S.C. MINA-M-COM S.R.L. 406/26.03 - floresti-stoenesti.ro

MINA-M-COM S.R.L.

R.C. J40/20209/1992

C.F. RO 3019261

Tel/Fax: 021/3104850;021/3104851

e-mail : [email protected] [email protected]

Cont:RO16BRDE441SV82451264410 Filiala Brancusi

actualizare

Proiectant: S.C. MINA-M-COM S.R.L.

Proiect nr.: 406/26.03.2012

:

mailto:[email protected]

BENEFICIAR: PRIMARIA COMUNEI FLORESTI STOENESTI PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA FLORESTI STOENESTI – ACTUALIZARE

PROIECTANT: SC MINA-M-COM SRL REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

TITLUL 1 - PRESCRIPŢII GENERALE PAG. 2

CUPRINS

TITLUL 1 - PRESCRIPŢII GENERALE ...................................................................... 6

1. Domeniu de aplicare ........................................................................................... 6

2. Corelări cu alte documentaţii .............................................................................. 7

3. Condiţii de aplicare ............................................................................................. 8

4. Situatii speciale si derogări de la prevederile regulamentului ............................. 9

5. Condiţii de construibilitate a parcelelor ............................................................. 10

6. Diviziunea terenului în zone, subzone şi unităţi teritoriale de referinţă ............ 15

7. Observaţii ......................................................................................................... 18

8. Circulatii ............................................................................................................ 18

8.1. Aliniament .................................................................................................. 18

8.2. Depasirea aliniamentului ............................................................................ 18

8.3. Zona rezervată circulației rutiere ................................................................ 19

8.4. Accese carosabile ...................................................................................... 19

9. Parcaje ............................................................................................................. 21

Cerinte minime de spatii de parcare pe raza comunei Floresti-Stoenești ......... 22

10. Publicitatea stradala ....................................................................................... 25

11. Zone de protectie; masuri de protectie in zone de risc natural ....................... 35

11.1 Protecția elementelor naturale .................................................................. 35

11.2 Protecția elementelor antropice ................................................................. 35

11.3 Protejarea unităților de educație pentru minori .......................................... 36

11.4 Protejarea lăcașurilor de cult ..................................................................... 36

11.5 Protecția rețelelor de utilități publice și alte zone de protecție ................... 36

11.6 Masuri de protectie in zonele de risc natural ............................................. 37

12. Reguli cu privire la forma, dimensiunile și aspectul exterior al construcțiilor... 38

12.1. Reguli generale privind aspectul exterior ................................................. 38

12.2. Volumetrie ................................................................................................ 40

12.3. Imagine arhitecturală; finisaje exterioare; culori ....................................... 41

12.4. Vitrine ....................................................................................................... 43

TITLUL 2 – PRESCRIPŢII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE şi UNITĂŢI

TERITORIALE DE REFERINŢĂ .............................................................................. 45




IS – ZONELE DESTINATE INSTITUTIILOR PUBLICE SI SERVICIILOR DE

INTERES GENERAL ............................................................................................ 46

IS1 - Subzona de echipamente publice in domeniul administrativ si financiar-

bancar ............................................................................................................... 46

IS 2 - SUBZONA DE COMERT, SERVICII ................................................................... 54

IS 3 - Subzona activitatilor legate de culte ......................................................... 62

IS 4 - Subzona constructiilor pentru invatamant ................................................ 69

IS 5 – Subzona constructiilor pentru cultura ...................................................... 77

IS 6 - Subzona constructiilor pentru sanatate ..................................................... 84

IS 7 - Subzona de servicii, spatii verzi ................................................................ 92

L - ZONA LOCUINTELOR ................................................................................. 100

LI 1 – Subzona locuinţelor semicolective/colective mici cu maxim p+2 nivelurI

........................................................................................................................ 101

LM 1 - Subzona locuinţelor individuale si colective mici cu maxim P+1 niveluri, in

zone construite ................................................................................................ 111

LM 2 - Subzona locuinţelor individuale cu maxim P+2 niveluri in zone de

dezvoltare ....................................................................................................... 120

LM 3 –Subzona mixta destinata locuintelor individuale cu confort ridicat,

locuintelor de vacanta, agrementului si spatiilor verzi amenajate ................... 129

LM 4, LM4’ – Subzona mixta destinata locuinţelor individuale si colective mici,

comertului si serviciilor, de regula pe arterele principale de circulatie ............. 138

A - ZONA ACTIVITATILOR ECONOMICE ........................................................ 148

A 1 - Subzona de productie, depozitare .......................................................... 148

A 2 – Subzona de productie si depozitare compatibile cu functiuni protejate

adiacente ........................................................................................................ 155

A 3 – Subzona exploatare-puturi titei .............................................................. 162

V - ZONA VERDE, DE SPORT SI AGREMENT ................................................. 165

V 1 - Spatii verzi publice .................................................................................. 165

V 2 - Spatii verzi pentru protectie .................................................................... 169

V 3 – Complexe si baze sportive ..................................................................... 172

Ap – APE ............................................................................................................ 176

CC - ZONA CAILOR DE COMUNICATII SI CONSTRUCTIILOR AFERENTE ... 178

CC1 – Zona transporturilor rutiere ................................................................... 178

G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA ȘI ECHIPARE EDILITARĂ ............ 183




G 1- Cimitire .................................................................................................... 183

G 2 - Incinte aferente echipării edilitare ........................................................... 188

S - ZONE CU DESTINATIE SPECIALA ............................................................. 192

TITLUL 3 – REGLEMENTĂRI PENTRU ZONE SITUATE IN EXTRAVILAN .......... 195

EX 1 – Paduri .................................................................................................. 195

EX 2 – Zone destinate agriculturii ................................................................... 198

EX 3 – Zone destinate lucrarilor majore de infrastructura ............................... 203

EX 4 – Ape ...................................................................................................... 205

TITLUL 4. INTRAREA ÎN VIGOARE ȘI REGLEMENTAREA SITUATIILOR

TRANZITORII 207

IV.1 INTRAREA ÎN VIGOARE ............................................................................ 207

IV.2 REGLEMENTAREA SITUAŢIILOR TRANZITORII ................................ 207

ANEXE ................................................................................................................... 209

ANEXA 1 – Sinteza reglementărilor RLU pe zone funcționale ............................ 211

ANEXA 2 - Glosar ............................................................................................... 215

ANEXA 3 - Zone de protecție și de siguranță ..................................................... 237

Protecția monumentelor istorice ...................................................................... 237

Zone naturale protejate şi zone cu valoare peisagistică .................................. 240

Protectia apelor ............................................................................................... 242

Zone de protecție sanitară .............................................................................. 245

Protecția căilor de comunicație rutieră ............................................................ 249

Protectia reţelelor tehnico-edilitare .................................................................. 254

Zona de servituți aeronautice .......................................................................... 269

ANEXA 4 - Reglementări legale ......................................................................... 271

LISTĂ TABELE

Tabelul 1 Condiții minime de construibilitate a parcelelor din țesutul existent ...................... 12

Tabelul 2 Condiții minime de construibilitate a parcelelor în afara țesutului existent și pentru

parcelări ................................................................................................................................... 13

Tabelul 3 Condiții minime de construibilitate pentru locuințe colective mici .......................... 14

Tabelul 4 Monumente istorice clasificate de pe raza comunei Florești-Stoenești, potrivit LMI

2010 ....................................................................................................................................... 237

Tabelul 5 Latimea zonei de protectie in lungul cursurilor de apa .......................................... 244




Tabelul 6 Distanțe de protecție a teritoriilor protejate potrivit OMS nr.119/2014 ............... 247

Tabelul 7 Distanțe de siguranță dintre LEA și obiective învecinate (anexa 4 din normativ).. 263

Tabelul 8 Distanțe de siguranță aferente centralelor eoliene (anexa 3 din normativ) .......... 264

Tabelul 9 Distanțe de securitate între rețelele de distribuție gaze și construcții și instalații

adiacente ................................................................................................................................ 266

Tabelul 10 Distanțe de securitate pentru SRM-uri ................................................................. 266

LISTĂ ILUSTRAȚII

Fig. 1 Ilustrare condiții minimă de de construibilitate în țesut existent .................................. 12

Fig. 2 Ilustrare condiții minimă de de construibilitate în zonele noi și pentru

parcelări/reparcelări ................................................................................................................ 13

Fig. 3 Culori intense interzise în zone protejate și utilizabile numai cu prudenta în rest ......... 42

Fig. 4 Culori tradiționale pentru zugrăveli exterioare .............................................................. 42

Fig. 5 Paleta de culori exemplificativa pentru finisaje exterioare de suprafață ...................... 43

Fig. 6 Paleta de culori exemplificativa pentru învelitori .......................................................... 43

Fig. 7 Amplasarea tradițională a construcțiilor - în vatra tradițională a localității ............... 115

Fig. 8 Banda de construibilitate determinată prin condiții cumulative ................................. 217

Fig. 9 Regim de construire închis - model de stabilire a retragerii construcțiilor noi ............ 226

Fig. 10 Regim de construire deschis – model de stabilire a retragerii construcțiilor noi ....... 227

Fig. 11 Exemplificarea modului de stabilire a limitelor edificabilului în țesut existent, pentru

locuințe joase, cu aplicarea regulii calcanului ....................................................................... 229

Fig. 12 Model de stabilire a edificabilului maxim pentru alte funcțiuni decât locuințe, cu

aplicarea regulii calcanului .................................................................................................... 229

Fig. 13 Exemplificari ale aplicării regulii de realizare a nivelurilor suplimentare .................. 230

Fig. 14 Ilustrare tesirea aliniamentului în intersectii (străzi de 2 benzi) ................................ 231




REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

TITLUL 1 - PRESCRIPŢII GENERALE

1. DOMENIU DE APLICARE

1.1. Regulamentul Local de Urbanism se constituie în ansamblul general de

reglementări, la nivelul unităţii teritorial administrative, având menirea de a realiza

aplicarea principiilor directoare în materia urbanismului, a conduce la dezvoltarea

complexă, strategică a localităţii, în acord cu potenţialul localităţii şi în interesul

general, urmărind utilizarea terenurilor în mod raţional, echilibrat şi în acord cu

funcţiunile urbanistice adecvate.

1.2. Regulamentul local de urbanism (RLU) cuprinde şi detaliază prevederile

Planului Urbanistic General referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor,

precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite,

amenajărilor şi plantaţiilor, materiale şi culori, pe zone, în conformitate cu

caracteristicile arhitectural-urbanistice ale acestora.

1.3. Prescripţiile cuprinse în PUG sunt obligatorii la autorizarea executării

construcţiilor pe întreg teritoriul comunei.

1.4. Odată aprobat, împreună cu PUG-ul, RLU-ul constituie act de autoritate al

administraţiei publice locale și sunt opozabile în justiţie.

1.5. Autorităţile publice locale au datoria de a aplică sistematic şi permanent

dispoziţiile Regulamentului Local de Urbanism, în scopul asigurării calităţii cadrului

construit, amenajat şi plantat, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi dezvoltarea

echilibrată a localităţii şi pentru respectarea interesului general al tuturor membrilor

comunităţii locale.

1.6. Regulamentul include prevederi stabilite pe baza unor acte normative în vigoare

sau a unor avize emise în cursul procedurii de avizare a Planului Urbanistic General.

Modificarea normelor legale care au stat la baza inserării unor prevederi în prezentul

regulament atrage abrogarea prevederilor respective din regulament.

1.7. Prezentul Regulament Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General se

aplică pe teritoriul administrativ al comunei Florești – Stoenești, atat pentru

suprafetele de intravilan cat și pentru cele de extravilan. Prevederile prezentului

Regulament Local de Urbanism stabilesc reguli obligatorii aplicabile prin raportare la

întreg teritoriul unităţii teritorial administrative, în întregul său ori în parte, până la




nivelul parcelei cadastrale, contribuind la stabilirea condiţiilor şi limitelor de

recunoaştere a dreptului de construire.

1.8. Prezentul Regulament Local de Urbanism, aferent Planului Urbanistic General,

conţine norme obligatorii pentru autorizarea executării lucrărilor de construire.

Autorizaţiile de construire se vor emite cu observarea şi respectarea prevederilor

prezentului regulament precum şi, atunci când acesta a fost aprobat, a Planului

Urbanistic Zonal şi Regulamentului aferent sau a Planului Urbanistic de Detaliu.

1.9. La emiterea autorizaţiilor de construire se vor avea în vedere şi se va asigura

respectarea, pe lângă prevederile documentaţiilor de urbanism şi regulamentelor

locale, a tuturor legilor aplicabile care stabilesc cerinţe, sarcini ori condiţii speciale de

utilizare a terenurilor şi/sau un regim special pentru anumite categorii de terenuri ori

construcţii. La emiterea autorizaţiilor de construire se vor lua măsurile pentru

asigurarea securităţii şi sănătăţii oamenilor, pentru asigurarea respectării cerinţelor

de protecţie a mediului, de protecţie faţă de riscurile naturale de inundaţii ori

alunecări de trenuri, pentru protejarea şi conservarea patrimoniului construit, natural

ori peisagistic protejat, pentru protejarea vestigiilor arheologice.

1.10. Autorizaţiile de construire vor fi emise direct în baza prevederilor Planului

Urbanistic General în acele zone pentru care prezentul Regulament cuprinde

reglementări privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor iar un plan

urbanistic zonal ori un plan urbanistic de detaliu nu este prevăzut ca obligatoriu prin

prezentul Regulament ori prin Planul Urbanistic General.

1.11. Fac excepţie de la prevederile alineatului precedent acele zone unde

administraţia publică locală solicită, în mod justificat, prin certificatul de urbanism,

realizarea de Planuri Urbanistice Zonale sau Planuri Urbanistice de Detaliu,

respectiv terenurile care prezintă caracteristici speciale, atipice unităţii teritoriale de

referinţă din care fac parte sau în cazul în care complexitatea intervenției necesită

studii suplimentare.

1.12. Pentru o parte din zonele în care se preconizeaza operatiuni urbanistice (zone

de restructurare / revitalizare / reabilitare / renovare) proiectantul PUG-ului lasă la

latitudinea autorității locale stabilirea oportunității elaborării de PUZ-uri/PUD-uri sau

posibilitatea autorizarii cu incadrarea în prescripțiile prezentului Regulament.

2. CORELĂRI CU ALTE DOCUMENTAŢII

2.1. Planul urbanistic general al Comunei Floresti-Stoenești preia prevederile

sectiunilor aprobate ale Planului de Amenajare a Teritoriului National.

2.2. Prezentul regulament preia acele prevederi din regulamentele anterioare, ale

căror efecte sunt imprimate în configuraţia cadrului construit actual al Comunei




Floresti-Stoenești şi care îşi păstrează şi în prezent valabilitatea prin comparaţie cu

regulamentele actuale din diferite alte comune romanesti.

2.3. Planurile Urbanistice Zonale aflate in valabilitate la data aprobării PUG-ului se

pot considera detalieri ale reglementarilor prezentului PUG, in masura in care

prevederile lor nu contravin prevederilor acestuia, iar valabilitatea lor poate fi extinsa

pe intreaga durata a valabilitatii PUG-ului potrivit procedurii de la Titlul IV.

2.4. In perioada de valabilitate a Planurilor Urbanistice Zonale emiterea certificatelor

de urbanism și autorizațiilor de construcție se face în baza documentațiilor

respective.

3. CONDIŢII DE APLICARE

3.1. Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de

Urbanism şi le detaliază.

3.2. Prezentul regulament este un regulament local avand un caracter obligatoriu.

Prevederile sale permit autorizarea directă cu excepţia derogărilor şi situaţiilor

speciale în care se impune elaborarea unor Planuri Urbanistice de Detaliu sau

Planuri Urbanistice Zonale, cazuri specificate în continuare la punctul 4, precum şi în

conţinutul regulamentului.

3.3. In cazul operaţiunilor urbanistice importante ca arie, volum de construcţii şi

complexitate a lucrărilor de infrastructură tehnică, prezentul regulament va fi detaliat,

adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale,

realizate şi aprobate conform legii.

3.4. Pentru toate zonele ample de extindere, situate între limita intravilanului aprobat

anterior şi cea a intravilanului stabilit prin prezentul PUG este obligatorie elaborarea

unor Planuri Urbanistice Zonale aprobate conform legii, ca o condiţie a includerii

acestora în intravilan şi a schimbării încadrării modului de impozitare a terenurilor.

3.5. Pentru zonele situate în extravilan, este posibilă extinderea intravilanului și

stabilirea unor reglementări de construire dacă se indeplinesc următoarele condiţii:

pentru funcţiuni legate de dezvoltarea turismului și agrementului – suprafaţa

minimă de introdus în intravilan 0,5 ha,

pentru locuințe: suprafața minimă 1,0 ha și va fi legat pe minim o latură de

intravilanul aprobat sau proprietarii își asumă realizarea integrală a

extinderilor infrastructurii tehnice a comunei pâna în zona respectivă.

Condiţiile restrictive nu se aplică în cazul funcţiunilor ce necesită sau recomandă,

prin natura lor, amplasarea în afara localităţii: dezvoltarea infrastructurii de interes




public, activități generatoare de riscuri tehnologice, funcțiuni legate de exploatarea

agricolă sau forestieră sau pentru exploatarea resurselor naturale, benzinării,

cimitire etc.

Reglementarea unor astfel de zone necesită de regulă elaborarea unor Planuri

Urbanistice Zonale aprobate conform legii, în baza unui aviz de oportunitate ca bază

pentru emiterea autorizațiilor de construire.

4. SITUATII SPECIALE SI DEROGĂRI DE LA PREVEDERILE REGULA-

MENTULUI

4.1. Prin situatii speciale se inteleg:

- parcelarile sau reparcelarile (dezmembrari si eventual recomasari in urma

carora rezulta minim trei loturi destinate construirii)

- propunerea, in zonele de locuinte joase, de volume construite care depasesc

fie cu cel putin 50% latimea la strada a constructiilor fie cu cel putin 80% volumul

construit al locuintelor din zona adiacenta, chiar cu respectarea prevederilor

regulamentului referitoare la POT, CUT, regim de inaltime, retrageri etc.

- instituirea, prin prezentul regulament, de interdictii de autorizare pana la

intocmirea si aprobarea de planuri urbanistice zonale (ex.: zone de extindere cu

parcelar de tip agricol, zonele cailor ferate propuse la desfiintare, cu vecinatatile,

zonele rezervate modernizarii retelei de circulatie rutiera majora, zone destinate

conversiilor functionale)

- insertia unor functiuni care influenteaza semnificativ zona (impact semnificativ

asupra circulatiei, asupra mediului etc)

- operatiunile urbanistice importante, descrise la punctul 3.3

4.2. Prin derogare se înţelege modificarea condiţiilor de construire: funcţiuni admise,

regim de construire, înălţime maxima admisă, distanţe minime faţă de limitele

parcelei, POT, CUT.

4.3. Derogări de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai în

următoarele situaţii:

- obiective cu destinaţii semnificative pentru Comuna Floresti-Stoenești si aria

sa de influenta sau care sunt propuse pe amplasamente reprezentative în

configuraţia urbană locală sau generala.

- dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se înscriu în prevederile

regulamentului;




- condiţii dificile de fundare;

- Alte cazuri prevazute in acte normative (Legea 350/2001 cu modificarile

ulterioare etc)

4.4. Modalităţile de autorizare în cazul situatiilor speciale si derogărilor sunt

următoarele:

- modificarea distanţelor faţă de limitele laterale/ posterioare ale parcelei

precum și construcții cu gabarite iesite din scara zonei1 este posibila pe baza unor

Planuri Urbanistice de Detaliu – PUD care includ desfasurari de fatade. Pentru

locuinte si alte functiuni protejate PUD-ul va include si un studiu de insorire. PUD-

urile vor fi elaborate avizate si aprobate conform legii; în cazul zonelor de protectie a

monumentelor si siturilor arheologice, este obligatoriu avizul Ministerului Culturii

- modificarea altor prevederi stipulate în PUG (privind funcţiunile admise,

regimul de construire, înălţimea maximă admisă, POT, CUT, retragerea clădirilor faţă

de aliniament etc) este posibilă pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale – PUZ

elaborate şi avizate conform legii;

4.5. Limita derogarilor ce pot fi aprobate poate fi stabilita prin prin acte normative

(legi, hotarari de guvern etc).

5. CONDIŢII DE CONSTRUIBILITATE A PARCELELOR

5.1. Parcelele sunt considerate direct construibile daca respecta cumulativ

urmatoarele conditii:

A. Conditii generale:

- Acces carosabil la drum public sau privat

- Asigurarea accesului la energia electrica la apa potabila, evacuarea

controlata a apelor uzate si a reziduurilor menajere

Pana la extinderea retelelor publice de apa-canal in toată comuna, in baza

avizului de mediu se poate accepta o solutie individuala de alimentare cu apa si/sau

canalizare. Dupa extinderea retelelor nu se va mai permite autorizarea de constructii

fara racordare la retelele mentionate. In cazul solutiilor individuale de alimentare cu

apa si canalizare se aplica si urmatoarele conditii:

- fosa septica/instalatia de preepurare (in zonele in care, prin actul

administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului este permisa ca

solutie provizorie de evacuare a apelor uzate) se poate amplasa la cel putin

1 Vezi punctul 4.1. alin.2




10 m de ferestrele oricarei camere de locuit din locuinta proprie sau locuintele

invecinate sau de orice put/fantana

- putul forat (fantana) se poate amplasa la minim 10 m de orice posibila

sursa de poluare iar apa va fi utilizata in scop potabil numai cu aviz sanitar




B. Conditii specifice urbanistice:

Parcelele sunt considerate construibile dacă respectă următoarele condiţii:

INSERȚII ÎN ȚESUTUL EXISTENT AL COMUNEI

CONDIŢII MINIME DE

CONSTRUIBILITATE

REGIM DE

CONSTRUIRE U/M OBSERVAŢII

INSERȚII în PARCELAR EXISTENT P –P+2 NIVELURI

front minim

Înșiruit2 8,0 m

POTmax în zone

rezidenţiale cu P - P+2

niveluri ≤ 40%3

cuplat 10,0 m

izolat 12,0 m

suprafaţa minimă

Înșiruit4 150 mp

cuplat 200 mp

izolat 250 mp

raport între lăţimea şi

adâncimea parcelei cel puţin egal

Unghiul format de frontul la stradă cu fiecare din limitele laterale ale parcelei: 600 ÷ 1200 Tabelul 1 Condiții minime de construibilitate a parcelelor din țesutul existent

Fig. 1 Ilustrare condiții minimă de de construibilitate în țesut existent

2 numai în cazul inserției între două calcane și cu asigurarea condițiilor de acces în curtea posterioară

3 Indicatori Regim de înălțime și POTmax maximali. In cuprinsul regulamentului indicatorii sunt limitați,

după caz, prin reglementări specifice 4 Ibidem




PARCELE EXISTENTE ÎN ZONELE NOI5 ȘI PARCELĂRI/REPARCELĂRI

CONDIŢII MINIME DE

CONSTRUIBILITATE

REGIM DE


PARCELĂRI/REPARCELĂRI P –P+2 NIVELURI

front minim

Înșiruit6 8,0 m

POTmax în zone exclusiv


niveluri = 35%

(în zone fără rețele de

apă-canal POTmax=30%)

cuplat 12,0 m

izolat 12,0 m

suprafaţa minimă

Înșiruit7 200 mp

cuplat 250 mp

izolat 300 mp


adâncimea parcelei

cel puţin egal

maxim 1/5

Unghiul format de frontul la stradă cu fiecare din limitele laterale ale parcelei: 750 ÷ 1050 Tabelul 2 Condiții minime de construibilitate a parcelelor în afara țesutului existent și pentru parcelări

Fig. 2 Ilustrare condiții minimă de de construibilitate în zonele noi și pentru parcelări/reparcelări

5 Zonele situate în afara intravilanului aprobat prin PUG-ul anterior

6 numai pentru ansambluri coerente, ce includ soluții urbanistice de acces în curtea posterioară

7 Ibidem




INSERȚII ÎN PARCELAR EXISTENT ȘI PARCELĂRI/REPARCELĂRI PENTRU LOCUINȚE

COLECTIVE MICI

CONDIŢII MINIME DE

CONSTRUIBILITATE

REGIM DE


INSERȚII în PARCELAR EXISTENT și PARCELĂRI PENTRU CONSTRUCȚII CU

P+1- P+2 (+M) NIVELURI

front minim Înșiruit8 10,0 m

POTmax în zone exclusiv


niveluri = 35%

(nu se admit în zone fără

rețele de apă-canal)

cuplat, izolat 15,0 m

suprafaţa minimă Înșiruit9 Nr.ap. x 120 mp/ap.

Cuplat, izolat Nr.ap. x 150 mp/ap.


adâncimea parcelei maxim 1/5

Unghiul format de frontul la stradă cu fiecare din limitele laterale ale parcelei: 750 ÷ 1050 Tabelul 3 Condiții minime de construibilitate pentru locuințe colective mici

Parcelele cu suprafete aflate sub suprafata sau deschiderea minima

prevazute mai sus pot deveni construibile numai prin comasarea cu una sau mai

multe parcele învecinate.

Parcelele cu suprafaţa sub cele minime, situate în zone protejate specificate

în lista aprobată de Direcţia Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii, pot fi

menţinute cu condiţia ca modul de construire să fie precizat in PUZ-ul zonei protejate

sau printr-o documentaţie PUZ/PUD cu avizul Ministerului Culturii.

Pentru parcelele situate în zona de locuit cu o suprafaţă peste 5.000 mp, cele

cu front la stradă peste 50 metri sau cele cu raportul laturilor mai mare de 1/5 (în

zonele de extindere), modul de construire se va preciza prin Planuri Urbanistice

Zonale. Pentru alte zone funcționale astfel de precizări se pot include pe parcursul

regulamentului.

În cazurile dezmembrarilor/parcelărilor se vor avea în vedere cerinţele legale

privitoare la cazurile în care este necesară eliberarea Certificatului de Urbanism. De

asemenea în cazul loturilor provenite din dezmembrarea unei parcele construite se

va verifica la eliberarea certificatului de urbanism: incadrarea loturilor ce rezultă din

dezmembrare în prevederile legale și în prevederile prezentului RLU iar la eliberarea

autorizatiei de construcție: încadrarea în indicatorii urbanistici POT, CUT, Rhmax în

valorile admise prin prezentul RLU, pe toate loturile rezultate, dar şi prin raportare la

8 permis numai în cazul inserției între două calcane sau în zone de parcelări/reparcelări cu soluționări

specifice, cu respectarea condițiilor de acces în curtea posterioară menționate la punctul 8.4. Accese carosabile; 9 Ibidem




suprafaţa parcelei înaintea dezmembrării şi suprafeţele totale construite însumate cu

suprafeţele propuse spre construire.

Pentru parcelele cu forme speciale sau cu raportul laturilor mai mare de decât

cel permis potrivit prezentului regulament modul de construire se va preciza de

regulă prin Planuri Urbanistice de Detaliu.

Amplasarea de locuinte insiruite se admite numai ca exceptie, in baza unei

operatii urbane ample – PUZ – care sa stabileasca pe langa parcelare si

solutionarea echiparii edilitare si amplasarea dotarilor de interes public.

Regulile privind suprafața și dimensiunile minime nu se aplică parcelelor

destinate lucrărilor speciale (în general cele destinate echipamentelor tehnico-

edilitare), spațiilor verzi, spațiilor de parcare și altor asemenea utilizări și nici

parcelelor pe care se amplasează construcții cu caracter provizoriu.

In cazul solutiilor individuale de apa-canal suprafața minimă a parcelei se majorează

la 500 mp.

6. DIVIZIUNEA TERENULUI ÎN ZONE, SUBZONE

ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ

Definirea unei anumite unităţi teritoriale de referinţă este determinată de trei

parametri:

(1) funcţiunile dominante admise cu sau fără condiţionări;

(2) regimul de construire (continuu, discontinuu);

(3) înălţimea maximă admisă.

Schimbarea unuia dintre cei trei parametri conduce la modificarea prevederilor

regulamentului şi deci, este necesară încadrarea terenului în altă categorie de UTR.

Pentru toate unităţile teritoriale de referinţă se mai adaugă două criterii de

diferenţiere a prevederilor regulamentului:

(1) situarea în interiorul sau în exteriorul zonei protejate din considerente

istorice şi arhitectural - urbanistice;

(2) situarea într-o condiţie particulară de cadru natural.

Regulamentul este alcătuit pentru următoarele zone, subzone şi unităţi teritoriale de

referinţă:




IS– ZONE DE INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL

Zona este alcătuita din următoarele subzone:

- IS 1 - Subzona de echipamente publice in domeniul administrativ si financiar-

bancar

- IS 2 - Subzona de comert, servicii

- IS 3 – Subzona de cult

- IS 4 – Subzona constructiilor pentru invatamant

- IS 5 – Subzona constructiilor pentru cultura

- IS 6 – Subzona constructiilor pentru sanatate

- IS 7 – Zona mixta comert servicii/spatii verzi

L - ZONA LOCUINTELOR


LI 1 – Subzona locuinţelor semicolective cu maxim P+2

LM 1 - Subzona locuinţelor individuale cu maxim P+2 niveluri, in zone construite

LM 2 - Subzona locuinţelor individuale cu maxim P+1 niveluri si anexe agricole in

zone de dezvoltare

LM 3 – Subzona mixta destinata locuintelor individuale cu confort ridicat,

locuintelor de vacanta, agrementului si spatiilor verzi amenajate

LM 4- Subzona mixta destinata locuinţelor individuale si colective mici cu maxim

P+2+M niveluri, comertului si serviciilor compatibile cu locuirea, de regula pe arterele

principale de circulatie

A - ZONA ACTIVITATILOR ECONOMICE


A 1- Subzona productie si depozitare;

A 2 – Subzona de productie si depozitare compatibile cu functiuni protejate

adiacente

A3 – Subzona exploatare-puturi titei




V – ZONA VERDE DE SPORT SI AGREMENT

Zona verde cuprinde o multitudine de categorii: spaţii verzi publice cu acces

nelimitat sau specializate de interes zonal şi comunal, spaţii pentru sport şi agrement

cu acces limitat de apartenenţa la cluburi sau contra cost; spatii plantate de protecţie;

spaţii pentru sport si agrement:


- V 1 - spatii verzi tip parcuri, scuaruri

- V 2- spatii verzi de protectie;

- V 3- complexe si baze sportive;

- V 4 – Zone de agrement cu servicii/comert

AP – APE

Porțiunea de curs al râurilor incluse în intravilan

CC - ZONA CAILOR DE COMUNICATII SI CONSTRUCTIILOR AFERENTE

- CC1 – zona transporturilor rutiere

G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA

- Zona reuneşte toate funcţiunile care apartin gospodariei comunale echipării

tehnico-edilitare si va cuprinde următoarele subzone:

- G1- cimitire;

- G2 – incinte tehnice;

S – ZONA CU DESTINATIE SPECIALA

Sunt cuprinse: unitati militare, unitati de jandarmi, de politie, de pompieri.

EX – ZONE SITUATE IN EXTRAVILAN

Fac parte urmatoarele subzone:

- EX 1 – Paduri

- EX 2 – Zone destinate agriculturii

- EX 3 – Zone destinate lucrarilor majore de infrastructura

- EX 4 – Ape




7. OBSERVAŢII

7.1. Planul de reglementări cu indicarea unităţilor teritoriale de referinţă este

prezentat la scara 1/5.000 anexat.

7.2. Prezentul Regulament Local de Urbanism se completeaza si detaliaza cu

prevederile PUZ-urilor aprobate anterior care nu contravin prevederilor prezentului

regulament.

7.3. Prin aprobarea PUG-ului insotit de prezentul regulament se abroga toate

prevederile contrare, cu exceptiile de mai jos.

7.4. Prevederile regulamentelor PUZ-urilor aprobate anterior care nu se incadreaza

in prevederile prezentului regulament local isi pastreaza valabilitatea in urmatoarele

cazuri:

in cazul in care in baza PUZ-ului au fost executare constructii autorizate sau a

fost emisa cel putin o autorizatie de constructie aflata in valabilitate

in cazul in care Consiliul Local hotaraste in mod expres, prin hotararea de

aprobare a PUG-ului, pastrarea reglementarilor anterioare, respectiv pastrarea

valabilitatii hotararilor care au aprobat PUZ-urile respective.

8. CIRCULATII

Planul de reglementări pentru circulatii va propune modificari in cadrul retelei de cai

rutiere si trasee pietonale dupa cum urmeaza:

8.1. ALINIAMENT

In general aliniamentul este definit ca linia de separatie intre domeniul public si cel

privat. In cazul special al Regulamentului aferent Planului Urbanistic General, care

cuprinde reglementari pentru „cum-o-sa-fie”, prin aliniament se intelege - aliniament

reglementat - linia de realiniere a parcelelor – linia pe care trebuie amplasate

imprejmuirile potrivit prospectelor stabilite prin norme si prin prezentul regulament

pentru strazi.

8.2. DEPASIREA ALINIAMENTULUI

De regula, depasirea de catre constructii a aliniamentului este interzisa. Exceptiile

permise sunt urmatoarele:

- in cazul trotuarelor cu latimi mai mari de 3,0 m se admit la parter rezalitari ale

fatadelor situate pe aliniament de maxim 0,30 m (ancadramente, pilastri, socluri,

burlane, jardiniere etc)




- in cadrul trotuarelor cu latimi intre 1,5 m-3,0 m se admit la parter rezalitari ale

fatadelor situate pe aliniament de maxim 0,16 m (ancadramente, pilastri, socluri,

burlane etc); in cazul trotuarelor cu latimi mai mici de 1,5 m nu se admit nici un fel de

rezalitari

- balcoanele deschise sau inchise vor putea depasi aliniamentul cu maxim

1,0 m, vor fi retrase de la limitele laterale ale parcelei cu minim 2,0 m si vor avea

partea inferioara a consolelor la minim 3,0 m peste cota trotuarului

8.3. ZONA REZERVATĂ CIRCULAȚIEI RUTIERE

Terenul destinat circulatiei rutiere, prevazut in prezentul PUG si in proiecte de

infrastructura ale autoritatilor publice, incluzand strazile existente cu profile

modernizate, artere (sau portiuni de artere) noi amenajarile de intersectii si parcaje

publice, este grevat de o servitute urbanistica.

Zona destinata circulatiei rutiere, mentionata mai sus, se constituie ca zona non-

edificandi in care sunt interzise orice lucrari in afara celor de amenajare a drumului,

trotuarelor, spatiilor verzi, retelelor edilitare.

Terenurile grevate aceasta servitute vor trece in domeniul public, în condițiile legii,

functie de programul autoritatilor locale de modernizare a infrastructurii rutiere.

In cazul ansamblurilor private care propun infiintarea de strazi private (detinute in

proprietate si administrate in mod privat) reglementarea este similara – terenul

rezervat circulatiei este grevat de o servitute urbanistica si aliniamentul imprejmuirilor

este la limita zonei grevate.

Fundăturile pot avea o lungime maximă de 100,0 m (dacă au doua benzi de

circulație). Lungimea fundaturii se măsoară de la alinierea străzii până în capătul

fundăturii.

In cazul circulațiilor care depășesc 100,0 m acestea trebuie să fie deschise la

ambele capete (străzi).

8.4. ACCESE CAROSABILE

Prin acces carosabil se intelege accesul cu gabarit de trecere a autovehiculelor

dintr-o cale rutiera deschisa circulației publice (in cazuri speciale poate fi și o alee

ocazional carosabila).

Prin „servitute de trecere” se intelege dreptul de trecere reglementat potrivit legii

civile prin acte între vii și care este instituit în beneficiul unei/unor alte proprietati.




Pentru ca o parcela să fie construibila este obligatoriu ca accesul să fie regle-

mentat legal și urbanistic, respectiv:

Reglementat legal = înscris intr-un act valabil față de terti (înscris în CF)

Reglementat urbanistic = care respecta regulile urbanistice valabile pentru am-

plasamentul respectiv – reguli înscrise intr-o documentatie de urbanism aprobata –

fie ea PUG sau PUZ.

Accesul carosabil definit în cadrul prezentului articol este un acces individual al

parcelelor, care trebuie să indeplineasca cerinta urbanistica minimă la de a avea o

lățime de 3,50 m. Aceasta inseamna ca nicio parcela nu este permis a avea o

deschidere libera mai ingusta de 3,50 m la drumul deschis circulației publice (nu

poate avea mai putin de 3,50 m liberi pentru realizarea portilor de acces). În cazul

incintelor la care, datorită funcțiunii sau conformării este necesar accesul autospe-

cialelor de stingere a incendiilor deschiderea minimă se majoreaza la 3,80 m10. Ser-

vitutea de trecere pentru o singura parcela trebuie să indeplineasca aceeasi condiție

minimală de lătime fără condiționare de lungime, fiind vorba de un acces individual,

insă cu observația că, dacă lungimea accesului depășeste 100 m, este necesar avi-

zul unității de pompieri.

