoluta uniste. Din cînd în cind cauta nu- mai sa se împr'leteneascl cu vr'un mem- bru marcant al opozitiel, ça sa probeze ça nid rancunos nu mai este. A,a trecu a doua jumatate a lune! Au- gust. Veni toamna. Odata cu caderea frunze- lor, pe cind în Spania ,i in Grecia cad ca- binetele, în Rominia d -lui Sturdza a ince- put s1 -I cada cu dor vremile din trecut. si -a adus aminte ce frunroasl era epoca in care toatl lumea se ocupa zilnic de dinsul, ,i s'a gîndit ça nu ar fi rail sa reînceapl. S'a gindit ,i s'a rasgîndit d. Sturdza. Se vede c1 gîndirea -i nu a rainas Para rezultat. Campania de toamna a inceput cu o chestie mare. .o. DIN STREINATATE Cartea alba In ziva convocare! Camera! greceatl, fostul guvern a impartit deputatilor o carte alba. Gu- vernul, fäcind aceasta publicatie, a voit sa In- credinteze pe deputail ça mediatiunea puterilor 1 -a fost irnpusa de imprejurarl, pentru ci; accep- tarea prealabila a rezultatelor acestel media - tunT a fost posa ça eonditie pentru incetarea ostilitatilor. Guvernul grecesc a voit ast -fel sa se jus tificE fats eu grelele conditil ale tratatuluT de pace. Iatä cite -va din documentele cele mal princi- pale cuprinse in eartea alba. 1) Iosarcivatul de afacerl al GrecieT la Lon- dra, anunta, la 1 Maid, ça Anglia propusese Intrunirea unui congres pentru a discuta aia - cerile Orientulul. 2) Contele Muravieff a declarat, la 5 Muid d -lui Tombazis, ministrul Greciel la Petersburg, ce, dinsul cerea ça Grecia, primind mediatiunea puterilor, sa le confieze t'Ara rezervä apararea intereselor el. 3) D. Visconti - Venosta declara, la 28 Maid, d -lui Conduriotis ct! conditiunile baneatl vor fi, oneroase, dar ça Grecia nu va trebui sa se a- rate dispusa a le respinge. Germania amenin- tind, In acest caz, de a so retrage din concer- tul european. 4) D. Sculudis, ministru de externe, a decla- r..t in raspunsul sa), cil guvernul nu so gindea de lac sit respinga conditiile de pace ; dar ça al propunea minai sa lumineze pe putere asu- pra situatier prin mijlocirea onor memori!. 5) l.a 30 Main, d. Iixnotaux eu un vit) in- teres lua informatiuni de la d. Delyauis, mi- nistrul Grecia! la Paris, asupra situatiel interne a Grecia! ai a declarat cri ori -ce atingere adusi dinasliel arneninta existenta chier a GrecieT. Dd. Delyauis gi Sculudis ad desmintit In mod categoric existenta vre -unel miacart antidinas- tice. precum §i sgumotele dupa cari neintele- gerl s'ar fi ¡scat )otre cabinet ai rege. Aeestea sunt principale documente din Car - f ea Alba. Noni minister Noul minister grecesc snb preaidentia d -lui Zaimis a fost In geusre bine primat. D. Streit, noua ministro de (tuante, are re- putatia uuul esceleut financiar ,si acum doua uni rouais° chiar sit faca un aranjament eu creditori!, araujanient care, din nenorocire, nu a Post acceplat de d. Delyauis, pe atuncl aeful cabinetului. De asemenoa a ticut un bun e1ect §i numi - rea generalulul Smolenski ça ministro de raz - buin. Foreign. TRIBUNA LITERARA Literatura §1 curentul idialist I 0 pleiade de poetT, pasionati de rime sonore, de flore si melodie, de lirism si libertate ; un roifi de artisti aventurosl cu plete merovingiene, imbracati in hainele lui Hernani si luind aere de Almaviva, fnflacAreazä mal multe gene - ratiunl cu emotiunile el extravagantele lor artistice. Ast -fel, poporul francez, imbatat de ide! umanitare, leganal ale retórica ro- mantica, visind mimai dezrobirea no- roadelor, e trezit intr'o buna dimineata de bubuitul tunulul. Cind descuide o- cuit, vede patria sfisiatä de fnsusl no- rodul dezrobit. Cesar, coborit de pe scena unde rostea fraze sforeitoare, i se arata un comediant sulemenit. Flo- rile eu mirosul carora el ametise mu- scle, eraü flor! de uirtie; imnurile de triumf: simplu exercitiü de' retorica; lumea in care se invirtea : un decor de opera. Era firesc atunci ca poporul acola, însetosat de adevar, sa fie primitor de o arta mai inrudite eu natura. Din a- ceasta nazuinta catre adevar se naste curentul realist in literatura franceza. Dupa ce poetul lirio, eu figura palida, cu suspinul vecinic pe buzele -! supte, ne ridicase in lumen fantastica a visu - rilor, cazuram dc- odate, de la acea fnal- time, in bratele lramalilor literaturel realiste, cari, cu minicele sumese, eu palmele lor betetorite, fremintind eu anevointa euinuitele lor productiunT, se dedali la o opera de bestializare a artel. Acest hamal se face stepfn pe noi. Cu dinsul, naturalismul birue in toate tinuturile cunostintelor omenestt. De sigur, multa vulgaritate ne a facut realismul se induranr eu grosolanele sale alcatuirl, fndreptatile prin preten- tiunea de a reproduce cu credinta, tot ce e cuprins fra natura, uritul ca si irunlosut cu documentele sale adunate Cu patima de archivar, cu cerceterile sale migaloase, mirosind o atmosfera de laborator. Totuel aceasta pornire realista se le- mureete, buna -oare in Franta, ea o reas- tiune in potriva entusiazmuiul faetiee al romantismulul istovit, ori -in Anglia romanul naturalist al lui Eliot., ca o reactiune In contra lui Carlyle. Dar atit nu e destul. Curentul eel flou rlvnEete a' ?l intinde stapinirea peste toate el pretutindenT. Asa, fera time si fare potrivire, cu- rentul acesta de peste Trotare a navalit si asupra noastre. Cum zice cuvfntul popular : «ne -a albit in luna lui Maiü ». Vfntul acesta tomnatec ne -a atins toe- mai in primavara epocil noastre de re- nastere, cind aveam inca atdtea ispravl eroice de cintat si cind atitea senti - mente fragede si originale ale tineretil noastre, ispiteatí muta poetulul liric. Inriurirea aceasta din afanA si in deosebl din Franta, eu care avem o fn- cuscrire intelectuala mal intime a fost si de data aceasta covirsitoare. Deja pecetia strainetatiI apasase, In vremea dinainte, adinc asupra formel noastre literare. Acum trebuia ca si in formele imitate sa se furiseze senti - mente straine de rroT. Imitatiunea strainatetif a avut drept urmare confuziunea genurilor. Asa pA. teste in deobste ori -ce literatura ttna- t,rA, care, celeind pe urmele unel alteia ce el -a fmplinit deja ciclul tuturor ge- nurilor, nu se poate feri de ispita imi - tatiunel si a cultiveril de -o -datti a tu- turor felurilor de productiune. Asa dar, avem confuziunea genurilor, caratteristica epocelor trilite el de cri- Lice, fera avilit si fera usitate de cre- dinta. Totuel, peintre feluritele genuri, critica, capata o dezvoltare tot mai maro si Linde a deveni stiintifice. ire acelasi time, grafie inlluentil din atare, predoni - neste ln fflozofie curentul positivist. Poe- sia lirica, aplecate spre eligie, dezveleste o tendinta tot mai vadite sere pesimism. Operele nuvelistilor nostri, stapinite de unspirit do realism greoie mostre de pe- dante eruditiune linguistica, sunt mai"a- deseaun simplu prilej pentru destrieri tra- dite si fera rosi, neavfnd niel scuza de a ne desfesura un tip, un caracter, ori o epoca. Fontlul de gindire nespornic e in- tolit cu o suina de locutiunl neobicinuite, iugramadite cu o vedile afectatie de tA- ranism, sub pretext de coloare loca ä.

Transcript of SERIA IL-ANÚL Ill. No. 588 oc - Wikimedia...SERIA IL-ANÚL Ill. No. 588 liEditisi a trois,...

  • SERIA IL-ANÚL Ill. No. 588 liEditisi a trois, MERCIIRI, 24 SEPTEMBRE 1897NUMARUL 10 RANI

    A i1t O N A BI EN T 1E:I. iH;

    incep la 1 gI 15 ale fle-ofirel inm.l qi se plitteabtot-d'a-una însinte

    In :tucuraltl la Casa AdministratieTln *clefs ei a6reinütate prin mandate pu$taleUn an In tari 30 lei ; In streinatate 50 lei

    axe lunr . . . 15 » » » 25 »*aseami . . . 8 » s » 13U11 numar in streinat.al9 30 banT

    6iANUSCRISEI,E NU SE INAPUTAZA

    lllIFADAtt i IANo. I STRADA CUMIN/ira No. $

    ocTELEFON

    NUDd[ARUL 10 BA NiA: N CI4i C li 1iJ ltïs ÄL E

    in Bncure§ti judete ta prima calmai laAdministra tie

    in struinitate, dired k.i odasioistrafia ¢i latuate efici¡le de publicitate

    Anuncian la pag. IV 0.30 b, Nafts s s 111 !. kir aD r I IlGasertiilo ai reclKmele 3 loi r)n3u1

    U a ;7t zm X r v e C?s lflt äi fi -. IS ltè 9

    AilNiillI?!f 1ZSTlil

  • E P O C A

    Proza gloduroast a nuvelistilor nostrií4! aminteste pe Baba 'l'andtroaea a d -luiVlahuta, «0 mogaldeata... cu fiala bo-tita... cu nasul cocirjat ... cu nilinile sco-rojite.,,»

    Aceeasl pornire si afectatie pretutin-deni : la unit scriitori cari ali cistigaldeja un nume laudat in literatura ca sila tineretul universitar. Inca din scoali,Darwin alunga pe Musset din sufletultinerimel si Herbert Spencer gonestedorul iubile! din inimile de 18 ani. Ti-neretul universitar se indeletniceste princongrese, cu greoale dizertatiuni sociologice, certate adesea cu sintaxa, darpresarate mal tot -d'a -una cu locutiunlpedante, ce dezvelesc o eruditiune fardrost. Adevarurile cele mai marunte nuse pot exprima fart a pomeni de teoriaevoluliunef, farà interventia neastept.atta onauluf- celulä si fata o mica ralla prinlumea super .organica.

    Pe vrerne ce proza, nestînjenitt capoezia de conditiunile poeticel sale, sededa la destrieri realiste, poezia, caretraeste din sentiment, devine pesimista.

    Eminescu, revoltat in contra amagi-toarelor forme ale civilizatiunel noastrecalpe si streine, desctrcindu -s1 miniaasupra celor ce ali pustiit inimile noastrede credintt si sufletul poporulul de por-nirile lui generoase, bea pink la drojdieamarul filozofiel germane si cauta odihnaIn disprctul vietel.

    Imnul luI de durere ni -1 cinta intr'omelodie atit de rapitoare, in cit o ge-neratie intreaga n'a mai vrut sa ascultealt cintec de cit acesta.

    Dupa dinsul, niste urmasl lipsitl deinaltele cugetari ce främfntaü mintealui, feriti de chinurile filozofiel ce impre-suraü cugetul poetulul, ne avind ca din -sul niel scuza «transcendentelor tristete,apanagiul geniului », cum zice filosofulantic, vaicaresc pe aceeasl melodie e-goistele lor mizeril. Eminescu daduseglas suferintelor morale ale neamululintreg. El fill jelesc necazurile indivi-duale si se bocesc de nepasarea lumel,in los d'a invinui propria lor mediocritate.