Regula minimă la de la alineatul precedent nu se aplică în cazul servitutilor în

favoarea mai multor parcele (sau altor tipuri de accese de grup). În acest caz in-

tervine obligativitatea reglementării ca la orice circulație publică sau asimilabilă circu-

lației publice prin documentatie de urbanism elaborata cu respectarea prevederilor

anexei 4 la Regulamentul General de Urbanism, a Ordinelor ministrului transpor-

turilor nr.45 și nr.50 din 1998 și a prezentului regulament de urbanism.

Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de

acces carosabil la drumurile publice, direct sau (după caz) prin servitute regle-

mentata urbanistic și legal, conform destinaţiei construcţiei11.

Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei de acces

la drum, eliberate de administratorul acestora.

In zonele cu fronturi continue la stradă, se va asigura un acces carosabil în curtea

posterioară printr-un pasaj dimensionat pentru a permite accesul autospecialelor de

intervenție în caz de incendiu; distanța dintre aceste pasaje masurata pe aliniament

nu va depasi 30,00 m.

10 Potrivit P118-99

11 Pentru utilizarile care presupun accesul publicului (clientilor) este obligatoriu accesul direct din

drumurile publice




In zonele de locuințe înșiruite se vor asigura soluții de acces în curtea posterioară

pentru intervenții în caz de incendiu. Solutiile vor fi:

fie individuale (ganguri la fiecare parcelă sau cel puțin la distanța prevazută

de alineatul precedent, dacă este posibilă trecerea ocazională dintr-o parcelă

în alta în curțile posterioare)

fie colective - prin parcelare se va prevedea o alee semicarosabilă la limita

posterioara a parcelărilor, alee accesibilă din drumul public la intervale care

să asigure un parcurs de maxim 100 m de la locul de acces pentru autospeci-

ala de intervenție și până la orice punct de intervenție.

9. PARCAJE

Autorizarea executarii constructiilor si extinderilor la constructii existente se va

putea face numai in cazul asigurarii prin proiect a parcajelor aferente functiunii,

numai in afara circulatiilor publice.

Amplasarea parcajelor cu spatiile de manevra aferente se va face in incinta

proprie.

In cazul existentei unor parcaje publice sau de uz public amenajate in raza de

250 m de amplasament este posibila, prin exceptie, acoperirea partiala a

necesarului de locuri de parcare prin utilizarea acestora cu acordul administratorului

parcajelor. Acordul va include numarul de locuri de parcare pe care il poate aloca

utilizatorului si intervalul orar.

Utilizarea parcajelor publice se are in vedere de regula in zonele de extindere.

Parcajele publice pot fi luate in considerare numai pentru vizitatori sau clienti,

nu si pentru locatari sau salariati. Pentru locatari si salariati solutionarea parcajelor

se va realiza in toate cazurile exclusiv in incinta proprie.

Toate parcajele la sol vor fi obligatoriu plantate cu cel putin un arbore la 10

locuri de parcare si vor fi inconjurate de un gard viu de 1,20m inaltime.;

Pentru utilizarea eficienta a terenului se recomanda ca parcajele pentru salariati

si locatari sa se inglobeze in constructia principala sau in cladiri separate

multietajate. Aceeasi recomandare este valabila pentru cazurile in care sunt mai

mult de 100 locuri pentru vizitatori/clienti.

Parcajele subterane nu vor putea ocupa mai mult de 80% din suprafata unei

incinte, restul de 20% fiind obligatoriu utilizati pentru spatii verzi plantate cu plantatii

inalte.




Se recomanda amenajarea de parcari pentru biciclete in zona centrala, in

zonele cu concentrare de locuri de munca si in zonele de agrement.

CERINTE MINIME DE SPATII DE PARCARE PE RAZA COMUNEI FLORESTI-

STOENEȘTI

1. - CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE, BIROURI

a) cate un loc de parcare la 50 mp suprafata construita desfasurata;

b) locuri de parcare suplimentare celor rezultate conform lit. a), dupa cum

urmeaza:

- un spor de 30% pentru vizitatori

- atunci cand constructiile cuprind sali de conferinte si alte spatii destinate

reuniunilor se vor prevedea si cate 1 loc de parcare la 10 locuri in sala si 1 loc de

parcare pentru autocare.

2. - CONSTRUCTII FINANCIAR-BANCARE

a) Pentru toate categoriile de constructii financiar-bancare vor fi prevazute cate un

loc de parcare la 50 mp suprafata construita desfasurata si un spor de 50% pentru

clienti

b) In functie de destinatia cladirii si de amplasament, parcajele pentru salariati pot

fi organizate impreuna cu cele ale clientilor, adiacent drumului public.

3. - CONSTRUCTII COMERCIALE

a) Pentru constructiile comerciale vor fi prevazute locuri de parcare pentru clienti,

dupa cum urmeaza:

- un loc de parcare la 100 mp ACD12 sau un loc de parcare la 50 mp Scom pentru

unitati cu suprafata comercială de pana la 400 mp;

- un loc de parcare la 50 mp ACD sau un loc de parcare la 25 mp Scom pentru

unitati cu suprafata comercială de peste 400 mp.

b) Pentru unitati de alimentatie publica va fi prevazut cate un loc de parcare la 25

mp suprafata comercială sau un loc de parcare/4 locuri de servire.

c) La acestea se vor adauga spatiile de parcare sau garare a vehiculelor proprii,

care pot fi amplasate independent de parcajele clientilor.

12 Suprafață (arie) construită desfășurată




4. - CONSTRUCTII DE CULT

Pentru constructiile de cult numarul spatiilor de parcare va fi stabilit in functie de

specificul si capacitatea obiectivului, avandu-se in vedere un minim de 5 locuri de

parcare. Norma orientativa: 1 loc parcare/10 persoane

5. - CONSTRUCTII CULTURALE

Pentru constructiile culturale vor fi prevazute locuri de parcare pentru vizitatori sau

spectatori si personal, dupa cum urmeaza:

- pentru muzee si expozitii cate un loc de parcare la 50 mp spatiu de expunere;

- pentru celelalte constructii cu destinatie culturala (punct 1.5 din anexa 1 la RGU)

un loc de parcare la 25 locuri in sala.

6. - CONSTRUCTII DE INVATAMANT

a) gradinite si scoli va fi prevazut 1 loc de parcare la 4 cadre didactice plus 20%

pentru vizitatori

b) pentru licee va fi prevazut 1 loc de parcare la 2 cadre didactice, plus 100% din

totalul locurilor de parcare; facultativ, se va putea calcula necesarul de parcare

pentru elevii din anul terminal (si dupa caz, pentru elevii din alte forme de invatamant

decat cel de zi) potrivit normei de la punctul c

c) pentru institutii de invatamant superior va fi prevazut 1,5 locuri de parcare la 2

cadre didactice si 1 loc de parcare la 10 studenti

c) Pentru sedii ale taberelor scolare se vor prevedea locuri de parcare pentru

autocare, conform capacitatii de cazare si locuri de parcare pentru vizitatori in

proportie de 10% din numarul de locuri din tabara

7. - CONSTRUCTII DE SANATATE

a) Pentru constructii de sanatate vor fi prevazute locuri de parcare dupa cum

urmeaza:

- pentru spitale, institutii de asistenta de specialitate, crese cate un loc de parcare

la 4 persoane angajate, cu un spor de 10% pentru vizitatori;

- pentru policlinici, dispensare medicale, cabinete medicale individuale cate un loc

de parcare la 2 persoane angajate, cu un spor de 50% pentru vizitatori;

- pentru alte tipuri de unitati medicale cate un loc de parcare la 5 persoane

angajate.




b) Parcajele pot fi amplasate diferentiat pentru personal, pacienti si vizitatori, caz

an care cele pentru personal si pacienti vor fi amplasate adiacent drumului public.

8. - CONSTRUCTII SPORTIVE

a) Pentru toate categoriile de constructii si amenajari sportive vor fi prevazute

locuri de parcare pentru personal, pentru public si pentru sportivi, in functie de

capacitatea constructiei, dupa cum urmeaza:

- pentru sali de sport, sali de antrenament, popicarii un loc de parcare la 5 locuri

sau un loc la 25 mp suprafata construita desfasurata;

- pentru complexe sportive, stadioane, patinoare, poligoane un loc de parcare la

20 de locuri.

b) La cele rezultate la punctul a, pentru complexe sportive, stadioane, sali de sport

(competitii) se va adauga, in functie de capacitatea constructiei, un numar de 2-4

locuri de parcare pentru autocare.

9. - CONSTRUCTII SI AMENAJARI DE AGREMENT

a) Pentru toate categoriile de constructii si amenajari de agrement vor fi

prevazute parcaje in functie de capacitatea constructiei, cate un loc de parcare

pentru 5-10 de persoane, cu urmatoarele exceptii.

b) Pentru cluburi va fi prevazut cate un loc de parcare la 2 membri ai clubului.

c) Pentru porturi de agrement se va prevedea cate un loc de parcare pentru

fiecare loc de ancorare

10. - CONSTRUCTII DE TURISM

a) Pentru toate categoriile de constructii de turism vor fi prevazute locuri de

parcare, in functie de tipul de cladire si de categoria de confort, minim 6 locuri de

parcare la 10 locuri de cazare.

b) Pentru moteluri se vor asigura 1 loc de parcare la 1 loc de cazare.

11. - CONSTRUCTII DE LOCUINTE

a) Pentru constructii de locuinte vor fi prevazute locuri de parcare pentru locatari

dupa cum urmeaza:

- cate un loc de parcare la 1 locuinta unifamiliala cu lot propriu cu suprafata

desfasurata pana la 120 mp

- cate doua locuri de parcare la 1 locuinta unifamiliala cu lot propriu cu suprafata

desfasurata peste 120 mp




- cate un loc de parcare la 1 apartament cu suprafata pana la 100 mp pentru

locuinte semicolective si colective;

- cate doua locuri de parcare la 1 apartament cu suprafata peste 100 mp pentru

locuinte semicolective si colective;

b) la numarul de locuri de parcare pentru locatari se adauga in supliment de 10%

pentru vizitatori

12. - CONSTRUCTII INDUSTRIALE

Vor fi prevazute parcaje in functie de specificul activitatii, dupa cum urmeaza:

- activitati desfasurate pe o suprafata de pana la 100 mp, un loc de parcare la

50 mp;

- activitati desfasurate pe o suprafata de 100-1.000 mp, un loc de parcare la

75 mp;

- activitati desfasurate pe o suprafata mai mare de 1.000 mp, un loc de parcare la

o suprafata de 100 mp.

- autoservice, spalatorii auto, vulcanizări: 1 loc parcare/1 post de lucru

13. - PENTRU CONSTRUCTII CE INGLOBEAZA SPATII CU DIFERITE DESTINATII,

pentru care exista norme diferite de dimensionare a parcajelor, vor fi luate in

considerare cele care prevad un numar mai mare de locuri de parcare.

10. PUBLICITATEA STRADALA

10.1. DEFINITII

Publicitate totalitatea modalitatilor si instrumentelor specifice utilizate pentru a

facilita cunoasterea si aprecierea de catre consumatori a anumitor produse, servicii

sau pentru a informa publicul asupra unor evenimente, a destinatiei unor spatii,

lansari de produse, deschideri de magazine etc.

Publicitate temporara: publicitatea realizata cu ocazia unor evenimente,

manifestatii culturale sau sportive, precum si pentru actiuni de promovare ocazionala

de produse sau activitati

Reclama activitatea cu rol de a atentiona sau convinge publicul de calitatea unui

serviciu, produs sau idee; termenul mai este folosit si cu semnificatia restransa de

suport folosit in activitatea de reclama.

Publicitate neluminoasa publicitate care se face prin afise sau panouri publicitare,

inscriptii pe material textil




Publicitate luminoasa publicitate realizatã prin corpuri luminoase, afise sau panouri

luminate printr-o sursa de lumina amplasata astfel incat sa asigure iluminarea

afisului, panoului ori corpului publicitar;

Publicitate atipica publicitate realizata prin intermediul unor mijloace, structuri,

corpuri, instalatii originale, fara repetitie.

Firma: reprezinta constructia provizorie pe care se poate inscriptiona numele,

denumirea comerciala, obiectul de activitate sau alte texte specifice, sub care o

persoana fizica sau juridica isi exercita activitatea.

Afis/ poster: mijloc de transmitere a mesajului publicitar, de obicei imprimat pe

suport de hartie sau pe folie sintetica si expus public.

Sistem publicitar structura (poate fi o constructie sau o confectie dintr-un material

nealterabil) ce serveste drept suport pentru mesaje publicitare. Pot fi: corpuri şi

panouri de afişaj (panouri publicitare, panouri directionale–indicatoare, casete

luminoase, citylights, publicitate volumetrica), firme şi alte tipuri de reclame

(baloane gonflabile, obiecte promotionale etc.)

Panou publicitar- structura (constructie provizorie) folosita pentru afisarea unui

mesaj publicitar

Banner suport pentru mesajul publicitar confectionat din folie sintetica sau din

material textil, in mod obisnuit in forma dreptunghiulara, ancorat in zone publice.

Mesh suport pentru mesajul publicitar confectionat din material sintetic perforat (gen

plasa fina), de obicei de mari dimensiuni, fixat in diferite modalitati pe cladiri.

Steaguri construcţie metalică, din plastic sau mixtă ce are ca scop agăţarea într-un

mod oarecare a materialului imprimat de tip steag.

Panou indicator inscriptie amplasata pe cladiri sau pe suporturi independente care

avertizeaza apropierea de o zona sau de un imobil unde se desfasoara o activitate

determinata. In aceeasi categorie se includ bannerul vertical, caseta luminoasa,

tablita indicatoare, toate de mici dimensiuni, fixate prin prinderi speciale pe cladiri,

stalpi etc.

Citylights mobilier stradal pentru publicitate outdoor, aşezat pe unul sau mai multe

picioare, cu iluminare interioară (backlit), cu impact major asupra traficului pietonal,

localizat in câmpul vizual imediat al pietonilor: staţii de autobuz, colţuri de strada,

aeroport etc.

Panou mobil panou publicitar avand dimensiuni variabile (reduse) amplasat la sol,

fara fundatie sau alt sistem de fixare, stabilizat prin propria greutate.




Totem structura publicitara verticala, luminoasa, sprijinita pe sol, prin intermediul

careia se realizeaza publicitate in nume propriu.

Roof-top sistem publicitar de mari dimensiuni montat pe acoperisul sau pe terasa

unei cladiri.

10.2 REGULI GENERALE

Orice mijloc de publicitate, reclama sau afisaj poate fi instalat si folosit conform

actelor normative in vigoare.

Stabilirea amplasamentelor pentru sistemele de publicitate pe domeniul public

se recomanda sa se faca pe baza unui studiu. In lipsa unui studiu special, care sa

contina si un studiu de vizibilitate, amplasarea sistemelor publicitare se poate face

pe baza prezentului regulament, luand ca reper pentru stabilirea amplasamentelor

sistemele publicitare legal amplasate din teren sau/si intersectiile si distantele

minime de amplasare fata de acestea, precum si semnalistica existenta (indicatoare

de circulatie, panouri indicatoare, firme) deja amplasate sau care necesita a fi

amplasate.

Amplasarea mijloacelor de publicitate, reclama sau afisaj necesita autorizatie

de construire in cazul in care implica lucrari de construire si/sau montaj, potrivit

legislatiei in vigoare. Fac exceptie firmele neluminoase cu suprafata de maxim 0,5

mp amplasate, cu respectarea regulilor din prezentul regulament, pe fatadele

cladirilor sau pe imprejmuirile imobilelor, in afara zonei protejate precum si mijloacele

de publicitate pentru care se emite acord de publicitate temporara

In cazul cladirilor prevazute cu o incinta imprejmuita, firmele pot fi amplasate

pe aliniamentul stradal, paralel sau perpendicular fata de acesta, in aceleasi conditii

ca si in cazul amplasarii pe cladiri, descrisa mai jos.

Amplasarea mijloacelor de publicitate – cu exceptia celor destinate punerii in

valoare a zonelor de interes public - este interzisa:

- in parcuri, scuaruri si alte spatii verzi amenajate

- pe carosabil

- in amplasamente care blocheaza fluxurile pietonale

Este interzisa amplasarea si inscriptionarea reclamelor:

- pe cladirile aflate in stare avansata de deteriorare

- pe arbori

- pe stalpi de semnalizare rutiera




- pe cladiri ce adapostesc sedii ale autoritatilor publice

- pe gardurile cimitirelor, lacasurilor de cult

- pe monumente istorice sau de for public;

- in zonele cu regim special de paza si supraveghere

- in intersectii, sub poduri, in curbe cu vizibilitate redusa sau in alte puncte

periculoase pentru trafic, in zone cu evenimente rutiere frecvente sau deosebite

- la o distanta mai mica de 50 m de la intersectiile strazilor cu patru benzi de

circulatie (sau in care cel putin una dintre strazile care intra in intersectie are patru

benzi de circulatie) sau de 30 m de la intersectiile strazilor cu doua benzi de

circulatie; exceptie fac numai firmele amplasate pe fatadele cladirilor (nu

perpendicular) si care nu folosesc culori/combinati de culori specifice semnalizarilor

rutiere.

Este interzisa amplasarea sistemelor de publicitate daca stanjenesc

functionalitatea imobilelor adiacente (blocheaza accesul, reduc nivelul de insorire

sub normele sanitare etc) sau daca obtureaza alte sisteme de publicitate legal

amplasate.

Firmele/reclamele luminoase amplasate la mai putin de 50 de m de

semnalizarile rutiere nu vor folosi culori specifice acestora sau lumina intermitenta.

In apropierea intersectiilor sau a zonelor cu semnalizare rutiera este interzisa

folosirea, la alcatuirea mijloacelor de publicitate, a formei si dimensiunilor

indicatoarelor rutiere sau a culorilor/combinatiilor de culori specifice semnalizarilor

rutiere.

Firmele institutiilor publice, spitalelor, hotelurilor si unitatilor cu program de

noapte (farmacii etc) vor fi luminoase sau li se va asigura iluminatul exterior.

Sistemele publicitare (inclusiv firmele) amplasate in consola, perpendicular pe

fatada, se vor monta la inaltimea minima de 2,50 m de la cota terenului amenajat

sau de la nivelul trotuarului si vor putea iesi in consola maxim 1,20 m fata de limita

de proprietate a terenului (planul fatadei), dar pastrand o distanta de 1,00 m fata de

planul vertical ce trece prin bordura carosabilului sau fata de aliniamentul arborilor

(daca acestia exista).

Pe cladirile de locuit avand la parter sau parter si mezanin spatii cu alta

destinatie decat cea de locuire, firmele se vor amplasa numai pe fatadele

corespunzatoare acestor spatii si cu respectarea elementelor configurativ-

volumetrice (arhitecturale) ale imobilului.




In cazul cladirilor in care isi au sediile mai multe firme, avand intrare/intrari

comune (cladiri de birouri), amplasarea firmelor se va face in vecinatatea intrarii, de

regula intr-o coloana luminoasa in care se vor incadra toate firmele sau o succesiune

verticala de casete luminoase/litere volumetrice sau intr-o succesiune verticala de

placi metalice gravate. Fiecare firma luminoasa nu va depasi 1 mp iar fiecare placa

gravata nu va depasi 0,5 mp. Se recomanda ca pentru un imobil sa se utilizeze o

singura categorie de firme: fie luminoase fie placi gravate. In cazul imobilelor cu

accese multiple sau cu mai multe corpuri de cladiri in incinta se admite amplasarea

pe fatada principala (situata la strada principala) a tuturor firmelor, grupate de regula

in functie de accesul folosit si cu indicatoare privind accesul.

Nu se admite montarea panourilor cu picior/picioare de sustinere, ce necesita

fundatie, pe trotuarele cu latimea mai mica de 3,0 m sau pe spatiile verzi dintre

trotuar si carosabil.

Pentru panourile/sistemele publicitare cu lumina dinamica, intensitatea luminii

se va regla astfel incat aceasta sa nu deranjeze locatarii din zona, sau functionarea

acestora va fi intrerupta intre orele 20.00 – 8.00, interval in care se vor afisa numai

reclame statice.

In afara zonei centrale (C1) se pot amplasa sisteme publicitare/indicatoare

directionale pe stalpii de iluminat public ce nu contin semnalizari rutiere. Acestea nu

vor folosi culorile specifice semnalizarilor rutiere si nici lumina intermitenta; nu vor

depasi suprafata de 1,00 mp (0,8x1,2 m); vor fi amplasate la o inaltime de minim 3 m

si nu se vor amplasa un numar mai mare de 2 indicatoare pe acelasi stalp (acestea

vor fi amplasate, obligatoriu, interior/exterior carosabil).

In cazul cladirilor asupra carora se efectueaza interventii autorizate, se accepta

montarea plasei de protectie pentru evitarea accidentelor in zona. In aceasta situatie

se pot amplasa/inscriptiona reclame publicitare pe aceasta plasa, daca reclama are

legatura cu firma care executa lucrarile, cu materialele sau obiectele folosite pentru

efectuarea interventiilor, cu obligativitatea achitarii taxei anuale de afisaj. Exceptie

fac cladirile monument istoric la care nu este permisa amplasarea reclamelor pe

plasa de protectie.

Operatorii de publicitate au obligatia de a asigura numerotarea si identificarea

panourilor publicitare cu denumirea operatorului, numarul autorizatiei de construire si,

dupa caz, al contractului de inchiriere a spatiului publicitar.

Inaintea fiecarei schimbari a continutului reclamei de pe un panou publicitar,

operatorul de publicitate are obligatia sa obtina acordul autoritatii publice locale.

Operatorii de publicitate sunt obligati sa asigure intretinerea si repararea

sistemelor publicitare pe perioada derularii contractelor. Materialele din care se vor




executa aceste sisteme vor fi de buna calitate, rezistente la intemperii si vor avea un

aspect estetic, care nu va afecta imaginea urbana a zonei in care se amplaseaza

Etalarea de afise si reclame care prezinta in mod continuat deteriorari evidente

si creeaza un aspect necorespunzator a spatiilor de publicitate duce la rezilierea

contractului de inchiriere pentru spatiul publicitar.

La montarea sau demontarea sistemelor publicitare, operatorul de publicitate

are obligatia sa aduca amplasamentul la starea initiala, inclusiv inierbare sau

asfaltare.

In situatia neutilizarii panourilor/sistemelor publicitare amplasate pe domeniul

public sau privat, operatorii de publicitate vor expune reclama propriei firme (in acest

caz datorand taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate), sau pentru

promovarea unor activitati ale Primariei Comunei Floresti-Stoenesti, la solicitarea

acesteia (in acest ultim caz nu se datoreaza taxa de afisaj). In cazul neutilizarii sau

utilizarii necorespunzatoare a unui sistem publicitar pe o perioada de 90 zile

proprietarul acestuia are obligatia de a-l desfiinta si a aduce terenul/constructia la

starea initiala.

In situatia in care panourile se vor amplasa in zone amenajate/neamenajate ca

spatii verzi, dar cu posibilitatea de a amenajare, operatorul de publicitate va stabili,

de comun acord, cu operatorul serviciului de intretinere a spatiilor, conditiile pe care

le implica obligatia de intretinere a panourilor (curatare, schimbare postere, etc)

10.3 PROCEDURA DE AVIZARE SI AUTORIZARE:

Amplasarea mijloacelor de publicitate va fi facuta in baza autorizatiei de

construire sau in baza acordului pentru publicitate temporara dupa caz.

10.3.1 PROCEDURA DE AUTORIZARE

Procedura de autorizare este cea prevazuta in Legea 50/1991 republicata, cu

modificarile ulteriare.

Procedura de autorizare cuprinde, conform legii, cele doua etape:

-Certificatul de urbanism; pentru emiterea cerificatului de urbanism sunt

necesare: cererea-tip completata corect, plan de incadrare in zona si plan de situatie

cu marcarea amplasamentului, foto amplasament, copie certificat inmatriculare,

dovada platii taxei de emitere a certificatului de urbanism.

-Autorizatia de construire care se emite la cererea detinatorului unui titlu care

confera dreptul de construire pe baza: cererii de autorizare (+anexa) completate

corect, dovezii titlului care confera dreptul de construire, copiei certificatului de

urbanism, avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, documentatiei tehnice




intocmite conform legii – care va include si foto-simulare inainte si dupa amplasare,

dovezii achitarii taxei de autorizare si dovezii depunerii declaratiei de impunere

pentru stabilirea taxei de afisaj;

Autorizatia de construire este de regula emisa pentru o constructie provizorie,

pe durata determinata inscrisa in autorizatie

10.3.2 ACORDUL DE PUBLICITATE TEMPORARA

Acordul de publicitate temporara este actul care permite amplasarea sistemelor

publicitare (afise, postere, mesh-uri, easy change-uri, standuri publicitare, prisme

sau cuburi publicitare etc) folosite ca purtator de mesaj in cadrul unor campanii

publicitare pentru activitatile de promovare pe termen scurt, care se desfasoara pe

domeniul public sau privat (festivaluri, targuri, expozitii, lansari de produse, distribuiri

de mostre si tiparituri, manifestari cu ocazia unor evenimente speciale cu caracter

social, politic, cultural – distractiv, comercial, turistic, sportiv, etc), strict pe perioada

campaniilor.

In vederea obtinerii acordului pentru publicitate temporara, sistemele

publicitare folosite ca purtator de mesaj trebuie sa indeplineasca urmatoarele

conditii:

- sa fie folosite ca purtator de mesaj in cadrul unor activitati de promovare

cu durata determinata si precizata

- sa poate fi montate sau demontate in decursul a 24 ore

- suportul si mediul inconjurator sa poata fi aduse la starea initiala, pana in

ultima zi de valabilitate a acordului pentru publicitate temporara

- amplasarea sistemelor de publicitate temporara nu va prejudicia

activitatea din zona de amplasare (accese, circulatie, alta semnalistica

legal amplasata etc)

- amplasarea prismelor publicitare sau altor asemenea sisteme publicitare

se face de regula in spatii largi, fara a stanjeni circulatia rutiera si

pietonala, vizibilitatea altor sisteme de publicitate legal amplasate anterior,

precum si activitatea curenta din zona de amplasare; stabilirea

amplasamentului prismelor publicitare sau altor sisteme publicitare

voluminoase se face cu acordul Comisiei de Urbanism si Amenajarea

Teritoriului a Comunei Floresti-Stoenesti.

Acordul de publicitate se elibereaza solicitantului in baza unei documentatii

compuse din:

- cerere pentru eliberare acord publicitate temporara




- certificat de inmatriculare a firmei (copie)

- schita/foto sistem publicitar

- acordul proprietarului imobilului pe care va fi amplasat sistemul publicitar

- copie dupa contractul de publicitate din care sa rezulte atat valoarea cat

si valabilitatea acestuia

- documentele de plata pentru emiterea acordului publicitate temporara:

taxa de reclama si taxa de ocupare domeniu public (in situatia in care

activitatea de promovare se desfasoara pe domeniul public sau privat al

Comunei Floresti-Stoenesti)

- in cazul in care sistemul publicitar va fi amplasat in imediata vecinatate a

intersectiilor se va depune plan de situatie sc 1:500, pe care se va marca

distanta fata de intersectie, care nu poate fi mai mica de de 50 m, in caz

contrar se va face dovada ca se respecta normele privind circulatia rutiera

- aviz Politia Rutiera

Acordul de publicitate temporara se emite pentru o durata de maxim trei luni, cu

posibilitate de prelungire pentru maxim alte trei luni.

10.4. CONDITII DE AMPLASARE A SISTEMELOR PUBLICITARE

10.4.1 AMPLASAREA FIRMELOR

Suportul pentru firma se amplaseaza pe fatada imobilului unde se exercita

activitatea, pe imprejmuirea imobilului sau in incinta imobilului.

Pentru imobilele monumente istorice si cele adiacente lor (cele din zona de

protectie) de regula nu se vor utiliza firme luminoase.

AMPLASAREA FIRMELOR

Firmele situate la parterul blocurilor nu vor depasi limita de proprietate a

spatiului, iar in cazul situarii lor pe atic vor prelua obligatoriu inaltimea firmelor

existente, astfel incat sa rezulte un bandou continuu de firme.

In cazul cladirilor de locuit prevazute cu parapet plin si continuu la balconul

etajului I, se accepta amplasarea firmelor pe acesta, numai cu acordul prealabil

expres al proprietarilor apartamentelor respective si al asociatiei de proprietari.

Firmele pentru activitati ce se desfasoara (autorizat) intr-un apartament de

bloc se vor amplasa (numai cu acordul proprietarilor) pe fatada, la nivelul parterului,

daca activitatea se desfasoara la parter, sau in zona accesului la scara respectiva,

daca activitatea se desfasoara la etaj. Firmele astfel amplasate vor fi de tip caseta




luminoasa sau placa metalica gravata si nu vor depasi 1,0 mp in cazul casetelor

luminoase sau 0,5 mp in cazul placilor gravate.

Copertinele pe care se pot amplasa firme vor fi ridicate de la cota terenului

amenajat sau de la nivelul trotuarului minim 2,50 m. Ele vor putea iesi in consola din

planul fatadei cu maxim 1,50 m cu conditia de a pastra o distanta de minim 1,00 m

fata de planul vertical ce trece prin bordura carosabilului sau fata de aliniamentul

arborilor (daca acestia exista).

Firme tip “Totem” inscriptionate cu denumirea comerciala sau obiectul de

activitate, se pot amplasa numai in afara zonei istorice si numai in zona unde isi

desfasoara solicitantul activitatea, fara a perturba activitatea altor agenti economici si

numai unde profilul transversal al strazii permite circulatia fluenta atat pietonal cat si

rutier, cu plata taxei de afisaj aferente.

Orice propunere ce se va abate de la aceste reguli se va aviza, preliminar

eliberarii Certificatului de urbanism, de catre Arhitectul-sef si, atunci cand este vorba

de un format atipic, de catre Comisia tehnica pentru urbanism si amenajarea

teritoriului.

10.4.2 AMPLASAREA PANOURILOR PUBLICITARE SI ALTOR SISTEME PUBLICITARE

PUBLICITATEA PE DOMENIUL PUBLIC:

Pot fi amplasate panouri mici (maxim 1 mp) pe stalpii retelei de iluminat public

in conditiile de la capitolul 10.2. Distantele dintre panourile astfel amplasate nu va fi

mai mica de 25 m.

Pe arterele principale se pot amplasa panouri publicitare pe suport propriu:

– tip citylight – dimensiunile max. ale panoului 1.1x1.6 m; inaltimea max. de

la cota terenului amenajat a sistemului (panou +picior)– 2.5 m

– coloane publicitare

- tip backlit (panouri gen caseta luminoasa) cu dimensiunile maxime de 4x3

m. Distanta dintre panourile instalate succesiv se recomanda a fi de 50 m

pentru o buna lizibilitate a mesajului publicitar si nu poate fi mai mica de 25

m. Amplasarea acestora va fi facuta astfel incat acestea sa nu impiedice

observarea semnelor de circulatie sau vizibilitatea pentru conducatorii auto

si va fi asigurata distanta de minimum 2,5 m., intre partea inferioara a

panoului si nivelul solului.

Sistemele publicitare pe suport propriu mentionate mai sus se vor amplasa

astfel incat proiectia lor sa se gaseasca la minim 2,0 m de marginea partii

carosabile, dar nu mai aproape de 1,0 m de limita spatiului verde, cu

respectarea celorlalte conditii de la capitolul 10.2.. Prin exceptie, in cazul in




care sistemele citylight constituie suport pentru copertinele de protectie la

statiile de transport in comun, se admite reducerea distantei de amplasare

pana la 1,0 m de marginea partii carosabile/alveolei de refugiu.

Pe arterele de acces/iesire și în vecinătatea autostrăzii se admite si

amplasarea de panouri publicitare tip unipol cu suprafete mai mari (maxim 12x4x3

m). Distanta dintre panourile instalate succesiv nu poate fi mai mica de 75 m si va fi

facuta astfel incat acestea sa nu impiedice observarea semnelor de circulatie sau

vizibilitatea pentru conducatorii auto sau circulatia pietonala. Amplasarea sistemelor

publicitare pe suport propriu tip unipol se face astfel incat proiectia lor sa se

gaseasca la minim 4,0 m de marginea partii carosabile, dar nu la mai putin de 13 m

de axul drumului la DN/DJ/DC și 50,0 m din axul autostrăzii.

Se pot amplasa si sisteme publicitare asimilabile tipurilor de panouri descrise

mai sus ca si dimensiuni, de o calitate superioara acestora, precum si sisteme de

publicitate temporara (care indeplinesc conditile de la punctul 10.3.2)

PUBLICITATEA PE DOMENIUL PRIVAT:

Pe domeniul privat este permisa amplasarea categoriilor de sisteme de

publicitate permise pe domeniul public in zona respectiva, cu respectarea unor

conditii similare.

Amplasarea sistemelor publicitare se face cu respectarea conditiilor generale

de la punctul 10.2

Se pot amplasa si sisteme publicitare de mari dimensiuni (panouri publicitare,

mesh, roof-top etc) pe calcanele, fatadele, terasele sau acoperisurile cladirilor

proprietate privata, cu acordul proprietarilor si fara a afecta functionalitatea optima a

cladirilor (este interzisa obturarea ferestrelor, a balcoanelor, a acceselor etc).

Acestea se vor dimensiona, atat ele cat si sistemele lor de prindere, astfel incat sa

nu constituie o sursa de accidente in zona si sa nu afecteze structura de rezistenta a

cladirilor.

Sistemele publicitare nu vor iesi in consola fata de limita de proprietate.

Panourile publicitare amplasate pe domeniul privat (la sol sau pe cladiri) vor fi

obligatoriu luminoase.

In localitate, panourile publicitare pe suport propriu, se amplaseaza astfel:

- proiectia panoului se va situa strict in interiorul proprietatii

- se vor respecta conditiile minimale prevazute in cazul “publicitatii pe domeniul

public” – inclusiv referitor la distantele dintre sistemele publicitare functie de tipul de

sistem publicitar si gabaritul acestuia si de amplasament.




Sistemele publicitare amplasate pe acoperisurile terasa ale cladirilor

multietajate, nu vor depasi inaltimea de 3.00 m (la cladirile care au inaltimea de pana

la 15.00 m) si vor fi de maximum 1/5 din inaltimea cladirii, dar nu mai mult de 6.00 m,

(la cladirile mai inalte de 15.00m).

Este permisa publicitatea temporara avizata potrivit punctului 10.3.2.

11. ZONE DE PROTECTIE; MASURI DE PROTECTIE IN ZONE DE RISC

NATURAL

11.1 PROTECȚIA ELEMENTELOR NATURALE

Se constituie in zone de protectie pentru elemente de relief, de vegetatie si habitate

ale pasarilor si animalelor instituite in suprafete cuprinse intre limita fizica a

elementului sau a suprafetei de desfasurare pana la distanta prescrisa de legile in

vigoare si a studiilor

Protectia apelor de suprafata in regim tehnic pentru exploatare si pentru

lucrari de gospodarire a apelor

Protectia apelor de suprafata in regim tehnic pentru exploatare accesul

populatiei la malul apelor

Protectia ariilor avifaunistice in regim tehnic pentru asigurarea existentei

elementului de vegetatie sau de fauna, intretinerea, inmultirea si monitorizarea

acestora.

Pentru elemente suplimentare vezi capitolele Zone naturale protejate şi zone cu

valoare peisagistică și Protectia apelor din ANEXA 3 - Zone de protecție și de

siguranță.

11.2 PROTECȚIA ELEMENTELOR ANTROPICE

Se constituie in zone de protectie pentru elemente antropice de tipul siturilor

arheologice, monumentelor istorice si monumente de for public urban suprafetele

cuprinse intre limita de proprietate in care este amplasat monumetul si distanta

legala minima. Aceste distante sunt reglementate in functie de recomandarile

studiilor istorice si arheologice si de prescriptiile instituite in Regulamentul de

construire al Planului Urbanistic General astfel:

zone de protectie pentru monumente istorice: conform studiului istoric

zone de protectie pentru monumente de for public 50m




Pentru detalii vezi capitolul Protecția monumentelor istorice din ANEXA 3 - Zone de

protecție și de siguranță

11.3 PROTEJAREA UNITĂȚILOR DE EDUCAȚIE PENTRU MINORI

Se instituie o zona de protectie de 100,00 m in jurul unitatilor de invatamant pentru

scolari si prescolari, in interiorul careia este interzisa amplasarea unitatilor de

alimentatie publica noi ce desfac bauturi alcoolice si alimente contraindicate

minorilor.

11.4 PROTEJAREA LĂCAȘURILOR DE CULT

Se instituie o zona de protectie de 100,00 m in jurul lacasurilor de cult, in interiorul

careia este interzisa amplasarea unitatilor de alimentatie publica ce desfac bauturi

alcoolice.

11.5 PROTECȚIA REȚELELOR DE UTILITĂȚI PUBLICE ȘI ALTE ZONE DE

PROTECȚIE

Se constituie in zone de protectie, protectie severa si de siguranta toate zonele care

servesc regimului tehnic privind construirea si exploatarea urmatoarelor utilități

publice:

Circulatii rutiere autostrazi

Drumuri judetene și comunale

Retele edilitare majore pentru teritoriul national si regional: produse petroliere,

surse de alimentare cu apa, alimentari cu apa, electrice de medie si inalta tensiune,

gaze de medie si inalta presiune, fibra optica, canale de desecare.

Lucrari hidrotehnice si de imbunatatiri funciare pentru apararea teritoriului

impotriva inundatiilor si a eroziunii solului.

Retele edilitare majore pentru teritoriul administrativ: alimentari cu apa, surse

de alimentare cu apa si canalizare, electrice de joasa tensiune, gaze de joasa

presiune, canale de desecare, telefonice

Echipamente necesare retelelor edilitare si suprafetele de amplasare:

gospodarii de apa, statii de pompare si epurare, statii de gaze, posturi electrice,

stavilare, baraje, echipamente pentru fibra optica, etc

Zonele mai sus enumerate au latimea constituita de la limita fizica a retelei pana la

distanta stabilita conform prescriptiei tehnice in vigoare




Extrase din unele normative si/sau din avizele autorităților competente sunt

prezentate în ANEXA 3 - Zone de protecție și de siguranță, capitolele Protecția căilor

de comunicație rutieră, Protectia reţelelor tehnico-edilitare cu Protectia sistemului de

alimentare cu apă, Protectia sistemului de alimentare cu energie electrică, Protectia

sistemului de alimentare cu gaze naturale

Echipamente aeronautice – se instituie restricții în zona de protecție a

radiofarului, potrivit planșei nr.04-UTR și Zona de servituți aeronautice din ANEXA 3

- Zone de protecție și de siguranță

Se instituie zone de protecție sanitară și alte măsuri pentru protejarea

mediului de viață al populației potrivit punctului Zone de protecție sanitară din

ANEXA 3 - Zone de protecție și de siguranță

11.6 MASURI DE PROTECTIE IN ZONELE DE RISC NATURAL

11.6.1 PROTECTIE LA RISC SEISMIC GEOLOGIC SI HIDROGEOLOGIC

La proiectarea cladirilor din Comuna Floresti-Stoenesti precum si interventiile la

constructiile existente se va tine seama de zonarea seismica.

Tinand seama de concluziile studiului geotehnic se vor lua urmatoarele masuri:

-Recomandăm autorităților să pretindă elaborarea unui studiu geotehnic pentru

fiecare solicitare de autorizație de construire, pentru orice tip de construcție, pentru a

putea evalua și monitoriza eventualele riscuri antropice.

- la proiectarea cladirilor – in special a celor multietajate – se va tine seama de

riscurile geologice:

- pamanturi loessoide, sensibile la umezire, puternic compresibile

- existenta in stratificatie a nisipurilor fine care pot genera fenomene de lichefiere

11.6.2 PROTECTIA LA INUNDATII

Se interzice amplasarea constructiilor de locuit principale (permanente) in zonele

inundabile.

Amplasarea altor constructii de importanta redusa in zonele inundabile este permisa

numai pe riscul beneficiarului si cu dovedirea de catre acesta a luarii in calcul la

proiectare a riscului la inundatii si elaborarii unui plan de evacuare in caz de risc.

Pentru reducerea pagubelor materiale, aceste cladiri se recomanda sa fie executate

fara subsol si cu nivelul parterului peste cota de inundabilitate.

Amplasarea constructiilor de importanta normala in zonele inundabile se poate face

numai dupa realizarea lucrarilor de protectie la inundatii (indiguiri etc)




Amplasarea constructiilor din clasa I si II de importanta pe terenuri situate sub cota

de inundabilitate este interzisa.

12. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA, DIMENSIUNILE ȘI ASPECTUL

EXTERIOR AL CONSTRUCȚIILOR

12.1. REGULI GENERALE PRIVIND ASPECTUL EXTERIOR

Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu

contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei şi peisajului urban.

Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exte-

rior intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general

acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă13.

Aspectul clădirilor va fi subordonat cerinţelor funcţionale şi exprimarii prestigiului au-

toritatilor sau investitorilor, dar cu condiţia realizării unor ansambluri compoziţionale

care să ţină seama de particularităţile sitului, de caracterul general al zonei şi de

arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate.

Pentru asigurarea calităţii aspectului exterior al construcţiilor, autoritatea publică lo-

cală are dreptul să condiţioneze autorizarea lucrărilor prin obţinerea unui aviz din

partea Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism sau din partea unei

secţiuni specializate pe aspecte de estetică arhitecturală şi urbană.

Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor și al anexelor vizibile dinspre spatiul public

va fi corelat cu cel al clădirii(clădirilor) principale situate pe parcelă.

Sunt interzise mansardele false.

Se interzice dispunerea antenelor TV-satelit, a coșurilor metalice și a altor asemenea

instalații care nu fac parte din arhitectura originara a clădirii pe construcțiile monu-

ment istoric sau pe construcțiile cu valoare arhitecturală. Prin excepție, se admite

amplasarea acestor echipamente în poziții invizibile din circulația publică cu acordul

DJCCPCN Giurgiu.

Se interzice dispunerea unităților exterioare de climatizare, a altor asemenea

echipamente, a cablurilor, țevilor, tubulaturilor și altor asemenea elemente tehnice

care nu fac parte din arhitectura originala, pe fațadele monumentelor istorice sau ale

construcțiilor cu valoare arhitecturală. Acest tip de echipamente vor trebui să fie

astfel amplasate incât să fie mascate de elemente de construcție (parapeți, nișe,

ganguri, etc) sau de decorație.

13 Potrivit Art. 32 din Regulamentul general de urbanism aprobat cu HG 525/1996




Se interzice dispunerea antenelor satelit, unitățior exterioare ale sistemelor de clima-

tizare, a coșurilor metalice de evacuare și a altor elemente ale instalațiilor care nu

fac parte din arhitectura inițiala a construcțiilor pe fațadele orientate spre circulațiile

publice ale clădirilor din zona centrală, din zona de protecție a monumentelor și zona

de locuit și se va evita o astfel de dispunere în cazul altor clădiri situate în zonele IS.

Clădirile noi vor ingloba în arhitectura clădirii echipamentele tehnice necesare, astfel

incât cablurile, conductele și dispozitivele tehnice să nu fie vizibile din spatiul public.

Se interzic interventiile asupra clădirilor de natura să distruga unitatea construcției

(de genul inlocuirii parțiale a acoperișului, vopsitorii partiale etc) justificate de

apartenența la proprietari diferiți.

Deținătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de

închidere perimetrala, pun în pericol sănătatea, viața, integritatea fizica și siguranța

populației si/sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit

și a spațiilor publice urbane, sunt obligați să ia masuri de realizare a lucrărilor de in-

tervenție pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor în condițiile

asigurării coerentei lucrărilor de intervenție asupra clădirii cu imaginea urban-

arhitecturală a zonei adiacente, respectarea caracterului zonei și păstrarea identitatii

acesteia.

In vederea păstrării și ameliorării imaginii urbane a comunei Florești-Stoenești:

Se interzice amplasarea spre stradă a anexelor gospodărești ale

locuințelor; prin excepție, în zonele de locuit cu amplasarea

reglementată a construcțiilor la aliniament se admite amplasarea la

aliniament a garajelor pentru maxim 2 autoturisme cu condiția să nu

afecteze domeniul public (deschidere de porți, rampe etc) iar arhitectura

construcției să se armonizeze cu a construcției principale (ca materiale,

finisaje, culori)

Prin excepție de la alineatul precedent se admite amplasarea pe

aliniament a cabinelor poartă a căror arhitectură se armonizează cu

arhitectura construcției principale și a împrejmuirii; se admit cabinele

poartă în construcții ușoare amplasate retrase față de împrejmuire.

Se interzice amplasarea spre stradă a depozitelor.

Se interzice amplasarea construcțiilor cu fațada posterioară spre stradă.

Fațadele orientate spre lacuri si spre spații verzi publice vor fi tratate ca

fațade principale




Se interzic calcane orientate spre stradă, spre ape sau spre spații verzi

publice.

Se interzice amplasarea structurilor de vânzare de dimensiuni medii/mari

(Scom>400mp) cu fațade oarbe spre stradă, cu excepția subzonei A1-

A2.

Se interzice amplasarea construcțiilor provizorii pe domeniul public.

Excepție de la această prevedere fac:

o ansamblurile de construcții provizorii modulate, reglementate

expres prin documentație de urbanism sau proiect de ansamblu

o chioșcuri de ziare și flori

o adăposturi pentru stații de transport public

o alte construcții executate potrivit standardului local aprobat

o panouri publicitare și alte sisteme publicitare permise potrivit

regulamentului local de publicitate

o construcții provizorii tip cort, rulotă mobilă, standuri mobile,

chioșcuri mobile

12.2. VOLUMETRIE

Este recomandată în general volumetria simplă, echilibrată.

Volumul poate fi limitat în mod expres în zonele construite existente cu regim de

construire deschis (discontinuu), omogene funcțional, ce înglobează un număr mare

de parcele de teren cu suprafete și dimensiuni cvasi-similare, pe care se edifică

construcții cu caracteristici arhitectural-volumetrice similare, precum zonele de

locuințe. În zonele de locuințe volumul construcțiilor noi este limitat atat de indicatorii

maximi admisi pe parcela (POT, CUT, regim de înălțime) cat și de gabaritul

caracteristic al construcțiilor.

Gabaritul caracteristic este dat de:

Lățimea medie a construcțiilor pe parcelă

Raportul mediu construit/liber (raportul dintre lățimea construcțiilor și

distanțele dintre construcții) caracteristic străzii/ansamblului.

Adâncimea medie a construcțiilor, percepute din spațiul public




După caz, prin prezentul regulament se poate reglementa fie lățimea medie a

construcțiilor pe parcelă fie raportul mediu construit/liber.

Inserțiile care depășesc gabaritele specifice zonelor de insertie vor fi justificate printr-

un PUD ce va include volumetrii, desfășurări stradale și montaj fotografic.

Procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, regimul de

înălţime şi volumul caracterizează construcţia. Fiecare dintre aceste valori trebuie să

fie cel mult egală cu valoarea maximă stabilită prin prezentul regulament.

Nu este necesar ca valorile stabilite prin prezentul regulament să conducă la

posibilitatea unei construcţii de a atinge în mod simultan valorile maxime permise.

Orice derogare de la prevederile prezentului regulament privind indicii urbanistici se

face conform legii.

Pentru reglementările cu caracter definitiv specificate expres în cadrul prezentului

regulament nu se admit derogări prin intermediul PUZ sau PUD.

Prin excepţie este permisă autorizarea extinderilor construcţiilor existente pe

verticală, chiar dacă este depăşită valoarea maximă a CUT cu cel mult 20%, însă

doar dacă procentul existent de ocupare a terenului nu este mărit ca urmare a

extinderii, iar regimul de înălţime realizat prin extindere respectă cerinţele impuse

prin prezentul Regulament. Derogarea nu se aplică în zona de protecție a

monumentelor. Prin construcţie existentă în sensul prezentului articol se înţelege

construcţia care există fizic la data adoptării prezentului regulament şi este

evidenţiată ca atare în documentaţia cadastrală, fiind înscrisă în cartea funciară.

În cazul edificării de noi construcţii precedate de desfiinţarea de construcţii existente

se va impune respectarea pentru noua construcţie a indicilor stabiliţi prin prezentul

Regulament, chiar dacă aceste valori nu erau respectate înainte de desfiinţare.

12.3. IMAGINE ARHITECTURALĂ; FINISAJE EXTERIOARE; CULORI

Este interzisa utilizarea materialelor destinate finisajelor interioare (precum faianta,

gresie, tapet etc) la exterior.

Este interzisă utilizarea elementelor decorative de proastă factură, fals artistice (ex-

emple: baluștri, colonițe, turnulețe, amestecuri diverse de stiluri arhitecturale, pastișe,

imitarea stilurilor istorice) care crează o imagine inadecvată locului.

La clădirile existente se interzice eliminarea decoraţiilor specifice (ancadramente,

cornişe, brâuri, colonete, pilaştri etc) cu ocazia renovării sau a reabilitării termice. În

cazul restructurării/extinderii aceste elemente se vor îngloba, de regulă, în conceptul

general.




Se vor proteja construcțiile care păstrează elemente specifice tradiționale.

Arhitectura clădirilor noi va fi de regulă de factură modernă şi va exprima caracterul

programului.

In vederea păstrarii peisajului cultural local, alături de pastrarea scării și volumetria

simplă a construcțiilor se va face apel la:

utilizarea lemnului pentru împrejmuiri, tâmplărie, stâlpi, balustrade și detalii

arhitecturale

utilizarea unor elemente specifice: prispe, cerdacuri, foișoare

acoperișuri cu volumetrie simplă, cu pante medii, recomandabil din material

tradiționale –țiglă, tablă plană zincată sau vopsită;

Anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi arhitectură cu

clădirea principală.

Utilizarea culorilor saturate, stridente este interzisa pentru finisajele exterioare de

suprafață, mobilierul urban sau sistemele publicitare în incinta monumentelor și zona

de protecție a acestora, la alte zone cu valoare ambientală și în zonele verzi.

Pentru celelalte zone de locuit și pentru alte zone funcționale utilizarea culorilor in-

tense (nu stridente) la finisajele vizibile din spatiul public poate fi acceptată numai

pentru accente de culoare.

Pentru platformele industriale sau zone comerciale compacte amplasate în general

la marginea localitatii este permisă utilizarea culorilor intense pentru finisajele exteri-

oare de suprafață la construcții izolate cu condiția utilizării unor materiale moderne,

de bună calitate.

In figura de mai jos este exemplificata o paleta de culori intense interzise în zonele

protejate și admisa doar conditionat, potrivit alineatelor precedente, în rest.

Fig. 3 Culori intense interzise în zone protejate și utilizabile numai cu prudenta în rest

Mai jos este ilustrată paleta culorilor tradiționale pentru finisaje exterioare: bleu (al-

bastru ultramarin pal) ocru, alb și gri.

Fig. 4 Culori tradiționale pentru zugrăveli exterioare




Si sunt exemplificate palete de culori pale pentru finisaje exterioare de suprafață.

Fig. 5 Paleta de culori exemplificativa pentru finisaje exterioare de suprafață

Pentru învelitorile în pantă (șarpantă):

Panta învelitorii va fi cuprinsă de regulă între 25° și 50°.

La monumente și în zonele de protecție a acestora și la alte construcții cu

valoare arhitecturală se vor utiliza materialele tradiționale (învelitori ceramice -

țiglă, tablă plană zincată sau vopsită în culori mate, tablă de cupru,) cu excep-

tia cazurilor în care prin avizul Ministerului Culturii se prevede altfel.

Pentru zonele rezidențiale din afara zonelor protejate menționate la alineatul

anterior utilizarea materialelor tradiționale are caracter de recomandare. Se

admite și utilizarea inlocuitorilor materialelor tradiționale (tiglă metalică, țiglă

de beton, tablă plană vopsită etc) cu finisaj mat în gama de culori a materiale-

lor tradiționale.

Mai jos este prezentata paleta de culori orientativă pentru învelitori.

Fig. 6 Paleta de culori exemplificativa pentru învelitori

In zona centrala, în zonele rezidențiale, zonele de servicii și zona verde precum și în

incintele adiacente acestor zone este interzisa utilizarea tablei de aluminiu stralu-

citoare sau a azbocimentului.

Prevederile prezentului capitol vor fi detaliate după caz în cuprinsul regulamentului și

în Planurile Urbanistice Zonale și de Detaliu ce se vor elabora – în primul rand

pentru zonele pentru care s-a instituit un tip de protecție urbanistico-arhitecturală.

12.4. VITRINE

Ca elemente importante în definirea imaginii urbane, vitrinele vor beneficia de un

design de bună calitate, adaptat arhitecturii imobilelor. Materialele utilizate vor fi de

foarte bună calitate, indiferent că sunt de tip tradiţional (lemn) sau modern (oţel, al-

uminiu, sticlă structurală etc).




In golul faţadei destinat vitrinei se poate include şi firma în situaţiile în care amplas-

area acesteia pe faţadă e inadecvată datorită caracteristicilor arhitecturale.

La clădirile cu mai multe vitrine, intervenţiile asupra acestora vor urmări conservarea/

refacerea unităţii expresiei arhitecturale.

Sticla vitrinelor va fi de tip transparent, incolor.

Amplasarea de reclame, afişe, autocolante, anunturi, firme pe sticla vitrinelor, în ex-

terior sau interior, e interzisă. Obiectele expuse în vitrină se vor amplasa la minimum

10 cm de la sticlă.

Vitrinele vor fi în mod obligatoriu iluminate cel puţin pe perioada de funcţionare a

iluminatului public. E interzisă folosirea în orice fel a luminii intermitente, pulsatorii în

iluminarea vitrinelor.

Poziţionarea de vitrine sau alte elemente de expunere a mărfurilor, mobile / provizorii

pe faţade, pe porţi sau în faţa clădirilor este interzisă.

Pentru vitrinele aferente unor spaţii în interiorul cărora vederea din spaţiul public nu

e dezirabilă, se va amplasa un ecran translucid la minimum 30 cm de la suprafaţa

sticlei, iar interspaţiul rezultat se va utiliza pentru expunere sau se va amenaja

(plante, flori etc), funcţie de specificul activităţii.

Vitrinele aferente serviciilor funerare de orice natură (firme de pompe funebre,

comerţ cu produse şi materiale specifice etc) vor fi în mod obligatoriu dublate de

ecrane translucide iar uşile de acces vor fi astfel realizate încât vederea în interior

din spaţiul public să fie complet împiedicată. Expunerea oricăror elemente - obiecte,

materiale, coroane etc, legate de specificul acestor activităţi e interzisă.

Manevrarea acestora se va face exclusiv în locuri închise - încăperi, ganguri, incinte,

fără posibilitatea de a fi observate din spaţiul public, de către colocatari sau de pe

parcelele învecinate.

Documentaţiile pentru autorizarea construirii vitrinelor vor cuprinde în mod obligato-

riu întreaga faţadă a imobilului, pe care vor fi reprezentate detaliat toate elementele

prezente (arhitecturale, firme, inscripţii, firide de branşament la utilităţi etc).

La monumente și în zonele de protecție ale monumentelor istorice și ale monumen-

telor de for public autorizarea lucrărilor se va face cu Avizul Direcţiei pentru Cultură,

Culte şi Patrimoniu Naţional Cultural Giurgiu (sau ministerului Culturii, după caz),

care pot impune restricţionări suplimentare, determinate de caracteristicile concrete

ale arhitecturii imobilelor.



TITLUL 2 – PRESCRIPŢII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE şi UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ PAG. 45

TITLUL 2 – PRESCRIPŢII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE

ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ

Fiecare dintre subzonele şi unităţile de referinţă fac obiectul unor prevederi

organizate conform următorului conţinut:

GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI

SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALA

Articolul 1 - utilizări admise

Articolul 2 - utilizări admise cu condiţionări

Articolul 3 - utilizări interzise

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE şi CONFIGURARE A

CLĂDIRILOR

Articolul 4 - caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni)

Articolul 5 - amplasarea clădirilor faţă de aliniament

Articolul 6 - amplasarea clădirilor faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcele-

lor

Articolul 7 - amplasarea clădirilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcela

Articolul 8 - circulaţii şi accese

Articolul 9 - staţionarea autovehiculelor

Articolul 10 - înălţimea maxima admisibila a clădirilor

Articolul 11 - aspectul exterior al clădirilor

Articolul 12 - condiţii de echipare edilitara

Articolul 13 - spaţii libere şi spaţii plantate

Articolul 14 - împrejmuiri

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A

TERENULUI

Articolul 15 - procent maxim de ocupare a terenului (POT)

Articolul 16 - coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT)




IS – ZONELE DESTINATE INSTITUTIILOR PUBLICE SI SERVICIILOR

DE INTERES GENERAL

Zona este compusa din urmatoarele subzone:

- IS1 - Subzona de echipamente publice in domeniul administrativ si financiar-bancar

- IS2 - Subzona de comert, servicii

- IS3 – Subzona de cult

- IS4 – Subzona constructiilor pentru invatamant

- IS5 – Subzona constructiilor pentru cultura

- IS6 – Subzona constructiilor pentru sanatate

- IS7 – Zona mixta comert servicii/spatii verzi

De regulă, construcțiile din gama IS1-6 permit conversia, parțială sau totală, dintr-o

categorie în alta, funcție de necesitățile publice, dacă imobilul îndeplinește cerințele

de regulament pentru noua utilizare.

IS1 - SUBZONA DE ECHIPAMENTE PUBLICE IN DOMENIUL ADMINISTRATIV SI

FINANCIAR-BANCAR


zona clădirilor destinate administrației publice, administrării afacerilor și

domeniului financiar-bancar, cu regim de construire și regim de înălțime P – P+2

niveluri, situate in general in zona centrala a comunei si de-a lungul principalelor

artere de circulatie.

Pretutindeni pe raza localității cu excepția amplasamentelor incluse în zona

activităților economice A1, detalierea reglementarilor în cazul amplasării

echipamentelor publice, administrative si financiar-bancare, este necesar a se face

prin documentație de urbanism:

o prin PUD pentru constructii cu suprafata utila intre 500 si 1000 mp.

o prin PUZ pentru constructii cu suprafata utila desfasurata mai mare de

1000 mp. PUZ-ul va include după caz si un studiu de circulatie.




o Prin documentație de urbanism PUZ/PUZ după caz, funcție de

reglementările zonei de inserție (L, A)


ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE

- instituţii, servicii şi echipamente publice de nivel comunal sau supracomunal:

primarie, politie, unitati de interventie in situatii de urgenta, serviciul de evidenta a

persoanei, sedii ale serviciilor descentralizate in subordinea primariei etc;

- sedii ale unor companii şi firme;

- servicii financiar-bancare;

- servicii sociale si colective;

- sedii ale unor organizaţii politice, profesionale etc.;

- parcaje, anexe;

- spaţii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;

- spaţii plantate

- se admit conversii functionale in cazul in cladirilor/incintelor care nu corespund

exigentelor functionale, de reprezentare sau celor de rezistenta si stabilitate

- se admit completări cu funcţiuni complementare – comerţ cu amanuntul, servicii

personale, alimentatie publica, parcaje publice precum si cladiri multifunctionale care

includ servicii publice

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

- amplasarea unităților noi sau extinderea semnificativă a celor existente poate fi

condiționată, prin reglementarile zonei de inserție (L, A) de studierea relației cu

vecinătatea într-o documentație PUD/PUZ

- pentru orice utilizari se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare seismică;

institutiile si echipamentele publice din zona centrala vor fi incluse in clasa I de

importanta si expunere la cutremur potrivit P100-1/2013

ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE

Se interzic următoarele utilizări:

Alte utilizări decât cele menționate la art.1 și 2




orice utilizări de natură să deprecieze zona sau care produc dezagremente

(emit noxe peste nivelurile admise în zonă, presupun o imagine arhitecturală

încompatibilă cu vecinătatea ca volumetrie, materiale, finisaje etc)

lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice

şi construcţiile de pe parcelele adiacente

orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe par-

celele vecine sau care împiedica evacuarea şi colectarea apelor meteorice

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A

CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME,

DIMENSIUNI)

- în cazul construcţiilor publice dispuse izolat, terenul minim se recomanda a fi de

800 mp cu deschidere de 20,0 m;

- pentru celelalte categorii de funcţiuni se recomanda parcele avand minim 500 mp şi

un front la strada de minim 15.00 metri

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

(1) De regulă amplasarea va fi retrasă de la aliniament, potrivit specificului

localității (vezi Fig. 10) iar retragerea va fi cuprinsă între 2,0 m și 15,0 m, potrivit

alineatelor următoare

(2) Pentru construcțiile cu aflux important de utilizatori retragerea minimă de la

aliniament va fi de 6,0 m

(3) Pentru clădirile cu aflux redus de utilizatori14 se va respecta regimul de aliniere

caracteristic străzii

(4) Se admite, prin excepție de la alin.(1), amplasarea pe aliniament a unei cabine

poartă înglobată în împrejmuire sau executată ca o construcție provizorie.

(5) În cazul alipirii la calcan, preluarea alinierii construcției adiacente poate fi

locală (vezi Fig. 9 și Fig. 12)

(6) in cazul in care noile cladiri creaza aglomeratie in zona (au un numar mare de

utilizatori concomitent) trotuarul din dreptul cladirii va avea o latime de cel putin

2,50 m;

(7) Anexele tehnico-administrative se amplasează obligatoriu retrase de la

aliniament, cu retragerea mai mare ca retragerea construcției principale

14 clădiri cu aflux redus de vizitatori sunt construcțiile cu gabarite reduse și care presupun mai puțin de

3 locuri de parcare




ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI

POSTERIOARE ALE PARCELELOR

(1) banda de construibilitate are o adancime de max. 25,0 m de la alinierea

cladirilor, dacă prin documentație de urbanism nu se reglementează altfel;

(2) cladirile publice se vor amplasa, de regula, în regim izolat; pentru clădiri

publice cu aflux redus de vizitatori și grad redus de reprezentativitate se aplică

prevederile alin.(3)

(3) cladirile, altele decât cele publice, se vor alipi obligatoriu de calcanele cladirilor

învecinate in cazurile in care, in banda de construibilitate, pe limita de proprietate

exista, la data aprobarii prezentului regulament, constructii cu functiuni compatibile,

în stare bună, legal executate;

(4) cuplarea la calcan se realizeaza intre cladiri de aceeasi categorie (se

cupleaza cladiri principale intre ele si anexe intre ele); nu este obligatorie cuplarea in

cazul incompatibilitatilor functionale;

(5) Distanța minimă admisibilă între clădiri principale de pe parcele adiacente este

½ din înălțimea la cornișă a clădirii celei mai înalte

(6) Prin excepție de la alin.(5), în cazul construcțiilor cu cerințe specifice de

însorire 15 distanța minimă admisă între clădiri va fi egală cu înălțimea la

cornișă/streașină a clădirii celei mai înalte 16 iar o eventuală reducere a acestei

distanțe până la maxim ½ din înălțimea la cornișă/streașină a clădirii celei mai înalte

se stabilește prin studiu de însorire.

(7) Distanțele minime calculate potrivit alin.(5) și (6) nu pot fi mai mici de:

6,0 m pentru clădirile reprezentative sau care atrag un număr mare de

utilizatori

4,0 m pentru alte categorii de clădiri principale

(8) In cazul în care parcela adiacentă este neconstruită, distanțele minime

menționate la punctele (5) și (6) se calculează față de limita edificabilului stabilit

potrivit Fig. 11 și Fig. 12

(9) Retragerea construcțiilor principale față de una dintre limitele laterale va fi de

minim 4,0 m.

(10) Față de cealaltă limită laterală (de regulă punctul cardinal nefavorabil) se

poate admite o retragere minimă de 2,0 m

15 Locuințe, cladiri de învățământ, sănătate

16 vezi reglementările specifice privind însorirea, potrivit OMS 119/2014 în capitolul Zone de protecție

sanitară din Anexa 13




(11) Pentru construcțiile publice reprezentative retragerile de la alin.(8) și (9) se

recomandă a fi majorate la 5,0 m

(12) retragerea faţa de limita posterioara va fi de minim jumatate din înalţimea la

cornişe, dar nu mai puţin de 5.00 metri;

(13) se recomandă ca, pentru a respectarea intimitaţii locuinţelor, parapetul

ferestrelor de pe faţadele laterale ale cladirilor cu alte funcţiuni decat locuinţe, care

sunt orientate spre locuinţele de pe parcelele adiacente, situate la mai puţin de

10,0 m, să aibă parapetul ferestrelor la minim 1,90 metri de la pardoseala încăperilor;

(14) Anexele se pot amplasa la distanță de 1,0 m de limita laterală dacă nu au

ferestre cu vedere și la 2,0 m dacă au ferestre cu vedere

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI

PARCELA

(1) distanta minima intre cladiri este ½ din inaltimea la cornisa a celei mai inalte

dar nu mai puţin de 4.00 metri;

(2) Între o construcție principală și o anexă se poate admite o distanță de ½ din

înălțimea anexei dar nu mai puțin de 2,0 m

(3) Dacă cel puțin una dintre clădiri are cerințe de însorire se aplică

corespunzător prescripția de la art.6 alin.(6);

ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

- parcela este construibila numai dacă are asigurat cel putin un acces carosabil de

minim 4.00 metri laţime, în mod direct, dintr-o circulaţie publică;

- numarul acceselor se stabileste pe baza normelor specifice;

- in toate cazurile accesul de aprovizionare si accesul de serviciu vor fi separate de accesul publicului.

- în cazul fronturilor continue la strada, se va asigura un acces carosabil în curtea

posterioară printr-un pasaj dimensionat astfel încat sa permita accesul

autovehiculelor de stingere a incendiilor;

- se pot realiza pasaje şi curţi comune, private sau accesibile publicului permanent sau numai în timpul programului de funcţionare precum şi pentru accese de serviciu;

- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor cu dizabilitati.

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

(1) staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite

numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice; pentru norme




specifice pe activitati pentru calcularea numărului de locuri de parcare

necesare vezi capitolul 9 – Parcaje din cadrul Prescriptiilor generale.

(2) prin excepție, în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de

parcare normate pentru vizitatori, se va demonstra (prin prezentarea formelor

legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor necesare

într-un parcaj public/ colectiv, aceste parcaje vor fi situate la o distanţa de

maxim 250 metri de amplasament;

(3) se recomandă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol sa se facă în

suprafeţe dimensionate şi dispuse astfel încat sa permita ulterior, odată cu

creşterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supraetajate.

(4) pentru echipamentele publice existente se admite amenajarea parcajelor pe

domeniul public, fara stanjenirea circulatiei rutiere si pietonale

ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLĂDIRILOR

(1) Înălţimea maximă admisibilă la streașină/cornişe: Hmax = 12,00 m pentru un

regim de înălțime maxim Rhmax =P+2;

(2) Înălțimea maximă a clădirii: Hmax_coama = 17,0 m; pentru construcții publice cu

grad ridicat de reprezentativitate se admit accente de înălțime care să depașească

inaltimea maxima admisa in zona

(3) Se admite mansardarea fără depășirea înălțimilor maxime de mai sus.

(4) Înălţimea maximă admisibilă în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre

aliniamente.

(5) Înalţimea maximă nu poate depăşi dublul distanței dintre clădiri.

(6) Prin excepție, în intersecții se admite, pe o lungime de maxim 25,0 m și fără

depășirea Hmax_coamă și cu retragerea, față de planul fațadelor spre străzi, în interiorul

unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri şi tangenta la 45° la acesta (vezi Fig. 13 Exem-

plificari ale aplicării regulii de realizare a nivelurilor suplimentare:

o un nivel suplimentar retras, sau

o mansardarea cu Hmax = 13,50 m

(7) Mansarda sau nivelul retras nu vor depăși 60% din suprafața construită.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

Se vor aplica prescripțiile de la capitolul 12. Reguli cu privire la forma, dimensiunile și

aspectul exterior al construcțiilor

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARA

- toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice (apa-canal,

electrice, gaze naturale);




- se va asigura în mod special captarea si evacuarea rapida a apelor meteorice prin

sistematizare verticală la reteaua publica de canalizare sau, pana la marirea

capacitatii retelelor publice, la un bazin de retentie situat in incinta proprietatii;

- toate noile bransamente pentru electricitate si telefonie vor fi realizate ingropat;

- se recomanda evitarea dispunerii supraterane a retelelor edilitare (electrice, CATV,

internet, telefonie, gaze, agent termic etc) si stabilirea unui program de trecere a

retelelor existente in subteran;

- pentru institutiile si echipamentele publice se vor asigura suplimentar si surse de

energie si de apa independente de retelele publice precum si un sistem integrat de

comunicatii prin cabluri ingropate; pentru spital vor fi asigurate doua surse

independente de energie

ARTICOLUL 13.- SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

- spațiile verzi vor ocupa minim 15% din suprafața incintelor

- Se vor identifica, proteja si pastra in timpul executarii constructiilor arborii importanti

existenti avand peste 4,0 m inaltime si diametru tulpinii peste 15,00 cm; in cazul

taierii unui arbore se vor planta in schimb alti 10 arbori in perimetrul spatiilor plantate

publice din apropiere

- spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţada; minim

40% din gradina de fatada se va planta cu arbori;

- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese, trotuare de garda vor fi înierbate şi

plantate cu un arbore la fiecare 100 mp.;

- se recomanda ca pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia

constructiilor sa se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru

accese si parcaje.

- se recomanda ca minim 75% din terasele neutilizate si 10% din terasele utilizate ale

constructiilor sa fie amenajate ca spatii verzi pentru ameliorarea microclimatului si a

imaginii oferite catre cladirile invecinate

- toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel putin un arbore la 10 locuri de

parcare si vor fi inconjurate de un gard viu de 1,20m inaltime.;

ARTICOLUL 14.- ÎMPREJMUIRI

(1) Instituțiile publice, nu vor fi separate prin garduri de circulația publică ci doar

cu borduri, garduri vii, sau gărdulețe joase decorative.

(2) In cazul în care funcțiunea impune măsuri de protecție, precum și pentru

încadrarea într-un front caracterizat de împrejmuiri înalte, se pot admite împrejmuirile

înalte orientate spre spaţiul public cu înălțimi între 1,50 m și 2,00 m din care un soclu




opac cu înălţimea între 0,3 m și 0,8 m şi o parte transparentă/traforată, realizată din

grilaj metalic, scanduri din lemn sau un sistem similar care pemite vizibilitatea în

ambele direcţii și pătrunderea vegetaţiei. Împrejmurile vor putea fi dublate de garduri

vii.

(3) pentru limitele laterale si posterioare se recomanda garduri opace de maxim

2,20 m,

(4) Prin excepție de la alin.(3) între incinte din aceeași categorie (tot din gama IS)

nu se amplasează împrejmuiri sau se pot utiliza separații similare celor orientate spre

domeniul public, potrivit alin.(1) și (2)


TERENULUI

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

- POT maxim = 40 %.

- pentru fiecare functiune se vor respecta normele specifice fara a depasi procentul

de mai sus

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

- CUT maxim = 1,2 mpADC/mp teren.




IS 2 - SUBZONA DE COMERT, SERVICII


zona a constructiilor cu cladiri cu maxim P+2 niveluri situate in general in zona

centrala a comunei, si de-a lungul principalelor artere de circulatie, cu regim de

construire discontinuu (cuplat, izolat); inaltimea maxima de regulă nu va depăși

12,0 m;

Reglementarea privește incintele existente și implantările noi, de regulă în

subzona LM4 și, după caz, în subzonele LM3, A2, IS7

detalierea reglementarilor în cazul amplasării echipamentelor comerciale, se va

face prin documentație de urbanism PUZ/PUZ după caz, funcție de

reglementării zonei de inserție și condițiilor de la art.2



- spatii comerciale si de servicii cu raza mare, medie si redusa de servire

- sedii ale unor companii şi firme, servicii financiar-bancare;

- servicii sociale, colective si personale;

- hoteluri;

- restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc;

- parcaje;


- spatii inchise destinate destinderii, sportului

- spaţii plantate

- activitati manifacturiere, expunerea si desfacerea produselor respective

- pentru serviciile dispersate in alte zone functionale se admit conversii numai in

functiunile permise in vecinatate sau complementare functiunilor din vecinatate;

- se admit completări cu funcţiuni complementare precum si cladiri multifunctionale

care includ servicii;


Construcțiile noi cu utilizările menționate la articolul 1 pot fi inserate în zona L și A

numai funcție de permisivitățile specifice fiecărei subzone




- amplasarea de unitati comerciale tip mic gros nu este permisa in vecinatatea

functiunilor protejate

- unitati comerciale en-gros, structuri de vânzare cu suprafața medie și mare 17 și

cele cu rază mare de servire18 se pot amplasara numai in subzona A1 sau, după caz,

în perimetrul de extindere dintre DJ 401 și autostrada A1 încadrat în subzona LM 4,

pe amplasamente neadiacente locuințelor și în baza unui PUZ in cadrul caruia sa se

analizeze relatia cu vecinatatea si traficul generat; amplasarea unităților de cazare,

altele decît pensiunile se pot admite numai în perimetrul de extindere dintre DJ

401/DJ404 și autostradă, încadrat în subzonele LM 4 și IS7

- amplasarea de localuri de alimentatie publica care desfac bauturi alcoolice se va

putea face numai la minim 100 m de lacasuri de cult, spitale, unitati de ocrotire si

unitati de invatamant pentru minori

- amplasarea de unitati care comercializeaza tigari si alimente catalogate ca

nerecomandate se vor amplasa la minim 100 m de unitati de ocrotire si unitati de

invatamant pentru minori

- anplasarea statiilor de alimentare cu carburanti se va face pe arterele de acces in

localitate si in vecinatatea arterelor principale de circulatie, cu respectarea distantelor

normate fata de alte functiuni


Se interzic următoarele utilizări:

- activitaţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;

- dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurand arhitectura şi

deteriorand finisajul acestora;

- curăţătorii chimice;

- depozitari de materiale refolosibile;

- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;

- depozitarea pentru vanzare a unor cantitaţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;

- activitaţi care utilizeaza pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice sau din instituţiile publice;

- oricare alte utilizari decat cele prevazute la articolele 1 si 2

17 Vezi Glosar

18 Ibidem




- lucrari de terasament de natura să afecteze amenajarile din spaţiile publice şi

construcţiile de pe parcelele adiacente,

- orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele

vecine sau care împiedica evacuarea şi colectarea apelor meteorice.


CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

- terenul minim se recomanda a fi de 1000 mp, cu un front la stradă de minim 30.00

metri pentru functiuni cu raza de servire medie/ larga;

- Constructiile cu raza de servire si adresabilitate redusa se pot amplasa si pe

parcele avand minim 500 mp şi un front la strada de minim 12.00 m.





(2) Pentru construcțiile care necesită mai mult de 5 locuri de parcare retragerea

minimă de la aliniament va fi de 6,0 m

(3) Pentru construcțiile cu destinație comercială și de servicii cu Scd≤25,0 mp

precum și pentru cabina-poartă se admite amplasarea la aliniament cu condiția să nu

afecteze domeniul public (cu trepte, deschideri de uși etc)

(4) In celelalte cazuri decât cele descrise la punctele (2) și (3) se va respecta

regimul de aliniere caracteristic străzii.

(5) Se admite, prin excepție de la alin.(1) amplasarea pe aliniament a unei cabine





utilizatori concomitent) trotuarul din dreptul cladirii va avea o latime de cel putin 2,00

m;






ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE şi




(2) este obligatorie cuplarea la calcan in cazurile in care, in banda de

construibilitate, pe limita de proprietate exista, la data aprobarii prezentului

regulament, constructii cu functiuni compatibile, în stare bună, legal executate





½ din înălțimea la cornișă a clădirii celei mai înalte dar nu mai puțin de 6,0 m;










minim 4,0 m.


poate admite o retragere minimă de 2,0 m; prin excepție, pentru construcțiile cu

gabarite reduse (maxim 600 mc) se poate admite și o retragere de 1,0 m dacă fațada

nu are ferestre cu vedere.

(9) Pentru construcțiile generatoare de aglomerație retragerile de la alin.(7) și (8)

se recomandă a fi majorate la 5,0 m


cornişe, dar nu mai puţin de 5,0 m;















minim 4.00 metri laţime, în mod direct, dintr-o circulaţie publică; pentru utilizari care

nu implica accesul publicului este posibil ca accesul carosabil sa se faca printr-un

drept de trecere legal obtinut prin una din proprietaţile învecinate;

























- Înălţimea maximă admisibilă la streașină/cornişe: Hmax = 12,00 m pentru un


- Înălțimea maximă a clădirii: Hmax_coama = 17,0 m.

- Se admite mansardarea fără depășirea înălțimilor maxime de mai sus.

- Înălţimea maximă admisibilă în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre

aliniamente.

- Înalţimea maximă nu poate depăşi ½ din distanța dintre clădiri.

- Prin excepție, în cazul în care si cealaltă clădire se încadrează la funcțiuni din

gama IS1 sau IS2 se poate admite ca înălțimea sa atingă ¼ din distanța dintre

clădiri

- Prin excepție, în intersecții se admite, pe o lungime de maxim 25,0 m și fără

depășirea Hmax_coamă:



și cu retragerea, față de planul fațadelor spre străzi, în interiorul unui arc

de cerc cu raza de 4,0 metri şi tangenta la 45° la acesta (vezi Fig. 13 Ex-

emplificari ale aplicării regulii de realizare a nivelurilor suplimentare

- Mansarda sau nivelul retras nu vor depăși 60% din suprafața construită.











- este nerecomandata dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile

publice



retelelor ezistente in subteran;









Spațiile verzi vor ocupa minim 10% din suprafața incintelor











accese si parcaje.







(1) spatiile comerciale si alte servicii retrase de la aliniament, pot să nu fie

separate prin garduri de circulația publică ci doar cu borduri, garduri vii, sau

gărdulețe joase decorative iar zonele de retragere pot fi utilizate ca terase pentru

restaurante, cafenele etc.







vii.





2,20 m,


pot fi utilizate separații similare celor orientate spre domeniul public, potrivit alin.(1) și

(2)


TERENULUI


- POT maxim = 40 %.


de mai sus






IS 3 - SUBZONA ACTIVITATILOR LEGATE DE CULTE


zona lacasurilor de cult si cladiri cu functiuni legate de culte

inserția lacasurilor de cult noi în zona de locuit este posibilă, de regulă, în

urma aprobării unor documentații de urbanism PUD/PUZ după caz, potrivit

regulilor subzonei de inserție



- lacasuri de cult;

- servicii pentru culte;

- activitati sociale ale asociatiilor religioase realizate in vecinatatea lacasurilor de cult;

- alte spatii pentru desfasurarea ritualurilor religioase;

- case parohiale,

- clădiri administrative ale cultelor

- parcaje;

- spaţii libere pietonale;

- spaţii plantate


- se admit construcții din domenii conexe

- pentru orice utilizari se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare seismică;

institutiile si echipamentele publice din zona centrala vor fi incluse in clasa I de

importanta si expunere la cutremur potrivit P100-1/2013

- in jurul bisericilor ortodoxe se va asigura spatiul liber necesar inconjurarii bisericii de

catre procesiunile de credinciosi

- amplasarea lacasurilor de cult noi se va face la minim 100 m de spatii de

alimentatie publica autorizate, ce desfac bauturi alcoolice




- lacasurile de cult noi se recomanda a fi amplasate in zonele centrelor de cartier

nou-propuse sau in vecinatatea altor servicii publice sau de interes public dispersate

in teritoriu











CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

Pentru lacasurile de cult și alte utilizări cu aflux important de utilizatori suprafața

minimă a parcelei este de 800 mp cu deschidere la drumul public de minim 20,0 m

sau functie de caracteristicile cultului;

Pentru utilizări care presupun clădiri cu gabarit redus (case parohiale, capele etc)

suprafața minimă a parcelei este de 300 mp cu deschidere minimă la drumul public

de 12,0 m.


(1) amplasarea lacasurilor de cult si a serviciilor sociale va fi retrasă de la

aliniament (vezi Fig. 10) iar retragerea va fi cuprinsă va fi de minim 3,0 m, potrivit


(2) Pentru construcțiile cu aflux important de utilizatori precum lăcașurile de cult și

serviciile sociale retragerea minimă de la aliniament va fi de 6,0 m



(4) Se admite, prin excepție de la alin.(1), amplasarea pe aliniament pentru anexe

de tipul:


3 locuri de parcare: case parohiale, capele etc




turnuri-clopotniță de intrare,

chioșc de informare/comercializare produse specifice cu max.25,0 mp,

cabină poartă înglobată în împrejmuire sau executată ca o construcție

provizorie.





2,50 m;

(7) Anexele de cult (precum cele pentru arderea lumânarilor) se amplasează cu

respectarea retragerii caracteristice străzii






cladirilor, dacă prin documentație de urbanism nu se reglementează altfel; banda de

construibilitate, în cazul lăcașurilor de cult, are rol orientativ

(2) bisericile ortodoxe se amplasează izolat; distanţa dintre cladirea unei biserici

ortodoxe şi limitele laterale şi posterioare ale parcelei este de minim 10,0 m

(3) cladirile destinate altor culte, precum și capelele ortodoxe se vor amplasa, de

regulă, în regim izolat, dar se admite cuplarea în condițiile de la punctul (5)

(4) cladirile, altele decât cele menționate la alin.(2) și (3) se vor alipi obligatoriu de

calcanele cladirilor învecinate in cazurile in care, in banda de construibilitate, pe

limita de proprietate exista, la data aprobarii prezentului regulament, constructii cu

functiuni compatibile, în stare bună, legal executate;


















(9) Retragerea construcțiilor principale menționate la alin.(3) față de una dintre

limitele laterale va fi de minim 4,0 m.


poate admite o retragere minimă de 2,0 m pentru construcțiile principale menționate

la alin.(3)

(11) Pentru construcțiile cu caracter public-reprezentativ retragerile de la alin.(9) și

(10) se recomandă a fi majorate la 5,0 m









ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE

ACEEAŞI PARCELA

































(4) pentru lăcașurile de cult existente se poate admite și amenajarea parcajelor pe

domeniul public, fara stanjenirea circulatiei rutiere si pietonale


- inaltimea lacasurilor de cult nu se normeaza dar, pentru lacasurile noi, aceasta se

stabileste prin PUD, tinand seama de relatia cu vecinatatea;

- Clopotnitele, turlele si alte elemente specifice cultului pot depasi inaltimea maxima;

- pentru cladiri cu functiuni complementare se aplica reglementarile din UTR-ul in care

se insereaza aceste cladiri;





- toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice;









publice









- spațiile verzi vor ocupa minim 20% din suprafața incintelor







- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese, alei, trotuare de garda vor fi înierbate

şi plantate cu un arbore la fiecare 100 mp.;



accese si parcaje.




(1) Lăcașurile de cult, de regulă, nu vor fi separate prin garduri de circulația

publică ci doar cu borduri, garduri vii, sau gărdulețe joase decorative.










vii.


2,20 m,





TERENULUI


- conform cerintelor fiecarui cult, fara a depasi 40%


- conform cerintelor fiecarui cult, fara a depasi coeficientul de ocupare maxim al

zonei in care se insereaza.




IS 4 - SUBZONA CONSTRUCTIILOR PENTRU INVATAMANT


zona cu cladiri destinate invatamantului de toate gradele, cu regim de construire

discontinuu și regim maxim de înălțime maxim P+2 niveluri, situate in general in

zona centrala a localităților sau diseminate în zona de locuit L

Autorizarea unităților de învățămînt noi se va face după cum urmează:

o pentru zonele de extindere a intravilanului amplasamentele stabilite pentru

unitățile destinate educației prin prezentul PUG sunt orientative și

urmează a fi definitivate prin PUZ

o Pentru unitățile de învățământ propuse în cadrul subzonelor LI 1 – LM 1÷4,

potrivit reglementărilor din subzona de inserție, poate fi admisă autorizare

directă pentru unitățile de mică capacitate și autorizare după detalierea

reglementărilor în cadrul unei documentații de urbanism PUZ/PUD, după

caz



-crese;

- gradinite cu program redus, normal si prelungit;

- scoli;

- afterschool

- licee

- scoli postliceale

- scoli profesionale

- institutii de invatamant superior

- camine si cantine pentru elevi si studenti

- spatii verzi amenajate

- parcaje

- anexe tehnico-administrative: vestiare, magazii, garaje etc





- in incintele unităților școlare se admit și se recomandă spații cu dublă

funcționalitate (care pot deservi atât unitatea de învățământ cat și comunitatea):

cantine, cluburi ale elevilor, biblioteci, săli de sport, terenuri de sport, bazine de înot

etc, cu organizarea corespunzătoare a incintei

- se admite amplasarea unor puncte comerciale cu Scom ≤ 25,0 mp – maxim 1

din fiecare categorie într-o incintă de unitate școlară:

o puncte comerciale alimentare care nu comercializeaza bauturi

alcoolice sau alimente daunatoare sanatatii copiilor

o puncte comerciale nealimentare care desfac materiale legate de

procesul de invatamat (librarie, papetarie etc)

- amplasarea unităților școlare noi poate fi condiționată, prin reglementarile

zonei de inserție, de studierea relației cu vecinătatea într-o documentație PUD/PUZ











CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

- suprafata de teren necesara se calculeaza astfel incat sa se asigure, pentru

invatamantul prescolar 22 mp/copil iar pentru invatamantul scolar 20 mp/elev

- frontul la stradă va fi minim 15,0 m pentru crese si gradinite si minim 30,0 m

pentru scoli si licee;


(1) Amplasarea unităților de învățământ va fi retrasă de la aliniament, potrivit

specificului localității (vezi Fig. 10) iar retragerea va fi cuprinsă între 3,0 m și 25,0 m,

potrivit alineatelor următoare




(2) Pentru construcțiile destinate procesului de învățământ precum și pentru sălile

de sport școlare retragerea minimă de la aliniament va fi de 6,0 m

(3) Pentru alte categorii de clădiri - afterschool, creșă, cămine, cantine - se va

respecta regimul de aliniere caracteristic străzii


poartă înglobată în împrejmuire sau executată ca o construcție provizorie precum și

punctelor comerciale cu Scom ≤ 25,0 mp.




utilizatori concomitent) trotuarul din dreptul cladirii se recomandă a avea o latime de

cel putin 2,50 m;







construibilitate, în cazul unităților de învățămînt, are rol orientativ

(2) se vor amplasa în regim izolat cladirile cu gabarit important sau număr mare

de utilizatori:

școli

grădinițe cu mai mult de 2 grupe

săli de sport

cămine, cantine, cantine

(3) pentru creșe, grădinițe cu maxim 2 grupe, afterschool și alte asemenea

construcții cu gabarit redus se admite cuplarea la calcanele cladirilor învecinate in

cazurile in care, in banda de construibilitate, pe limita de proprietate exista, la data

aprobarii prezentului regulament, constructii cu functiuni compatibile, în stare bună,

legal executate;








înălțimea la cornișă a clădirii celei mai înalte dar nu mai puțin de 4,0 m iar o

eventuală reducere a acestei distanțe, cel mult până ½ din înălțimea la

cornișă/streașină a clădirii celei mai înalte dar nu mai puțin de 4,0 m se stabilește

prin studiu de însorire.

(6) Prin excepție de la alin.(5), în cazul construcțiilor fără cerințe specifice de

însorire24 distanța minimă admisă între clădiri se poate eventual reduce cel mult până

la ½ din înălțimea la cornișă/streașină a clădirii celei mai înalte, cu respectarea

alin.(8) - (11).




(8) Retragerea construcțiilor principale față de limitele laterale va fi de minim

4,0 m.

(9) Prin excepție de la alin.(8), față de una dintre limitele laterale (de regulă

punctul cardinal nefavorabil) se poate admite o retragere minimă de 2,0 m numai

dacă pe fațada respectivă nu sunt orientate ferestre ale sălilor de învățământ







(12) Anexele tehnico-administrative se pot amplasa la distanță de 1,0 m de limita

laterală dacă nu au ferestre cu vedere și la 2,0 m dacă au ferestre cu vedere


ACEEAŞI PARCELA

(1) cladirile vor respecta între ele distanţe egale cu înalţimea la cornișă a celei

mai înalte; distanţa se poate reduce la jumătate din înalţime, dar nu mai puţin de 4.00

metri, numai în cazul în care faţadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura

luminarea unor încaperi cu cerințe exprese de însorire.

(2) Între o construcție principală și o anexă tehnico-administrativă se poate admite

o distanță de ½ din înălțimea anexei dar nu mai puțin de 2,0 m

24 Care nu cuprind săli de clasă/grupă sau acestea nu sunt orientate spre direcția respectivă




(3) In cazul amplasarii pe aceeasi parcela a unor spatii de invatamant prescolar si

scolar organizarea incintei va trebui sa asigure separarea functionala pentru protectia

prescolarilor


- parcela este construibila numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4.00

metri laţime dintr-o circulaţie publică în mod direct;

- este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor cu handicap.














(4) pentru echipamentele publice existente se poate admite amenajarea parcajelor

pe domeniul public, fara stanjenirea circulatiei rutiere si pietonale


- in cazul gradinitelor, creșelor: inaltimea maxima este P+1;

- pentru scoli primare/gimnaziale și alte utilizări Înălţimea maximă admisibilă la

streașină/cornişe: Hmax = 12,00 m pentru un regim de înălțime maxim Rhmax

=P+2;

- Înălțimea maximă a clădirii: Hmax_coama = 17,0 m.

- Se admite mansardarea fără depășirea înălțimilor maxime de mai sus.

- Înălţimea maximă admisibilă în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre

aliniamente.

- Înalţimea maximă nu poate depăşi distanța dintre clădiri.

- Prin excepție, în cazul în care cladirea are o fațadă laterală fără ferestre cu

vedere se poate admite ca înălțimea sa atingă ½ din din distanța față de clădi-

rea

- Prin excepție, în intersecții se admite, pe o lungime de maxim 25,0 m și fără

depășirea Hmax_coamă:






și cu retragerea, față de planul fațadelor spre străzi, în interiorul unui arc

de cerc cu raza de 4,0 metri şi tangenta la 45° la acesta (vezi Fig. 13 Ex-

emplificari ale aplicării regulii de realizare a nivelurilor suplimentare

- Mansarda sau nivelul retras nu vor depăși 60% din suprafața construită.











- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice si

se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV


- Se vor asigura minim 10 mp/copil spatiu verde la crese;

- 75% din suprafata gradinitelor si scolilor vor fi reprezentate de terenul amenajat:

curte recreatie, amenajari sportive, zona verde, gradina de flori;

- pentru şcoli primare, gimnaziale, licee, şcoli postliceale şi şcoli profesionale,

campusuri universitare spatiile verzi amenajate vor reprezenta minim 20% din

suprafața incintei;

- pentru aftershool și institutii de invatamant superior amplasate independent (nu în

campusuri) spatiile verzi vor reprezenta minim 15% din suprafața incintei;

- Pentru campusuri și tabere scolare spatiile verzi vor reprezenta minim 25% din

suprafața


existenti avand peste 4,0m inaltime si diametru tulpinii peste 15,00cm; in cazul taierii

unui arbore se vor planta in schimb alti 10 arbori in perimetru spatii plantate publice

din apropiere;





40%din gradina de fatada se va planta cu arbori ;




constructiei sa se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru

accese.





încadrarea într-un front caracterizat de împrejmuiri înalte, se admit împrejmuirile





vii.

(2) Se poate admite și separația de circulația publică cu borduri, garduri vii, sau

gărdulețe joase decorative, pentru zonele care servesc atât procesul de învățământ

cât și comunitatea (vezi art.2).


2,20 m, pentru terenurile de sport se admit supraînălțări transparente cu rol de

protecție;

(4) Prin excepție de la alin.(3) între incinte din aceeași categorie (tot din gama IS4)

sau față de spațiile verzi (V1-3) se pot utiliza separații similare celor orientate spre



TERENULUI


- Amplasamentul unităților de învățământ va fi organizat în patru zone, dimensionate

în functie de capacitatea unitatii de învatamant, dupa cum urmeaza:

- zona ocupata de constructie;

- zona curtii de recreatie, de regula asfaltata;

- zona terenurilor si instalatiilor sportive;

- zona verde, inclusiv gradina de flori.




Pentru învatamantul prescolar (gradinite) se va asigura o suprafata minima de

teren de 22 mp/copil, iar pentru scoli primare, gimnaziale, licee, scoli postliceale si

scoli profesionale, o suprafata minima de 20 mp/elev.

Procentul maxim de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru zone

mentionate:

POTmax = 25% teren ocupat de constructii

Din total incintă, 75% va fi reprezentată teren amenajat (curte recreatie si

amenajari sportive, zona verde, gradina de flori).

In cazul amplasării de săli de sport în construcții independente în incinta școlilor

gimnaziale se admite majorarea POT până la 40%

Pentru afterschool, unități de învățămînt cu internate, unitati de invatamant superior

POT-ul nu va depăși 40%.


- CUT maxim = 0,75 mp ADC /mp teren

Coeficientul maxim de utilizare a terenului pentru unităti de învățământ cu săli de

sport: CUTmax.=1,0




IS 5 – SUBZONA CONSTRUCTIILOR PENTRU CULTURA


zona echipamentelor publice din domeniul cultural situate in general in

zona centrala a comunei dar posibil a fi dispersate în subzona LM4, cu regim de

construire discontinuu și regim de înălțime P - P+2 niveluri

Oportunitatea insertiei unor cladiri care atrag un numar mare de persoane

concomitent sau cu regim de inaltime mai mare se va studia in cadrul unui PUZ

care va tine seama de gradul de reprezentativitate al cladirii propuse, de

caracteristicile amplasamentului si vecinatatii, de categoria arterelor de

circulatie adiacente.



- institutii de spectacol in sali inchise;

- casă de cultură, centru sau complex cultural, cămin cultural

- muzee

- cluburi: Clubul copiilor, club varstnici, alte tipuri de cluburi (nu localuri)

- săli de întruniri, săli multivalente

- centru de conferințe

- case memoriale;

- bibliotecă deschise publicului, mediatecă

- galerii de artă, expozitii;

- edituri

- posturi de radio


- spaţii plantate

- parcaje





- se admit completări cu funcțiuni comerciale conexe - în primul rând librării şi

artizanat, alimentaţie publică

- se admit clădiri și complexe multifuncţionale care includ alături de utilizările de la

art.1 și spații destinate practicării sportului precum si servicii comerciale cu detalierea

într-un PUZ

- amplasarea unităților noi sau extinderea semnificativă a celor existente poate fi

condiționată, prin reglementarile zonei de inserție (L, V) de studierea relației cu

vecinătatea într-o documentație PUD/PUZ

- se admite amplasarea de teatre si cinematografe in aer liber se admite numai in

zone de agrement, la distanta de functiunile protejate;











CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

- în cazul construcţiilor pentru spectacol si muzeelor terenul minim se recomanda a fi

de 1500 mp, cu un front la stradă de minim 20.00 metri;

- pentru funcţiunile cu capacitate si adresabilitate redusa se pot admite parcele

minime de 500 mp şi un front la strada de minim 12.00 metri



localității (vezi Fig. 10) și programului iar retragerea va fi cuprinsă între 3,0 m și 25,0 m,

potrivit alineatelor următoare

(2) Pentru construcțiile cu aflux important de utilizatori (instituții de spectacol și

multifuncționale) retragerea minimă de la aliniament va fi de 6,0 m












2,50 m;







construibilitate, în cazul instituțiilor de spectacol, are rol orientativ

(2) cladirile cu aflux important de utilizatori (cladirile destinate spectacolelor și

cele multifuncționale, etc) și cele cu grad ridicat de reprezentativitate se vor amplasa,

de regula, în regim izolat;

(3) clădiri cu aflux redus de vizitatori și/ sau grad redus de reprezentativitate se

vor alipi obligatoriu de calcanele cladirilor învecinate in cazurile in care, in banda de


regulament, constructii cu functiuni compatibile, în stare bună, legal executate;







însorire26 distanța minimă admisă între clădiri va fi egală cu înălțimea la

25 construcțiile cu gabarite reduse și care presupun mai puțin de 3 locuri de parcare precum biblioteci,

spații expoziționale 26

Locuințe, cladiri de învățământ, sănătate




cornișă/streașină a clădirii celei mai înalte27 iar o eventuală reducere a acestei







minim 4,0 m.














ACEEAŞI PARCELA








































(2) Înălțimea maximă a clădirii: Hmax_coama = 17,0 m; instalatiile specifice (tip turn

de scena) pot depasi inaltimea maxima admisa in zona



aliniamente.





(6) Prin excepție, în intersecții se admite, pe o lungime de maxim 25,0 m, fără




un nivel suplimentar retras, sau

mansardarea cu Hmax = 13,50 m







electrice, gaze naturale etc);



publice



retelelor existente in subteran;






- spațiile verzi vor ocupa minim 20% din suprafața incintei














accese si parcaje.







(1) Instituțiile de spectacol și alte construcții cu un numar mare de utilizatori, de

regulă, nu vor fi separate prin garduri de circulația publică ci doar cu borduri, garduri

vii, sau gărdulețe joase decorative.







vii.


2,20 m,





TERENULUI


- POT maxim = 40 %.


de mai sus






IS 6 - SUBZONA CONSTRUCTIILOR PENTRU SANATATE


zona a echipamentelor publice din domeniul sănătății și serviciilor sociale, cu

regim de construire discontinuu și regim de înălțime de P – P+2, în construcții situate

in general in zona centrala a comunei si de-a lungul principalelor artere de circulatie;

detalierea reglementarilor în cazul amplasării echipamentelor publice din

domeniul sănătății și serviciilor sociale este necesar a se face prin documentație de

urbanism:

o prin PUD pentru constructii cu suprafata utila intre 500 si 1000 mp sau

care necesită între 5 și 8 locuri de parcare

o prin PUZ pentru constructii cu suprafata utila desfasurata mai mare de

1000 mp sau ce necesită peste 8 locuri de parcare. PUZ-ul va include

după caz si un studiu de circulatie.



- dispensare medicale;

- cabinete medicale de specialitate;

- cabinete de medicina de familie;

- cabinete de fizioterapie

- laboratoare medicale

- cabinete stomatologice

- farmacii si puncte farmaceutice;

- Locuințe care includ spații cu alte destinații, din gamele de mai sus

- spaţii libere pietonale; mobilier urban,

- spaţii plantate

- parcaje;

- se admit anexe destinate garajelor, depozitării, pazei etc.




- se admit completări cu funcţiuni complementare precum si cladiri multifunctionale

care includ servicii medicale;


Se pot amplasa în subzonele LM 3, LM 4, LM 4’ cu detalierea într-o documentație de

urbanism PUZ:

- spitale generale,

- stationare, ambulatorii;

- unitati medico-sociale;

- centre de sanatate;

- policlinici

- centru medico-social

- clădiri multifuncţionale care includ servicii medicale și alte utilizări din gama

IS1-5;

Se pot amplasa în subzonele LM 3, LM 4, LM 4’ cu detalierea într-o documentație de

urbanism PUD sau PUZ, după caz, funcție de capacitate (vezi capitolul

GENERALITĂȚI):

- centru de zi (pentru copii, persoane cu dizabilități, bătrâni)

- azil de bătrâni

- azil persoane cu dizabilități

- adăposturi persoane în dificultate

- cantină socială

se admit conversii funcţionale în cazul în clădirilor/incintelor care nu corespund

exigenţelor funcţionale, de reprezentare sau celor de rezistentă şi stabilitate; pentru

serviciile dispersate în alte zone funcţionale se admit conversii numai în funcţiunile

permise în vecinătate sau complementare funcţiunilor din vecinătate;

se admit completări cu funcţiuni complementare comerciale în structuri cu capacitate

mică – comerţ cu amănuntul, servicii personale, alimentaţie publică

structuri publicitare tip totem sau citylight

- cabinetele medicale individuale si punctele farmaceutice se pot amplasa si in toate

subzonele de locuit;




- amplasarea de localuri de alimentatie publica care desfac bauturi alcoolice se va

putea face numai la minim 100 m de lacasuri de cult, spitale, unitati de ocrotire si


- Detalierea reglementarilor pentru policlinici si spitale se va face printr-o

documentatie de urbanism (vezi „generalitati, caracterul zonei”)




(emit noxe peste nivelurile admise în zonă, presupun o imagine arhitecturală încom-

patibilă cu vecinătatea ca volumetrie, materiale, finisaje etc)

lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi

construcţiile de pe parcelele adiacente

orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcele-

le vecine sau care împiedica evacuarea şi colectarea apelor meteorice


CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

- terenul minim se recomanda a fi de 1000 mp, cu un front la stradă de minim

20.00 m pentru functiuni care atrag un mare numar de pietoni si vehicule (soitale,

policlinici etc);

- Constructiile cu raza de servire si/sau adresabilitate/frecventare redusa se pot

amplasa si pe parcele avand minim 300 mp şi un front la strada de minim 12.00 metri.










3 locuri de parcare










2,50 m;







(2) cladirile cu aflux important de utilizatori (spitale, policlinici, centre medico-

sociale etc) cu se vor amplasa, de regula, în regim izolat;















29 Spitale, centre medico-sociale, azile și alte unități cu staționar precum și locuințe, cladiri de

învățământ 30

vezi reglementările specifice privind însorirea, potrivit OMS 119/2014 în capitolul Zone de protecție sanitară din Anexa 13








minim 4,0 m.



(10) Pentru construcțiile publice reprezentative (spitale) precum și pentru cele care

presupun un grad de protecție sau confort sporit retragerile de la alin.(8) și (9) se











ACEEAŞI PARCELA











- in toate cazurile se vor asigura separatii functionale ale acceselor;


























(2) Înălțimea maximă a clădirii: Hmax_coama = 17,0 m; instalatiile specifice (tip turn

de scena) pot depasi inaltimea maxima admisa in zona



aliniamente.























-Pentru constructiile de sanatate se vor asigura minim 20%; pentru spitale suprafata

se majoreaza astfel incat sa se asigure plantatii de aliniament perimetrale si parc

organizat cu minim 10 mp/bolnav :











accese si parcaje.








încadrarea într-un front caracterizat de împrejmuiri înalte, se admit împrejmuirile








vii.

(2) Se poate admite și separația de circulația publică cu borduri, garduri vii, sau

gărdulețe joase decorative, pentru zonele care servesc atât procesul de învățământ

cât și comunitatea (vezi art.2).


2,20 m;

(4) Prin excepție de la alin.(3) între incinte din aceeași categorie (tot din gama

IS1-6) sau față de spațiile verzi (V1-3) se pot utiliza separații similare celor orientate

spre domeniul public, potrivit alin.(1) și (2)


TERENULUI


- Pentru spitale, centre de sanatate, unitati medico-sociale: POT maxim = 40 %.

- Pentru policlinici, dispensare, ambulatorii, stationare: POT maxim = 25 %.

- Pentru celelalte categorii se vor incadra in POT-ul zonei in care se insereaza.


de mai sus


- Pentru spitale, centre de sanatate, unitati medico-sociale: CUT maxim = 1,2.

- Pentru policlinici, dispensare, ambulatorii, stationare, centre de transfuzie: CUT

maxim = 0,75.

– Pentru celelalte categorii se vor incadra in CUT-ul zonei in care se insereaza.




IS 7 - SUBZONA DE SERVICII, SPATII VERZI


Zona cu rol principal de agrement și servicii comerciale și turistice, cu cladiri cu max-

im P+2 niveluri situate in principal in vecinătatea elementelor naturale valoroase (ape,

sit Natura 2000, cu regim de construire continuu sau discontinuu (cuplat, izolat)



- spatii comerciale si de servicii cu raza medie si redusa de servire

- sedii ale unor companii şi firme, servicii financiar-bancare;

- servicii sociale, colective si personale;

- pensiuni,

- unități de alimentație publică: restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc;

- sali de antrenament, sali de intretinere fizica, sali de recuperare fizica;

- cabinete medicale si de fizioterapie

- popicarie, bowling, biliard

- vestiare, anexe administrative

- parcaje la sol şi multietajate;


- spații verzi amenajate: spații de picnic, scuaruri, grădini

- spaţii plantate, alei, amenajări odihnă, joaca pentru copii, mobilier urban


(1) activități manufacturiere compatibile vecinătatea – de regulă activitățile definite

ca fiind compatibile zona de locuit31 , inclusiv spații de expunere si desfacere a

produselor respective

(2) se vor amplasa cu detalierea prin documentație de urbanism:

31 Vezi anexa 2 - Glosar




unitati comerciale tip mic gros, en-gros, alte unități comerciale în

structuri de vânzare cu suprafață medie și mare sau care se încadrează la comerț cu

rază mare de servire32 - numai pe amplasamente neadiacente functiunilor protejate

sau elementelor naturale

spații de cazare, altele decât pensiuni: hotel, motel, camping, ansamblu

căsuțe etc

ansambluri de bungalow-uri și locuințe de vacanță

sali de sport polivalente sau specializate, bazine de inot acoperite;

terenuri de sport, bazine de inot, patinoare

stranduri;

parcuri de distractie

parcuri de odihnă sau specializate

cluburi de sport și agrement

(3) sunt admise lacasuri de cult numai daca sunt amplasate la mai mult de 100 m

de localuri de alimentatie publica ce desfac bauturi alcoolice

(4) amplasarea de localuri de alimentatie publica care desfac bauturi alcoolice se

va putea face numai la minim 100 m de lacasuri de cult, spitale, unitati de ocrotire si


(5) amplasarea de unitati care comercializeaza tigari si alimente catalogate ca

nerecomandate se vor amplasa la minim 100 m de unitati de ocrotire si unitati de

invatamant pentru minori

(6) amplasarea statiilor de alimentare cu carburanti se va face pe arterele de

acces in localitate si in vecinatatea arterelor principale de circulatie, cu respectarea

distantelor normate fata de alte functiuni

(7) detalierea reglementarilor se va face prin PUD:

In cazul constructiilor cu suprafata utila intre 500 si 1000 mp

Pentru utilizările care necesită între 5 și 10 locuri de parcare

Pentru amenajarea de spații verzi publice cu suprafață peste 5000 mp (cu

excepția amenajărilor minimale de picnic si dog-parck)

(8) detalierea reglementarilor se va face prin PUZ care va include si un studiu de

circulatie:

32 Ibidem




Pentru zonele care necesită o soluție de circulație (necesită

înființare/extindere drumuri) – zona de studiu se stabilește prin aviz de

oportunitate

In cazul constructiilor cu suprafata utila mai mare de 1000 mp și a utilizărilor

care necesită peste 10 locuri de parcare.











CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

- terenul minim se recomanda a fi de 1000 mp, cu un front la stradă de minim 20.00;

- Constructiile cu raza de servire si adresabilitate redusa se pot amplasa si pe

parcele avand minim 500 mp şi un front la strada de minim 12.00 metri.


(1) Amplasarea construcțiilor va fi retrasă de la aliniament, potrivit specificului





(3) Pentru alte categorii de clădiri se va respecta regimul de aliniere caracteristic

străzii


poartă înglobată în împrejmuire sau executată ca o construcție provizorie precum și

punctelor comerciale cu Scom ≤ 25,0 mp.







utilizatori concomitent) trotuarul din dreptul cladirii se recomandă a avea o latime de

cel putin 2,50 m;







construibilitate, în cazul instituțiilor de spectacol, are rol orientativ

(2) cladirile cu aflux important de utilizatori se vor amplasa, de regula, în regim

izolat;











însorire33 distanța minimă admisă între clădiri va fi egală cu înălțimea la

cornișă/streașină a clădirii celei mai înalte34 dar nu mai puțin de 4,0 m iar o

eventuală reducere a acestei distanțe până la maxim ½ din înălțimea la

cornișă/streașină a clădirii celei mai înalte dar nu mai puțin de 4,0 m se

stabilește prin studiu de însorire.





minim 4,0 m.
















10,00 m, să aibă parapetul ferestrelor la minim 1,90 m de la pardoseala încăperilor;




ACEEAŞI PARCELA









minim 4.00 metri laţime, în mod direct, dintr-o circulaţie publică; pentru utilizari care

nu implica accesul publicului este posibil ca accesul carosabil sa se faca printr-un

drept de trecere legal obtinut prin una din proprietaţile învecinate;





























(2) Înălțimea maximă a clădirii: Hmax_coama = 17,0 m;



aliniamente.









(8) Utilajele de agrement pot depăși înălțimea maximă.















publice









- spațiile verzi vor ocupa minim 20% din suprafața fiecărei incinte











accese si parcaje.










(1) Construcții cu un numar mare de utilizatori, de regulă, nu vor fi separate prin

garduri de circulația publică ci doar cu borduri, garduri vii, sau gărdulețe joase

decorative.







vii.


2,20 m,





TERENULUI


- POTmax = 30 % pe ansamblul zonei

Funcție de utilizări, pentru POTmax în incinte se admit valorile de la IS1-6 și V1-3.


- CUTmax = 0,9 mpADC/mp teren

Funcție de utilizări, pentru CUTmax în incinte se admit valorile de la IS1-6 și V1-3.