    Aceste vestale fatt coroana de la-miita ;i -ali luat sartina de a stinge innoi focul sacru.

    Pesismul e intretinut de aceste:Chipuri palide de tinerf ostenift ve

    (nemuncite,Tri,gti poeft ce plîng ,si cinta sufe-

    j rin fi inchipuite.Sincera compatimire pentru durerile

    lor si, une -ori, lauda pentru trudnicelelor silinte de inavutire a limbel, iatace, pe dreptate, li se cuvine.

    N. Filipescu(st5rvrtul pe mitne). .o------

    Litera, Artàl, StiintálCLIPE. Ana Conta Kernbach

    0 lume intreaga de simtire, volumasul a-cesta dragut, pe a cärul coperta nu sta deeft cele patru cuvinte puse de asupra aces-tor rinduri. E simtirea subtilä si super-ficiale, usoarä vi tinjitoare, cum numal fe-meile pot sa o aiba. Si de ce trista repu-tatie se bucurä la noi femeile- artiste, ft meilecari ali incercat sä faca literatura ! Adevärate bas -bleu, pina asuma; multe ali ridicatcolosurl de maculatura, tara sä -si atraga dinpartea lumel cititoare, macar un gräunte desincera admiratie, eel putin pentru muntadepuse.

    In Clipe, d na Ana Conta Kernbach, searata In toatä plinätatea sufietulul sali, eutoate Insusirile sr defectele femeel. 0 ade -väratä femee, care nu pune In versurile saleniel «aspiratil sociale', niel nu formuleazärevendicarl, ci exprima numal poezia unulsuflet sbuciumat de furtuna giadurilor triste.

    De la «Mama», peste care dal deschizindvolumul, si pina la:

    4Fericirea ? Licärirea pe -un abis de in-ttuneric»

    Cu care, se : ftr;este volumul, toatecele nouä zeri si noua de paginl nu suol

    de tit o dolnire dulce, un cintec in sur-dina, tremurat de inima cea mal simtitoare,de ininra unel femel.

    «Rezimatä stair de -o cruce,Gindul dus si or liiul sties...Infima mea e mormintulUnite nimene n'a plhis.'

    zice d -na Ana Conta- Kernbach, in unadin cele mal reunite bucati din volum.

    i, ce usor era, nu -i ara ? sä fac odare de seamä In care sä st'ruesc eu deost hire asupra imperfectiilor de versificatie,asupra lipsel de fond si de concentrare inbucatile acestul voluur ? si pe urmä cite- varinduri räutdeioase , o gluma usturätoarela adresa autoarel si a femeel, literat In ge-neral... Este alit de usor si se face alit dedes, càei se simte si trebuinta. Cu Coate a-cestea, lucrol nu se polriveste si aci , dudcauti sit-0 dal seama putin si de psihologiaautorulrra, de sensibilitatea delicata si pro -fundä care se ascunde sub forma imper-fectä a versurilor une! Incepatoare.

    Aceasta ar fi insä si crud si ne potriviteu starea literaturil noastre, in care insäabsolutul nu este ajuns, de uimeni pinsarum.

    Se lai elege, versurile d -nei Ana ContaKernbach, suet superioare acelora ale d neiMatilda Crigter Poni, si multe dintre aleVeronicäl Miele, cäcl stint si mal ceretteca limbä si mai fine ca simtire.

    Si, in gloata versificatorilor din zilelenotistre, tea care a serfs :;i tu care creTata -i puterl ce ne 'nspa1minta,Eternitatea oarbä si negrul infinit,Faptuitor de -a puruil al vremilor de -a pururaIntern] mormint si -un leaganest! totust Omura.de sigur cä nu trebue trecut atitä de repedeCu vederea.

    Este un inceput frumos, foarte frumo3,dud vine de la o femee romina.

    Zara

    INFO:RitIA.TIIAgitatia dill Cretelti

    Incä de asti-vara, o delegatiune a tära-uilor din Cretestl s'a prezintat la ministe-rul de interne, cerind o nouä inproprietä-rire.

    Delegatiunea a fost primitä si de prese-dintele consiliulul, d. D. Sturdza, cäruia i-ainminat o petitiune, in acest senz.

    Täranil spun cä ogoarele ce aü primit,la inproprietärire, s'aü imbucatatit cu pri-lejul casatoriel copiilor tor, in eft asta-z1familil intregi aü ajuus sä träiascä din-tr'un pogon de pamint. Din aceasta cauza,el duc o viatä mizerabila. O noua lupro-prietarire i-ar seapa, in parte, de nevoi.

    ***

    Demersul sätenilor n'a obtiuut niel unrezultat. D. Fereehide i-a fäcut sä asteptecite-va ceasurl in curtea ministerulul, iard. Sturdza nu le-a dat niel un räspuns.

    Auzind niai pe urnra, cä mosia a fostscoasä la licitatie, täranil s'ali hoterit säprotesteze, si pentru aceasta, s'aü prezintatla licitatia de la 28 August.

    In dimineata zilel, o numeroasä delegatiea umplut curtea ministerulul domeniilor.

    In toc ca sä asculte plingerile lor, d. Sto-lojan a cerut ajutortil politiel.

    Prezenta taranilor in curtea ministerululdedea fiori lul cc. Nastasä si numal sosi-rea unul inspector de politie, eu citi-vasergentl de oras, l'a mal linistit ceva.

    Cu mare greutate täranii atl putut fiscosi din curtea ministerulul.

    ***

    In cele din urmä, d. Stolojan se liotä-raste sa satisfacä cererea taranilor si pen-tru aceasta trimite ìn localitate o comisi-une, care sä proceadä la parcelarea lotu-rilor.

    Intreaga movie a l'ost parcelatä in 110loturl, carinaturalurnieazä sä fie im-partite la 110 sätenl.

    Aceastä parcelare a nemultumit insä perestul sätemlor, cari reclama si el pämint.Pe de alta parte, noil improprietäriti cer säfie pusi imediat in posesiune, pentru a pu-tea face seniänäturile de. toamna.

    De aid nemultumiri generale.Erl, prefectul de judet a fost iri localitate,

    insotit de un detasanient de geandarnli ru-rail.

    D. Giani, in loe sä caute a linisti pe tä-ranl cu statul, a dat ordine soldatilor sa'llmprästie cu torta.

    Se produce o învalnihealä. Geandarmiiizbesc cu paturile carabinelor. Mai multifüranl, print re cari un consilier comunal,aunt candi.

    M*.Purtareaadministratizl a produs o vie fier-

    bere prietre sateni, cui suet decisi sä vinedin noú Iu Capitala, pentru a cere sä li sefata dreptate.

    Faptul este caracteristic : el arata dra-gostea de care suet animati governautilattuali p'utru talpa fare, pe care o plln-geaü, t u laccami de crocodil, In vrerne deopozitie.

    Suntern in mäsura a afirma caAA. I.L. RR. Principele FerdinandPrincipesa Maria vor pleca in strein!t-tate, la finele säptämfnet acesteia.

    E probabil ca AA. LL. vor petreceiarna in sudul Franciet.

    D. Mircea Petrescu, demisionatul primaral Tulcel, este hotarlt sä teed o crincenäopozitie, In localitate, prefectulul judetulul.

    In acest scop, fostnl decemvir este de-eis sä-si puna candidatura la viitoarele ale-gerl pentru consiliul comunal.

    Ziarul oficios al partidulul liberal, Vo-inta, n'a publicat mofiunea ce s'a citit eriin intrunirea I.igel de sigur din lipsäde spa(;itil.

    Regimentele de artilerie, cari ait fäcutexercitiile de tir la Fierbinti, s'ali intorseli dupa amiarl in Capitala.

    D. S. Pauker, tipograful ziarulul nostru, aflttor acum la Viena, ne roaga sapublicani urmatoarea scrisoare. La a-ceasta, din parte -ne, tinem sa adaogamca n'avem in redactia Epocil, niel unsingur Evreü :

    Domnule redactor,

    Plecat de seco aile din tara, imi cade in minaad, la Viena, ziarul Constitu(ionalul, unde seafirma ca ed ari fi reprezintat ziarul Epoca laPesta, pe timpul cit a stat acolo M. S. Regele.Nu stili daca ata gasit de euviinta sa relevatiaceasta stire, fiind dat ca ed n'am fost nielodata sj niel nu sunt redactor sad colaboratorla Epoca, prin urmare n'am putut avea si nuam niel e calitate de a o reprezinta.

    Eir rog ansa sa relevati acest lucru ca, a-tune! ciad am facut gazetärie vr' o zece anTin sir aro fost tot -d'a -una de o coreetitudinecare mi -a atras laude, curo pot sa dovedesc, dela fruntayi politici ; pe cind individui autor alnotitel rautacioase din .Constitutionalula (unDare -care Dichter, mi se pare) si -a atras pu3-caria pentru fapte incorecte comise in exerci-tiul profesiunel de ziarist.

    Daca individui in chestie pofteste ai alte ex-plicatiuni de la miae, sunt gata sa i le dad.

    Cu stimaS. Pauker.

    Voin f a Na f ionalä, antlnta Cu marl re-grete si cu oare-care surprindere demi-siunea din armata a d-lui general Can-diano- Popescu.

    Pentru eri, era fixata inaintea sectiu-ne! a treia a Curtel de Apel, judecataapelulul ftcut de Nita Florescu, complicein furtul de la ministerul de finante sicondamnat de tribunal la 6 luni inclii-soare.

    Dupa cererea d-luI procuror generaljudecata apelulul s'a aminat pentru zivade 31 Octombre, pentru cind s'a cerutcitarea lui Petrescu, autorul furtulul, sia casierulul central, d. Moteanu.

    Nottm cd aseara, Lunt, nu a aparutin Voinfa Nafionalä rtspunsul promisde d. Mateiü Corbescu.

    N'o fi gasit inca d. Corbescu docu-mentele ?

    In zilele de 27 si 28 Septembre, di-vizia a 3 -a de infanterie va executa ma-nevre, sub comanda d -lui general Can -diano- Popescu, intre valea Argesului sirial Doamnel.

    Vor lua parte la manevre regimentelede infanterie 3, 4, 22, 28 si 30 ; regi-

    mentid 1 de cavalerie si 6 de artilerie ;dona bateril de munte din regimentul2 de artilerie si o companie din regt-mentul I de geniü.

    Lata tema manevrelor :«0 armata 'n'micä intra In tara pe la

    Nord, avind ca obieetiv Bucurestil ; ea ur-meazil vriile riurilor Argesului 'l'irgului.l'inä ce armata amica va fi gata, divizia ::3 a are ordiu a se opune si intirzia mer-sul inimiculul ; ea apara amtndouä acestevat, la Nord de Imbinarea lor ; dar, findinferioarä tu nomar, este respinse in zivade 27 Septembrie catre Pitesti. in ziva de28, va avea lot lupia pe pozitiune organi -zatä defensiv la couflaenta arnbelor vat aArgesului si !tul Doamnel, pinä la sosireacelor - l'alce trupe ».

    Procesiti cäuiätarilorErl s'a iufatisat inaintea trihunalulul iIfov,

    sectia III -a, procesul cämatarilor din Capi-tala.

    La apelul nominal, air r;4spuns tot' pre-venitil, afarä de Zentler.

    Martoria si partea civils, ail lipsit Cu Lotit.Fata eu unul dintre acessia, cu d. C. Co-tadi, procedura nu era indeplinitA.