Zona de locuit se compune din diferite tipuri de ţesut urban (subzone), diferenţiate din următoarele puncte de vedere:

- funcţional

- caracterul locuinţelor: individuale, semicolective, colective mici;

- caracterul ţesutului rural :

- omogen rezidenţial cu echipamente publice aferente,

- mixat în proporţii şi modalităţi diferite cu alte funcţiuni - comerciale,

servicii, mică producţie manufacturieră, mică producţie agricolă de subzistenţă;

- morfologic:

- tipul parcelarului:

- rezultat din evoluţia localităţii în timp

- creat prin lotizarea unui teren mai mare sau prin extinderea localităţii pe

terenuri agricole (prin operaţiuni simple de topometrie sau prin operaţiuni

urbanistice);

- configuraţia în raport cu spaţiul stradal:

- spontan ordonata in raport cu traseul liber (rezultat din evolutia in timp) al

strazilor

- geometric ordonata in raport cu trasee prestabilite

- diferenţiată sau nu în raport cu distanţa faţă de stradă a clădirilor de pe o

parcelă (construcţii principale – construcţii secundare – anexe)

- tip rural: parcele înguste şi foarte adanci rezultate din diviziunea unor

proprietăţi agricole, permiţand numai construcţia locuinţelor tip vagon, dispuse prin

retragere pe aceeaşi limită de nord a fiecărei parcele şi oferind astfel în imaginea

străzii numeroase calcane;

- volumetria; regim de construire: discontinuu, înălţime mică (P - P+1

niveluri), mod de terminare al volumelor în şarpantă;

- spaţiul liber: continuu (vizibil din circulaţiile publice – notă caracteristică

pentru marea majoritate a cartierelor rezidenţiale cu locuinţe individuale sau colective

mici, în care grădinile de faţadă vizibile prin gardurile transparente), abuziv

discontinuu prin înlocuirea unora dintre împrejmuirile transparente către stradă cu

împrejmuiri opace;

- vechime: - exprima atat capacitatea locuintelor de a satisface cerintele actuale

de locuire cat si starea de viabilitate - locuinţe vechi şi locuinţe noi;

- calitatea construcţiei: definită prin arhitectura, partiul, calitatea materialelor,

rezistenţa, nivelul de izolare termică, nivelul de dotare tehnico - edilitară a clădirilor,




Evoluţia ipotetică a comunei susţinută prin prevederile regulamentului este

următoarea:

tranzitia catre un alt tip de locuire, regim de construire si volumetrie

menţinerea zonelor bine constituite in tesutul traditional, cu cresterea

coerentei în cazul intervenţiilor punctuale;

reconstrucţia zonelor insalubre prin operaţiuni de comasare şi relotizare;

extinderea pe terenuri neconstruite, intra şi extravilane, a noi zone de locuinţe

individuale şi colective pe baza unor operaţiuni funciare de comasare si relotizare

Structurarea reglementarilor zonei rezidentiale s-a facut pe doua criterii:

1) amplasamentul in oras:

2) Regimul de inaltime:

3)


LI 1 – Subzona locuinţelor semicolective cu maxim P+2

LM 1 - Subzona locuinţelor individuale cu maxim P+2 niveluri, in zone construite

LM 2 - Subzona locuinţelor individuale cu maxim P+1 niveluri si anexe agricole in

zone de dezvoltare

LM 3 – Subzona mixta destinata locuintelor individuale cu confort ridicat,

locuintelor de vacanta, agrementului si spatiilor verzi amenajate

LM 4- Subzona mixta destinata locuinţelor individuale si colective mici cu maxim

P+2+M niveluri, comertului si serviciilor compatibile cu locuirea, de regula pe arterele

principale de circulatie

LI 1 – SUBZONA LOCUINŢELOR SEMICOLECTIVE/COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2

NIVELURI


Subzona locuinţelor semicolective și colective mici, cu regim de construire discontin-

uu, în ansambluri preponderent rezidențiale.




Prevederile subzonei sunt completate de prevederile subzonelor IS 1÷6.

Detalierea reglementărilor se va face prin PUZ, recomandabil pentru ansamblul zonei.

Documentația va stabili în primul rând o soluție de circulație și echipare a zonei,

precum și în relația cu zona Apa Nova.



(1) Reparatii si extinderi la locuintele existente.

(2) locuinţe semicolective în regim de construire discontinuu;

(3) locuințe colective mici în regim de construire discontinuu

(4) locuinţe cu partiu special care includ spaţii pentru profesiuni liberale;

(5) locuințe individuale;

(6) echipamente publice complementare locuirii: grădinițe, creșe, școli, cabinete

medicale, farmacii, biblioteci de cartier, săli de întruniri ș.a.m.d.;

(7) pensiuni cu mai putin de 20 locuri de cazare

(8) parcaje la sol;

(9) spatii verzi amenajate; plantarea se va face cu specii care contribuie la

ameliorarea climatului

(10) spaţii libere pietonale;


(1) locuinte semicolective/colective mici care vor avea obligatoriu solutionate in

interiorul parcelei (sau în interiorul ansamblului după caz, în baza unui PUZ):

parcajele si spatiilor de manevra auto aferente, a sistemul de colectare a gunoiului, a

spatiile verzi si a cele de joaca pentru copii; în cazul soluțiilor colective (la nivel de

ansamblu) autorizarea construcțiilor de locuințe se va face numai ulterior autorizării

amenajărilor menționate, alături de echiparea edilitară, sau concomitent cu acestea

(2) amplasarea a mai mult de 4 locuinte individuale sau 6 apartamente pe o

parcela se poate realiza numai pe baza unei documentatii de urbanism aprobate, in

conditiile legii

(3) se admit anexe gospodaresti care nu produc dezagremente:

la locuințele semicolective cu lot propriu - maxim 20% din suprafața lotului

propriu dar nu mai mult de 50 mp/unitate locativă




o garaj, magazie, șopron, adaposturi pentru maxim 5 animale de casa și

alte asemenea

o anexe de agrement umbrare, pergole, chioșcuri, sere de agrement

la locuințele colective mici – maxim 20% din suprafața neocupată de

construcția principală:

o garaje35 în baterii pentru toate apartamentele – daca nu sunt înglobate

în clădirea principală

o anexe de agrement de uz comun: umbrare, pergole, chioșcuri, sere de

agrement, piscine și alte asemenea

la locuințele individuale – se admite toata gama de anexe ale locuințelor care

nu produc dezagremente36

(4) spații de cazare (pensiuni, minihoteluri sau similar) cu mai putin de 20 locuri

de cazare

(5) comerț de proximitate, și alimentație publică cu Scom≤150 mp (sau, în cazul

amplasarii în locuințe – maxim suprafața parterului)

(6) servicii cu adresabilitate publică, servicii profesionale și manufacturiere cu

Su≤150 mp (sau, în cazul amplasarii în locuințe – maxim suprafața parterului)

(7) Alte echipamente publice decăt cele nominalizate la art.1, din domeniul

administrativ, cultural, sanitar - compatibile cu locuirea (care nu necesită distanțe de

protecție)

(8) Alte servicii de interes public, care nu sunt echipamente publice - în construcții

cu gabarite reduse, (max.200 mp ACD) și număr redus de utilizatori

(9) se admit activități de mica producție cu maxim cinci lucratori, avand ca scop

realizarea unor produse la care ponderea manoperei e ridicata și implică (de regulă)

aptitudini speciale (artistice etc): produse hand-made, unicate sau de serie mica

(exemple: producerea de bijuterii și alte obiecte de podoaba, decoratiuni, obiecte din

sticla, ceramica, lemn cioplit, gravura, cusături, țesut, imprimeuri textile, producerea

de gemuri, dulceturi, muraturi, dulciuri și alte produse „de casa” samd)

(10) se admite la parterul locuințelor colective/semicolective: comerț de proximitate,

alimentație publică, servicii cu adresabilitate publică, servicii profesionale și

manufacturiere compatibile cu locuirea37

35 Intră în calculul POT

36 Vezi ANEXA 2 - Glosar




(11) Utilizările de la punctele (4)-(10) se admit dacă nu generează transporturi

grele, dacă nu atrag mai mult de 5 autoturisme concomitent într-o incintă, au impact

nesemnificativ asupra mediului, nu au program prelungit peste orele 22:00 şi nu

utilizează terenul liber al parcelei pentru depozitare şi producţie

(12) Următoarele utilizări sunt permise condiționat de reglementarea printr-o

documentație de urbanism:

cu reglementarea pe bază de PUD:

o creșe și grădinițe, afterschool cu mai mult de 20 locuri/ 2 grupe

o școli cu 5 - 8 săli de clasă

o funcținile turistice cu 5 – 8 camere de cazare (mai mult de 8 paturi – dar

maxim 20)

o Locuințe semicolective/ colective mici cu 4-6 apartamente

o Locuințe semicolective/ colective mici cu spații comerciale la parter

o Spații verzi amenajate cu suprafață peste 5000 mp

o Alte utilizări înscrise la articolele 1 și 2 care necesită 4 - 5 locuri de

parcare

cu reglementarea pe bază de PUZ:

o Lăcașuri de cult (cu excepția celor de mică capacitate, precum capele

fără clopotniță)

o Școli gimnaziale cu mai mult de 8 săli de clasă

o Ansambluri de locuințe individuale cu mai mult de 4 unități într-o incintă

o Ansambluri locuințe colective/semicolective care totalizează mai mult

de 6 apartamente

o Alte echipamente publice, admise potrivit art.1-2, care necesită mai

mult de 5 locuri de parcare

(13) Se admit panouri publicitare sau semnale de maxim 2,00 mp si 10,0 m

inaltime pentru activitatea proprie; amplasarea panourilor si semnalelor se va face in

incinta proprie, la minim 5,00 m de limita proprietatilor invecinate



anexe gospodăreşti care produc murdărie sau alte posibile dezagremente

(latrine, grajduri etc)

37 Potrivit OMS 119/2014







lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi

construcţiile de pe parcelele adiacente

orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe

parcelele vecine sau care împiedica evacuarea şi colectarea apelor meteorice


CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

- pentru locuințe colective/semicolective vezi Inserții în parcelar existent și

parcelări/reparcelări pentru locuințe colective mici de la capitolul 5. Condiţii de

construibilitate a parcelelor din TITLUL 1

- pentru locuințe individuale se aplică condițiile minimale de la punctul Parcele

existente în zonele noi și Parcelări/reparcelări de la capitolul 5. Condiţii de

construibilitate a parcelelor din TITLUL 1





(2) Retragerea locuințelor va respecta retragerea caracteristică străzii sau regimul

de aliniere existent în vecinătate (vezi Fig. 10) cu condiția ca retragerea să fie cuprinsă

între 2,0 m și 10,0 m

(3) Prin excepție de la prevederile alin.(2), pentru asigurarea unei protecții sporite,

în cazul amplasării la drumuri clasificate, retragerea locuințelor va fi cuprinsă între

5,0 m și 15,0 m

(4) Pentru alte destinații admise în zona rezidențială vezi condițiile de la IS 1÷6





(2) distanța minimă admisibilă între construcțiile (principale), de pe parcele

adiacente sau de pe aceeași parcelă, este egală cu înălțimea la cornișă/streașină a




construcției celei mai înalte; distanță se poate eventual reduce până la ½ din

înălțimea la cornișă/streașină a construcției celei mai înalte în baza unui studiu de

însorire care să demonstreze asigurarea condițiilor minime de însorire a camerelor

de locuit din ambele construcții, potrivit OMS 119/2014;

(3) distanța minimă admisibilă calculată potrivit alin.(2) nu se poate reduce sub:

3,0 m în cazul locuințelor individuale

4,0 m în cazul locuințelor colective;

(4) Pentru locuințe și clădiri cu gabarite similare este obligatorie cuplarea la

calcan in cazurile in care pe limita de proprietate, in banda de construibilitate, exista,

la data aprobarii prezentului regulament, constructii cu functiuni compatibile, în stare

bună, legal executate;

(5) Nu este obligatorie cuplarea la calcan pentru construcții publice cu aflux

important de utilizatori (vezi IS 1-6)

(6) este obligatorie amplasarea pe limita de proprietate in cazul in care pe parcela

adiacenta este in curs un proiect similar, care va duce in final la realizarea unor

constructii cuplate

(7) cuplarea la calcan se realizeaza intre cladiri de aceeasi categorie (se cupleaza

cladiri principale intre ele si anexe intre ele); nu este obligatorie cuplarea in cazul

incompatibilitatilor functionale;

(8) clădirile vor fi dispuse izolat, cu exceptiile de la alin.(4), (6), (7) si se vor

retrage faţă de limitele laterale ale parcelei cu minim jumătate din înălţimea la cornişe

măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren dar nu mai puţin de:


4,0 m în cazul locuințelor colective și altor utilizări admise;


punctul cardinal nefavorabil) se poate admite, dacă sunt satisfăcute condițiile de

însorire de la alin.(2) reducerea retragerii până la:

minim 1,0 m dacă fațada nu are ferestre cu vedere și minim 2,0 m dacă fațada

are ferestre cu vedere - pentru locuințe individuale

minim 2,0 m pentru locuințe semicolective/colective

(10) retragerea minimă faţă de limita posterioară a parcelei va fi egala cu jumătate

din înălţimea la cornişe măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren dar nu mai

puţin de 5.0 m.




(11) Pentru alte utilizări vezi art.6 de la IS 1-6

(12) Pentru anexe parter retragerile față de limitele laterale și limita posterioară

sunt de minim 1,0 m dacă nu au ferestre cu vedere și minim 2,0 m dacă au ferestre

cu vedere; pentru anexe cu regim de înălțime mai mare (cu (Hmax_streaşina≥ 3,0 m) se

respectă reglementările pentru construcții principale

(13) Este permisă adosarea la împrejmuirile opace de pe limitele laterale și

posterioare a anexelor care nu depășesc inălțimea împrejmuirii, cu orientarea

scurgerii apelor spre incinta proprie.


ACEEAŞI PARCELA

(1) distanţa minimă admisibilă între clădirile de locuințe de pe aceeași parcelă va

respecta distanțele prevăzute la alin.(2) și (3) de la art.6.

(2) Intre o locuință și o anexă se admite o distanță de minim ½ din înălțimea

anexei dar nu mai puțin de 2,0 m, dacă normele PSI nu impun mai mult

(3) Distanțele minime între anexele de pe aceeași parcelă: ¼ din înălțimea celei

mai înalte dar nu mai puțin de 1,0 m

(4) Pentru alte utilizări admise vezi art.7 de la IS 1-6


Parcela destinată exclusiv locuirii va avea asigurat un acces carosabil dintr-o

circulaţie publica în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din

proprietăţile învecinate de minim:

3,50 m pentru locuințe individuale

4,00 m lăţime pentru locuințe colective;

Accesul minimal menționat mai sus este individual, pentru o parcelă. Pentru un

ansamblu de parcele/construcții circulația se reglementează prin PUZ.

Pentru alte utilizări permise potrivit art.1-2 este obligatoriu accesul direct din

drumurile publice sau, prin excepție, dintr-un drum privat legal infiintat si deschis

circulatiei publice.


(1) staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, sau in

parcaje publice sau de uz public, deci în afara circulaţiilor publice




(2) pentru numarul minim obligatoriu de locuri de parcare vezi capitolul 9 din titlul

1 – prescriptii generale




(2) Înălțimea maximă a clădirii: Hmax_coama = 17,0 m; pentru construcții publice cu

grad ridicat de reprezentativitate se admit accente de înălțime care să depașească

inaltimea maxima admisa in zona



aliniamente.


(6) Prin excepție, în intersecții se admite, pe o lungime de maxim 25,0 m și fără










Garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si

arhitectura cu cladirea principală




- noile branșamente la retelel edilitare vor fi subterane;

- se admit în mod provizoriu solutii locale, cu asigurarea posibilitãtii de racordare la

viitoarele retele de apã si canalizare si cu conditia respectãrii normelor de protectie

sanitarã si obtinerii avizului agentiei de protectie a mediului.





- spatiile verzi vor reprezenta minim 30% din suprafata parcelelor

- suprafețele cultivate din incintă se asimilează spațiilor verzi



- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese, trotuare de garda şi gradina cultivata

vor fi înierbate şi plantate cu un arbore la fiecare 100 mp.;

- se vor identifica, proteja si pastra in timpul executarii constructiilor arborii importanti


unui arbore matur sănătos se vor planta in schimb alti 10 arbori in perimetrul unor

spatii plantate publice din apropiere

- pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiei se va evita

impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese si parcaje; din

acelasi motiv se recomenda inglobarea parcajelor in cladirea principala.

- se recomanda ca minim 75% din terasele neutilizate si 10%din terasele utilizate ale




(1) Împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor avea, pentru locuințele

individuale, înălțimea minimă de 1,50 m și înălțimea maximă de 2,00 m din

care un soclu opac cu înălţimea minimă de 0,3 m și înălțimea maximă de

0,8 m şi o parte transparentă/ traforată, realizată din grilaj metalic, scanduri

din lemn sau un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii și

pătrunderea vegetaţiei. Împrejmurile vor putea fi dublate de garduri vii.

(2) Locuințele colective și Instituțiile publice, nu vor fi separate de regulă prin

garduri de circulația publică ci doar cu borduri, garduri vii, sau gărdulețe joase

decorative.


încadrarea într-un front caracterizat de împrejmuiri înalte, se pot admite pentru

construcțiile menționate la alin.(2) împrejmuirile înalte orientate spre spaţiul

public menționate la alin.(1), cu respectarea înălțimii împrejmuirilor adiacente.

(4) pentru limitele laterale si posterioare se recomanda garduri opace între 1,80 m

și 2,20 m,





sau între locuințele colective și instituții publice din gama IS se pot utiliza

separații similare celor orientate spre domeniul public, potrivit alin.(1)-(3)


TERENULUI


- POT maxim = 30 %


- CUT maxim pentru înălţimi P+2= 1,0 mp ADC /mp teren




LM 1 - SUBZONA LOCUINŢELOR INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+1

NIVELURI, IN ZONE CONSTRUITE


Subzona locuinţelor individuale cu P - P+1 niveluri, cu regim de construire discontin-

uu, în ansambluri preponderent rezidențiale pe parcele în majoritate de dimensiuni

reduse, din zone construite.

Prevederile subzonei sunt completate de prevederile subzonelor IS 1÷6.




(2) locuinţe individuale în regim de construire discontinuu;



medicale individuale, farmacii, biblioteci de cartier, spații expoziționale, săli de

întruniri și alte asemenea;

(5) parcaje la sol sau in subsol;





(1) locuinte colective mici cu maxim 4 apartamente, cu solutionarea in interiorul

parcelei a: parcajelor si spatiilor de manevra auto aferente, a sistemului de colectare

a gunoiului, a spatiilor verzi si a celor de joaca pentru copii

(2) se admit anexe - numai pentru locuințele individuale care să ocupe în total maxim

20% din suprafața incintei:

anexe gospodaresti care nu produc dezagremente

o garaje, depozitare casnică, bucătării de vară, adăposturi animale de

casă – maxim 100 mp/locuință;

o anexe de agrement




o sere de maxim 200 mp

(3) se admit anexe - pentru locuințele colective mici - maxim 20% din suprafața

neocupată de construcția principală:


în clădire








(7) Alte echipamente publice / de interes public, decît cele menționate la art.1 și art.2

alin.(5)-(6), în construcții cu gabarite reduse, (max.150 mp ACD) și număr redus de

utilizatori


realizarea unor produse la care ponderea manoperei e ridicata și implică (de regulă)

aptitudini speciale (artistice etc): produse hand-made, unicate sau de serie mica

(exemple: producerea de bijuterii și alte obiecte de podoaba, decoratiuni, obiecte din

sticla, ceramica, lemn cioplit, gravura, cusături, țesut, imprimeuri textile, producerea

de gemuri, dulceturi, muraturi, dulciuri și alte produse „de casa” samd)

(9) Utilizările de la punctele (4)-(8) se admit dacă nu generează transporturi grele,

dacă nu atrag mai mult de 5 autoturisme concomitent într-o incintă, au impact









maxim 20)





o Locuințe colective mici (cu max.4 apartamente)

o Utilizările înscrise la articolele 1 și 2 care necesită 4 - 5 locuri de

parcare






o Ansambluri de locuințe individuale cu mai mult de 4 unități într-o incintă






orice utilizări de natură să deprecieze zona sau care produc dezagremente,

precum:

o emit noxe peste nivelurile admise în zona de locuit

o prezintă risc tehnologic

o sunt incomode prin traficul generat (necesită mai mult de 5 locuri de

parcare pentru autoturisme sau orice transport greu)

o utilizează spațiul liber din incintă pentru depozitare și producție

o produc cantități mari de deșeuri (comparativ cu vecinii)

o sunt incomode prin programul de activități

o presupun o imagine arhitecturală încompatibilă cu vecinătatea ca vol-

umetrie, materiale, finisaje etc

anexe gospodăreşti care produc murdărie sau alte posibile dezagremente

(latrine, grajduri etc)






CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

Pentru locuințe individuale pe parcele existente vezi punctul Inserții în țesutul existent

al comunei de la capitolul 5. Condiţii de construibilitate a parcelelor din TITLUL 1




Pentru locuințe semicolective/ colective vezi punctul Inserții în parcelar existent și


construibilitate a parcelelor din TITLUL 1;

Pentru parcelări/reparcelări vezi punctul Parcele existente în zonele noi și

Parcelări/reparcelări de la capitolul 5. Condiţii de construibilitate a parcelelor din

TITLUL 1

Pentru alte utilizări admise vezi prevederile specifice de la IS 1-6


(1) Amplasarea va fi retrasă de la aliniament, potrivit specificului localității (vezi Fig.

10) iar retragerea va fi cuprinsă între 2,0 m și 15,0 m, potrivit alineatelor următoare





în cazul amplasării la drumuri clasificate retragerea locuințelor va fi cuprinsă între

5,0 m și 15,0 m

(4) Prin excepție de la prevederile alin.(1)-(3) se pot amplasa la aliniament cu

conditia ca nu afecteze domeniul public (deschidere usi, rampe, trepte, etc)

construcțiile cu Sc ≤ 25,0 mp cu destinație de:

garaj

spatiu comercial;

(5) Pentru alte destinații admise în zona rezidențială vezi condițiile de la IS1-6




cladirilor;



construcției celei mai înalte; distanța se poate eventual reduce până la ½ din

înălțimea la cornișă/streașină a construcției celei mai înalte dar nu mai puțin de 3,0 m

în baza unui studiu de însorire care să demonstreze asigurarea condițiilor minime de

însorire a camerelor de locuit din ambele construcții, potrivit OMS 119/2014

(3) In vatra tradițională a satelor comunei amplasarea construcțiilor destinate

locuirii se s-a realizat, de regulă, în sistem tradițional – cu toate construcțiile orientate

cu o fațadă laterală lungă spre punctul cardinal favorabil (E, S) și calcan pe limita de




proprietate sau la 1,0 m de limita de proprietate spre latura opusă, de regulă punctul

cardinal nefavorabil (N, V). Amplasarea tradițională se admite în continuare în

subzona LM 1 în vederea păstrării specificului local. Amplasarea tradițională

limitează înalțimea construcțiilor noi datorită obligației de respectare a cerințelor de

însorire a construcției ”din spate” (vezi Fig. 7)

Fig. 7 Amplasarea tradițională a construcțiilor - în vatra tradițională a localității

(4) clădirile destinate locuirii vor fi, de regulă, dispuse izolat, în condițiile alin.(3) și

se vor retrage faţă de limitele laterale ale parcelei, cu respectarea prevederilor

alin.(2):

față de limita dinspre punctul cardinal favorabil (potrivit orientării majorității

imobilelor de pe stradă) - cu minim jumătate din înălţimea la cornişe,

măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu mai puţin de 3.0 m;

retragerea se majorează, în cazul în care este obligatoriu accesul în incintă

al mijloacelor de stingere a incendiului, la minim 4,0 m

față de punctul cardinal nefavorabil (potrivit orientării majorității imobilelor de

pe stradă) - cu minim 1,0 m dacă fațada nu are ferestre cu vedere și 2,0 m

dacă fațada are ferestre cu vedere

(5) Pentru locuințe și clădiri cu gabarite similare este recomandată cuplarea la







(6) este recomandată amplasarea pe limita de proprietate in cazul in care pe

parcela adiacenta este in curs un proiect similar, care va duce in final la realizarea

unor constructii cuplate




(8) Retragerea față de limita separativă dintre zona rezidenţială și o funcţiune

publică, o biserică sau un cimitir sau o funcțiune de producție-depozitare va fi de

minim 5,0 m.

(9) retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi egala cu jumătate din

înălţimea la cornişe măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren dar nu mai puţin

de 5.0 m.

(10) Pentru alte destinații admise în zona rezidențială vezi condițiile de la IS 1-6


ACEEAŞI PARCELA


respecta distanțele prevăzute la alin.(2) de la art.6.







Parcela va avea asigurat un acces carosabil dintr-o circulaţie publica în mod direct

sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate de minim:












- staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, sau in parcaje

publice sau de uz public, deci în afara circulaţiilor publice

- pentru numarul minim obligatoriu de locuri de parcare vezi capitolul 9 din titlul 1 –

prescriptii generale




(2) Înălțimea maximă a clădirii: Hmax_coama = 12,0 m.

(3) Se admite mansardarea, caz în care Hmax ≤ 8,50 m sau un nivel suplimentar

retras față de planul fațadelor spre străzi, în interiorul unui arc de cerc cu raza

de 4,0 metri şi tangenta la 45° la acesta (vezi Fig. 13 Exemplificari ale aplicării

regulii de realizare a nivelurilor suplimentare).

(4) Înalţimea maximă admisibila în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre

aliniamente.

(5) Înalţimea maximă nu poate depăşi dublul distanței dintre clădirile situate pe

aceeași parte a străzii.

(6) Mansarda sau nivelul retras, acolo unde se admit, nu vor depăși 60% din

suprafața construită.

(7) Prin excepție de la alin.(1) – (3), pentru echipamentele publice (IS1-6)

înălţimea maximă admisibilă la streașină/cornişe: Hmax = 10,00 m și înălțimea

maximă a clădirii: Hmax_coama = 15,0 m





- toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare;

























(1) Împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor respecta înălțimea

împrejmuirilor adiacente, cu condiția să se încadreze între 1,50 m și 2,00 m.

(2) Împrejmuirile vor fi de tip tradițional, din scânduri, sau vor avea un soclu opac

cu înălţimea minimă de 0,3 m și înălțimea maximă de 0,8 m şi o parte

transparentă/ traforată, realizată din grilaj metalic, scanduri din lemn sau un

sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii și pătrunderea

vegetaţiei. Împrejmurile vor putea fi dublate de garduri vii.

(3) Prin excepție de la alin.(1) și (2), locuințele colective și Instituțiile publice nu

vor fi separate, de regulă prin garduri de circulația publică ci doar cu borduri,

garduri vii, sau gărdulețe joase decorative.

(4) Prin excepție de la alin.(3), în cazul în care funcțiunea impune măsuri de

protecție, precum și pentru încadrarea într-un front caracterizat de împrejmuiri

înalte, se pot admite pentru construcțiile menționate la alin.(3) împrejmuirile

înalte orientate spre spaţiul public menționate la alin.(1) și (2).

(5) pentru limitele laterale si posterioare se recomanda garduri opace între

1,80 m și 2,20 m,








TERENULUI


- POT maxim = 30%






LM 2 - SUBZONA LOCUINŢELOR INDIVIDUALE CU MAXIM P+2 NIVELURI IN ZONE

DE DEZVOLTARE


Subzona locuinţelor individuale cu P - P+2 niveluri, cu regim de construire discontin-

uu, în ansambluri preponderent rezidențiale pe parcele în majoritate de dimensiuni

medii/ mari.

Prevederile subzonei sunt completate de prevederile subzonelor IS1-6.

Reglementările se detaliază prin PUZ în zonele care necesită o soluție de circulație

(necesită înființare/extindere drumuri) și echipare edilitară precum și pentru

amplasarea unor nuclee de dotări publice, potrivit planșei nr.4 - UTR. Perimetrele de

studiu se delimitează prin aviz de oportunitate.




(2) locuinţe individuale în regim de construire discontinuu;



medicale individuale, farmacii, biblioteci de cartier, spații expoziționale, săli de

întruniri și alte asemenea;

(5) parcaje la sol sau in subsol;





(1) locuinte colective mici cu maxim 6 apartamente, cu solutionarea in interiorul

parcelei a: parcajelor si spatiilor de manevra auto aferente, a sistemului de colectare

a gunoiului, a spatiilor verzi si a celor de joaca pentru copii

(2) se admit anexe - numai pentru locuințele individuale:







o anexe de agrement

o sere

anexe care produc dezagremente (vezi glosar)

o anexe pentru creșterea animalelor animale de interes economic

(grajduri, cotețe etc), platforme de deșeuri zootehnice, instalații de

compostare - cu respectarea condițiilor din Ordinul Ministrului sănătății

nr.119/2014; distanțele de protecție se asigură, în cazul în care parcela

adiacentă este neconstruită, față de edificabilul reglementat prin PUZ

sau, unde nu există PUZ, față de edificabilul delimitat potrivit

prezentului regulament

o Anexele de depozitare a furajelor și produselor agricole - se recomandă

a se amplasa la minim 10,0 m de locuințele de pe parcelele adiacente

în scopul reducerii riscului de propagare a incendiilor

(3) se admit anexe - pentru locuințele colective mici - maxim 20% din suprafața



în clădire








(7) Alte echipamente publice / de interes public, decît cele menționate la art.1 și art.2

alin.(5)-(6) în construcții cu gabarite reduse, (max.200 mp ACD) și cu număr redus

de utilizatori


realizarea unor produse la care ponderea manoperei e ridicata





(9) se admite la parterul locuințelor colective/semicolective: comerț de proximitate,

alimentație publică, servicii cu adresabilitate publică, servicii profesionale și

manufacturiere compatibile cu locuirea40

(10) Utilizările de la punctele (4)-(9) se admit dacă nu generează transporturi grele,

dacă nu atrag mai mult de 5 autoturisme concomitent într-o incintă, au impact









maxim 20)

o Locuințe colective mici cu max.6 apartamente


parcare






o amplasarea a mai mult de 4 locuinte individuale sau 6 apartamente pe

o parcelă

o Alte utilizări admise potrivit art.(1) și (2), care necesită mai mult de

5 locuri de parcare







precum:



40 Potrivit OMS 119/2014




o sunt incomode prin traficul generat (necesită mai mult de 5 locuri de

parcare pentru autoturisme sau orice transport greu)











CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

Pentru locuințe individuale pe parcele existente vezi punctul Inserții în țesutul existent

al comunei de la capitolul 5. Condiţii de construibilitate a parcelelor din TITLUL 1

Pentru locuințe semicolective/ colective vezi punctul Inserții în parcelar existent și


construibilitate a parcelelor din TITLUL 1;

Pentru parcelări/reparcelări vezi punctul Parcele existente în zonele noi și

Parcelări/reparcelări de la capitolul 5. Condiţii de construibilitate a parcelelor din

TITLUL 1

Pentru alte utilizări admise vezi prevederile specifice de la IS 1-6


(1) De regulă amplasarea va fi retrasă de la aliniament 41 , potrivit specificului








5,0 m și 15,0 m

41 Cu excepțiile prevăzute la alin.(4)







garaj

spatiu comercial;

(5) Pentru alte destinații admise în zona rezidențială vezi condițiile de la IS1-6




cladirilor;










pentru alte utilizări vezi distanțele minime între clădiri de la art.6 de la IS 1÷6.







constructii cuplate


important de utilizatori (vezi IS 1÷6)




(8) clădirile destinate locuirii vor fi, de regulă, dispuse izolat, cu excepțiile

menționate la alin. (4), (5), (7)și se vor retrage faţă de limitele laterale ale parcelei, cu

respectarea prevederilor alin.(2) și (3), după cum urmează:




față de cel puțin una dintre limitele laterale (de regulă spre punctul cardinal

favorabil) - cu minim jumătate din înălţimea la cornişe, măsurată în punctul

cel mai înalt faţă de teren, dar nu mai puţin de 3.0 m; retragerea se

majorează, în cazul în care este obligatoriu accesul în incintă al mijloacelor

de stingere a incendiului, la minim 4,0 m

față de una dintre limitele laterale (de regulă cea orientată spre punctul

cardinal nefavorabil) se poate admite reducerea distanței până la minim

1,0 m dacă fațada nu are ferestre cu vedere și 2,0 m dacă fațada are

ferestre cu vedere

(9) Pentru locuințe colective vezi condițiile de la subzona LI 1

(10) Pentru alte destinații admise în zona rezidențială vezi condițiile de la IS 1-6

(11) Retragerea față de limita separativă dintre zona rezidenţială și o funcţiune

publică, o biserică sau un cimitir sau o funcțiune de producție-depozitare va fi de

minim 5,0 m.



de 5.0 m.


ACEEAŞI PARCELA


respecta distanțele prevăzute la alin.(2) și (3) de la art.6.







Parcela destinată exclusiv locuirii va avea asigurat un acces carosabil dintr-o

circulaţie publica în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din

proprietăţile învecinate de minim:




















(3) Nu se admite mansardarea cu depășirea înălțimilor maxime de mai sus, dar

se admite mansarda înscrisă în planul acoperișului dacă respectă gabaritele

de mai sus


aliniamente.



(6) Prin excepție, în intersecții se admite, fără depășirea Hmax_coamă și cu

retragerea, față de planul fațadelor spre străzi, în interiorul unui arc de cerc cu

raza de 4,0 metri şi tangenta la 45° la acesta (vezi Fig. 13 Exemplificari ale

aplicării regulii de realizare a nivelurilor suplimentare):


o mansardarea cu Hmax ≤12,00 m

(7) Mansarda sau nivelul retras, acolo unde se admit, nu vor depăși 60% din aria

nivelului curent.

(8) Prin excepție de la alin.(1) – (3), pentru echipamentele publice (IS1-6)

înălţimea maximă admisibilă la streașină/cornişe: Hmax = 12,00 m și înălțimea

maximă a clădirii: Hmax_coama = 17,0 m







Garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si

arhitectura cu cladirea principală



- se va asigura în mod special evacuarea rapida şi evacuarea apelor meteorice prin

sistematizare verticală spre canalizarea pluviala;












existenti avand peste 4,0m inaltime si diametru tulpinii peste 15,00 cm; in cazul taierii










(1) Împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor respecta înălțimea

împrejmuirilor adiacente, cu condiția să se încadreze între 1,50 m și 2,00 m.
















(5) pentru limitele laterale si posterioare se recomanda garduri opace între

1,80 m și 2,20 m,





TERENULUI


- POT maxim = 30%






LM 3 –SUBZONA MIXTA DESTINATA LOCUINTELOR INDIVIDUALE CU CONFORT

RIDICAT, LOCUINTELOR DE VACANTA, AGREMENTULUI SI SPATIILOR VERZI

AMENAJATE


Subzona ansamblurilor rezidențiale și de agrement, cuprinzînd locuinţe individuale cu

confort sporit, și locuințe de vacanță cu P - P+1 niveluri, cu regim de construire dis-

continuu alături de dotări de agrement.

Prevederile subzonei sunt completate de prevederile subzonelor IS 1÷6 precum și a

subzonelor V1÷4.

Detalierea reglementărilor se va face, după caz, prin documentație de urbanism



(1) Reparatii la locuintele existente

(2) locuinţe individuale în regim de construire continuu sau discontinuu;


(4) echipamente de interes public specifice zonei rezidenţiale;

(5) pensiuni;

(6) parcaje la sol;




ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI:

(1) locuinte colective mici cu solutionarea in interiorul parcelei a: parcajelor si spatiilor

de manevra auto aferente, a sistemului de colectare a gunoiului, a spatiilor verzi si a

celor de joaca pentru copii

(2) anexe gospodaresti care nu produc dezagremente






o anexe de agrement: piscine, pergole, umbrare, chioșcuri, sere de

agrement etc

(3) se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale, birouri cu maxim

Scom ≤ 400 mp sau ACD ≤ 600 mp

(4) se admit hoteluri cu maxim 30 locuri de cazare cu conditia ca spatiile de

alimentatie publica aferente sa nu aiba program peste orele 2200 in vecinatatea

locuintelor

(5) spatii pentru spectacole (închise sau în aer liber);

(6) spatii de intretinere corporala şi recreere în spaţii acoperite;

(7) săli de sport, bazine acoperite, cluburi sportive

(8) terenuri de sport, bazine descoperite, patinoare în aer liber

(9) alimentație publică: restaurante, baruri, cofetării, cafenele, discoteci etc.;

(10) Functiunile altele decat locuirea sunt permise numai daca:

nu admit accesul publicului în mod permanent sau dupa orele 2200,

producand dezagremente, la mai putin de 50 m de locuinte si alte functiuni

protejate

nu produc un nivel de zgomot sau alte noxe peste normele admisibile in

zonele de locuit la mai putin de 50 m de locuinte si alte functiuni protejate






o funcținile de cazare turistică cu 20-30 locuri de cazare

o Locuințe colective mici cu 4-6 apartamente


parcare



o agrement, spectacole, sport în construcții și amenajări în aer liber



o Ansambluri de de locuințe, bungalouri




o Camping


8 locuri de parcare

(12) panouri publicitare sau semnale de maxim 2,00 mp si 10,0 m inaltime pentru

activitatea proprie; amplasarea panourilor si semnalelor se va face in incinta proprie,

pe imprejmuirea de la strada sau pe fatada cladirii, la minim 5,00 m de limita

proprietatilor invecinate




precum:



o sunt incomode prin traficul generat











CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

(1) parcela se considera construibilă daca are o suprafaţa de minim 500 mp. şi un

front la strada de minim 15.0 m pentru locuinte individuale, cu sau fara spatii

cu alta destinatie inglobate, si minim 800 m cu front la strada de 20,0 m pentru

alte functiuni;

(2) Suprafețe și deschideri mai mici se pot admite în cazul reglementării prin

documentație de urbanism

(3) Prin excepție de la alin.(1) și (2) pentru mici activități comerciale se pot admite

parcele minimale cu S=300 mp și deschidere la stradă de 12,0 m












în cazul amplasării la drumuri clasificate, retragerea locuințelor va fi cuprinsă între

5,0 m și 15,0 m

(4) Pentru alte utilizări admise vezi condițiile de la IS 1÷6 și V1÷4




cladirilor, dacă prin documentație de urbanism nu se reglementează altfel; pentru

construcții cu destinație sport-agrement banda de construibilitate are rol orientativ










6,0 m între locuințe și dotări de agrement






important de utilizatori (vezi IS 1-6, V 3-4)






constructii cuplate




(8) clădirile vor fi dispuse izolat, cu exceptiile de la alin.(4), (6), (7) si se vor

retrage faţă de limitele laterale ale parcelei cu minim jumătate din înălţimea la cornişe

măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren dar nu mai puţin de:


4,0 m în cazul altor utilizări admise;


punctul cardinal nefavorabil) se poate admite, dacă sunt satisfăcute condițiile de

însorire de la alin.(2) reducerea retragerii până la:

minim 1,0 m dacă fațada nu are ferestre cu vedere și minim 2,0 m dacă fațada

are ferestre cu vedere - pentru locuințe individuale

minim 2,0 m pentru alte utilizări

(10) retragerea minimă faţă de limita posterioară a parcelei va fi egala cu jumătate


puţin de 5.0 m.

(11) Pentru alte utilizări vezi art.6 de la IS 1-6, V 1-4

(12) Pentru anexe parter retragerile față de limitele laterale și limita posterioară

sunt de minim 1,0 m dacă nu au ferestre cu vedere și minim 2,0 m dacă au ferestre

cu vedere; pentru anexe cu regim de înălțime mai mare (cu (Hmax_streaşina≥ 3,0 m) se

respectă reglementările pentru construcții principale

(13) Este permisă adosarea la împrejmuirile opace de pe limitele laterale și

posterioare a anexelor care nu depășesc inălțimea împrejmuirii, cu orientarea

scurgerii apelor spre incinta proprie.


ACEEAŞI PARCELA

(1) distanţa minimă admisibilă între clădirile de pe aceeași parcelă va respecta

distanțele prevăzute la alin.(2) și (3) de la art.6.









(1) Parcela va avea asigurat un acces carosabil dintr-o circulaţie publica în mod

direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate de

minim:



(2) Accesul minimal menționat mai sus este individual, pentru o parcelă. Pentru

un ansamblu de parcele/construcții circulația se reglementează prin PUZ.

(3) Pentru alte utilizări permise potrivit art.1-2, decât cele menționate la alin.(1)

este obligatoriu accesul direct din drumurile publice sau, prin excepție, dintr-un drum

privat legal infiintat si deschis circulatiei publice.



publice sau de uz public reglementate prin PUZ







(3) Se admite mansardarea, caz în care Hmax ≤ 8,50 m sau un nivel suplimentar

retras față de planul fațadelor spre străzi, în interiorul unui arc de cerc cu raza

de 4,0 metri şi tangenta la 45° la acesta (vezi Fig. 13 Exemplificari ale aplicării

regulii de realizare a nivelurilor suplimentare).


aliniamente.






(6) Mansarda sau nivelul retras, acolo unde se admit, nu vor depăși 60% din

suprafața construită.

(7) Prin documentație de urbanism elaborată potrivit art.2 se poate justifica un

regim de înălțime mai mare decât cel admis potrivit alin.(1)-(3) pentru dotări turistice

și de agrement;

(8) instalațiile de agrement pot depăși înălțimea maximă;












- spatiile verzi vor reprezenta minim 50% din suprafata parcelelor in cazul locuintelor

si 30% din suprafata parcelelor in cazul altor functiuni; fac exceptie functiunile care

prin norme specifice prevad o suprafata mai mare de spatii verzi, caz in care se

aplica norma specifica


40% din gradina de fatada se va planta cu arbori ;





unui arbore se vor planta in schimb alti 10 arbori in perimetrul unor spatii plantate




accese si parcaje; din acelasi motiv se recomenda inglobarea parcajelor in cladirea

principala, supra sau subteran.








(1) Împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor respecta înălțimea împrejmuirilor

adiacente, cu condiția să se încadreze între 1,50 m și 2,00 m.






(3) Prin excepție de la alin.(1) și (2), dotările de agrement, și echipamentele

publice nu vor fi separate, de regulă prin garduri de circulația publică ci doar

cu borduri, garduri vii, sau gărdulețe joase decorative, iar zona de retragere va

putea fi utilizată pentru terase ale localurilor de alimentație publică, spații de

expunere etc.






și 2,20 m,

(6) Prin excepție de la alin.(5) între incinte din categorii similare sau între locuințe

și dotări din gama V1-4 se pot utiliza separații similare celor orientate spre

domeniul public, potrivit alin.(1)-(4)


TERENULUI


- POT maxim = 25 %

Pentru utilizări din gama IS1-6 și V3-4 vezi POTmax specific.


Pentru locuire CUTmax = 0,5 mp ADC/mp teren

Pentru utilizări din gama IS1-6 și V3-4 vezi POTmax specific sau reglementările

PUZ.




LM 4, LM4’ – SUBZONA MIXTA DESTINATA LOCUINŢELOR INDIVIDUALE SI

COLECTIVE MICI, COMERTULUI SI SERVICIILOR, DE REGULA PE ARTERELE

PRINCIPALE DE CIRCULATIE


zona situată in general in zona centrala a localităților si de-a lungul

principalelor artere de circulatie, cuprinzând locuințe individuale și colective mici,

precum si servicii publice din gama IS1-6

cuprinde constructii cu P - P+2 niveluri, cu regim de construire discontinuu

(cuplat, izolat);

Se diferențiază în două subzone:

- LM 4’ în perimetrul de extindere dintre DJ 401A și autostrada A1

- LM 4 celelalte zone

Prevederile subzonei sunt completate de prevederile subzonelor IS1÷6.



- Reparatii la locuintele existente

- locuinţe individuale în regim de construire discontinuu;

- locuinţe cu partiu special care includ spaţii pentru profesiuni liberale;

- echipamente publice specifice zonei rezidenţiale: învățământ preșcolar, primar și

gimnazial, cabinete medicale și farmacii, lăcașuri de cult, comerț de proximitate, săli

de întruniri și cluburi și alte asemenea

- pensiuni cu mai putin de 20 locuri de cazare;

- adaposturi pentru maxim 5 animale de casa

- sere

- anexe gospodaresti care nu produc murdărie (garaj, magazie, etc) in suprafata

totala construita desfasurata de maxim 100 mp/unitate locativa;

- parcaje la sol;

- spatii verzi amenajate; plantarea se va face cu specii care contribuie la





- spaţii libere pietonale;


(1) locuinte colective mici cu solutionarea in interiorul parcelei si a sistemului de

colectare a gunoiului, a spatiilor verzi si a celor de joaca pentru copii in concordanta

cu prevederile OMS 536/1997

(2) numai pentru locuințele individuale - se admit anexe:




o anexe de agrement

o sere

anexe care produc dezagremente (vezi glosar) – numai dacă se amplasează

în afara limitelor edificabilului (dincolo de alinierea de fund a construcțiilor

principale)

o anexe pentru creșterea animalelor animale de interes economic

(grajduri, cotețe etc), platforme de deșeuri zootehnice, instalații de

compostare

o Anexele de depozitare a furajelor și produselor agricole

(3) pentru locuințele colective mici - se admit anexe - maxim 20% din suprafața



în clădire



(4) Se admite conversia locuintelor in alte functiuni permise in zona

(5) Se admit funcțiuni publice din categoriile IS1 (administratie publică), IS3 (lacașuri

de cult și anexe), IS4 (cu excepția unităților de învățământ superior, IS5 (în spații

închise), IS6 (cu excepția spitalelor)

(6) se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale, birouri, activitati

manufacturiere care nu depășesc Scom sau, după caz, Sutilă = 250 mp





(7) se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale si birouri cu Scom/Sutilă intre 250

mp si 600 mp, cu studierea relației cu vecinătatea prin documentație de urbanism

(vezi punctul (15))

(8) se admit hoteluri cu maxim 30 locuri de cazare

(9) spatii inchise pentru spectacole, recreere, întreținere corporală, sport;

(10) restaurante, baruri, cofetării, cafenele, discoteci etc.;

(11) se admite amplasarea atelierelor de intretinere auto cu capacitate de maxim

trei posturi, a vulcanizărilor, a spălătoriilor auto cu maxim 3 posturi

(12) panouri publicitare sau semnale de maxim 2,00 mp si 10,0 m inaltime pentru

activitatea proprie; amplasarea panourilor si semnalelor se va face in incinta proprie,

pe imprejmuirea de la strada sau pe fatada cladirii, la minim 5,00 m de limita

proprietatilor invecinate

(13) Suplimentar, numai pentru subzona LM 4’ se pot admite, cu protejarea

corespunzătoare a vecinătăților destinate locuirii:

- unități de mică producție

- ateliere de reparații auto cu maxim 5 posturi

- spălătorii auto

- comerț și servicii cu rază mare de servire, cu Scom≤1500 mp

- moteluri

- parcaje pentru TIR-uri cu servicii aferente

- Depozitare cu ACD≤3000 mp

- magazine materiale de construcții cu Scom≤1500 mp

- comerț mic-gros/angros cu ACD≤3000 mp

(14) Functiunile altele decat locuirea sunt permise numai cu următoarele condiții:

nu admit accesul publicului în mod permanent sau dupa orele 2200,

producand dezagremente, la mai putin de 50 m de locuinte si alte functiuni

protejate

nu produc un nivel de zgomot sau alte noxe peste normele admisibile in

zonele de locuit la limita parcelor destinate locuințelor si altor functiuni protejate

nu utilizează terenul liber al parcelei pentru depozitare şi producţie




să nu genereze transporturi grele (cu excepția LM 4’)

să nu atragă mai mult de 10 autovehicule concomitent (cu excepția LM 4’)

(15) Amplasarea obiectivelor ce atrag un flux important de utilizatori sau un trafic

relativ important se detaliază în documentații de urbanism, după cum urmează:




o funcțiunile turistice cu 20-30 paturi

o Locuințe colective mici cu 4-6 apartamente

o alte constructii cu suprafata utila intre 500 si 1000 mp

o construcții și amenajări care necesită între 5 și 8 locuri de parcare





o amplasarea a mai mult de 4 locuinte individuale sau 6 apartamente pe

o parcelă


5 locuri de parcare

o pentru constructii cu suprafata utila desfasurata mai mare de 1000 mp

o construcții și amenajări care necesită ce necesită peste 8 locuri de

parcare

o construcții și amenajări care presupun trafic greu (numai în LM 4’)




sau riscuri, precum:

o emit noxe peste nivelurile admise în zona de locuit la limita parcelelor

destinate locuirii











o depozitarea pentru vanzare a unor cantităţi mari de substanţe inflam-

abile sau toxice;

lucrări de terasament de natura sa afecteze amenajările din spaţiile publice

şi construcţiile de pe parcelele adiacente;


celele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea rapida a apelor

meteorice


CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

- pentru locuințe vezi capitolul 5. Condiţii de construibilitate a parcelelor de la Titlul 1

- pentru alte utilizări vezi condițiile de la capitolele IS 1-6, A3, V1-3;


(1) Amplasarea va fi retrasă de la aliniament, potrivit specificului localității (vezi Fig.

10) iar retragerea va fi cuprinsă între 2,0 m și 15,0 m, potrivit alineatelor următoare






5,0 m și 15,0 m




garaj

spatiu comercial;

(5) Pentru alte utilizări admise vezi condițiile de la IS1-6



(1) banda de construibilitate are o adancime de 25,0 m de la alinierea cladirilor;













pentru alte utilizări vezi distanțele minime între clădiri de la art.6 de la IS 1÷6.







constructii cuplate


important de utilizatori (vezi IS 1÷6)




(8) clădirile destinate locuirii vor fi, de regulă, dispuse izolat, cu excepțiile

menționate la alin. (4), (5), (7) și se vor retrage faţă de limitele laterale ale parcelei,

cu respectarea prevederilor alin.(2) și (3), după cum urmează:

față de cel puțin una dintre limitele laterale (de regulă spre punctul cardinal

favorabil) - cu minim jumătate din înălţimea la cornişe, măsurată în punctul

cel mai înalt faţă de teren, dar nu mai puţin de 3.0 m; retragerea se

majorează, în cazul în care este obligatoriu accesul în incintă al mijloacelor

de stingere a incendiului, la minim 4,0 m

față de una dintre limitele laterale (de regulă cea orientată spre punctul

cardinal nefavorabil) se poate admite reducerea distanței până la minim

1,0 m dacă fațada nu are ferestre cu vedere și 2,0 m dacă fațada are

ferestre cu vedere

(9) Pentru locuințe colective vezi condițiile de la subzona LI 1

(10) Pentru alte destinații admise vezi condițiile de la IS 1-6




(11) Retragerea față de limita separativă dintre zona rezidenţială și o

funcţiune publică, o biserică sau un cimitir sau o funcțiune de producție-depozitare va

fi de minim 5,0 m.

(12) retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi egala cu jumătate


puţin de 5.0 m.


ACEEAŞI PARCELA

(1) distanţa minimă admisibilă între clădirile de pe aceeași parcelă va respecta

distanțele prevăzute la alin.(2) și (3) de la art.6.






(1) Parcela va avea asigurat un acces carosabil dintr-o circulaţie publica în mod

direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate de

minim:



(2) Accesul minimal menționat mai sus este individual, pentru o parcelă. Pentru

un ansamblu de parcele/construcții circulația se reglementează prin PUZ.

(3) Pentru alte utilizări permise potrivit art.1-2, decât cele menționate la alin.(1)

este obligatoriu accesul direct din drumurile publice sau, prin excepție, dintr-un drum

privat legal infiintat si deschis circulatiei publice.




- pentru numarul minim obligatoriu de locuri de parcare vezi capitolul Cerinte

minime de spatii de parcare pe raza comunei Floresti-Stoenești din titlul 1 –











aliniamente.



(6) Prin excepție de la alin.(1)-(3), în intersecții se admite, pe o lungime de maxim

25,0 m și fără depășirea Hmax_coamă:

o mansardarea cu Hmax = 13,50 m sau

o un nivel suplimentar retras, cu retragerea, față de planul fațadelor spre

străzi, în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri şi tangenta la

45° la acesta (vezi Fig. 13 Exemplificari ale aplicării regulii de realizare

a nivelurilor suplimentare













- spatiile verzi vor reprezenta minim 30% din suprafata parcelelor in cazul locuintelor

si 20% din suprafata parcelelor in cazul altor functiuni; fac exceptie functiunile care

prin norme specifice prevad o suprafata mai mare de spatii verzi, caz in care se

aplica norma specifica










unui arbore se vor planta in schimb alti 10 arbori in perimetrul unor spatii plantate




accese si parcaje; din acelasi motiv se recomenda inglobarea parcajelor in cladirea

principala, supra sau subteran.






adiacente, cu condiția să se încadreze între 1,50 m și 2,00 m.









(4) În cazurile în care funcțiunile menționate la alin.(3), impun măsuri de protecție,

precum și pentru încadrarea într-un front caracterizat de împrejmuiri înalte, se

pot admite pentru construcțiile menționate la alin.(3) împrejmuirile înalte

orientate spre spaţiul public menționate la alin.(1) și (2).


și 2,20 m,








TERENULUI


POT maxim va putea atinge, în raport cu funcțiunea:

- 35 % pentru locuințe

- 40% pentru alte utilizări, fară a depăși normele specifice


- CUT maxim pentru înălţimi P+2+M= 1,2 mp ADC /mp teren





Zona se compune din terenurile ocupate de activităţi productive de bunuri (producţie

“concretă” incluzând toate categoriile de activităţi industriale conform CAEN) şi

servicii (producţie “abstractă” cuprinzând activităţi manageriale, comerciale şi tehnice

pentru industrie, cercetare, servicii pentru distribuţie, expunere şi comercializare, la

care se adaugă diverse alte servicii pentru salariaţi şi clienţi, etc.). Din această zonă

fac parte atât unităţile existente care se menţin, se află în proces de restructurare

presupunând conversie în profile industriale diferite sau în profile de servicii pentru

industrie, distribuţie şi comercializare, cât şi terenurile rezervate pentru viitoare

activităţi productive şi servicii

A 1 - SUBZONA DE PRODUCTIE, DEPOZITARE


Activități economice din sfera producției industriale și depozitării, cu impact

redus asupra mediului, serviciilor comerciale în structuri de mărime mare și/sau

cu rază de servire largă, amplasate în zone periferice, în vecinătatea căilor

principale de acces.

Constructii cu înălțimea maximă de 20,0m (cu exceptia instalatiilor tehnice), cu

regim de construire discontinuu.



activităţi industriale productive şi de servicii, desfăşurate în construcţii

industriale mari şi mijlocii,

depozitarea şi distribuţia bunurilor şi materialelor

cercetarea industrială care necesită suprafeţe mari de teren

servicii pentru zona industrială, transporturi, depozitare comercială, servicii

comerciale legate de transporturi şi depozitare

parcaje la sol şi multietajate;

staţii de întreţinere şi reparaţii auto si pentru utilaje;

staţii de alimentare cu carburanti;

comerţ, alimentaţie publică şi servicii personale;




locuinţe de serviciu pentru personalul care asigură permanenţa sau

securitatea unităţilor.


(1) in zona sudica, expusa inundatilor, orice constructii noi sau extinderi sunt

posibile numai cu luarea masurilor de protectie la inundatii;

(2) activitățile cu rază de protecție sanitară se amplasează la distanța

prevăzută de normele sanitare față de limita zonei rezidențiale, reglementată prin

PUG

(3) activitățile cu risc tehnologic și/sau cu impact semnificativ asupra mediului se

admit numai dacă nu sunt expuse riscului zonele rezidențiale stabilite prin prezentul

PUG și căile de comunicație majoră

(4) activități care prezintă o imagine urbană dezagreabilă precum depozitari de

materiale refolosibile, platforme de precolectare a deşeurilor urbane, cimitire de

mașini și alte asemenea se pot admite numai pe amplasamente neadiacente

drumurilor clasificate sau zonei rezidențiale

(5) Se pot amplasa numai în urma detalierii prin documentație de urbanism:

Cu detalierea prin PUD – activități de producție-depozitare amplasate la limita

zonei industrială, adiacent zonei rezidențiale

Cu detalierea prin PUZ

o Utilizările de la alin.(2) și (3)

o Zonele care necesită soluționarea accesibilității


oricare alte utilizări decât cele prevăzute la articolele 1 și 2

orice utilizări care pot produce dezagremente: presupun o imagine arhitecturală

încompatibilă cu zona ca volumetrie, materiale, finisaje etc, afectează zona

rezidențială prin emisii de noxe, zone de protecție sanitară, zone de risc (zone de

mortalitate ridicată sau de vătămări)

amplasarea locuintelor cu exceptia celor de serviciu

lucrari de terasament de natura să afecteze amenajarile din spaţiile publice şi

construcţiile de pe parcelele adiacente,

orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele

vecine sau care împiedica evacuarea şi colectarea apelor meteorice.





CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

De regulă, suprafața minimă admisă a parcelei este de 3000 mp, cu deschidere min-

imă la drum de 20,0 m. Prin excepție, se admit gabarite mai reduse în următoarele

cazuri:

Pentru mică producție, servicii cvasi-industriale cu gabarite mici suprafața min-

imă a parcelei este de 500 mp cu deschidere minimă la drumul public de

12,0 m.

Pentru comerț de proximitate, servicii manufacturiere, echipamente edilitare,

construcții cu caracter provizoriu și alte utilizări ce presupun construcții cu

gabarite reduse și consum redus de teren se admit și terenuri sub limitele min-

ime menționate mai sus dacă sunt satisfăcute toate celelalte cerințe înscrise la

prezentul capitol (POT, CUT, parcare, retrageri ș.a.m.d.).


(1) Amplasarea va fi retrasă de la aliniament, potrivit specificului funcțiunii

(2) Amplasarea clădirilor principale:

Halele productive, de depozitare și cele comerciale vor fi retrase minim 10,0 m de la aliniament.

Clădirile de birouri, laboratoare se vor retrage minim 6,0 m de la alinia-ment

Pentru utilizări din gama serviciilor cu aflux redus de utilizatori se admite o retragere minimă de 3,0 m.

Față de autostradă construcțiile se vor amplasa la minim 50,0 m din ax (3) Prin excepție de la prevederile alin.(1)-(3) se pot amplasa la aliniament cu



Cabină poartă

spatiu comercial; (4) Anexele se vor retrage de la aliniament, retragerea fiind mai mare ca a

construcției principale




adiacente sau de pe aceeași parcelă, este egală cu ¼ din înălțimea la

cornișă/streașină a construcției celei mai înalte dar nu mai puțin de 4,0 m dacă

normele PSI nu impun mai mult;




(2) Este obligatorie cuplarea la calcan in cazurile in care pe limita de proprietate,


în stare bună, legal executate pe o adâncime de 50,0 m de la aliniament;



constructii cuplate

(4) Este interzisă cuplarea pe limita separativă între zona industrială și zona

rezidențială


cladiri principale intre ele si anexe intre ele); este interzisă cuplarea in cazul

incompatibilitatilor (trepidaţii, risc tehnologic etc);

(6) clădirile destinate producției industriale și depozitării vor fi, de regulă, dispuse

izolat, cu excepțiile menționate la alin. (2), (3), (5) și se vor retrage faţă de limitele

laterale ale parcelei, cu respectarea prevederilor alin.(1), cu minim ¼ din înălţimea la

cornişe, dar nu mai puţin de 4.0 m față de una dintre limite și nu mai puțin de 2,0 m

față de limita opusă;

(7) Retragerea față de limita separativă spre zona rezidenţială va fi de jumatate

din înălţimea la cornişe dar nu mai puțin de 10,0 m.



de 10,0 m.

(9) Pentru utilizările din gama IS1 (birouri) și IS2 (servicii comerciale) vezi

retragerile minime de la capitolele respective

(10) pentru a respectarea intimitaţii locuinţelor, parapetul ferestrelor de pe

faţadele laterale ale cladirilor cu alte funcţiuni decat locuinţe, care sunt orientate spre

locuinţele de pe parcelele adiacente, situate la mai puţin de 10,0 m, vor avea

parapetul ferestrelor la minim 1,90 metri de la pardoseala încăperilor


ACEEAŞI PARCELA

(1) distanta minima intre cladiri este ¼ din inaltimea la cornisa a celei mai inalte


(2) Între o construcție principală și o anexă se poate admite o distanță de ¼ din






- parcela este construibila numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim

4,00 m laţime dintr-o circulaţie publică în mod direct, sau prin excepție în cazul

organizărilor tip parc industrial/comercial, dintr-un drum privat legal infiintat si deschis

circulatiei publice;


(1) - staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite

numai în interiorul parcelei, în afara circulaţiilor publice;

(2) pentru norme specifice pe activitati pentru calcularea numărului de locuri de

parcare necesare vezi capitolul 9 – Parcaje din cadrul Prescriptiilor

generale.

(3) - staţionarea pentru admiterea în incinta se va asigura în afara spaţiului

circulaţiei publice;


se vor respecta înălţimi maxime ale clădirilor de 20,0 metri, cu exceptia

instalatiilor tehnice;




- cladirile de birouri se vor orienta spre circulatiile publice




- se va asigura preepurarea apelor uzate industriale






Spatiile verzi vor reprezenta minim 20% din suprafata incintelor

Spațiile verzi în incintele industriale și de depozitare vor fi orientate predominant

perimetral.




Pe parcelele situate la limita spre zona rezidențială este obligatorie amenajarea, pe o

fâșie cu lățimea minimă de 5,0 m de-a lungul limitei separative, în interiorul incintei

industriale, de spații verzi cu plantații înalte tip perdele de protecție.

Se vor identifica, proteja si pastra in timpul executarii constructiilor arborii importanti





40%din gradina de fatada se va planta cu arbori;

- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese, platforme, parcaje trotuare de garda




accese si parcaje;




(1) Către stradă se utilizează împrejmuiri înalte, cu înălțimi între 1,80 m și 2,20 m

din care un soclu opac cu înălţimea minimă de 0,3 m și înălțimea maximă de

0,8 m şi o parte transparentă/traforată, realizată din scânduri din lemn, grilaj

metalic sau un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii și

pătrunderea vegetaţiei. Împrejmurile vor putea fi dublate de garduri vii sau

panouri translucide. Se admit supraînălțări transparente cu rol de protecție

până la înălțimea de 2,50 m.

(2) Către limitele laterale și posterioare se vor amplasa, de regulă, împrejmuiri

opace, cu înălțimea minimă de 2,00 m și înălțimea maximă de 2,50 m.

(3) Din motive de securitate se poate admite dublarea împrejmuirii transparente,

spre interior, la 2,50 – 5,00 m distanţă, cu un al doilea gard, realizat conform

normelor specifice, între cele două garduri fiind plantaţi în mod compact arbori

şi arbuşti.

(4) În cazul incintelor depozitari de materiale refolosibile si platformelor de

precolectare a deşeurilor urbane imprejmuirile vor fi opace, inclusiv spre

strada




(5) Porţile de intrare vor fi retrase de la aliniament pentru a permite staţionarea

vehiculelor înainte de admiterea lor în incinta pentru a nu incomoda circulaţia

pe drumurile publice;


TERENULUI


- POT maxim = 50 %.


- CUT volumetric = 10 mc/mp teren




A 2 – SUBZONA DE PRODUCTIE SI DEPOZITARE COMPATIBILE CU FUNCTIUNI

PROTEJATE ADIACENTE


Zona rezultată în general din conversia funcțiunilor incompatibile cu vecinătatea

rezidențială (de regulă incinte agro-zootehnice) în functiuni diverse legate de

activitati productive: producție industrială, depozitare, servicii specializate

pentru producţie, distribuţie şi comercializare la care se adaugă diferite servicii

pentru personal şi clienţi

Cuprinde constructii cu inaltimea maxima de 15,0 m (cu exceptia instalatiilor

tehnice), cu regim de construire discontinuu;



cercetare-dezvoltare, formare profesionala

birouri

showroom

alimentaţie publică,

servicii cu adresabilitate publică, servicii profesionale și manufacturiere;

parcaje;

spaţii libere pietonale;

spaţii plantate – fasii de protectie;

locuinţe de serviciu

Anexe funcționale: garaj, magazie, remiză etc

Structuri publicitare


Urmatoarele activitati sunt permise daca nu produc dezagremente la limita zonei de

locuit (emisiile de zgomot, vibratii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc la

limita incintei nu depășesc valorile admise în zona de locuit):




activităţi industriale productive şi de servicii, în unități mijlocii si mici, cu im-

pact redus asupra mediului,

depozitarea şi distribuţia bunurilor şi materialelor

staţii de întreţinere şi reparaţii auto si pentru utilaje;

staţii de alimentare cu carburanti;

servicii pentru zona industrială, transporturi, depozitare comercială, servicii

comerciale legate de transporturi şi depozitare

comerț în structuri de vânzare mărime mică/medie (Scom≤1000,0 mp)

Se va reglementa prin documentație de urbanism PUZ:

o Amplasarea unităților care necesită mai mult de 10 locuri de parcare

o Amplasarea unităților care presupun transport greu




sau riscuri, precum:

o emit noxe peste nivelurile admise în zona de locuit la limita parcelelor

destinate locuirii






lucrari de terasament de natura să afecteze amenajarile din spaţiile publice

şi construcţiile de pe parcelele adiacente,


celele vecine sau care împiedica evacuarea şi colectarea apelor meteorice.





CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

De regulă, suprafața minimă admisă a parcelei este de 3000 mp, cu deschidere min-

imă la drum de 20,0 m. Prin excepție, se admit gabarite mai reduse în următoarele

cazuri:

Pentru mică producție, servicii cvasi-industriale cu gabarite mici suprafața min-

imă a parcelei este de 500 mp cu deschidere minimă la drumul public de

12,0 m.

Pentru comerț de proximitate, servicii manufacturiere, echipamente edilitare,

construcții cu caracter provizoriu și alte utilizări ce presupun construcții cu

gabarite reduse și consum redus de teren se admit și terenuri sub limitele min-

ime menționate mai sus dacă sunt satisfăcute toate celelalte cerințe înscrise la

prezentul capitol (POT, CUT, parcare, retrageri ș.a.m.d.).


(1) Amplasarea va fi retrasă de la aliniament, potrivit specificului funcțiunii

(2) Amplasarea clădirilor principale:

Halele productive, de depozitare și cele comerciale vor fi retrase minim 10,0 m de la aliniament.

Clădirile de birouri, laboratoare se vor retrage minim 6,0 m de la alinia-ment

Pentru utilizări din gama serviciilor cu aflux redus de utilizatori se admite o retragere minimă de 3,0 m.

Față de autostradă construcțiile se vor amplasa la minim 50,0 m din ax (3) Prin excepție de la prevederile alin.(1)-(3) se pot amplasa la aliniament cu



Cabină poartă

spatiu comercial; (4) Anexele se vor retrage de la aliniament, retragerea fiind mai mare ca a

construcției principale




adiacente sau de pe aceeași parcelă, este egală cu ½ din înălțimea la

cornișă/streașină a construcției celei mai înalte dar nu mai puțin de 4,0 m dacă

normele PSI nu impun mai mult;




(2) Este obligatorie cuplarea la calcan in cazurile in care pe limita de proprietate,


în stare bună, legal executate pe o adâncime de 50,0 m de la aliniament;



constructii cuplate

(4) Este interzisă cuplarea pe limita separativă între zona industrială și zona

rezidențială


cladiri principale intre ele si anexe intre ele); este interzisă cuplarea in cazul

incompatibilitatilor (trepidaţii, risc tehnologic etc);

(6) clădirile destinate producției industriale și depozitării vor fi, de regulă, dispuse

izolat, cu excepțiile menționate la alin. (2), (3), (5) și se vor retrage faţă de limitele

laterale ale parcelei, cu respectarea prevederilor alin.(1), cu minim ¼ din înălţimea la

cornişe, dar nu mai puţin de 4.0 m față de una dintre limite și nu mai puțin de 2,0 m

față de limita opusă;

(7) Retragerea față de limita separativă spre zona rezidenţială va fi de jumatate

din înălţimea la cornişe dar nu mai puțin de 5,0 m.



de 5.0 m.

(9) Pentru utilizările din gama IS1 (birouri) și IS2 (servicii comerciale) vezi

retragerile minime de la capitolele respective

(10) pentru a respectarea intimitaţii locuinţelor, parapetul ferestrelor de pe

faţadele laterale ale cladirilor cu alte funcţiuni decat locuinţe, care sunt orientate spre

locuinţele de pe parcelele adiacente, situate la mai puţin de 10,0 m, vor avea

parapetul ferestrelor la minim 1,90 metri de la pardoseala încăperilor


ACEEAŞI PARCELA

(1) distanta minima intre cladiri este ¼ din inaltimea la cornisa a celei mai inalte


(2) Între o construcție principală și o anexă se poate admite o distanță de ¼ din






(1) parcela este construibila numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim

4,00 m laţime dintr-o circulaţie publică în mod direct;

(2) prin excepție de la alin.(1) se pot admite și accese prin intermediul unor circulatii private legal înființate, cu gabarite similare circulațiilor publice și accesibile publicului permanent sau numai în timpul programului de funcţionare.


- staţionarea pentru admiterea în incinta se va asigura în afara spaţiului circulaţiei

publice;

- staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite

numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice;

- pentru norme specifice pe activitati pentru calcularea numărului de locuri de parcare



se vor respecta înălţimi maxime ale clădirilor de 15,0 metri, cu exceptia

instalatiilor tehnice;




- cladirile de birouri se vor orienta spre circulatiile publice









Spatiile verzi vor reprezenta minim 20% din suprafata incintelor si se vor amplasa

de regula perimetral

Se vor identifica, proteja si pastra in timpul executarii constructiilor arborii importanti








40%din gradina de fatada se va planta cu arbori;

- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese, platforme, parcaje trotuare de garda




accese si parcaje; din acelasi motiv se recomanda utilizarea dalelor ecologice pentru

parcajele pentru autoturisme;













(3) Din motive de securitate se poate admite dublarea împrejmuirii transparente,

spre interior, la 2,50 – 5,00 m distanţă, cu un al doilea gard, realizat conform

normelor specifice, între cele două garduri fiind plantaţi în mod compact arbori

şi arbuşti.

(4) În cazul incintelor depozitari de materiale refolosibile și alte asemenea se

imprejmuirile vot fi opace, inclusiv spre strada

(5) Porţile de intrare vor fi retrase de la aliniament pentru a permite staţionarea




TERENULUI


- POT maxim = 40 %.





CUT volumetric = 6,0 mc/mp teren




A 3 – SUBZONA EXPLOATARE-PUTURI TITEI


Zonă a exploatărilor de țiței, aflată actualmente în conservare.

Perimetrele respective situate în alte zone funcționale din intravilan sunt urmează a fi

utilizate pentru destinația prevăzută în PUG după închidere definitivă și ecologizare.

Până la închiderea definitivă a activității în perimetru, exploatarea poate fi, eventual,

reactivată și terenurile utilizate în condițiile Legii Minelor nr. Legea nr.85/2003, cu

modificările ulterioare.

Reglementările prezentului capitol se păstrează până la finalizarea exploatării cu

lucrările de refacere a mediului afectat de activitățile miniere.



Sonde de explorare/exploatare hidrocarburi;

infrastructură aferentă exploatării: drumuri, rețele electrice, rețele de apă,

rețele de fluide extrase, etc.

anexe tehnice


- fara obiect;


- orice utilizare care produce poluarea terenurilor adiacente și împiedică utilizarea lor

normală, potrivit destinației


CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

conform normelor specifice










ACEEAŞI PARCELA



- parcela este construibila numai dacă are asigurat un acces carosabil conform

normelor specifice;


- staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite numai

în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice




Se vor avea în vedere prescripțiile de la capitolul 12. Reguli cu privire la forma, di-

mensiunile și aspectul exterior al construcțiilor

Se va urmări armonizarea cu imaginea zonei de inserție.

Se vor utiliza finisaje rezistente la intemperii

Nu se utiizează culori de accent.




- se va asigura preepurarea apelor uzate industriale




- toate noile bransamente vor fi realizate ingropat;


- Spatiile verzi vor reprezenta minim 20% din suprafata incintelor și se vor amplasa

de regulă perimetral






accese si parcaje;




- Către stradă se utilizează împrejmuiri înalte, cu înălțimi între 1,80 m și 2,20 m

din care un soclu opac cu înălţimea minimă de 0,3 m și înălțimea maximă de 0,8 m şi

o parte transparentă/traforată, realizată din scânduri din lemn, grilaj metalic sau un

sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii și pătrunderea vegetaţiei.

Împrejmurile vor putea fi dublate de garduri vii sau panouri translucide. Se admit

supraînălțări transparente cu rol de protecție până la înălțimea de 2,50 m.

- Către limitele laterale și posterioare se vor amplasa, de regulă, împrejmuiri


- Dat fiind caracterul provizoriu al unor lucrări se pot admite, prin excepție,

utilizarea unor împrejmuiri cu caracter temporar, precum panouri metalice opace,

panouri de plasă de sârmă etc

- porţile de intrare vor fi retrase de la aliniament pentru a permite staţionarea

vehiculelor înainte de admiterea lor în incinta pentru a nu incomoda circulaţia pe

drumurile publice;


TERENULUI








V - ZONA VERDE, DE SPORT SI AGREMENT


Zona cuprinde spaţii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes

regional şi municipal, spaţii pentru sport şi agrement cu acces liber, limitat de

apartenenţa la cluburi sau contra cost, spaţii plantate de protecţie şi păduri si parcuri

protejate

V 1 - SPATII VERZI PUBLICE


Include spațiile verzi publice, cu acces nelimitat precum și spații verzi

specializate



(1) spaţii plantate;

(2) circulaţii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întreţinerea

spaţiilor plantate şi accesul la activităţile permise;

(3) drumuri de halaj din care se asigură - prin dimensionare corespunzătoare -

accesul direct din drumuri publice la apa, pentru aprovizionarea cu apă a

maşinilor de pompieri de tonaj ridicat

(4) locuri de joacă pentru copii;

(5) mobilier urban și amenajări pentru sport, joc şi odihnă;

(6) adăposturi, grupuri sanitare, spaţii pentru administrare şi întreţinere;


(1) parcajele se admit numai la limita zonei verzi

(2) se admit construcţii pentru expoziţii, activităţi culturale (spaţii pentru

spectacole şi biblioteci în aer liber, pavilioane cu utilizare flexibilă sau cu

diferite tematici), activităţi sportive, alimentaţie publică şi comerţ, limitate la

arealele deja existente conform proiectului iniţial şi care funcţionează în acest

scop;

(3) se admit clădiri noi pentru cultură, sport, recreere şi anexe, cu condiţia ca

suprafaţa acestora însumată la suprafaţa construită existentă şi menţinută, la




cea a circulaţiilor de toate categoriile şi a platformelor mineralizate, să nu

depăşească 10% din suprafaţa totală a parcului.