    Apararen era reprezentatä prin d -nit avo-cati: C. Disescu si Stavri Predescu pen-tru Märculescu; Popovici pentru N. Ciur-cu ; Antimescu pentru R. Marcu ; Pantazipentru Goldenberg ; Poenaru- Bordea pentr.Mendel si Cernea pentru I. Avramescu.

    D. avocat Disescu, in numele clientuluisad, cere disjungerea procesulul, pe motivel aceasta afacere nu se poate judeca inbloe, de oare -ce nu exista conexitate de de-liete niel legatura autre prevenitt in comi-terea delictelor cari li se imputa.

    Chier dace procedura nu este indeplinita,fata de unul din prevenitt, spune distiusulavocat, pentru aceasta tribunalul nu trebuesä amine judecarea afacerel lut Märculescu,care este eu totul deosebita de a celor - l'altiprevenitt si a care' procedura este Iode -plinita.

    Peaceleasl motive, toti tel- l'alta apärätort,ter disjungerea procesulul clientulni lor sia celor l'altl si cer judecarea fondulul.

    Ministerul public, reprezintat prin d. pro-curor Ilamangiu, se opune la disjungere,de oare -ce instructiunea afacerel estefäcutäIn bloc si o singurä ordonanta a fost datade judele instructor In contra tutulor pre-venitilor. D. procuror cere aminarea jede-efitel afacerel, pe motiv ed procedura nueste indeplinitd fata de unul din prevenittsi fata de o parie civilä.

    D. avocat Cernea, din partea lut Avra-mescu, se opune de asemenea la dispungerespunind el tribunalul nu poate sa statueze,nu poate sä judece acest incident,'de oare-ce procedura nu este indeplinitä. D sa cereaminarea.

    Tribunalul, pe baza motivelor civocatede reprezuitatul ministerulul public, aminejudecarea procesulul pentru ziva de 19 No-embre.

    SCSOIIRÌA aparut Ferma Rominei, jurnal ilus-

    trat de sericiculture.Directorul acestel reviste speciale este d.

    I. E. Muntenescu.- -- -4111.

    TIRI iIARUNTE* D. Al. Densusianu, fost suplinitor al ca-

    tedrel de geografie de la scoala superioaräde convert din Iasi, a Post numit suplinitoral catedrel de limba latina cursul inferior-de la liceul din Galati.

    * Banca Generala a inceput deja sä an-gajeze personalul necesar pentru Incepereaactivitatel sale.

    Ca sub-director a fosa angajat d. A. De-ride, directorul sucursalel Bancei Nationaledin Braila.

    Noul minister spaniolMadrid, 22 Septembrie. Ministerul

    este ast -fel constituit : d -nit Sagasta,pre,gedinte al consiliului; Guyon, afa-cerile strain, Romero Giron, justifiageneralul Correa, resboiul : contra -ami-ralul Bernej, marina ; Lopez Prigeerier,

    finanfele; Capdepan, interne ; conteleXiquena, lucrärile publice ; Morex, co-loniile.

    Mini,ytrit vor depune jurämint di-nar?, .

    14 1E rt s ED1N CAPITALA

    IIu parieid. Una din cele mai ingrozi-toare scene de familie s'a petrecut aseara inCates Mosilor No. 254.

    Individui Stefan Tenasescu, lutndu -se la ceartaCu fatal säì1, care refuzase st-i dea parate, lu.tr'un moment de furie sälbatice, scoate un eu-tit enorm din buzunarul hainel si se repedeasupra parintelut, voind sa -1 acida.

    Din fericiro batrinul a evitat puternica lovi-tura pe care i -o indreptase fiul sae, dindu -seintro parte, jar 1ìu1 asasin, nomai putind sa seopreasca din avintul pe care vi -1 loase, in lo-vitrira pe care eu mare sete voise sa o dea ta-talui sali, a alunecat pe scínduri gi cazind s'aränit gray, eu propria sa arma, In pulpa picio-rnhri sting.

    Rana parieiduluT Bind destul de serioase,Stefan Tänäsescu a fost transportat in cauta.rea spitalulu! Colentina, unite este pus sub pri-vegherea politiel.

    Flol. Agenti! politiel ali arestat eri searspe individui Marcu Hornstein, care a ademenitpe o copila de 13 ant, Ernestina Rubinstein,lucratoaro a atelierulul de legatorie Adolf, dinsir. Vitan 9, a tirit'o eu s la pins la el acestsi a violat'o.

    Incendia. Un inceput de incendiu s'a de-claret eri dupa amhzt la casele din strada 13Septembrie 151.

    Gratie ajutoarelor date la timp de vecina.focul a putut fi localizat mal jnainte de sosi-rea pompierilor.

    Pagubele suet neinsemnate.DIN TARA-ter_

    Fn fort de 2000 lets. In arma inspec-tiunel tdcutä de controlorul telegrafo- postal laoficiul din Negoestt, s'a constatat lipsa in casapcsteI, de 2000 lea, suma care din cercetarileacute se constata a fi delapidata de diriginteleoficiulut. care a si fosa telegrafie destituit.

    Parchetul fiind avizat de acest fapt, procuro.rol de Vaslul s'a transportat la localitate si adispus imediata arestare a delapidatorului.

    Incendla.Duminicä pe la orele 3 juro.un incendia s'a declarat la easel° cu No. 43din str. Ghica -Voda din Iasi. a lui Haim hersHorovitz, consumind tosta cladirea.

    Imobilul era asigurat la societatea Daciapentru suma de 18.800 lei si ipotecat la credi-tul urban de Iasi pentru suma de 20,000.

    DIN STREINATATE

    Balonul lai Andrée. D. Gaston Cal-mette, redactor la Figaro, a primit zilele tre -cute, urinätoarea scrisoare de la Machuron, cetmai devotat colaborutor al Ira Andreé, in ex-peditiunea sa la polul Nord :

    Luizi (Nièvre) 28 Septembre 1897.Stimate down,

    «Ma intrebi ce cred despre expeditiunea ami -culud med Andrée, de la care nu mai avem deloe stirl si daca nu cred cä curagioasa lui ex-peditiune nu pare a fi cemprornisa.

    Nu trebue sa desperam dupa acum de soartaluI Andrée, care, de altminteri, ne -a spus laplecare, sa nu ne ingrijim data nu vom avesniel o stire de la el, timp de un an de zile. Elprevedea di va deseinde pe pamintul Siberiandin Asia sali la Alaska, unde va ajunge foartetjlzit' pentru ça sa mal poata comunica ceva siunde va fi obligat sa ierneze la Laponi sail laEschimosl.

    In eel mal rail caz, admitind ça Andrèe safie silit, din vre -o cauza neprevazuta, sa des -cinda pe banchize, el va opera intoarcerea inaceleasi condition! pe cari le a lntrebuintatdcctorul Nansen.

    Acesta, dupa ce si -a abandt.nat vaporul sad.Fram », a ramas pe banclrza mal mull de 15luna, avind proviziunl numal pentru trel funi ;armele lor diferitele tele !'alte instrumenteIT vor ajuta la lntrttinere.

    De sigur o asemenea intreprindere, prezintaperitole enorme si dificultatl colosale ; pentrua le infringe, trebuiest Dament cu un curagiusi de o energie extraordinara. Andrée si tova-räsrl lut, posed aceste salitati.

    De aceea avem noi mare credinta in reusitaintreprinderil lor si speram ça tel Inuit analviitor, vorn primi stiri de la dinsil.

    Buletlll R»l'iCOI(dupa diferite rapoarte säptaminale)

    Expeditiunile fnsemnate din Rusia si din Arnerica, cu deosebire, ad influentat mutt asupra tirgurilor de grane. De o cam data cererile din

    Institutul SCHEVITZ THIERINNFondat la anul 1847

    BUCUREYTL Strada Scaunele, 51.

    Inviitämînt primar §i secundar.Local foarte sänatos, in centrul capitalel

    clädit acume pentru tcoala, ast -fel di pre-sintä toate conditiunile cerute de igieua.Dormitoare, sofragerie si clase spatioase vibine aerisite. Sala mare de gimnasticä eatoatea aparatele trebuincioase. Curte spit-tioasä vi bine Intretinuta. Calorifer räsplu-dind prin toatä casa o cäldurä egalä sitemperata. Sala de bal eu un mare basinde 20 metri patratl, cu duci vi aparate delncälzit, cum nu exista in niel o alta scoalädin tara. (Estras din raportul d -lui Medie ins-pector al scoa1elor).

    Sludiile dupa programul Statulul.Examenele conform regulamentului Mi-

    nisterial.Invafamîntul francesa fi ger-

    mana.Musica votala ,Si instrumental °.Personal didactic ales.Ingrijire parinteascä.Gimnasiul se deseli de la I Septembre, lar

    cursurile vor Incope regulat la 9 Septembre.

    AVISGi RÁiT de SA.M1NTA de

    prima calitate

    SesOLOMON pBLANgttl15. Strada tStavropoleoN. 15.

    Pentru d -nia AGRICULTORI !SALAMURA lui NUMA DUPUY

    remediar sigurin contra Tacinnelul (Mälurel)

    Se Intrebuinteaza in tara noastra de peste 20(doua -zecl) de anl !

    SARAMURA lut Numa Dupuy nu are nevoe derecomanaatie; o recomanda de ajuns stralucitulsucres obtinut atit 1n tare cit si in slraivatate.Dar nu putem starui destul asupra confuziet ce aprodus in unele par tl diferitT imitatori, cari seservese de demmmirea de saramura, pentru a des -face marta lor faca valoare.

    Nu exista decït o singura saramurei veritabilaaceea a lid Numa Dupuy, unicul antidot in ade-var infarlibil in contra taciunelui. Toate cele -faltesalamure aruneate de eri alaltaerl pe pita, suntimitate, neputincioase.

    Saramura originala a lui Numa Dupuy se gase-ste de vinzare in toate orasele, dar D -nia Agri-cultorl sa bine- voiasca a cere anime preparatnllui Numa Dupuy.

    Sute de certificate din toate unghiurile arelatesta calitatile eminente ale sararnurel lutNuina Dupuy. Representantul general

    S. lienvenIst!Craiova

    Dr. S. ERLICHSpecialist în boale interne

    22, Strada Giabrovenl, 22Cousltllatiuni de la 2-4 p. m.

    Doctor STEINHARTMedic de copal

    35, Strada Carol, 35vis d -vis de vechea locuinta

    Ne fumez tue to

    PANA MLe meilleur de ton*.

    A

    UFpet GI-1, creangë & comp.--BnkaNst.

    8, STRADA SA.RINDAR,-8Prelungirea strade! Noua

    BUCURE*TII N FABRICA L U I

    PAUL MILKERSe giisellte In tot timpul un

    Ylare asortimentDE

    Articole de VoiagiuPdeldi'!e land

    Porte- monaie, Porte-visit. etc.SACI CU NECESAIRE DE TOILETA

    de la 40 pànä la 350 let

    Avis importantDe oare -ce vier anul acesta nu se vor face

    divisionare la liceele Statulul (din Bucnrestt) side oare -ee elevil esiti din clasele primar° dinaoest an nu pot incapea in cl. I de la sus nu-mitele licee, de aceea noi am lust hotärirea dea prepara serios, in casa, elevil externa de lael. I IV gin. cu preturl lunare si eonvenabile,lucru foarte avantagios pentru parintit, cari dincauza de mijloace nu ar putea placa pe copitlor pensioane par-ticulare.