(4) clădirile şi amenajările pentru diferite activităţi din parcurile şi grădinile publice

se admit cu condiţia de a nu avea separări fizice care să impună interdicţia

liberei circulaţii.

(5) Amenajarea spațiilor verzi de mari dimensiuni se va reglementa prin

documentație de urbanism, după cum urmează:

se detaliază prin PUD amenajarea spațiilor verzi cu suprafață între 5.000-

10.000 mp

Se detaliază prin PUZ:

o Amenajările de spații verzi ce depășesc 10.000 mp

o Amenajarea spațiilor verzi tip grădină zoologică, ce necesită distanțe de

protecție

(6) Prin excepție de la alin.(5) amenajările minimale pentru picnic nu necesită

documentașie de urbanism


se interzic orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice şi specializate;

este interzisă publicitatea comercială în parcuri, gradini, scuaruri, spații verzi

specializate, în locurile de joacă sau locurile de odihnă situate în zona blocur-

ilor de locuinţe colective; în aceste zone se admit numai indicatoare de orien-

tare și, după caz, publicitatea temporară (max.30 zile) pentru evenimente de

interes public care se desfășoară în zona spațiului verde respectiv

se interzice conversia grupurilor sanitare în spaţii comerciale;

se interzice ocuparea malurilor între drumul de halaj şi oglinda de apă ca şi

poziţionarea pe platforme flotante sau pe piloţi în interiorul oglinzii de apă a

unor funcţiuni în absenţa unui P.U.Z. de ansamblu al amenajării peisagistice a

malurilor;

se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea abuzivă a spaţiilor

plantate adiacente trotuarelor, atât în interior, cât şi pe conturul exterior al

spaţiilor verzi

se interzice taierea arborilor fară autorizaţia autorităţii locale abilitate.




SECŢIUNEA II CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A

CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME,

DIMENSIUNI)

- conform studiilor de specialitate avizate conform legii.


- conform studiilor de specialitate avizate conform legii

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE

ŞIPOSTERIOARE ALE PARCELELOR



ACEEAŞI PARCELA




- se va asigura accesul direct dintr-o circulaţie publica;

- se va asigura accesul din circulaţiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru

întreţinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale.


- parcajele se vor dimensiona şi dispune în afara circulaţiilor publice conform

normelor specifice şi proiectelor de specialitate legal aprobate


- cu excepţia instalaţiilor, înalţimea maxima a clădirilor nu va depăşi P + 1 niveluri


- conform studiilor de specialitate avizate conform legii;

- se recomanda adecvarea arhitecturii clădirilor la caracterul diferitelor categorii de

spaţii plantate



- clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice;




- noile bransamente pentru electricitate si telefonie vor fi realizate ingropat;

ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

- se vor asigura plantaţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioara a incintei.

- plantaţiile înalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie

de spaţii plantate;

- toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore la 10 locuri de

parcare si vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 metri înalţime.

- se recomanda, din considerente ecologice şi de economisire a cheltuielilor de

întreţinere de la buget. utilizarea speciilor locale adaptate condiţiilor climatice şi

favorabile faunei antropofile specifice, cu excepţia segmentelor decorative cu

caracter special

ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI

Spațiile verzi, de regulă, nu vor fi separate prin garduri de circulația publică ci doar cu

borduri, garduri vii, sau gărdulețe joase decorative.

In cazuri speciale, dacă sunt necesare măsuri de protecție, se pot admite imprejmuiri

transparente cu înălţimi de maxim 1.50 metri ce vor putea include, dupa caz un soclu

opac de maxim 0,30 m;

Către limitele laterale/posterioare se admit împrejmuiri opace cu înălțimea între

1,80 m și 2,20 m dar se recomandă ca la separația față de instituții publice, locuințe

colective sau alte categorii de spații verzi să se utilizeze separații similare celor

dinspre circulațiile publice.


TERENULUI


- Se ia in considerare Gradul de Ocupare a Terenurilor cuprinzand construcţii,

platforme, circulaţii carosabile şi pietonale si va fi maxim 15%,


CUT maxim 0,20 mp. ADC/ mp. teren sau conform normelor specifice în

vigoare şi P.U.Z. avizat conform legii




V 2 - SPATII VERZI PENTRU PROTECTIE


Include suprafețe pe care construirea este interzisă prin diverse acte normative

și se amenajază ca spații verzi, accesibile sau nu publicului.




- amenajări de protecție conform specificului


Numai acolo unde normele specifice permit:

drum de halaj

alei

mobilier urban

amenajări de mici dimensiuni pentru odihnă, agrement, joc şi sport,

parcaje la sol

mici puncte de alimentaţie publică specifice programului de parc


- nu se admit nici un fel de intervenţii care depreciază caracterul zonei;

- este interzisă amplasarea de obiective şi desfaşurarea de activităţi cu efecte

daunătoare asupra apei, vegetaţiei, sau interzise de reglementările în vigoare

- se interzice taierea arborilor fară autorizaţia autorităţii locale abilitate.


CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)











ACEEAŞI PARCELA



Se va asigura din drumul de halaj accesul direct la canalul de desecare a utilajelor de

interventie

Se vor asigura accesele de întreținere ale altor spații verzi de protecție

Accesul public se va asigura numai funcție de normele specifice


Amplasarea de parcaje de uz public se poate admite numai funcție de normele

specifice;


P maxim, dacă este permis de norme


- conform studiilor de specialitate;

Se vor consulta prescripțiile de la capitolul 12. Reguli cu privire la forma, dimensiunile

și aspectul exterior al construcțiilor



- noile bransamente pentru electricitate si telefonie vor fi realizate ingropat;


Plantarea se face potrivit studiilor de specialitate și normelor specifice de protecție









caracter special din zonele


Spațiile verzi, de regulă, nu vor fi separate prin garduri de circulația publică ci doar cu

borduri, garduri vii, sau gărdulețe joase decorative.

In cazuri speciale, dacă sunt necesare măsuri de protecție, se pot admite imprejmuiri

transparente cu înălţimi de maxim 1.50 metri ce vor putea include, dupa caz un soclu

opac de maxim 0,30 m;

Către limitele laterale/posterioare se admit împrejmuiri opace cu înălțimea între

1,80 m și 2,20 m dar se recomandă ca la separația față de instituții publice, locuințe

colective sau alte categorii de spații verzi să se utilizeze separații similare celor

dinspre circulațiile publice.


TERENULUI


- POT maxim - conform normelor specifice.


- CUT maxim conform normelor specifice în vigoare




V 3 – COMPLEXE SI BAZE SPORTIVE


Cuprinde complexe și baze sportive, stadioane, alte construcții și amenajări

pentru practicarea sportului: sali de sport, bazine de înot acoperite sau

descoperite, terenuri de sport diverse.



- sunt admise construcţiile şi instalaţiile specifice conform proiectelor legal avizate

- sali de sport polivalente sau specializate, bazine de inot acoperite;

- sali de antrenament, sali de intretinere si recuperare fizica;

- cabinete de medicina sportiva si fizioterapie

- stadioane

- terenuri de sport, bazine de inot in aer liber, patinoare in aer liber

- vestiare, anexe administrative

- Servicii cu acces public de estetică și întreținere corporală

- Servicii manufacturiere de întreținere și reparații echipament sportiv


- alei, amenajări odihnă, agrement, mobilier urban

- parcaje aferente practicantilor sportului si spectatorilor


se admit spatii comerciale si servicii conexe (desfacerea de simboluri si

echipamente sportive, de alimente si bauturi nealcoolice, inchiriere de

echipament sportiv etc) în suprafață maximă de 10% din incintă

Inființarea de complexe sportive noi sau complexe multifuncționale ce includ

funcțiuni sportive se face în baza unei documentații de urbanism – PUD/PUZ,

conform cerințelor zonei de inserție, de regulă în subzonele IS 7 sau LM 3 sau,

eventual, LM 4.





orice utilizări care pot produce dezagremente și presupun o imagine arhitec-turală încompatibilă cu zona ca volumetrie, materiale, finisaje etc

este interzisă amplasarea de obiective şi desfaşurarea de activităţi cu efecte daunătoare asupra vegetaţiei şi amenajărilor adiacente.

se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea abuzivă a spaţiilor plantate adiacente trotuarelor, atât în interior, cât şi pe conturul ex-terior al spaţiilor verzi

se interzice taierea arborilor fară autorizaţia autorităţii locale abilitate.

lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente

orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe par-celele vecine sau care împiedica evacuarea şi colectarea apelor meteorice


CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)








ACEEAŞI PARCELA



- se va asigura accesul în incinte numai direct dintr-o circulaţie publica;

- se va asigura accesul din circulaţiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru

întreţinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale.


(1) staţionarea pentru admiterea în incinta se va asigura în afara spaţiului







specifice pe activitati vezi capitolul 9 – Parcaje din cadrul Prescriptiilor

generale.

(3) parcajele pentru public se vor organiza în incintă, în vecinătatea

accesului/acceselor

(4) prin excepție de la alin.(2), în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei

locurile de parcare normate pentru vizitatori, se va demonstra (prin prezentarea

formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor

necesare într-un parcaj public/ colectiv, aceste parcaje vor fi situate la o

distanţa de maxim 250 metri de amplasament;




(6) pentru bazele sportive publice existente se poate admite amenajarea

parcajelor pe domeniul public, fara stanjenirea circulatiei rutiere si pietonale




Salile de sport competiționale, stadioanele si instalaţiile specializate pot depăți

înălțimea maximă.


- conform studiilor de specialitate avizate conform legii, cu respectarea prescripțiilor

de la capitolul 12. Reguli cu privire la forma, dimensiunile și aspectul exterior al

construcțiilor


- conform studiilor de specialitate avizate conform legii;

- toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice existente


- spatiile plantate vor reprezenta minim 30% din ansamblul incintei

- se vor asigura plantaţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioara a incintei.

- plantaţiile înalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie

de spaţii plantate;









caracter special


Spațiile verzi, de regulă, nu vor fi separate prin garduri de circulația publică ci

doar cu borduri, garduri vii, sau gărdulețe joase decorative.

In cazuri speciale, dacă sunt necesare măsuri de protecție, se pot admite

imprejmuiri înalte, care respectă înălțimea împrejmuirilor adiacente și se

încadrează între 1,50 m și 2,00 m, cu un soclu opac de 0,30-0,80 m și o parte

transparentă realizată din grilaj metalic, lemn sau un sistem similar care

pemite vizibilitatea în ambele direcţii și pătrunderea vegetaţiei. Împrejmurile

vor putea fi dublate de garduri vii.

Către limitele laterale/posterioare se admit împrejmuiri opace cu înălțimea

între 1,80 m și 2,20 m dar se recomandă ca la separația față de instituții

publice, locuințe colective sau alte categorii de spații verzi să se utilizeze

separații similare celor dinspre circulațiile publice.

Din motive de protejare a vecinătăților pentru terenuri de sport și alte

asemenea se admit împrejmuiri de protecție transparente (tip plasă) mai inalte

decăt cele prevăzute la alineatele precedente.

Porţile de intrare vor fi retrase de la aliniament pentru a permite staţionarea


pe drumurile publice.


TERENULUI


- POT maxim = 30% sau conform normelor specifice în vigoare


- CUT maxim 0,60 mp. ADC/ mp. teren sau conform normelor specifice în vigoare şi

după caz conf. P.U.Z. avizat conform legii




AP – APE


Include canale de desecare, oglinzi de apa, zone de baltire, etc,

Potrivit legii, este interzisa autorizarea constructiilor pe traseul apelor



poduri,

lucrări necesare căilor ferate şi drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de

apă

lucrări de gospodărire a apelor


Conform Legii Apelor43,




CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

- fara obiect


- fara obiect.



- fara obiect

43 vezi capitolul Protectia apelor din ANEXA 3 - Zone de protecție și de siguranță

44 ibidem





ACEEAŞI PARCELA

- Fara obiect


- Este obligatorie restabilirea acceselor riveranilor, afectate de traseele lucrarilor de infrastructura respective


- fara obiect


- conform normelor tehnice


conform specificului




este interzisă plantarea arborilor care afectează regimul de curgere


fara obiect


TERENULUI








CC - ZONA CAILOR DE COMUNICATII SI

CONSTRUCTIILOR AFERENTE

Include CC1 – zona transporturilor rutiere

CC1 – ZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE


Cuprinde ansamblul retelei de transport rutier precum si incintele cuprinzand activitati

legate de transportul rutier



(1) cai de comunicatie rutiera:

drumuri clasificate: autostrăzi, drumuri nationale, judetene, comunale

strazi de categoriile I-II

drumuri vicinale

(2) lucrari de arta aferente cailor de comunicatie rutiera

(3) activităţi legate de transporturi la distanţă pe căi rutiere pentru călători şi

mărfuri:

autogări şi alte construcţii şi amenajări pentru gararea şi întreţinerea

mijloacelor de transport rutiere cu tonaj şi gabarit admis pe străzile din

Comuna, pentru transportul de călători şi mărfuri, precum şi serviciile anexe

aferente;

construcţii şi amenajări pentru gararea şi întreţinerea mijloacelor de transport

greu rutier şi pentru transferul mărfurilor transportate în mijloace de transport

cu tonaj şi gabarit care nu sunt admise în localitate, instalaţii tehnice de

transfer, precum şi serviciile anexe aferente, parcaje, garaje;

construcţii şi amenajări pentru depozitarea, reambalarea şi expedierea

produselor transportate, spaţii şi construcţii de expunere şi comercializare a

produselor pentru comerţul en-gros şi pentru comerţul en-detail numai cu

mărfuri care nu pot fi transportate la domiciliu cu automobilul personal

(elemente de construcţie şi finisaj, mobilier, ambarcaţiuni şi diverse alte

produse pentru întreţinerea grădinilor, camping etc.)




servicii pentru transportatorii în tranzit: birouri, telecomunicaţii, moteluri,

restaurante, destindere;

vamă;

(4) Spaţii verzi amenajate – in general ca plantatii de aliniament;

(5) parcaje pentru salariaţi şi pentru călători


(1) Lucrările, construcţiile, amenajările amplasate în zonele de protecţie ale

drumurilor publice trebuie:

să nu prezinte riscuri în realizare sau exploatare şi surse de poluare

(sisteme de transport gaze, ţiţei, produse petroliere, energie electrică şi alte

lucrări de acelaşi gen);

să nu afecteze desfăşurarea optimă a circulaţiei (capacitate, fluenţă,

siguranţă);

(2) Construcţiile şi amenajările amplasate în zona de protecţie a infrastructurii

rutiere se vor autoriza numai cu avizul administratorului drumului, conform

reglementarilor legale;

zona de protecţie a infrastructurii rutiere cuprinde terenurile limitrofe,

indiferent de proprietar, cu lăţimea prevazuta in Legea Drumurilor, situată de o

parte şi de alta a drumului, precum şi terenurile destinate sau care servesc

sub orice formă funcţionării acestora;

(3) depozitele şi anexele vor respecta măsurile şi normele admisibile de poluare

şi de asigurare împotriva riscurilor de incendiu şi explozie;


(1) se interzic orice utilizări care afectează buna funcţionare şi diminuează

posibilităţile ulterioare de modernizare sau extindere a drumurilor la

prospectele prevazute in prezentul PUG.

(2) Zona destinata circulatiei rutiere se constituie ca zona non-aedificandi

in care sunt interzise orice lucrari in afara celor de amenajare a drumului,

trotuarelor, spatiilor verzi, retelelor edilitare.

Pe terenurile rezervate pentru:

modernizarea străzilor existente

realizarea străzilor propuse,

modernizarea drumurilor clasificate;

modernizarea drumurilor vicinale




modernizarea intersecţiilor;

realizarea pasajelor supra şi subterane;

realizarea spaţiilor de parcare;

indiferent de statutul juridic actual al lor, se interzic orice construcţii sau sau

amenajări cu caracter definitiv – altele decat cele pentru care au fost destinate

terenurile, cu exceptia lucrarilor de retele tehnico-edilitare care se

conformeaza proiectului de modernizare sau normelor de siguranța circulației.

(3) Executia de lucrari cu caracter provizoriu pe zonele menționate la

alin.(2) poate fi permisa numai pentru mentinerea functionalitatii actuale si cu

mentionarea in autorizatie a duratei de existenta a constructiilor si

amenajarilor, durata care nu poate depasi termenul planificat de autoritatea

locala pentru inceperea lucrarilor de modernizare.


CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

- conform studiilor de specialitate -


- conform reglementarilor din UTR adiacent -





ACEEAŞI PARCELA



- se va asigura accesul în incinte numai direct dintr-o circulaţie publică


(1) - staţionarea pentru admiterea în incinta se va asigura în afara spaţiului




specifice pe activitati vezi capitolul 9 – Parcaje din cadrul Prescriptiilor

generale.















- înălţimea clădirilor în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre aliniamente şi nici

înălţimea maximă admisă în unităţile de referinţă adiacente





- toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va

asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din parcaje,

circulaţii şi platforme exterioare.


- conform studiilor de specialitate

- în limitele standardelor tehnice de siguranţă a circulaţiei, utilizarea spaţiilor libere şi

amenajarea peisagistică a plantaţiilor se subordonează exigenţelor de calitate a

imaginii comunei

Pentru plantațiile de aliniament vezi titlul Plantații de aliniament din ANEXA 3 - Zone de

protecție și de siguranță

- orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulaţie publica, va fi astfel amenajata

încat sa nu altereze aspectul general al localităţii

- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi

plantate cu un arbore la fiecare 100 mp si tratate peisagistic;






adiacente și caracteristicile zonei de inserție (A, L)



(3) - porţile de intrare vor fi retrase de la aliniament pentru a permite staţionarea




TERENULUI


- conform studiilor de specialitate dar nu mai mult de 50%


- conform studiilor de specialitate dar nu mai mult de 1,0

- CUT volumetric: 7,5 mc/mp




G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA ȘI ECHIPARE

EDILITARĂ


- Zona G reuneşte toate funcţiunile care apartin gospodariei comunale şi asigura

servirea cu transport în comun, echipare edilitara şi salubritate. Include

- G1- cimitire;

- G2 – incinte tehnice;

Nu sunt incluse incintele destinate exclusiv birourilor aferente intreprinderilor de

gospodarie comunala care se regasesc la capitolul IS1

G 1- CIMITIRE



(1) Cimitire

Construcții/ lucrări principale:

o capelă mortuară;

o mausoleu - osuar;

o Lucrări funerare subterane/supraterane (nu necesită autorizație de

construcție);

Anexe funcționale, de regulă grupate într-un pavilion administrativ:

o pavilion pentru administraţie

o depozitare,

o anexe sanitare,

o spații anexe pentru ceremoniile funerare

o clopotniță

(2) servicii comerciale conexe cu Scom.≤50 mp fiecare, de regulă cuplate/

grupate cu anexele funcționale în vecinătatea accesului

spații comerciale pentru flori și produse specifice,

servicii funerare,

execuție / întreținere monumente funerare

(3) Amenajări

parcaje;

alei pentru circulaţii pietonale, circulaţii ocazional carosabile;

spații verzi amenajate;

amenajări pentru spaţii libere pietonale, mobilier urban




(4) Se conservă, de regulă, actuala configuraţie şi actualele utilizări, ce pot fi dez-

voltate, reorganizate sau modernizate, după necesităţi.


Inserția cimitirelor noi sau a crematoriilor precum și extinderea incintelor cimitirelor

existente se stabilesc în baza unui PUZ care va analiza relația cu vecinatățile și va

reglementa obligatoriu zona de protectie sanitară potrivit OMS 119/2014 și Legea

102/2014 (vezi Zone de protecție sanitară din ANEXA 3 - Zone de protecție și de siguranță)

cu următoarele condiții:

Pentru cimitire:

o în interiorul zonei de protecție sunt interzise utilizările ce folosesc apă din sursă proprie.

o Se va asigura, pentru noile cimitire, o densitate mai redusă a locurilor de veci (între 7.5 şi 10,0 mp.teren brut pentru un loc de veci), circulaţii carosabile şi pietonale corespunzătoare şi o pondere mai ridicată a vegetaţiei potrivit rolului de reculegere cuvenit

o Noile cimitire se amplasează la minim 100 m de teritoriile protejate (zona rezidențială)

Pentru crematorii:

o Amplasarea crematoriilor umane sau animale se va face la distanța prevăzută în Tabelul 6 de zona rezidențială, dacă studiul de impact asupra mediului nu prevede altfel

o Amplasarea se recomandă a se face în subzona A1 sau în extravilan.


(1) se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor şi dis-

trugerea vegetaţiei din lungul acestora sau a celei perimetrale

(2) în interiorul zonei de protecţie sanitară nu se pot amplasa puţuri casnice /

fântâni pentru alimentare cu apă potabilă şi nu se vor cultiva plante pentru

consum uman sau animal datorită infestării pânzei freatice;

(3) este interzisă publicitatea comercială în cimitire; în aceste zone se admit nu-

mai indicatoare de orientare

(4) lucrări de terasament de natura să afecteze utilizarea sau stabilitatea drumului

și alte amenajări din spaţiile publice precum şi construcţiile de pe parcelele ad-

iacente

(5) orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcele-






CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

Parcelarea internă a cimitirelor existente se conservă.

Pentru cimitire noi vezi condițiile de la art.2


(1) Amplasarea construcțiilor se face, de regulă, retrase de la aliniament, cu

păstrarea regimului de aliniere existent în zonă

(2) Capelele se vor retrage de la aliniament cu minim 5,0 m

(3) Prin excepție de la alin.(1), acolo unde pavilionul existent/ un nucleu de anexe

este situat pe aliniament se admite pastrarea actualei configurații și gruparea

pe aliniament a anexelor funcționale și serviciilor comerciale conexe



- retragerea cladirilor faţa de limitele parcelei va fi de minim jumatate din înalţimea

cladirii, dar nu mai puţin de 3.0 metri,

- se interzice alipirea cladirilor cu funcţiuni tehnice de calcanele cladirilor cu funcţiuni

publice şi de locuit


ACEEAŞI PARCELA

- distanţa minima între clădiri va fi egala cu jumatate din înalţimea la cornişa a cladirii

celei mai înalte, dar nu mai puţin de 3.0 metri; în cazul capelelor dispuse izolat

distanțele minime admise se majorează la 4,0 m




(1) staţionarea autovehiculelor pentru admiterea în incintă se va asigura în afara

spaţiului circulaţiei publice

(2) pentru cimitire noi, locurile de parcare se vor asigura exclusiv în limita parcelei,

în vecinătatea accesului




(3) pentru cimitire existente se poate admite prin excepție de la alin.(2), în cazul în

care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate :

realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor necesare

într-un parcaj public/ colectiv, situat la o distanţa de maxim 100 m de

amplasament;

amenajarea unui parcaj public fără stînjenirea circulației publice în zonă

(4) pentru norme specifice pe activitati pentru calcularea numărului de locuri de


generale.




(2) Pentru accente de înălțime specifice -capelă, clopotniță - se admite depășirea

înălțimii maxime.


Se va ţine seama de caracterul sobru al funcţiunii.

Se vor aplica prescripțiile generale de la capitolul 12. Reguli cu privire la forma,

dimensiunile și aspectul exterior al construcțiilor


- se vor asigura puncte de apă din reţea publică sau în cazul alimentării cu apă în

sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele

de apă;

- se va asigura un spaţiu de depozitare a florilor ofilite şi a altor deşeuri;

- se va asigura colectarea şi evacuarea rapidă la reţeaua publică de canalizare a

apelor meteorice.


Pe ansamblul teritoriului cimitirelor, spaţiul verde cu vegetaţia aferentă (joasă, medie

şi înaltă) se va conserva ca pondere şi configuraţie. Se interzice densificarea

cimitirelor prin diminuarea spaţiilor verzi.

Suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori

în proporţie de minim 40% formand de preferinţa o perdea vegetala pe tot frontul

incintei;




Se va asigura o perdea verde perimetrala, cu plantatie inalta, cu latimea de minim

3,0 m

- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi

plantate cu un arbore la fiecare 100 mp;

- parcajele vor fi înconjurate de un gard viu de 1.20 metri şi vor fi plantate cu un

arbore la fiecare 4 locuri de parcare;


Împrejmuirile spre strada vor putea fi opace sau transparente cu soclu de 0,30-

0,80 m si dublate cu gard viu si vor avea inaltime maxima de 2.20 metri;

Imprejmuirile spre limitele laterale vor fi opace, cu inaltime de maxim 2,20 m.

Porţile de intrare pentru autovehicule vor fi retrase de la aliniament pentru a permite

staţionarea vehiculelor înainte de admiterea lor în incinta, pentru a nu incomoda

circulaţia pe drumurile publice;


TERENULUI


- POT maxim = 10%


CUT maxim = 0,2 mp ADC / mp.teren




G 2 - INCINTE AFERENTE ECHIPĂRII EDILITARE


Cuprinde sisteme tehnico-edilitare de transport și distribuție

Include:

Sistemul de alimentare cu apă, canalizare și epurare a apelor:

o ansamblul construcţiilor şi terenurilor, instalaţiilor tehnologice,

echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se

realizează serviciul de alimentare cu apă: captarea apei brute,

tratarea apei brute, transportul apei potabile si/sau industriale,

inmagazinarea apei, distributia apei potabile/industriale.



realizează serviciul de tratare și evacuare a apelor uzate

Alte sisteme tehnico-edilitare:



realizează serviciul de alimentare cu energie electrică.



realizează serviciul de alimentare cu gaze naturale

o ansamblul echipamentelor de iluminat public



realizează serviciile de comunicații



realizează serviciile de comunicații electronice (televiziune, date,

telefonie, internet)

o sisteme de transport fluide

o sistemul de transport energie electrică






Construcţii, instalaţii şi amenajări pentru echiparea edilitară:

o incinte tehnice;

o birouri;

o rețele de transport și distribuție


o Instalații pentru producerea energiei – numai din surse regenerabile – eoliene,

solare, biomasă etc; detalierea reglementărilor se va face prin PUZ dacă necesită

zone de protecție ce depășesc limitele incintei deținute

o se vor asigura zonele de protecţie prevăzute prin norme;


- amplasarea constructiilor cu functiuni protejate in zona de protectie, stabilita prin

studii de specialitate


CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

- pentru diferite servicii şi birouri suprafaţa minimă a parcelei este de 300 mp. şi un

front la strada de minim 12 metri.

- pentru incintele tehnice se vor respecta normele specifice;


- se vor amplasa numai retrase de la aliniament cu respectarea retragerii din zona de

inserție sau, după caz, pentru amplasamente care nu se înscriu într-un tront construit,

potrivit proiectului de specialitate



- distanţa cladirilor faţa de limitele parcelei va fi de minim jumatate din înalţimea

cladirii, dar nu mai puţin de 4.0 metri,





ACEEAŞI PARCELA

- distanţa minima între clădiri va fi egala cu jumatate din înalţimea la cornişa a cladirii

celei mai înalte, dar nu mai puţin de 6.0 metri;

- în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice.




staţionarea autovehiculelor pentru admiterea în incintă se va asigura în afara

circulaţiei publice

locurile de parcare vor fi asigurate de regulă în incintă;

prin excepție, în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de





pentru norme specifice pe activitati pentru calcularea numărului de locuri de


generale.


- conform normelor tehnice;





- se va asigura obligatoriu alimentarea cu energie electrica

- toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura

preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din întreţinerea şi funcţionarea

instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;


- procentul minim ocupat de spatii verzi va fi de 20% din suprafata incintei




- se va forma o perdea vegetala pe tot perimetrul incintei











(3) Prin excepție de la alin.(1) și (2) ediculele de gospodărie comunală/utilități

amplasate pe trotuare și zone verzi nu vor avea împrejmuiri.

(4) Prin excepție de la alin.(1)-(3), pentru platformele de gospodărire

(amplasamente pentru pubele / containere deșeuri) din zona rezidențială se

admit separații cu împrejmuiri transparente de maxim 1,80 m înălțime dublate

de gard viu.

(5) porţile de intrare pentru autovehicule vor fi retrase de la aliniament pentru a

permite staţionarea vehiculelor înainte de admiterea lor în incinta, pentru a nu

incomoda circulaţia pe drumurile publice;


TERENULUI



Pentru încinte administrative vezi IS1



Pentru încinte administrative vezi IS1




S - ZONE CU DESTINATIE SPECIALA


Zona cu destinaţie specială cu caracter urban poate fi formată din:

unităţi militare;

unitati de politie;

unităţi ale jandarmeriei;

unităţi aparţinând serviciilor speciale;

unităţi de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor;


(1) Activitati cu caracter militar/special specifice fiecarei institutii.

(2) Se conserva de regulă actualele utilizari ce pot fi dezvoltate, reorganizate sau

modernizate conform cerințelor actuale și cu asigurarea compatibilitatii cu

utilizarile adiacente.


(1) Fara precizari – conform reglementari specifice, cu asigurarea protectiei

vecinatatilor

(2) Utilizarile generatoare de riscuri sunt permise numai dacă zonele de pro-

tectie/interdictie de construire sunt înscrise intr-o documentație de urbanism

legal aprobată.


(1) orice utilizări de natură să prezinte riscuri pentru populație și mediu

(2) lucrări de terasament de natura să afecteze utilizarea sau stabilitatea drumului

și alte amenajări din spaţiile publice precum şi construcţiile de pe parcelele ad-

iacente

(3) orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcele-


(4) conform reglementari specifice


CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

Fara precizari – conform reglementari specifice





(1) Amplasarea construcțiilor se face retrasă de la aliniament, cu respectarea

reglementărilor specifice.

(2) Se recomandă aplicarea reglementărilor de la subzona IS1



(1) Cu respectarea reglementărilor specifice.

(2) Retragerile nu vor fi mai mici decât cele prevăzute în subzona IS1


ACEEAŞI PARCELA

(1) Cu respectarea reglementărilor specifice.

(2) Distanțele nu vor fi mai mici decât cele prevăzute în subzona IS1


Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de

acces carosabil la drumurile publice, direct.


- Fara precizari – conform reglementari specifice

- Pentru personal si vizitatori se iau in considerare, orientativ, normele

pentru constructii administrative - vezi capitolul 9 – Parcaje din cadrul

Prescriptiilor generale.


- înalţimea clădirilor nu va depăşi inaltimea maxima din UTR-urile adiacente;






- minim 20% din suprafata;


(1) Pentru unitățile speciale din intravilan se aplică reglementările de la IS1.




(2) Pentru unitățile speciale din extravilan împrejmuirile vor respecta

reglementările specifice.

(3) în cazul necesităţii unei protecţii suplimentare în intravilan:

se recomandă dublarea spre interior, la 2.50 – 5,00 metri distanţă, cu un al

doilea gard conform normelor specifice, între cele două garduri fiind plantaţi

în mod compact arbori şi arbuşti;

se admit supraînălțări transparente până la 2,50 m înălțime


TERENULUI


(1) In intravilan – conf.IS1

(2) In extravilan conform normelor specifice


(1) In intravilan – conf.IS1

(2) In extravilan conform normelor specifice



TITLUL 3 – REGLEMENTĂRI PENTRU ZONE SITUATE IN EXTRAVILAN PAG. 195

TITLUL 3 – REGLEMENTĂRI PENTRU ZONE SITUATE IN

EXTRAVILAN

EX1 – paduri

EX2 – zone destinate agriculturii

EX3 – zone destinate lucrarilor majore de infrastructura

EX4 – ape

EX 1 – PADURI


- sunt incluse padurile din lunca Argeșului;



(1) Plantații forestiere

(2) Împăduriri

(3) Se admit utilizari legate direct de protectia și ameliorarea fondului forestier:

drumuri forestiere

drumuri publice pe traseul unor drumuri forestiere existente sau pe baza unor

documentatii de amenajarea teritoriului și urbanism aprobate

pepiniere silvice

construcțiile necesare intretinerii padurilor, exploatarilor silvice și culturilor for-

estiere care nu implica defrisari


Se admite amplasarea obiectivelor de interes national, declarate de utilitate publica,

potrivit legii

Execuția lucrărilor de la art.1 și 2 se admit cu respectarea regimului de arie naturală

protejată de interes comunitar (vezi capitolul Situl Natura 2000 Lunca Mijlocie a

Argeșului, cod ROSCI0106 din ANEXA 3 - Zone de protecție și de siguranță), cu avizul

custodelui Ariei Protejate – Agenția Română de Consultanță.





(1) Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toti detinatorii de fond

forestier

(2) vezi și prevederile din capitolul Situl Natura 2000 Lunca Mijlocie a Argeșului,

cod ROSCI0106 din ANEXA 3 - Zone de protecție și de siguranță


CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

Suprafata minima a unei parcele de proprietate forestiera este de 1 ha, potrivit

Codului Silvic


- fara obiect.



- fara obiect


ACEEAŞI PARCELA

Fara obiect


parcelele vor avea acces direct din drumuri publice sau drumuri forestiere


fara obiect


fara obiect


fara obiect


fara obiect





fara obiect


- nu se executa imprejmuiri in interiorul padurii; marcarea limitelor parcelelor se face

cu semne de hotar stabilite prin norme tehnice specifice


TERENULUI


- fara obiect


- fara obiect




EX 2 – ZONE DESTINATE AGRICULTURII


Cuprinde terenuri agricole din extravilan:

Terenuri arabile

Livezi și vii

Pajiști (pășuni și fânețe)


cultivarea plantelor pentru consum și tehnice

pajiști

livezi, vii

sere, solarii

perdele de protectie

Împăduriri


(1) Este permisă amenajarea și modernizarea drumurilor publice și înființarea de

drumuri noi în condițiile legii

(2) Este permisă amplasarea lucrărilor edilitare de interes public în condițiile legii

(3) Terenurile agricole din teritoriul administrativ al comunei şi se supun

prevederilor art. 3 din Regulamentul General de Urbanism (autorizarea

executării lucrărilor şi amenajărilor agricole din extravilan este permisă pentru

funcţiunile şi în condiţiile stabilite prin lege).

(4) Anexe ale exploatărilor agricole din extravilan: construcții destinate depozitării

produselor agricole, a uneltelor, platforme pentru depozitarea îngrășămintelor,

bazin de retenție a apelor meteorice etc

(5) Pentru ferme şi exploatări agricole cu suprafeţe minime de 2 ha, este permisa

amplasarea unor sedii de ferma si anexe necesare exploatarii agricole cu

suprafaţa construită la sol de maximum 5% din suprafata fermei. Nu sunt

incluse in suprafata construita constructii si amenajari pentru productia

agricola - sere, solarii, ciupercării ș.a.m.d., a caror amplasare nu este limitata.

(6) Autorizarea construcțiilor de sedii de ferma și anexe necesare exploatarii

agricole se poate face dupa cum urmeaza:

a) Direct în baza prezentului regulament în cazul sediilor exploatațiilor

agricole cu acces direct din drumurile vicinale existente și posibilitate de




branșare din reteaua electrica existentă sau cu realizarea autonomiei ener-

getice prin proiect, pentru incinte cu suprafața de maxim 500 mp reprezentând

cel mult 5% din suprafața exploatațiilor agricole, în cazul în care sediul de

fermă nu include construcții și amenajări care au o zonă de protecție sanitară

ce nu depășește limitele exploatației, cuprinzând:

Locuințe permanente pentru personalul fermei: locuințe individuale și colective

mici

Locuințe sezoniere pentru personalul fermei

Birouri și alte spații administrative

anexe destinate garajelor, depozitării, pazei

anexe pentru desfășurarea activității exploatației agricole: silozuri, pătule,

magazii,

grajduri pentru maxim 5 UVM45 și anexe

parcaje

spații verzi

b) Direct în baza prezentului regulament în cazul anexelor exploatațiilor

agricole cu acces direct din drumurile vicinale existente pentru construcții și

amenajări ce însumează maxim 500 mp reprezentând maxim 5% din supra-

fața exploatației agricole și nu includ construcții și amenajări care au o rază de

protecție sanitară ce nu depășeste limitele exploatației agricole situate în ex-

travilan, pentru:

Anexe provizorii ale exploatărilor agricole

Spații de garare și întreținere a utilajelor agricole

Magazii de unelte, depozitare produse agricole

Grajduri pentru maxim 50 UVM

c) Pe baza planurilor urbanistice zonale, incluzând zonarea teritoriului ex-

ploatației agricole, aprobate în condițiile legii, și zonele de protecție sanitară

pentru sediile de fermă și anexele exploatațiilor agricole care depășesc supra-

fața menționată la literele a) și b) sau a căror zonă de protecție sanitară

depășește limitele exploatației agricole.