    NB. Asiguram pe onor. pal intl, ca vom punetosta silintta, ca st dam copijlor lor instructianecesara si cerusa de regulamentul scolar, asaca sa-1 putem presenta pentru examen la seoa-lele Statulut.

    Profesor! asociati si licentiatl in litere si ma-i ematici.

    Str. Popa Soare, No. 43.

    iD-1 A. GoldenbergChirurg- dentist, cis. I

    do la scoala de chirurgie dentará din Paris23, Strada Doamnei, 23

    Curate dintii de Piatra lntärindu -i si aducin-du-1 pentru tot -d'a una la coloarea for naturalt.

    Semite dintil stricati fart niel o durera, ast -felet bolnavul ramine surprins dud 41 vede mua -seaua scoasä.

    Plombeaza dints! eel mal stricatT eu plombeearl tin chiar 10 -20 anT.

    Face denturl in our cauciuc eu cari pacientilpot vorbi si minis clear din prima zi.

    Linisteste cele mad oribile durerl de diuti,fart a'i scoate.

    Vindeca mirosul din gura.Consulta f ii de la 8 -11 a. m. ,gi 2-5 p. m.

    Doctorul AL. COSTINIUMedic de Spital

    Beale de copia. Beale de GIt. Nas si UrecheConsultatil, 5 -7. Str. Fintinet, 44.

    CITMPARCUMPAR CUMPABtot felul de obiecte uzate de aur, argint t i pie-tre fine, de brillante, diamante, perle, rubino,safire, srnaralde, etc. Asemenea monezl vechi,decoration! comemorative de aur, argint si a-rama, pietre sculptate, obiecte de arta, platindpreturl mal bune de tit or! -unde.

    La cerere mil void presenta la domiciliuld -lor cumparatorl si vinzatorl.

    Bijouterie, Horologerie & Argintar'eLEON WEISSBLITTH

    40, Calea Victoriet, Bucuret}tlPentru logodne scii nuntlRecomand onor. Public si clientele! mele cä

    Magasinul rued in tot -de -arma bine asortat eutot fetal de objecte frumoan_e, lucrate in aur siargint, cu pietre fine, precum: brillante, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase.

    Bogat asortiment in diferite aigintaril(Riots) precum: SERVICII DE MASA COM-PLECTE, FRUCTIERE, SFENICE, SERVICIUDE CEA!, DE CAFEA etc.

    Begat asortiment cu lanturl (numitePanter) de aur, argint, fasoanele cele ma! nout.

    Mare depon de ceasornice de aur,argint si metal din cele mal bune fabric dinElvetia, garantind pentru exactitatea tor.

    Atelier special pentru correnzl si reps -ratung de btjuterie si ceasornicarie cu preturilecele ma! reduse.Prime In seLiml ori ce oLlecte

    alzate

    Dr. Georges Diamandy(din Brltila)

    Prímevte ConsultatinnTViena X. Hebragasse, 12.

    dela 1 Noembrie viitor, I. líürntnertrass f -.

  • E P O C A 3

    Europa nu depasese trebuintele zilnice indeslu-lulo pi in ofertele productiumlor indigene si prinprima ile Insemnate din Virile experlatoare.

    De la 1 August, America a expediat pentruEuropa 13.600.000 hectol , adica eu 5.300.000hectol., mar Inuit de cit in perioada corespun-zatoare a anulul trecut ; exportul Rusieï de a-semenea In aceeasl perioada a crescut de la6.300 000 hectol. in 1896 la 7.300.000 hectol. In1897.

    Exportatiunile din Bominia, Bulgaria si Tur-cia sunt socotite la 600,000 hectol. fats cu3.500.000 hectol. din anal trecut.

    Anglia s'a aratat foarte rezervata in cererl,devi depositul sad vizibil nu este asta-z1 de citde 2 850.000 hecto!. contra a 4 800.000 hecto].in 1896 ; perspectivele unel recolte aboudentein Indil, In Australia si In special Argentinaexplica in parte aceasta rezerva.

    In America termenele depártate stint mal ne-gligeate de tit cele apropiate, ceea ce ar facea insemna ea deficitul prevlizut in recolla Eu-ropel, nu este atit de mare tit s'a crezut, si cachier cu o productiune mal slabs n Argentina,IndiT i Australia, lipsa de grid nu se va simtipina la viitoarea recolla, mal ales ca este binecunoscut, ca eunsumatiunea se reduce cind pre -turile se urca peste masurli.

    . *

    Dupa ultimele stiri ca primim telegrafie dinstreinatate, starea tirgurilor a fost urmàloarepe ziva de ieri :

    New York Gtiö prompt 4/8 urtare.termen 1 cent. »

    Porumb 2,8 »Londra SlabAnvers LinistitParis Grin prompt 25 centime urtare

    » ter men 10 »Budapesta » de toamna fl, 11.63

    Redes. Inchid.

    Viena Grill de prima -vara fl. 11.57» » toamnl fl. 11.80

    Ovilz de prima -vara » 6 57Secara » » » » 8.74

    I toamna » 8.80Porumb Mal -Iunie » 5.38

    Sept. - Octomb. » 4.89Tendinta fars activitate.

    tl.

    >

    »

    11 6011.826 588.768 835.404.90

    Pista Bräilel a fost calma si oare cum inac-tiva Operatiunile pentru export sunt restrinse.

    Grinele noastre suet prea iuferioare pentrua putea fi intrebuintate spre amestecare eucele din Europa, cati sunt si ele in general deo calitate slab!. Morite streine dan naturalpreferinta grinelor Americane ale carora su-perioritate in anal de fata nu este de conte -stat.

    Ungaria a incetat aproape eu totul de a faceapel la noi, ïndreptindu -se spre Rusia nude ca-litatile par a fi mal buce

    Dace America nu reduce expeditiunile, sidata nu reuseste a ridica preturile, nu pute ,tprevede o mal mare activitate in porturilenoastre de cit numal reducind inca preturilenoastre.

    Preturile an scazitt eu aproape 2 si jam. dehectol. in curs de 4.5 saptlminl, si preturilenoastre suit inca considerate ca prea scumpeproportional eu calitatile ce avena de ofei it.

    In lipsa de operatiuni urinate, se coteazamal mutt nominal :

    Grifi lb. 57/58 cc 20jo corpuri streine let I21 /1si 13.00 slep ; lb. 54/56 cu 2 -40jo c. s. lei 101,2si 111;4 slep; Ib. 50,52 Cu 4 -60¡o e. s. lei 8'i4si 9112 step.

    Vagoane de pe linie f. 1200 -1400 dupa ca-Mate.

    Secard inactiva calma : Lb. 48 ;50 lei 5.60 si6.00 ex. slep ; lb. 52/54 lel 6.50 si 7.00 ex. slep ;

    k. din vagen (ib. 48,501 lei 7.75 si 8.25.Ore negiigeat de la 3.80 si 6.50 hectol, ex. s.Ov'iz °,o de k. din vag. lei 8.00 si 1000.Fasole » » » corn. » 13 00 vi 13 50

    » » » » buna » 1412 si 151'2.Rapifei. fard cerero, cu tendinta slabs : Libre

    46148 infarinare cu miros lei 11.00 si I 1 L,, ex.slep ; lb 50¡53 buna, mine, lei 12.00 si 15',, ex.step.

    Md slab Lb. 58/60 le! 5.40 si 5.70 slep.Porumb, neglijat. Productiunea din America

    pramite a fi satisfacatoare.Comun Lb. 62/63 let 6.10 si 6.20 ex. slep ;

    lb. 60 ¡61 lei 5.80 si 5.95 ex. step.Colorat 62,63 lei 6.40 ex. slep.Ro,lu 62/63 lei 7 25 si 7.75 Fx. slep.Cinquantin vechüt o;o k. 9.00 -9.14 ; notti k.

    81¡2 si 84,4. ve.tirl economice

    Iati lista obligatiunilor esite la sort!,in tragerea de la 19 Septembrie, la So-cietatea de construcfii :

    Bttccill de cite 500 lei5, 25, 40, 46, 53, 54, 68, 82, 87, 90,

    101, 104, 107, 116, 124, 136, 139, 145,146, 148, 149, 150, 158, 159, 164, 167,169, 170, 178, 184, 185, 187, 190, 191,192, 193, 201, 202, 210, 211, 219, 212,236, 242, 243, 247, 259, 260, 271, 273,289, 295, 296, 298, 304, 306, 314, 319,329, 330, 331, 337, 339, 342, 346, 351,356, 382, 384, 391, 392, 394, 395, 398,399, 409, 410, 418, 432, 433, 443, 444,453, 455, 457, 465, 476, 491, 492, 506,510, 512, 517, 518, 545, 560, 581, 586,598, 599, 607, 610, 621, 622, 626, 632,654, 656, 658, 660, 662, 664, 669, 670,688, 699, 705, 720, 722, 727, 743, 745,747, 749, 761, 766, 771, 776, 777, 778,783, 796, 799, 807, 822, 839, 847, 850,867, 871, 879, 887, 925, 930, 942, 945,947, 952, 957, 964, 970, 971, 977, 979,982, 985, 986, 993, 996, 1000, 1011,1015, 1016, 1020, 1031, 1035, 1036.

    Ci$tiguri de vite 5.000 lei1041, 1048, 1049, 1053, 1061, 1063,

    1065, 1086, 1088, 1094, 1095, 1109,1110, 1115, 1125. 1 1 27.

    Depe §ile de eri

    (Servicial «ADenliei Romíne»)

    Canea, 22 Septembrie. Mai muri in-surge,* ad furat turme din interiorulcordonulul militar.

    La Sitia, locotenentul de corabie Cheva-lier a trebuit sa, dea ajutor unas caic mu-sultuan atacat de insurgente.

    Atena, 22 Septembrie.- Toate ziva s'apetrecut in mijlocul unel supra- excitatlivil ; cite -va clase de rozervisti ali fostliberate.

    Sefii cretaui pleacä 1n Creta ; printre else tillä Sl,hekianki, care va fi ales din uoüpresediite al aduulril cretane. Acesta va

    adresa amiralilor o petitiune declarind cecretanil primesc autonomia fi ; sub condi-tiunile puse de Europa, mal cu deosebireindepertarea trupelor turceeti si numireaunul guvernator european. Cretanii ar ftdispuvl in acelav timp 84 faca propuneripentru numirea d -lui Nuna Droz, al ca-ria nume a devenit foarte popular in loatcïinsista.

    Paris 22 Septembrie. - Se deeminte lnmod oficial stirea privitoare la un complotpentru evadarea lui Dreyfus.

    Budapesta, 22 Septembrie.-Intr'o sedir.-ta solemne, Camera deputatilor a votat inunanimitate o adrese de magie, cu ocaziaactulul de mare dernicie al Majestatil Sale,pentru ridicare de monumente la Budapesta.

    .eedinta a fusi ridicate in mijlocul unorovatienl entusiaste la adresa imparatulul.

    Londra, 22 Septembrie.-Se anunaä din(' onstantinopol ziarului Standard cä Poar-ta a adresat o nota noua puterilor, incare repete protesterile sale in privintaCrete!.

    Constantinopol, 22 Septembrie.- Sir Ed-gard Vincent pleaca mune la Atena.

    Berlin, 22 Septembrie. -D -nul de Bulowa sosit venind din Aosta ; un accident s'afntìmplat trenulul In care se alla, linge a-cest oras. Locomotiva a deraiat si a cazutfutr'o vegäm:e, Cu tenderai si vagonul debagaje ; din fericire lente' ce leage vagoa-nele de celätori eu vagonul de bagaje s'arupt, impiedicind ast fel o mal mare neno-rocire. Seful trenulul si fochistul aü fostomoriti. Zece persoane sunt rinite, printrecari un conductor si trel celätori sunt ri-niti gray.

    ULTIME 1NFORMATIONI

    Furtul din Tulcea

    Cìípitanul Rovinare.-- Fuga. - Prinderea sa inGelatÌ

    De la corespondentul nostru din Galati,primim foul amenunte, asupra prinderel cá-pitanulul Rovinaru, care a Idelapidat sumade 20 000 lei de la regimentul din Tulcea.

    Simbate seara, aproape de ora (and Ire -buia se soseasce vaporul germen «Adler»de la Tulcea, o mare desfesurare se vedeadin partea autoritatilor civile si militare.Acest fapt atrásese un mare numär de cu-riosi.

    Se astepta lumea la ceva extra ordinar,dar uimeni nu-el putea da seama de ceea-ce s'a petrecut saü se va petrece.

    Pe pontonul debarcaderulul s'a insirat unnumär mare de soldati, printre cati figurar"mai multi poiitieti cati star" ;cu privirileatintite la vaporul «Alder », care se. apropia.

    Odatä vaporul tras la mal, nu s'a permisniel -unul cäletor se debarce, petit la sosi-rea primulul procuror.

    * **

    Toti pasageril atti fost rugati de a sta lalocul Tor in vapor, spre a li se face perche -zitiune. Cálätoril s'ale lupus, si dupa ce d.procuror a intrebat hersoanele mai de seame,dace nu cum -va li s'aie dat ceva in pastrarede catie d. capitan Rovinaru, s'a permis de-barcarea. Celor - l'alti pasageri li s'aü filento minutioasa perchizitiune, si dupa ce s'acoustatat cä nu ail nirnie asupra Tor, li s'as'a lesat eeirea liberà.

    * **

    Din toti i elätorii s'a arestat capitanul deintendenta Rovinaru, despre care. diviziade Tulcea fäcuse cunoscut autorita tilor dinGalata cä a disparut luînd cu sine dincasa armatei suma de 20 mis lei.

    Comandantul pietel, care se ails la debar-cader, a luat in cercetare pe cäpitanul Ro-vinaru care, dupa cite -va minute de ezitare,a märturisit vina sa, zicîud ce nu stie ce afácut eu base.

    La perchizitiuuea ce i s'a fecut capitanului, s'as gasit vr'o 2.000 lel si o scrisoaredin partea unui evreü, fost sergent in ar-mata, care spunea capitanului . Rovinarulocul unde se aflä majorul Poienarucä -i pregätise un costum de haine civile.

    Aceastä scrisoare compromitatoare apus in evidente scopul ce urmarea cäpi-tanul Rovinare.

    Ciad i s'a lust scrisoarea din buzunar,cäpitartului. i s'a fäcut rad $i procurorula recurs ta ajutorul medicubui, care a so-sit la moment, dïnd îngrijirea necesarasuferindulul.

    D -1 procuror, lulnd ta cercetare personalul din vapor, un ehelner a declarat cä cä-pitanul Rovinaru i -a Iucredintat un packeteu viste lucrurl.

    Deschizîndu -se pachetul, s'a gasit In elniste acte si registra.

    Terminiudu -se prima anchete, s'a dis -Dus arestarea capitanului, care regretafapta sa.

    Amänuntele ce ne trimite corespondentulnostro, complectate eu relatiile confratilorde la ziarul Galatie, ne permit a stabiliinvinovatirile ce se aduc capitanului Rovi -naru.

    I se imputa mai multe falsi ftcäri demandate, cu cari a ridicat din casa re-gimentului totalul de lei 26,900.

    In sinnt consiliului comunal al Capi-talei a izbucnit o ceartä din cauzä cä maimulti consilieri bänuesc pe 11Tlelisiano cäar fi fa cut un ghe4eft eu Casa Helios, incestiunea iluminärü cu electricitate a pär-1!ilor excentrice ale Capitalel.

    Cearta a devenit atit de acuta, încit în-susl d. Sturdza a fost Simbätä dupä a-miazl la urele 1 si jumätate la primär:aCapitalel, unde se aflaü întrunifl maimulti consilieri comunali, încercind a im-paca spiritele.

    Demersul d-lui Sturdza a fost însä za-darnic, caci unii consilierl comunali suntatit de revoltatl in contra ghesefturilorlui Melisiano, încït sunt hotärîf i a aducechestiunea înaintea consiliulul comunala desvälui tuate incorectitudinile de laprimarie.

    M. S. Regele a primit, din partea A.S. R. Marelul Duce de Oldenburg, oscrisoare, prin care 'I notifica cä A. S.R. Marea Ducesä Itereditarä Elisabeta-Alexandrina- Matilda- Augustina de Olden-burg a dat nascere una! Principe.

    Sutil cite -va site, de o£nd in Cahul,Basarabia, aú fost priwi dons dezer-tori rominf din regimentul 11 Siret.Amindoui aú Post trimisi sub escorta,la elepozitul rus din lamait.

    In legàtura cu aceasta, ni se mal a-firma ca, in Basarabia, sent deja peste200 de dezertori din armata noasträ,stabilitI in comunele romineei de pemalul Prutuluf. Majoritatea for sunsdin regimentul 11 Siret $i din cor-put flotilef.

    Delegatia teleormänenilor a ales dinsinul el o sub-delegatie care sa discuteasupra persoanel ce trebuie propus;i caprefect al judetului Teleorman.

    Se crede cä sub-delegatìa va reco-manda pe d. deputat Bildirescu.

    Actualul prefect de Teleorman, d.Chintescu, va fi numit probabil la Dim-bovita.

    Cu incepere de la 1 Ianuarie 1898,vor incepe a functiona, in comunele ru-rale, comisiunile pentru impunerea con-tributiunilor.

    Comisiunile vor fi compuse dintr'undelegat al fisculul si un delegat al con-tribuabilor.

    D. doctor Manea, fost medic primaral judetulul Bacäü, a fost nuinit sub-director al st-rviciulul sanitar superior,in locul d-lui doctor Polizu, care s'aretras la pensie.

    D. Ladislaö Lucaci, proprietar si far-macist itl Alexandria (Egipet) a däruitMustllilul National din Bucurestl 1100monede antice egiptiane.

    Rectorul universitätil din Iasi, d. N.Culianu, a prima o adresä din parteaunul mare minar de studenti italien!,cari cer studentilor iesenl sä subscrie opetitie, catre Tarul Nicolae II, pentru e-liberarea studentilor rus!, arestati sitrimis! in Siberia, cu prilejul ultimelmisc5ri revolutionare de la Moscova.

    D. Culianu a räspuns cä nu poate faceo asemenea invitare studentilor univer-sitätel din Iasi, pînä nu va cunoaste cu-prinsul adresel studentilor italienl catre'Far.

    Asearä batalionul permanent din re-gimentul 4 Arges, a fäcut un mars mi-litar de noapte, pïnä la fortul Stefänestl.

    Totalul subscriptiilor deschise in fa-voarea victimilor inundatiìlor se ridice,dupa listele inaintate pine acuma comi-tetuiul central, la suma de 300.000 lei,20 haul.

    Un accident destul de nostim s'a Intim-plat zilele trecute d-lui M. Ferechide, mi-nistre de interne si administrator al mosielScurta.

    Ministrul de interne, ductndu-se ca sä re-guleze oare-cari afacerl la resedinta mosiel,admiuistratorul Ferechide, voind sa cum-pere lemnärie pentru constructiunea unelpivnite, a intreprins o eelatorie pina Intr'oconuute invecinate, Naeni, la via lui Tudo-rache Lipianu.

    Intorciudu-se la Scurta, dupe ce a fäc:ttcunipärätoarea, administratorul Ferechidea fost rästurnat de trästire intro mocirlädin drum, de unde nu a putut fi scos dectt cu inulto. greutate de catre locuitorilIlie si Sterie Dumitru, plie de octroie pinaIn gal.

    D. C. Gheorghiu a fost ales membruin consiliul general al judetulul Vaslul.

    Am anuntat zilele trecute miscarea Inmagistraturä, proiectate pe ziva de 1Octombrie.

    Iate numirile fäcute :D. Petre N. Päräeanu, fost judecätor

    de instructie, este nuntit prinr-procuror latribuualul Mehediuti, in locul d-lui C. Ga-brilescu, demisionat.

    D. G. Sävescu, judeeätor de instructiela tribunalul Romanatl, se p,-rntutä in a-ceeasT calitate la tribunalul Gorj, in loculd-lui C. Grigore.scu, care trece la trihunalulRonlanatl.

    D. G. N. Audreovicl, judecätor de le-dette la trib. Muscel, se permuta in aceeasicalitate la trib. Teleorman, in locul vacant.

    D. Radu Popescu, fost judecätor detribunal, este numit judecätor de sedintä latrib. Muscel.

    D. C. Popescu-Ciochinx, judecätor-sin-dic la trib. lalomita, este 'ternit judecätorde sedintä la acelasl tribunal, in locul d-luiVictor Antonescu, care trece fu postul ocu-pat de eel dintiiíti.

    D. Al. Vulescu, judecätor is ocolul Pa-tarlagele (Buzäú), si I. N. Bänescu, idem laocolul Herta (Doroltoiíti), trec unul In loculaltuia.

    - D. Traian Vasiliad, supleant la trib.Tulcea, se permute In aeeeasf calitate latrib. Suceava.

    - D. Dim. Maleescu, licentiat In dreptdin Bucuresti, este numit supleant la trib.Tulcea.

    - D. C.Vlädoianu, judecator la ocolul Vul-can (Gorj). se transferä in aeeeasT calitatela motu! Mangalia (Constants).

    - D.I. B. Doxescu, judecätor de instructiela trib. Constante, este 'ternit presediate latu ib. 'l'ulcea, in local d-lui N. G. Tocica,decedat.

    D. N. Simionescu, judecätor de sedintä

    la trib. Colpstauta, este numit judecätor deinstructie la acelasi tribunal.

    D. Al. Delladecima, judecätor la oco-lul Constante, este numit judecätor de se-dinta la trib. Constante.

    D. I. Antoniade, judecätor la ocolulBalta-Alba (R.-Serai), se permute in aceeaslcalitate la ocolul Constante.

    D. I. I. Aurei, fost supleant de trii,.,este numit judecätor la ocolul Balta-Albä(R.-Särat).

    Iate telegrama adresatä presedinteluiligel culturale din Capitale, cu prilejulmeetingulul de Dumiuecä 21 Septembre,de catre tnembril sectiunel Iasl;

    Felicitindu-vä pe d-v. $i pe inifiatoriimeetingulul de curajul cu care luptatl inmomentul critic, cind chestia nafionaláeste ameninf ata prin trädarea unoraprin indiferenj`.a altora ; vä uräm succesdeplin pentru intretinerea foculul sacru asentimentulul national pînä cind va venimomentul fericit, ca cuvîntul vostru sä fiedecisiv in sfaturile conducätorilor tard ,sicu sprijinul întregulul neam ,sì a Euro-pei luminate sä punem capät lunguluimartir al fratilor no,stri.;

    Regretäm cä nu putem tua parte la in-trunirea voasträ. Rima noastra e cu vol

    suntem gata a räspunde ori and la a-pelul vostru ,si cu cuvîntul ,si cu fapta.

    Butureanu, Baderad, Constautiniu, AndrelD. C. Cltirilä, D. Greceanu, Dob.eanu, Re-dulescu, Gltibänescu, Crivat, Maximovici,Grigorovici,Miclescu, Neculaide, Prase, Faur,I. Paul, Gheorghe Botez, ,Miron Pompiliu,Nice Pastis, etc.

    Dace servicial sanitar al comunel, se malingrijeste de igiena si de starea sanitarä aorasului si dace «et ieste se evite imprestie-rea boalelor molipsitoare in oras, recoman-dam d-lui medic sef al orasului, se se fnar-nteze eu tot curajul posibil, si sä face ovizitä In biurourile agentilor de sigurantäsi al ofiterului de servicifi, de la politia Ca-pitalei, si se va incredinta de starea de mur-derie si de dultoarea infecta care se dega-jeazä din acele adevärate focare de infec-tiune.

    Cu prilejul vizitel M. Sale Regelul laIasl, o mare revista militari va avealec pe platoul de la Copou.

    Vor lua parte la reviste :2 batalioane permanente din regi-

    mentul 13, un batalion permanent dinregimentul 29, batalionul 4 de vinetorl,2 escadroane din regimentul 7 cälärasl,cite un escadron din regimentele 2 si

    rosiorl, compania a 2 -a de gendarmepedestri, escadronul 2 de gendarme cä-läri si regimentul S de artilerie.

    Revista militará va fi comandatä ded. general C. Iarca, comandantul cor-pulul 4 de armata, azistat de generalilSalmen, comandantul brigade1 de cavalerie din Iasi, general Rasta, comandan -tul diviziei din Roman, si generalul Char-les Scheleti, comandantul diviziel dinBotosanl.

    Instructia superiloarit a femeilorPutem da, asta-zi, cite-va amanunte a-

    supra modulul cum d. Haret voeste sarezolve chestia instructiunei superioarea femeilor In proiectul d-sale de refor-ma a invetemintului.

    Ca si d. P. Poni, actualul ministru alinstructiunel crede cä inmultirea baca-laureatelor si a studentelor la universi-Utile noastre e o mare primejdie so-ciale. Ambil reformatorl socot cä aceastäafluentä se datoreste mai mult unul felde moda, de cit dorintel serioase de ase instrui, si speranteI tinerelor candi-date, cä bacalaureatul saü licenta le vaputea facilita diurnal spre o cariera si-gura.

    Procedînd din acest punct de vedered. Haretu, imitind in aceasta pe pro-totipul säü d. Poni, a gäsit un mijlocfoarte ingenios de a suprima afluentacea mare de candidate la bacalaureat.

    In acest scop, d. Haretu a introdus,in proiectul d-lui Poni, urmatoarea mo-dificare : profesoarele scoalelol' secun-dare de fete nu se vor recruta de cildintre abfiolventele scoalei normale su-perioare, iar in scóala no1malä supe-rioalä nu vor fi admise de cit foasteleeleve ale scoalel normale de institu-toare care la ex:imenele de capacitatevor fi intrunit cel putin media S.

    Grinele rom ile in BelgiaSe etie ce ziarul le Patriote, care apare

    in Bruxelles, a publicat un articol privitorla granele noastre. Dupe confratele belg, ca-litatea lor ar fi mizerabile, de oare -ce maitoate cerealele -aduse «din campiile Dune -ril -ar fi avariate ».

    Sezisatä de aceasta publicatiune, Camerade conter( din Braila a adresat ministrululnostru de comert si agricultura o adresä,prin care exprima surprinderea el pentrurelatiunile ziarulul le Patriote.

    D. H. D. Fulga, preeedintele Camerel, a-

    firma cä cerceterile Meute 11 permit sa, de-clare cä toate märfurile plecate din porte-rite Braila si Galati eran in perfecte; cuu-ditiunl.

    Un singur caz nuerai ar putea da de'reflua. Pe la inceputul lui Iulie, s'a enter-cet de la casa G. Nicolopol o mica canti-tate de gela, cumpärat direct de la vagon,tare -din pricina multelor ploc -era putincam jilav. E posibil ca acest grlü sa, fi a-jolis la Anvers, In conditiunl potrivite. A-cest caz Issa nu trebue luat ea norma.

    D. Fulga incheie adresa sa cerfnd mi-nisterului de agricultura o dezinintire, priaMonitorul Oficial, la asertiunile netnteme-iate ale ziarului le Patriote.

    * **Informatiunile noastre ne permit a afirma

    cä, intr'adever, arätärile accus ziar aü a-vut efeete dezastruoase pentru grtnele noas-tre : de 15 zile pe plata Anversului -cea malimportante din Belgia ele sent eu dese -vireire depreciate, preferindu -li -se grineleantericane, cari se pletesc eu 2 si 3 leimal malt suta de kilograme.

    ***Dezmintirea prin Monitorul Ofical nu va

    fi suficiente,- credem noi. Interventiunea le-gatiunel noastre din Bruxelles si a consu-latulul ronreu din Anvers se input. Ele vortrebui se dezminte In mod oficial asertiu-nile nefntemeiate ale ziarului le Patriote.

    Grand Etablissement Hugo

    Jol, 25 Septembrie 1897, prima reprezintatiune Cu Teatru de Varietäti.

    Programul artistilor angajatl :Paula Brebion de la Scala din Paris,

    cintäreatä á diction ; Car,nencitta de la Fo-lies Bergère din Paris, Danseuse Espag-nole ; Aveline de la Cygale din Paris, ex-centrique ; Baronesa D'Avizard de la Pe-tite Casino, Paris, gommeuse ; Delaport,cfutereate englezä, intrare eu automobil ;Muller, efntäreate excentrice de la CasinoParisien, Paris ; Martha Roger, cfntäreatägommeuse de la Casino d'Été, Bruxelles ;James Thomas, equilibrist pe sirma.

    PiiblícapuneLa 9 Octombrie 1897, se va VINDE la

    Tribunalul din Giurgiu, pentru esirea dinindiviziune, MO *IA COPACIU, din comunaCopacin plasa Cälnistea, a defunctel Alexan-drine Hiottu.

    Mosia este ea la vr'o 34 kilometri de Bu-cureeti sale Giurgiu si are lntindere ca la1500 pogóne din cart ca la 1300 pog. arabile,avine moarä de zidärie masiva eu locomo-bila stabile de 16 cal putere, case §i curteacompuse din grädinä sistematice si alte di-ferite Imbunätatirl, cart se pot citi In Mo-nitorul oficial, No. 101 pag. 3689, din 5August 1897.

    Pentru informatiuni mal precise doritorilse pot adresa la d. Const. }flotta, str. Co-rabia No. 10, sae la d. Jean M. Mitilineu,str. Stirbel -Vode. No. 108 bis, precum si lad -nil Serai & Arthur, strada CarageorgeviclNo. 3, cari sunt in posibilitate de a facilitamodul depunerel pretulul.

    MINISTERUL JUSTITIEI

    PIJBLICATIED nul Dimitrie Theodoru, inginer electri-

    cian In Directia generala a C. F. R., a fäcutcerere la acost Minister pentru adeogireala numele sen patronimic de «Theodoru» acelui de «Mandrea» spre a se numi «Dirai-trie Theodoru-Mandrea».

    Ministerul publica aceastä cerere, conformdispozitiunilor art. 9 dia legea asupra nu-melul, spre stiinta celor interesatl, cari arvoi se face opositiune fn termenul preväzutde aliniatul 2 al zisulul articol.

    Dr. Ch. I. Teoh.ariAiamoff

    Special pentru Maladif de Feme!S'a relntors In Capitala si de consultatiunl

    de la orale 5 -7 seara.so. Strada Teilor, SO.

    CONSTANTIN SIMIONESCUDoetorand In mediciuä

    Paris, Boulevard Arago, 63 bis., Paris.Stabilit de mal inuit timp in Paris si fendfn realtil Cu totl specialisti! si celebritetilemedicale din Paris, pot oferi serviciile melepersoanelor cari vin la Paris se se con-sulte eu Dr. specialisti, asemenea se potcere consultatiunl si Drin corespoadente.e INCHIRIATcasele d-lui general I. Laltovari dinstr. Lustrulul No. 5, multilate asacum se alla.

    Dolitorii se pot adresa la ziarulTimpul (Pasagiul Roman).

    De dat in exploatar chiar de acueiie padurea Gelé-sea situata la 7 kin. de gara Schitu Gole,stl, coin-pusa din t/s stejar si 'js fag, vlrsta 80 ani. n-tindere 400 pogoane. Pentru detalil a seadresala G. Nanu, proprietar, Campu-Lung.

    AGENCE des GRANDS MAGASINS du LOUVRE de PARISCALEA VICTO1t1EI, No. 86.-(Vis-à-vis de Biserica Kretznlescu).

    A pus in vluzare modelele cele mal retente pentru IMBRACAMINTEA DOAMNELO$Agentia primeste necontenit E1ANTILOANE NOCI si CREATIUNILE cele mal moderne

    ale Caser din Paris.iSe gasesc : JAQLETTES, PELERINES, ROBES de CHAMBRE MANTEAUX,

    MATINÉES, ROBES, JUPES, JUPONS, BAS, etc. etc.ln fie -care saptamlua agencia continua a priori, ca si in trecut, un transport d e

    1P A_LA R, II pentru 17 V. 31: -.ElAcestea sunt foarte elegante si dupa cal din urina model.- Primesce, conform Catalogulul,

    on si ce comanda si expediaza CATALOGUI. Case! de Paris la cerere Franco.Pentru informatiuni a se adresa la AGENTIE, indicand lamurit adresa

    CALEA VICTOItIEI, No 36. - Vis-à-vis de Biserica Iïretzulescu.

  • ESTE CEA

    /VIA/ /VOUA

    I NVENTIUNE

    TESl SINGURUL

    SQo; PRÄPARAT

    NE MTRECUTFTRU'EN

    CONSERVAREAá

    DI NTILOR

    I8E VA FERITI

    DEIMITATIUNI

    NEFOLOSI-

    TOARE

    Ili

    //lfl/ OkGUtERIAEE ;I MAGASINELE OIIN EITARÁ $I DIN MATA LUMEA 1

    SOCIÉTÉ DE PRODUITS HYGIE:NIQUE9 e

    ; STAPLER & C2VIENNE: PARIS:

    OUR. GENTIGASSE 27 RUE 0'JTEMP LE 197DEPOULGENERALPENtRUROMANiA :

    CH. LAZAROVITS BUCURESTI !aaaaaeaeaaeaaaeeeeeeeeee ll

    EPOCA

    FO1TA ZIARULUI aEPOCAs

    17IVAN TURGHENIEFF

    UN CUIB OE BOERNAI

    XXI

    Esind de la Kalitin, Lavretzky Intllni pePansin ; se salutari eu rateala. Lavretzkyse duse acasä si se Ineuie In odaie. Simteafn sine ceea ce nu mal simtise niel o data.Se scursese multa vreme de ciad nu alaiera eufundat in atea stare de lincezealäpläcuta ? Se scursese multa vrelne de ciadzicea cA «a cAzut pe sine mare pacoste ?Cine-1 schimbase situatia ? Fenomenul celmai obisnuit, cel mal de nelnlAturat, de sitot de -a -una cel mal neasteptat, moartea 1Da, dar el nu se gindea atit la moarte citla fericirea sa, la propria -1 libertate, cit laraspunsul pe care Lisa avea sA -1 dea luiPansin. Simtea bine, cA de trel zile se uitala dinsa, alti ochl cu totul deosebitc. Si -a-ducea milite cA ducindu -se acuse, in ta-cerea noptil, Ii zicea : 40, daca... in altelmprejurari !...»

    D'abia Inchegata dorinta aceasta, visulacesta aplicat la trecut, la imposibil, fiala -1cä i se izbindea, eu toate cd in alt mod,dar libertatea Ii era nefudestulätoare. «0se se supue mäsel, se gindea dinsul, sa la

    de barbet pe Pansin : chiar si dati arImpotrivi; oare impotrivirea aceasta oli -arschimba positia mie ?

    Väzlndu -si figura intro oglindä, el detedin umerl.

    Ziva trecu repede : ctnd veci seara, La-vretzky se duse la Kalitill. Mergea repede,dar apropiindu -se de casa, isl micsora grill,Drosca lui Pansin era deja la poartä. Ei,n'o fill egoista luira : casa -1 paru pustie sitäcerea doninea In salon ; deschise usa sizäri pe Maria Dmitrevna, care juta pichetCu Pansin. Pansin saluta In tacere, si stA-piva easel, zise Incruntind din sprincene :

    Ah ! nu te asteptani ILavretzky se asezä lingä dinsa si se o-

    cupA de jot.Care va sä fiicä, cunosti pichetul ? 11

    intrebä eu nerábdare plingindu -se cA a ju-cat räí1.

    Pansin numärä noua zeci si -si facu leva-tele, eu o politeti rece si eu o expresie dedemnitate calcuaä. Asa trebuese sä joacediplomatic ; asa jucase Pansin la Peters-burg, cind avea aface eu vr'un mare dem-nitar, cärliia vrea sä -1 Insufle o mare ideedespre intelepciunea ;i maturitatea sa : «0sutä una, o sutä dona, cupa, o sutä trel,'zicea dinsul in cadenti si Lavretzky d'abiaputea sa lämureascä data multamire sailsupärare dedea ace! accent glasului sait.

    Pot sa viz pe Marfa Timofeevan ? in-trebä dinsul luind seama cä Pansin tua aeresi mai dernue, fäcind cartile. Artistul dis-päruse din el cu desävfrsire.

    Crez, e acasä, sus, respunse MariaDmitrievna : poti sä Intrebi de dinsa.

    Lavretzky se tircä. Gasi pe Marfa Timo-feevna juctndu -si si ea partida eu durasca,Cu Nastasia Carpovna. Roseka Incepu samtriie, dar cele doua femel 11 fäcure o pri_mire prietenoasä. Marfa Timofeevna maiales parea foarte bine dispusá.

    Ah 1 Fedio 1 bine ai venit, tl zise din-sa ; la stil tatucule, cd o sä ispräviln acum.Vrei dulceata ? Surocico adu borcanul eufragi.

    Nu vrel ? Atunci stai acolo. Dar nu fu-ma. Nu pot sä sufer tutunul Ala uricios ;si de alt-fel face sä strämute Matros.

    Lavretzky se grabi sA asigure pe bätrinacocoanä, protestind cl niel nu -i trecea pringlud sä fumeze.

    AY fost jos ? continua dinsa, pe eineal vazut acolo ? Pansin nu se mal urneste.Si pe Lisa, al vázut'o ? Nu, ea nu vrea sävie aicl.

    Ah ! iat -o ! E de ajuns ea sa i rostestinumele, ca si vine, ca o nälucä.

    Lisa se rosi väztud pe Lavretzky.Viu numal pentru un minut, Marfa

    Timofeevna, Incepu ea.De ce pentru un minut ? intrerupse

    bätrina dama; suntetl tot -de -a -una grabite,vol fetele ? Vezi, am un mosafir ; mal vor-beste eu el, nu -1 lasa.

    Lisa se asezä pe marginea scaunulul siridieIndu -sl ochiI asupra lui Lavretzky, simticd avea sa -1 comunice resultatul tutrevede-reY sale eu Pansin. Dar cune sä faci ? Era

    Incurcata si zapacitA. Il cunostea numac deputinä vrelne, si totusl pe omul acesta, carese ducea rar la biserica, care Indura eu atilausurintä perderea femeeY sale, 11 l'ace con-fidentul sA(i si-1 deschide toate taint;le su-fletulul säll I... In adevär, el se interesa dedinsa, ea se incredea lntr'Iustll, si spre elo tira o putere nelufrintä. Cu tonte acestea,ea se simtea rusinatä, ca si culli un strainar fi patruns In camera el feciorelnicä.

    Marfa Timofeevna 11 veni In ajutor.Daca niel tu nu te ocupY de el, ce o

    sa facA bietul om ? Ed sunt prea bätrinä pen-tru dinsul ; el are prea mult spirit pentrumine, si pentrn Nastasia Carpovna, e preabätrtn, e bun numai pentru tineretea verde.

    Dar cum sa distrez etl pe Teodor Iva-novicc ? Ingtna Lisa : Mal bine o sa-1 clntceva la pian, daca vl-ea, adause diosa eu unaccent nellotarit.

    De minune ; esll un !figer cu milite,räspunse Marfa Timofeevna. Coboriti-va,copiil meY ; clnd veti fi sfirsit, sa va In-toarceti...

    Lavretzky urmA pe Lisa. Coborind scara,Lisa se opri.

    Nu de geaba se lnvinovätesc femellede nestatornicie, zise dinsa. Pilda d-tale arfi trebuit sa ma Inspäiminte si sä ma facamal prepuitoare In potriva cäsätoriilor dindragoste, si ea...

    Ai reflue ? Intrerupse Lavretzky.Nu ; dar niel nu m'am invoit. I-am

    spus tot ceea ce simteam si l'anl rugat simai astepte. Esti multumit ? adause dinsaeu un zimbet fugitiv.

    ÿi cobort scara atingind usor rampa eumina.

    Ce o sa -ti tint? lutrebä dinsa desehi-ztnd pianul.

    Ce vea vrea, raspunse Lavretzky aeztn-du-se asa ca sä o ponta veden.

    Lisa preludia tit -va limp. In sflrsit, ridicao privire catre Lavretzky si se opri. Figuraacestuia aves o expresie alit de ciudatlf,alit de neobisnuitä I

    Ce al ? Il intrebä dinsa.Nimic, raspunse el, simt o multumire

    dulce ; snot multumit cA te viz continuadinsul.

    Mi se pare, zise Liza dupa cite -vaclipite, cä, daca m'ar fi iubit eu adevärat,nu mi -ar fi sois scrisoarea aceea; ar Itghicit cä nu puteani In acel moment sA -1dad alt rispuns.

    La ce bun ? raspunse Lavretzky. Ceeace este important, e eA d -ta? nu -1 iubesti.

    Taci, ce spul d -ta. Am tut d'aba,Innaintea ochilor mel umbra femeil d -tale,si nli fati frica.

    Valdemar, nu ti se pare zicea In ace -Ias1 Limp Maria Dmitrvena, lui Pansin, cAI.iseta cinta drAgAlas ?

    Da, raspundea Pansin, foarte drAgalas.Maria Dmitrevna asunca o privire bine

    voitoare asupra tovarASulu1 sill de jot, daracesta 1uä un aer vial important, mai ba-gAtor de seamä ca niel o data, si declarapatru spre -zece regi.

    (Va urma)

    84, Cales Dorobaniilor, 84CEL MAI MAREATELIER

    PENTRU MOBILA DE ARTAt

    LUCRABÌ DE LUXprecum si specialitAti de Tavanurl

    de lemn, I.ambriurl.1lobafle BfBerice$Il

    si diferite lucrärl publice.BiuroíT special de desenurl archi-

    tecionice pentru interior, la cerere.Preturile cele mal moderate.

    Cu stima.I. Bchmiedinger

    (Furnisorul Bancel Nationale)

    AVISIn urma groaznicel catastrofe din strada

    Jean Goujon, In Paris, undo sute de per -soane, din familiile cele mai mari d lFranta, ai gasit o mearte cruda, nu pu-tea indestul indemne pe onor. publie easa se asigurie contra accidentelor corpo-rale. Ateste asigurari cari se fac de societatea noastra «PATRIA» ofera avau-tagiul ca, ln scllimbul unul premili mi-nim se asigura un capital insemnat.

    Asa de exemplu: un advocat. un par-ticular, ar avea de platit lei 67.50 anua',pentru a fl asigurat eu lei 50.000.

    Primul Institut

    CASA DE SCHIMB

    RESIR7A & SAMUELBUCUI'.ESCI

    M. G aflrsda Lipeeazl N. tl;CumpilJt spi vinde efecte publice tii face orYc

    echimb de monosi.Cttrsul pe siva de 22 Septembre 1897

    Cump. Vind40/0 ' enti Amortlsaiilkk. . :8 'le 98it /, s Amortlsabilt . 101 '/, 102 -6s /, Oblige . de Stat (Coy. R.) 102 '/, 103Sel, s Municipale din 1883 97 'í, 98seis s s s 1890 98 99

    Serisurl Punciar Rurale . 93 t/, 93 '/e63 /, a s Urbane . 89 '/e 89 e',sel, D s s Iasi . 86 87

    ActiunY Banca Natio ali. 1840 1850s s Aot.colt . 32b 330s Dacia Ro- nia asig. 415 420» S -tea N ltonala asig, 460 465

    S-tatea de .,oastructiuni . 160 170 --Tlorini valoara Austriaci . S 10 ! 12Mira Germane . . . . 1 23 1 25Bachote Francese . . . 100 101

    s Italiens,. . . . 89 98 --s ruble hirtie . . 2 66 ! 70

    Les Véritables Eaux Minérales de

    VICHYsont les Sources

    VICHY -ÉTATCÉLESTINS

    GRANDE-GRILLEHOPITAL

    EXIGER le nom sur la Capsuleet t'Etlquette.

    Les Seules VeritablesPastilles de Vichy sont les

    Pastilles VICHY -ETATfabriquées aven lee sels naturels

    extraits des Eaux VIchV -Etat

    COMPRIMES DE VICHYaux sala naturels VICHY -ETAT

    pour préparer l'eau artificielle deVlohy gazeuse.

    Agent Gdnlrsl pour la ROUMANIE,BULGARIE, SERBIE :

    A. G. CARXaST, Bucarest

    TIPOBAFIA ,,EPOCA" executa tot felulde lucr trt ating.toare de aceasta art..

    dePlasare gi Home international

    pentru institutoare, guvereante, bone decopil, menagere si cameriste.

    Pensiune cu prei redus.Corespondenta cu streinatatea.

    D -na BANDAU, institutoareAlea Carmen Sylva, 1 (Inlrarea Cismigiu)

    N DOMN eu bune referinte cautiN post de Incasator.

    La trebuinta poate depune 500lec ca garantie.

    A se adresa sub initialele V. D. D.Calea Mosilor, No. 276, Bucuresti.

    Ne foa.e: ,fr le

    PANAPilti

    uFpOt V-1Creangìí A Comp: Bukarest.

    i Serviciul TECHNIC ParticularPENTRU TOT FELUL de LUCRÄRI TECHNICEin CAPITAJJ ti PROVINCIE

    tsub conducerea d -lui architectNICOLAE 11IEIIEDEBIT

    BUCURESTIStrada Semicerc, No. 9 (Sflntil Voevozl-Calea Grivitel)

    Facere de : PROECTE, PLANURI, DEVISE, Anivmäsuratuare,EXPERTISE 0 STUDIÏ în Architectura, Ingi.nerie-hidraulica,Eledrotechnicä, Hotarnicie, Agronomie, Silviaultura 0 Mine.Tot-odatA Serviciul se Insärcineazä si eu executarl de on-ce lucrAri

    noul si cu reparatiuni.Doritoril din Provincie pentru ori-ce intrebari sä bille-voeascä a lnsoti

    timbrul postal necesar, pentru a priimi räspunsul durit.Se trimet la cerere Prospecte si conditiuni de plata.

    Orele de serviciü la =Biuropl Serviciulul Teehnic Particular suntde la 9-12 a. ni. si de la 3ti p. m.

    SOBE AMERICANE VERITABILE

    SIRIUS"C'IJ

    Patent Regulator, model 1897

    SIRIUS sunt de o cons-tructiune solida 1i elegante,cele mal higienice, dind ocaldura placuta si temperatadupa dorinta, care se obtineprin C Patenft-Regulator »,

    care le deosibe §te de ce-le- laite pl'oduse similare.

    Incllzitul se face prin orice fel de clrbuni de piatrl.MarAiiiie de Bucate

    Americaneele mal practice si cele mal

    economice.

    Mare ASORTIMENT deLampi de petrolefi.

    DEPOLIT GENERAL :

    i RECHENBEROBucures,ti.Strada Doantnel, 21

    SOREMEIDINGER, PARIGINA, COMETUL, VULCAN (belgiane)

    IPENTRE

    INCALZIRE CU COKS, CARBUNI DE PIATRA SI LEMNE

    11ía llet de Bucate31013ILE DE FIED

    Instalaiiuni de Incälziri Centrale

    Fabrica COMETLJLAdolf Salomon

    DEPOSIT : Strada Doamnei, 14.DEPOSITE IN PROVINCIE :

    Ia§i, la d -nul Jacques Davidovici, str. Leipugneinu, 37.Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fil, str. Lipserni.

    pi

    .....7r.r.. ,STOMAC,ALECAILOR URINAR::

    RhEMIE,GASTRAIGIE,DIAeET; '.:

    APELEDISPEPSIE,CHOLERINÁ ;

    MINERALE DE

    Il PENTRU CALlTÁjIIC'

    t; n` IITINA T E si taPousUESSiIÉGER +Sj . RHEUMATISfCSUNT )ATE `' .DE CATRE 50MITATILEMEDICALE IN BÓLELE DE

    614\Efárte gazósd si pli! cut á la baut,nmesterutti sau nu, eu orine bauturn.

    SINGURA APA PURGATIVAÎNLÁTURÁND SURSELE UNGURESCÍ

    CARABANACARE PRODUCE AFARA DE EFECTUL SIGUR

    SI NEJIGNITOR SI 0 ACTIUNE CURATIVA1ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.:.7e

    UN PÁHÁREI FACE. ACELAS EFECT CA

    0 STICLÁ ÎNTREAGÁ DE APA DE BUDA.

    SE GASESCE DE VANDARE LA TÓTEFARMACIILE SI DROßUERIILE DIN TARÁ.,

    AU PRIX FIXEEN DETAIL

    FRATI1 HASAN EN GROSBIICUREITI. 70, Str. LIPSOANI, 70. BIICIIRE? TI

    Aven onoare a informa nuineroasa noastra clientela si onor. public eAail sosit deja NOUTA'j'ILE pentru 44esonul de Toamnñ rit Iarnási anume : nasale. Pyrineé, Barcheturi in culori t!i desemn dan tele malnoua, calitati superioare, Postavuef de Jachete si Pelerine; Astrahan Cara -cule, Montaniacur'l, Catifele de Lyon s,i Velour de Nord, etc.

    AO sosit de asemenea: Linuri rti Comtuzue de rochi dupa ultimelejurnale din Paris. Bogat asortinlent de 11lìíttieArli colori si negre, in totça e mal nott pentru logodne ,i punti.

    Specialltate In covoare de Salon l eu metrul.Cima,Cos, Linoleum, Stofe de Mobile, Perdete, Storuri, Vitragiuri.

    Mare ASORTIMENT in Aibituri precuni : ()lande Rmnburg :Ii de Belgia,Madipoloaue, Chifoane, Indian, Percal, Linon, Batiste, etc.

    m' PIILT'Ulii 11IOI)ERATE Hi FIXEP. S. Rugaln a nota bine adresa de mal sus, spre a nu cufunda Mage

    zinul nostro eu alte firme.

    OLuininit ! Luininti

    , !La `'ECHIIIL 9IAGAt9IN

    MARCUS LITTMAN SUCCESOR I1 WAPPNER61. Cales Victoria, 61 (vis -à -vis "le Episcopie)

    Mir A SOSITUN MARE TRANSPORT DE

    LAMPIde Brout i de Cristal

    Cele mai MODERNE qii Elegante Formepentru gaz aerlan

    Cali se vind cu preturile originale ale fabricei

    Tot de odata se recomanda

    Renumitele SOBE BelgianeIMRatine de bucate

    mistem americauLA1lIPl penult PETROL

    BAl, CL OSrETE,L ori -ce alte inatalatiuni de aceasta branlIa.

    WATSON 46 YOUEI,LMAIi AGRICOLE INDUSTRIALE

    BUCURESCi. Srada AcademieT, 14 (fost Ra*ca)Galati, Strada Portului. Brilla, Strada Regali.

    VENTURATOARE

    --N°'

    O,

    INON PL US UI. TRA"ras basi farci sparst de ima Iure pe puh -u rolle, ruantl-

    veldt col usárit s s It aliteAPARATE ELEVATÓRE

    DE UMPLUT SACI

    IRIPes&ai

    BUCURESTI - Tipografia EPOCA Str>A.(ì:a ('.Is1nlente><

    1 -.

    Triori in diferite märimT

    SDROBITOARE DE STRUGURI

    TEABCIJRI de VIN

    MUAMALETocätoarë, Urluitoare, Grape flexibile, etc., etc.

    ('atatoa11r iiurelratr gratiti H( /ì-asru.

    - BUCURE$TI


Seria produktów DataFlex

Seria produktów DataFlex

Motorola – seria D200Motorola – seria D200...Motorola – seria D200Motorola – seria D200 Cyfrowy telefon bezprzewodowy Allegro_CID.book Page 1 Friday, July 11, 2008 12:09 PM

Motorola – seria D200Motorola – seria D200...Motorola – seria D200Motorola – seria D200 Cyfrowy telefon bezprzewodowy Allegro_CID.book Page 1 Friday, July 11, 2008 12:09 PM

Seria Exx bx Seria Ex termowizyjne_BUD_2014... · do diagnostyki budynków Seria Ex Seria Exx bx ... oznakowanie i elementy konstrukcyjne często giną na ... Kamery FLIR z serii

Seria Exx bx Seria Ex termowizyjne_BUD_2014... · do diagnostyki budynków Seria Ex Seria Exx bx ... oznakowanie i elementy konstrukcyjne często giną na ... Kamery FLIR z serii

Ill 111 - dczx.czu.cn

Ill 111 - dczx.czu.cn

Katalog seria 10

Katalog seria 10

CIO Ž -11 O rrr o O E oo oo o --1 -n ITT FTI r-zrrr L Nil Il Ill O Ill O d/ … · 2019-11-15 · CIO Ž -11 O rrr o O E oo oo o --1 -n ITT FTI r-zrrr L Nil Il Ill O Ill O d/ Ill

CIO Ž -11 O rrr o O E oo oo o --1 -n ITT FTI r-zrrr L Nil Il Ill O Ill O d/ … · 2019-11-15 · CIO Ž -11 O rrr o O E oo oo o --1 -n ITT FTI r-zrrr L Nil Il Ill O Ill O d/ Ill

Ill lVI Ill Ill I Marine Labs McCurdy Scholar Dr. Cindy ...

Ill lVI Ill Ill I Marine Labs McCurdy Scholar Dr. Cindy ...

Sprawozdzanie z badań wody - wodociąg Pałecznica fileSGS Eko-Projekt Sp. z 0.0. (Laboratorium) POLSKIE CENTRUM AKREOYTACJI BADANIA AB 1232 Pszczyna 2014-11-28 I Ill I Ill Ill Ill

Sprawozdzanie z badań wody - wodociąg Pałecznica fileSGS Eko-Projekt Sp. z 0.0. (Laboratorium) POLSKIE CENTRUM AKREOYTACJI BADANIA AB 1232 Pszczyna 2014-11-28 I Ill I Ill Ill Ill

archive.org...Ill ?ooo àg qooo

archive.org...Ill ?ooo àg qooo

577–588 - clio.lnu.edu.ua · Серія історична. 2013. Випуск 48. С.577–588 Visnyk of the Lviv University. Series History. 2013. Vol. 48. P. 577–588 LETUM

577–588 - clio.lnu.edu.ua · Серія історична. 2013. Випуск 48. С.577–588 Visnyk of the Lviv University. Series History. 2013. Vol. 48. P. 577–588 LETUM

Full page fax print - slovensko.sk · DPI-1 GEL Poe. 1 1 1 1 Kat.ëíslo BOM-C124C BOM-CII 1 BOM-SPR BOM-ESPrit BOM-HS8 BOM-SAC BOM-BATT Cena/ks 588 955 588 955 260 428 309 045 11

Full page fax print - slovensko.sk · DPI-1 GEL Poe. 1 1 1 1 Kat.ëíslo BOM-C124C BOM-CII 1 BOM-SPR BOM-ESPrit BOM-HS8 BOM-SAC BOM-BATT Cena/ks 588 955 588 955 260 428 309 045 11

Seria FR - JAFO

Seria FR - JAFO

Kedzior KsiqŽek Kamila Gabriela miejsce (klasa Ill SP), Martyna (klasa IVSP) Il miejsce Dziedzic ( klasa Ill SP), Kramarz (klasa V SP) Il Natalia Wiecek (klasa Ill SP) Iformacja wt.

Kedzior KsiqŽek Kamila Gabriela miejsce (klasa Ill SP), Martyna (klasa IVSP) Il miejsce Dziedzic ( klasa Ill SP), Kramarz (klasa V SP) Il Natalia Wiecek (klasa Ill SP) Iformacja wt.

SERIA INSTRUKCJA OBSŁUGI

SERIA INSTRUKCJA OBSŁUGI

IMG 0001.jpg...z Jil -k 0 LLI D z 2 3 5 4 Ill z l) 75 : & & z H a z < HIT (2) 6) Îtî El Ill Jil ifì O 0 < D < L Nij L Ill _E Ill O b )V B Ill D 5} Z HIJ 0) Îtî e) fi o fifi D

IMG 0001.jpg...z Jil -k 0 LLI D z 2 3 5 4 Ill z l) 75 : & & z H a z < HIT (2) 6) Îtî El Ill Jil ifì O 0 < D < L Nij L Ill _E Ill O b )V B Ill D 5} Z HIJ 0) Îtî e) fi o fifi D

Hako Sherpa seria M

Hako Sherpa seria M

RRenault Trucks Seria C i Kenault Trucks Seria C i K

RRenault Trucks Seria C i Kenault Trucks Seria C i K

Katalog seria 5

Katalog seria 5

KID GZ FI 04 21112018 - AzPL · 2020. 1. 15. · KID_GZ_FI_04_21112018. Allianz Ill . Allianz Ill ooooooo . Allianz Ill ooooooo . Allianz Ill ooooooo . Allianz Ill ooooooo . Allianz

KID GZ FI 04 21112018 - AzPL · 2020. 1. 15. · KID_GZ_FI_04_21112018. Allianz Ill . Allianz Ill ooooooo . Allianz Ill ooooooo . Allianz Ill ooooooo . Allianz Ill ooooooo . Allianz

E YPEŁNIENIA DRZW W O I W...seria future str. 4 seria elegant str. 11 seria premium str. 13 seria exclusiv str. 8 seria visual str. 7 seria classic str. 14 przeszklenia, szprosy str.

E YPEŁNIENIA DRZW W O I W...seria future str. 4 seria elegant str. 11 seria premium str. 13 seria exclusiv str. 8 seria visual str. 7 seria classic str. 14 przeszklenia, szprosy str.