(7) Amplasarea fermelor care pot produce efecte de poluare a mediului poate fi

permisă pe baza unor studii ecologice, avizate de organe specializate în

protecţia mediului şi sănătate publică, cu respectarea distanțelor de protectie

față de locuinte și alte functiuni protejate. Distanțele de protectie vor fi inscrise

în planul urbanistic zonal (vezi lit.c)) care va stabili reglementările în baza

carora se va putea emite autorizatia.

(8) Este admisă amplasarea parcurilor eoliene, cu elaborarea unui PUZ care să

reglementeze amplasarea turbinelor și anexelor, soluționarea acceselor și

racordarea la utilități precum și trasarea zonelor de siguranță

45 unitate vită mare (UVM) – vezi ANEXA 3




(9) Este admisă amplasarea parcurilor fotovoltaice cu respectarea distanțelor de

protecție prevăzute în OMS 119/2014; se recomandă ca soluția de amplasare

să permită utilizarea terenului ca pajiște; reglementarea amplasării se face

printr-un PUZ care va reglementa soluționarea acceselor și racordarea la utili-

tăți, organizarea încintei, amplasarea anexelor și distanțele de protecție față

de zona rezidențială; prin excepție, amplasarea parcurilor fotovoltaice pe ter-

enuri cu destinație pajiști poate fi făcută fără reglementarea prin PUZ dacă

soluția nu implică scoateri definitive din circuitul agricol și amplasarea se face

la distanță mai mare de zona rezidențială decât cea prevăzută în OMS

nr.119/2014.


- orice alte utilizari decat cele de la art.1 si 2

- orice lucrări de terasament care modifica directia naturala de scurgere a apelor

meteorice, afectand alte proprietati.

- lucrări de terasament de natură să provoace destabilizarea terenului


CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

(1) Pentru parcelele utilizate exclusiv pentru agricultura nu exista restrictii legale,

Se recomanda totusi conasarea parcelelor in trupuri de minim 2 ha, cu o

latură de cel puţin 20,00 m

(2) Pentru sedii de fermă: Minim 200 mp cu o latură de minim 10,0 m

(3) Pentru anexe ale exploatărilor agricole: Minim 200 mp cu o latură de minim

10,0 m

(4) Pentru ferme și exploatari agroindustriale: Conform PUZ


(1) Aliniamentul parcelei utilizate ca sediu de ferma nu poate fi situat la mai putin

de 5,50 m de axul drumului de exploatare adiacent.

(2) Construcțiile se pot amplasa retrase la minim 5,00 m de aliniamentul

determinat potrivit alin.(1)






(1) Retragerea față de una dintre limitele laterale va fi minim ½ înălțimea la

cornișă/streașină dar nu mai puțin de 3,0 m, dacă normele PSI nu prevăd mai

mult.

(2) Față de cealaltă limită (de regulă punctul cardinal nefavorabil) se poate admite

o retragere minimă: 1,0 m dacă fațada nu are ferestre cu vedere și 2,0 m dacă

fațada are ferestre cu vedere.

(3) Retragerea minimă față de limita posterioară este de ½ din inălțimea la

cornișă/streașină dar nu mai puțin de 5,0 m.


ACEEAŞI PARCELA

- distanta minima dintre clădirile de pe aceeaşi parcela va fi egala cu ½ din înălţimea

la cornişe a clădirii celei mai înalte măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren dar

nu mai puţin de 3.0m dacă normele PSI nu prevăd mai mult

ARTICOLUL 8 – CIRCULAŢII ŞI ACCESE

- parcela va avea asigurat un acces carosabil dintr-o circulaţie publica în mod direct

de minim 4.00 m lăţime;


- staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei

- se vor asigura minim doua locuri de parcare la care se adauga locurile pentru

utilaje, tractoare, utilitare


- înălţime maxima admisibila la cornişe 10,00 metri (P+2);

- se admite un nivel mansardat inscris in volumul acoperisului in suprafata maxima

de 60% din aria construita


Se vor aplica prescripțiile generale de la capitolul 12. Reguli cu privire la forma, di-

mensiunile și aspectul exterior al construcțiilor.


- se admit solutii locale de asigurare a utilitatilor, cu asigurarea posibilitãtii de

racordare la viitoarele retele si cu conditia respectãrii normelor de protectie sanitarã

si obtinerii avizelor legale.





- spatiile verzi vor reprezenta minim 20% din suprafata parcelelor ce reprezintă sedii

de fermă, și se vor amplasa de regulă perimetral

- se recomanda plantarea limitelor de proprietate cu specii de arbori şi de pomi

fructiferi;



accese si parcaje.


(1) pentru terenurile agricole nu este recomandata imprejmuirea; in mod

exceptional este permisa amplasarea unor imprejmuiri usoare, cu caracter

provizoriu (sarma sau plasa de sarma pe stalpi de lemn sau metal)

(2) pentru incinte construite

gardurile spre drum vor avea înălţimea între 1,50 m și 2,00 m si vor fi

tradiționale, din scândură sau transparente, cu soclu opac de 0,30 m÷0,80 m

şi o parte transparentă/ traforată, realizată din grilaj metalic, scanduri din lemn

sau un sistem similar, si dublate cu gard viu

gardurile de pe limitele laterale si posterioare vor avea inaltimea maxima 2,20

m si vor fi opace

se admit și imprejmuiri usoare, cu caracter provizoriu (sîrma sau plasa de

sârma pe stalpi de lemn sau metal)


TERENULUI


Pentru sedii de fermă: POT maxim = 35 %

Pentru incinte de producție agro-zootehnică: POT max.50%


Pentru sedii de fermă: CUT maxim pentru înălţimi P+2= 1,00 mp ADC /mp teren

Pentru incinte de productie: CUT max.= 7 mc/mp teren




EX 3 – ZONE DESTINATE LUCRARILOR MAJORE DE INFRASTRUCTURA

Include culoarul rezervat caii ferate ocolitoare, precum si culoarele altor lucrari

majore de infrastructura.

Potrivit legii, este interzisa autorizarea constructiilor pe traseul rezervat lucrarilor

majore de infrastructura



- lucrarile de infrastructura majora stabilite in baza planurilor de amenajare a

teritoriului si urbanism sau pe baza altor studii de specialitate, conform legii


- fara obiect


- orice alt tip de constructii decat cele aferente lucrarilor de infratructura respective


CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

- fara obiect


- fara obiect.



- fara obiect


ACEEAŞI PARCELA

- Fara obiect


- Este obligatorie restabilirea acceselor riveranilor, afectate de traseele lucrarilor de infrstructura respective





- fara obiect


- fara obiect


fara obiect


fara obiect


fara obiect


fara obiect


TERENULUI


- fara obiect


- fara obiect




EX 4 – APE


Include canale de desecare, oglinzi de apa, zone de baltire, etc,

Potrivit legii, este interzisa autorizarea constructiilor pe traseul apelor



poduri,

lucrări necesare căilor ferate şi drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de

apă

lucrări de gospodărire a apelor






CLĂDIRILOR


DIMENSIUNI)

- fara obiect


- fara obiect.



- fara obiect

46 vezi capitolul Protectia apelor din ANEXA 3 - Zone de protecție și de siguranță

47 ibidem





ACEEAŞI PARCELA

- Fara obiect


- Este obligatorie restabilirea acceselor riveranilor, afectate de traseele lucrarilor de infrastructura respective


- fara obiect




conform specificului




este interzisă plantarea arborilor care afectează regimul de curgere


fara obiect


TERENULUI




-conform normelor tehnice



TITLUL 4. INTRAREA ÎN VIGOARE ȘI REGLEMENTAREA SITUATIILOR TRANZITORII PAG. 207

TITLUL 4. INTRAREA ÎN VIGOARE ȘI REGLEMEN-

TAREA SITUATIILOR TRANZITORII

IV.1 INTRAREA ÎN VIGOARE

(1) Prezentul Regulament produce efecte şi devine obligatoriu potrivit art. 49

legea 215/2001 republicata, cu modificarile ulterioare, prin aprobarea de către

Consiliul Local al comunei Florești-Stoenești.

(2) Prezentul abrogă şi înlocuieşte Regulamentul Local de Urbanism aferent

Planului Urbanistic General al comunei Florești-Stoenești anterior aprobat.

IV.2 REGLEMENTAREA SITUAŢIILOR TRANZITORII

(3) Odată cu aprobarea prezentului Regulament nu vor mai fi aprobate noi

Planuri Urbanistice Zonale cu Regulamentele aferente ori Planuri Urbanistice de

Detaliu decât cu observarea prevederilor prezentului Regulament şi a Planului

Urbanistic General.

(4) Certificatele de Urbanism emise anterior intrării în vigoare a prezentului

Regulament produc efecte pe toată perioada de valabilitate a acestora. În cazul

cererilor de prelungire a valabilităţii Certificatelor de Urbanism emise anterior,

prelungirea se va face cu cercetarea prevederilor prezentului Regulament.

(5) Autorizaţiile de Construire emise anterior intrării în vigoare a prezentului

Regulament produc efecte pe toată perioada de valabilitate a Autorizaţiei. În cazul

cererilor de prelungire a valabilităţii Autorizaţiilor de Construire emise anterior,

autoritatea publică va avea în vedere, la soluţionarea unei astfel de cereri de

existenţa sau nu a unor diferenţe majore între acestea şi prescripţiile prezentului

Regulament privind servituţile de utilitate publică, alte restricţii.

(6) Planurile Urbanistice Zonale şi Planurile Urbanistice de Detaliu aprobate

anterior intrării în vigoare a prezentului Regulament şi pentru care a fost stabilită o

perioadă de valabilitate prin Hotărârea Consiliului Local al comunei Florești-

Stoenești rămân în vigoare până la expirarea perioadei de valabilitate.

(7) Planurile Urbanistice Zonale şi Planurile Urbanistice de Detaliu aprobate

anterior intrării în vigoare a prezentului Plan Urbanistic General şi pentru care nu a

fost stabilită o perioadă de valabilitate prin Hotărârea Consiliului Local al comunei

Florești-Stoenești îşi păstrează valabilitatea pentru o perioadă de 12 luni de la data

aprobării prezentului Plan Urbanistic General.

(8) Ramane la latitudinea autorității locale libertatea de a prelungi valabilitatea

P.U.Z.-urilor mentionate la alineatele (4) și (5) dincolo de termenele prevazute la

aceste alineate sau a solicita sau accepta elaborarea unor noi P.U.Z. avand la baza

reglementarile prezentului PUG și a RLU aferent.



IV.1 INTRAREA ÎN VIGOARE PAG. 208

(9) Prin exceptie de la prevederile alineatelor (4) și (5) reglementările privind

servituţile de utilitate publică şi alte restricţii instituite prin noul Plan Urbanistic

General se vor aplica imediat.

Prezentul Regulament local de urbanism este insotit de anexele menționate în

Cuprins

Elaborat,

arh.Elena Maican



ANEXE PAG. 209

ANEXE



ANEXE PAG. 211

ANEXA 1 – SINTEZA REGLEMENTĂRILOR RLU PE ZONE FUNCȚIONALE

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

COMUNA FLORESTI-STOENESTI

-SINTEZA-

UTR H max POT max CUT max OBSERVATII

IS– ZONE DE INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL

IS 1 – Subzona de echipamente publice in domeniul administrativ si financiar bancar

- P+2– 12,00 m - D = H/2 - M/R condiţionat

40% 1,2 Accentele instituțiilor publice reprezentative pot depăși Hmax

IS 2 - Subzona de comert, servicii - P+2 – 12,00 m - D = H/2 - M/R condiţionat

40% 1,2

IS 3 – Subzona de cult

- se stabileste prin PUD, tinand seama de

relatia cu vecinatatea;

- D = H - M/R condiţionat

40% 1,2 Clopotnitele, turlele si alte elemente specifice cultului pot depasi inaltimea maxima

IS 4 – Subzona constructiilor pentru invatamant - P+2 – 12,00 m - D = H - M/R condiţionat

25%-40% 0,75-1,0 Indicatorii variază funcție de utilizare

IS 5 – Subzona constructiilor pentru cultura - P+2 – 12,00 m - D = H - M/R condiţionat

40% 1,2 Elemente tehnice specifice (ex.turn scena) pot depasi Hmax

IS 6 – Subzona constructiilor pentru sanatate

- P+2 – 12,00 m - D = H - condiţionat pot fi adăugate suplimentar unul sau două niveluri

25-40%, functie de specific

0,75 - 1,2 Indicatorii variază funcție de utilizare

IS 7 – Zona mixta comert servicii/spatii verzi - P+2 – 12,00 m - D = H - M/R condiţionat

30% 0,9 Indicatorii pot varia, funcție de utilizare (vezi IS2 și LM4 și, după caz, A1)


LI 1 - Subzona locuinţelor semicolective/ colective mici cu maxim P+2

- P+2 – 12,00 m - D = H - M/R condiţionat

30% 1,00

LM 1 -Subzona locuintelor individuale cu maxim P+1 niveluri, in zone construite

- P+1, Hmax= 7,00 m - D = H

30% 0,6

LM 2 -Subzona locuinţelor individuale cu maxim P+2 niveluri si anexe agricole in zone de dezvoltare

- P+2, Hmax= 10,00 m - D = H - M condiţionat

30% 1,2



ANEXE PAG. 212


LM 3 – Subzona mixta destinata locuintelor individuale cu confort ridicat, locuintelor de vacanta, agrementului si spatiilor verzi amenajate

-- P+1, Hmax= 7,00 m - D = H - M/R condiţionat

25% 0,5 Spatiile verzi amenajate in interiorul parcelelor vor reprezenta minim 40% din suprafata

LM 4 LM4’ – Subzona mixta destinata locuinţelor individuale si colective mici, comertului si serviciilor, de regula pe arterele principale de circulatie

- P+2(+M), Hmax= 12,00 m - D = H - M/R condiţionat

35% 1,2


A 1 - Subzona productie si depozitare 20,0 m cu excepţia instalaţiilor tehnice 50% CUTvolumetric: 10 mc/mp

A2 – Subzona de productie si depozitare compatibile cu functiuni protejate adiacente

15,0 m cu excepţia instalaţiilor tehnice 40% CUTvolumetric:

6 mc/mp

A3- Subzona exploatare-puturi titei -conform normelor specifice -conform normelor specifice

-conform normelor specifice

V - ZONA VERDE, DE SPORT SI AGREMENT

V 1 - Spatii verzi publice P+1 = 7,0 m 15.00% 0,3

V 2 – Spatii verzi de protectie -conform normelor specifice -conform normelor specifice

-conform normelor specifice

V 3 - Complexe si baze sportive P+2 = 15,0 m 30.00% 0,6

Ap – Ape, în intravilan

Ap – Ape în intravilan -conform Legii apelor -conform Legii apelor -conform Legii apelor

CC - ZONA CAILOR DE COMUNICATII SI CONSTRUCTIILOR AFERENTE

CC 1 - Zona transporturilor rutiere H=D şi nu va depăşi înălţimea maximă admisă în unităţile de referinţă adiacente, cu excepţia instalaţiilor tehnice

50% CUT volumetric: 7,5 mc/mp

G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA si INFRASTRUCTURA

G 1 - Cimitire P+1=7,0 m cu excepţia clopotnitelor 10.00% 0,2

G 2 – Incinte tehnice --conform normelor tehnice; --conform normelor tehnice;

--conform normelor tehnice;

S - ZONE CU DESTINATIE SPECIALA

--conform normelor tehnice; --conform normelor tehnice;


EX - ZONE SITUATE IN EXTRAVILAN

EX1 - Paduri -* -* -* * fara obiect

EX2 – Zone destinate agriculturii P+2 = 10 m cu excepţia instalaţiilor tehnice 35.00% 1,00 Pentru ferme şi exploatări agricole cu suprafeţe minime de 2 ha, in sedii de ferma

EX3 - Zone destinate lucrarilor majore de infrastructura

-conform normelor tehnice; -conform normelor tehnice;

-conform normelor tehnice;




ANEXE PAG. 213


EX4 - Ape -conform normelor tehnice; --conform normelor tehnice;




ANEXE PAG. 215

ANEXA 2 - GLOSAR

DEFINIŢIILE UNOR TERMENI UTILIZAŢI ÎN REGULAMENTUL LOCAL DE

URBANISM

ACTIVITĂȚI MANUFACTURIERE compatibile cu zona centrala și zona de locuit =

activități de mică producție cu impact nesemnificativ asupra mediului, generând

fluxuri reduse de persoane şi transport, cu maxim cinci lucratori, avand ca scop

realizarea unor produse la care ponderea manoperei e ridicata și implica (de

regulă) aptitudini speciale (artistice etc): produse hand-made, unicate sau de

serie mica; exemple: producerea de bijuterii și alte obiecte de podoaba, decorati-

uni, obiecte din sticla, ceramica, gravura, imprimeuri textile, producerea de gemuri,

dulceturi, muraturi, dulciuri și alte produse „de casa” samd.

ALINIAMENT = linia de demarcaţie între domeniul public şi proprietatea privată. În

toate cazurile în care nu se specifica altfel, pe parcursul regulamentului, termenul

de aliniament se refera la aliniamentul reglementat. Aliniamentul reglementat re-

zulta din compararea aliniamentului existent cu prospectele reglementate ale

străzilor. În zona istorică protejată în care s-a instituit protectia parcelarului și

tramei stradale aliniamentul reglementat coincide cu aliniamentul existent, în

masura în care acesta se conformează parcelarului istoric. În toate celelalte ca-

zuri în care se vorbeste de aliniament pe parcursul prezentului regulament este

vorba de aliniamentul reglementat, rezultat din confruntarea aliniamentului exist-

ent cu prospectele reglementate ale străzilor și realinierile de parcele cu modifi-

carea corespunzatoare a limitei dintre proprietatea privată şi domeniul public po-

trivit alineatului urmator.

Prospectul drumurilor determină aliniamentul reglementat al împrejmuirii, care,

până la elaborarea proiectelor de specialitate se calculeaza față de axul drumului.

Axul drumului este în general axul drumului existent. Acolo unde drumul necesită

corecții ale unghiurilor și razelor precum și pentru drumuri nou-propuse axul consid-

eră t este cel proiectat (sau prezumat, potrivit normelor de proiectare). Zona cuprinsă

între aliniamentul actual și cel reglementat precum și zona rezervată înființării drumu-

rilor noi va trece în domeniul public în condițiile prevăzute prin lege, în baza pro-

gramelor de dezvoltare ale autorității locale. Până la trecerea în domeniul public, ter-

enurile afectate sunt supuse restrictiei non aedificandi. În cazul în care aliniamentul

actual al împrejmuirilor este mai mare decât cel normat aliniamentul reglementat al

împrejmuirilor va fi aliniamentul existent

ALINIEREA CLĂDIRILOR = linia pe care sunt dispuse faţadele clădirilor spre stradă

şi care poate coincide cu aliniamentul sau poate fi retrasă faţă de acesta, conform

prevederilor regulamentului. În cazul retragerii obligatorii a clădirilor faţă de

aliniament, interspaţiul dintre aliniament şi alinierea clădirilor este non aedificandi,



ANEXE PAG. 216

cu excepţia împrejmuirilor, acceselor şi a teraselor ridicate cu cel mult 0,40 metri

faţă de cota terenului din situaţia anterioară lucrărilor de terasament.

AMPRIZA DRUMULUI este suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive

ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri,

rigole, taluzuri, şanţuri de gardă, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă.

ANEXE ALE LOCUINŢELOR care nu produc dezagremente = clădiri de mici di-

mensiuni și avand de regulă un singur nivel suprateran, sau amenajări construite

realizate pe o parcelă, independent de clădirea principală, destinate pentru:

o gararea a 1-3 maşini,

o depozitare casnica (magazii, soproane),

o bucatarii de vara,

o adăpostul animalelor de paza și companie (numărul maxim de animale de pază

și companie permis în zona de locuit se aprobă prin hotărâre de către consiliul

local)

o agrement: umbrare, pergole, chioșcuri, sere de agrement, piscine și alte ase-

menea

ANEXE ALE LOCUINŢELOR care produc dezagremente = anexe pentru creșterea

animalelor animale de interes economic 48 (grajduri, cotețe etc), platforme de

deșeuri zootehnice, instalații de compostare și alte asemenea anexe care pot

produce dezagremente prin degajarea de mirosuri și alte noxe, anexe de

depozitare a produselor agricole (pătul, fânar, șură etc) care prezintă pericol de

incendiu și atrag daunători;

Amplasarea adăposturilor pentru animale cu valoare zootehnică și a platformelor

zootehnice precum și a instalațiilor de compostare se face la minim 10,0 m de

locuințele de pe parcelele adiacente.

Anexele de depozitare a furajelor și produselor agricole se recomandă a se amplasa

la minim 10,0 m de locuințele de pe parcelele adiacente în scopul reducerii riscului

de propagare a incendiilor;

Nu sunt recomandate anexele de tip rural pentru adăpostirea animalelor cu valoare

zootehnică în comuna Florești-Stoenești decât în zonele cu gospodării de mari

dimensiuni, pe parcele cu adâncime mare (de tip rural).

48 animale de interes economic - animalele crescute in scopul obtinerii diferitelor produse de origine

animala, precum alimente, lana, piele si blana, inclusiv animalele destinate a fi utilizate in scopuri eco-nomice (= animale de fermă, animale cu valoare zootehnică)



ANEXE PAG. 217

Zonele din localitate în care este permisă deținerea animalelor cu valoare zootehnică

și numărul maxim de acestora49 se stabilesc de către consiliul local prin hotărâre.

BANDA (FASIE) DE CONSTRUIBILITATE = fasie de teren delimitată de retragerea

de la aliniament și de aliniamentul posterior în interiorul căreia este permisă am-

plasarea construcției principale de pe o parcelă. Banda de construibilitate este de-

terminată:

o fie prin stabilirea alinierii construcțiilor și a unei adâncimi maxime până la care

poate amplasată construcția

o fie prin stabilirea alinierii la stradă și a retragerii minime permise de la limita de

fund a parcelei

o fie prin ambele cai (condiții cumulative).

Fig. 8 Banda de construibilitate determinată prin condiții cumulative

In zonele omogene din punct de vedere funcțional sau al regimului de construire de-

termină o ocupare ordonată a terenului.

49 Fără a depăși valorile prevăzute la art.15 din O.M.S. nr.119/2014



ANEXE PAG. 218

CĂI DE COMUNICAȚIE MAJORĂ – infrastructură principală de transport, de regulă

cu rol suprateritorial; în cazul comunei Florești-Stoenești, include autostrada A1

București-Pitești și drumurile clasificate

CLĂDIRE PRINCIPALĂ = clădirea a carei utilizare determina funcțiunea unei parcele;

un imobil (parcelă) poate avea o singura clădire principala sau mai multe; clădirile

principale se amplasează de regulă în interiorul fâsiei de construibilitate.

COMERT – clasificarea structurilor de vanzare în funcție de suprafața (potrivit

Ordonantei 99/2000 republicata cu modificarile ulterioare):

o structura de vânzare cu suprafața mica – structura de vânzare având

o suprafața de vânzare de pâna la 400 mp inclusiv – caracteristica în

principal inserțiilor în zonele rezidențiale;

o structura de vânzare cu suprafața medie – structura de vânzare

având o suprafața de vânzare cuprinsa între 400-1.000 mp inclusiv –

caracteristica în general inserțiilor din zona centrala și centrele de car-

tier;

o structura de vânzare cu suprafața mare – structura de vânzare

având o suprafața de vânzare mai mare de 1.000 mp – au un impact

important asupra circulaţiei generale şi asupra transportului public și

necesita reglementarea în cadrul unui PUZ cu studiu de circulație

COMERŢ CU RAZA MARE DE SERVIRE: activități comerciale și servicii cu frecventa

de vizitare rara, în general accesate cu mijloace de transport auto și amplasate de

regulă la marginea localitatii, în parcuri comerciale sau alte amplasamente expres

desemnate prin documentatiile de urbanism. Sunt incluse:

o centre comerciale regionale (parcuri comerciale)

o supermagazine cu Scom>1500 mp/ hipermagazine

o mari magazine (centre comerciale) cu Scom>1500 mp

o comert specializat pe profile și servicii aferente (bunuri de folosinta in-

delungata: electrocasnice, mobila, bricolaj, gradinarit etc) cu Scom>400

mp

o magazine de materiale de construcții

o comert+servicii integrate pentru produse voluminoase: showroom, ser-

vice pentru automobile, echipamente etc

o comert+servicii organizate în sistem mall

o spații tip târg saptamanal sau periodic (specializat sau general)

o piata de gros pentru produse agro-alimentare

o comert cu ridicata



ANEXE PAG. 219

CONSTRUCŢII CU CARACTER PROVIZORIU – construcţiile autorizate ca atare,

indiferent de natura materialelor utilizate, care, prinspecificul funcţiunii adăpostite

ori datorită cerinţelor urbanistice impuse de autoritatea publică, au o durată de ex-

istenţă limitată, precizată şi prin Autorizaţia de construire. De regulă, construcţiile

cu caracter provizoriu se realizează din materiale şi alcătuiri care permit demon-

tarea rapidă în vederea aducerii terenului la starea iniţiala (confecţii metalice,

piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) şi sunt de dimensiuni

reduse. Din categoria construcţiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioşcuri,

tonete, cabine, locuri de expunere situate pe căile şi în spaţiile publice, corpuri şi

panouri de afişaj, firme şi reclame, copertine, pergole ori altele asemenea. Re-

alizarea construcţiilor provizorii se autorizează în aceleaşi condiţii în care se au-

torizează construcţiile definitive (Legea 50/1991).

DEMISOL – nivel construit al clădirii având pardoseala situată sub nivelul terenului

înconjurător cu maximum jumătate din înălţimea liberă a acestuia şi prevăzut cu

ferestre în pereţii de închidere perimetrală. În cazul terenurilor în panta se consid-

eră demisol nivelul care are cel putin 1/3 din suprafață pardoselii sub nivelul

terenului natural iar în medie pardoseala este situata sub nivelul terenului incon-

jurator cu mai putin de jumatate din înălţimea liberă a nivelului şi este prevăzut cu

ferestre în pereţii de închidere perimetrală

Demisolul se consideră nivel suprateran al construcţiei. Atunci când pardoseala este

situată sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurător cu mai mult de jumătate din

înălţimea liberă, se consideră subsol şi se include în numărul de niveluri subterane

ale construcţiei (P118-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor)

ECHIPAMENTE PUBLICE = dotari publice; echipamente utilizate pentru asigurarea

serviciilor sociale de interes general din categoria serviciilor necomerciale și

obligatiilor statului; serviciile publice care sunt finanţate de la buget, se stabilesc

prin norme şi sunt destinate tuturor locuitorilor; în mod special termenul de

echipamente publice se refera la serviciile publice structurate în reţea la nivel de

zona rezidenţială şi de cartier – creşe, dispensare, grădiniţe, şcoli, licee, biblioteci

de cartier etc;

ECHIPAMENTE DE INTERES PUBLIC = extindere a definitiei anterioare la alte

echipamente care satisfac un interes public, indiferent de forma de asigurare și fi-

nantare; echipamente prin intermediul caruia se furnizeaza servicii sociale de in-

teres general, servicii care pot avea și caracter economic; în aceasta categorie

pot intra servicii medicale (medicina de familie, cabinete de specialitate și spitale

private…), juridice, culturale (spații pentru spectacole, expozitii…), de cult (asig-

urate de cultele recunoscute de stat și cu finantare partiala de la buget), de

învățământ (învățământ privat de toate gradele), de ocrotire sociala (realizat de

fundatii și ONG-uri); prin extensie: societăţi, companii, firme, asociaţii care asigură,



ANEXE PAG. 220

contra cost sau în sistem non-profit, o largă gamă de servicii – profesionale,

tehnice, sociale, colective sau personale – orientate spre binele public

EDIFICABIL = suprafață poligonală determinată de criterii urbanistice, în interiorul

căreia se admite amplasarea unei construcții pe o parcelă; edificabilul este delimi-

tat de:

aliniament sau regimul de aliniere, după caz – la stradă

retragerile admise/obligate față de limitele laterale

alinierea posterioară determinată după caz de retragerea minimă față de limita

posterioară sau adâncimea benzii de construibilitate

Vezi: Fig. 8, Fig. 9, Fig. 10, Fig. 11, Fig. 12

FUNCȚIUNI PROTEJATE = zonele de locuit, zonele verzi (cu excepția celor cu rol de

protecție) și de agrement, zonele instituțiilor publice (cu excepția celor comerciale)

- funcțiuni al căror teritoriu este definit ca teritoriu protejat (vezi teritoriu protejat)

INDICATORI URBANISTICI – instrumente urbanistice specifice de lucru pentru con-

trolul proiectării şi al dezvoltării durabile a zonelor urbane, care se definesc şi se

calculează după cum urmează:

coeficient de utilizare a terenului (CUT) – raportul dintre suprafaţa

construită desfăşurată (suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor) şi

suprafaţa parcelei inclusă în unitatea teritorială de referinţă. Nu se iau în

calculul suprafeţei construite desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu

înălţimea liberă de până la 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu destinaţie

strictă pentru gararea autovehiculelor, spaţiile tehnice sau spaţiile

destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor, logiilor, teraselor

deschise şi neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi

a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă,

scările exterioare, trotuarele de protecţie;

CUT volumetric: raportul dintre volumul clădirii și suprafața parcelei; se

exprima în mc/mp. Util pentru zone în care suprafața nivelului curent

depaseste semnificativ înălțimea unui etaj conventional (exemplu: zone de

hale)

procent de ocupare a terenului (POT) – raportul dintre suprafaţa

construită (amprenta la sol a clădirii sau proiecţia pe sol a perimetrului

etajelor superioare) şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa construită este

suprafaţa construită la nivelul solului, cu excepţia teraselor descoperite ale

parterului care depăşesc planul faţadei, a platformelor, scărilor de acces.

Proiecţia la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la

nivelul solului amenajat şi a logiilor închise ale etajelor se include în

suprafaţa construită.



ANEXE PAG. 221

Excepţii de calcul al indicatorilor urbanistici POT şi CUT:

– dacă o construcţie nouă este edificată pe un teren care conţine o clădire care nu

este destinată demolării, indicatorii urbanistici (POT şi CUT) se calculează

adăugându-se suprafaţa planşeelor existente la cele ale construcţiilor noi;

– dacă o construcţie este edificată pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren

deja construit, indicatorii urbanistici se calculează în raport cu ansamblul terenului

iniţial, adăugându-se suprafaţa planşeelor existente la cele ale noii construcţii.

Înălțimea maximă a clădirilor – exprimă în metri şi număr de niveluri

convenţionale înălţimea maximă admisă în planul faţadei, măsurată

între teren (în situaţia anterioară lucrărilor de terasament) şi cornişe sau

limita superioară a parapetului terasei.

Măsurarea înălţimii clădirii se face pe muchia verticală de pe latura orientata spre

strada a clădirii care are nivelul finit al terenului situat la cea mai joasă cotă.

În cazul clădirilor amplasate pe terenuri în pantă, înălţimea maximă admisă va fi con-

sideră tă pe întreaga amprentă la sol a clădirii. În această situaţie, niciun punct al

clădirii nu va depăşi planul paralel cu terenul şi care conţine punctul de înălţime max-

imă admisă cu mai mult de ½ nivel..

Înălțimea clădirii se poate exprima în metri si/sau în nivele conventionale. Nivelul

conventional are înălțimea de 3,0 m.

Înălțimea se exprima în nivele conventionale în zonele de locuit și în cele în care se

amplasează clădiri cu gabaritul nivelului cvasi-similar (clădiri de birouri etc)

Volumul clădirilor: indicator descriptiv cu rolul de a asigura, alaturi de

lățimea si/sau adancimea frontului construit, armonizarea clădirilor

dintr-o anume zona, poate fi limitat superior sau/si inferior, în special în

zone cu parcelar neregulat sau unde s-au facut comasari și

dezmembrari

INCAPERI AGLOMERATE – incaperi în care se pot afla simultan cel putin 50 de

persoane, fiecăreia din acestea revenindu-i o arie de pardoseala mai mica de

4 mp.

LOCUINȚE COLECTIVE MICI: Locuințe cu regim de înălțime maxim P+2(+M), ce

cuprind în acelasi corp de clădire între trei și sase unități locative complete

(apartamente) cu acces (scara) comun. Insertia locuințelor colective mici este

conditionata de respectarea integrala a indicatorilor urbanistici ai zonei: POT,

CUT, regim de înălțime, retrageri, volum construit, spații verzi, spații de parcare

etc.



ANEXE PAG. 222

In cazul a mai mult de 4 apartamente insertia se face în baza unei documentatii de

urbanism care va studia relatia cu vecinătatea (inclusiv desfășurări stradale,

volumetrie, însorire) și organizarea incintei astfel încât să se amplaseze spațiile de

parcare și manevra auto și spatiul verde minim necesare.

LOCUINȚE SEMICOLECTIVE: locuințe cu regim de înălțime maxim P+2 (de regulă

P+1), ce cuprind în acelasi corp de clădire între patru și sase unități locative com-

plete (apartamente) cu accese (scari) individuale. Apartamentele locuințelor sem-

icolective pot beneficia, după caz, și de lot propriu. Insertia locuințelor semicolec-

tive este conditionata de respectarea integrala a indicatorilor urbanistici ai zonei:

POT, CUT, regim de înălțime, retrageri, volum construit, spații verzi, spații de par-

care etc.

MANSARDA (prescurtat: M) – Spaţiu funcţional cuprins între învelitoare şi ultimul

nivel al unei clădiri, care asigură respectarea cerinţelor de siguranţă, protecţie şi

confort corespunzătoare utilizării specifice (de regulă locuire). Se include în

numărul de niveluri supraterane. Mansarda nu poate depasi conturul ultimului

nivel și nu poate avea o suprafața mai mare de 60% din suprafață ultimului nivel

MOBILIER URBAN – elementele funcţionale şi/sau decorative amplasate în spaţiile

publice care, prin alcătuire, aspect, amplasare, conferă personalitate aparte zonei

sau localităţii. Prin natura lor piesele de mobilier urban sunt asimilate construcţiilor

dacă amplasarea lor se face prin legare constructivă la sol (presupun lucrări din

categoriile incluse în structura devizului general la C+M), necesitând emiterea au-

torizaţiei de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere, lampa-

dare, bănci, bazine, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice şi altele ase-

menea

MICA PRODUCȚIE – în acceptul prezentului regulament cuprinde unități economice

productive a căror activitate presupune un personal de maxim 50 per-

soane/incintă, nu presupune un trafic ridicat de mărfuri și care nu necesită

transporturi grele (nu suprasolicită infrastructura locală) și nu crează dezagremen-

te vecinătăților; definiția are legătură strict cu caracteristicile activității desfășurate

într-o incintă (punct de lucru) și nu este legată de marimea întreprinderii (care

poate avea mai multe puncte de lucru, în diverse locații).

NIVEL – spaţiu construit suprateran sau subteran al construcţiilor închise sau

deschise, delimitat de planşee. Constituie nivel supanta a cărei arie este mai

mare decât 40% din cea a încăperii/spaţiului în care se află (P118-99 Normativ de

siguranţă la foc a construcţiilor).

NIVEL RETRAS (prescurtat: R) – nivel ale cărui limite exterioare, în proiecţia orizon-

tală, sunt retrase faţă de cele ale nivelului inferior. În sensul prezentului regula-

ment, un nivel retras se va retrage de la toate faţadele clădirii care sunt vizibile

din spaţiul public, potrivit regulilor de realizare a nivelelor suplimentare. Suprafaţa



ANEXE PAG. 223

construită desfăşurată a nivelului retras nu va depăşi 60 % din cea a ultimului

nivel plin (neretras).

NON AEDIFICANDI = INTERDICŢIE DE CONSTRUIRE regulă urbanistică potrivit

căreia, într-o zonă strict delimitată, din raţiuni de dezvoltare urbanistică durabilă,

este interzisă emiterea de autorizaţii de construire, în mod definitiv sau temporar,

indiferent de regimul de proprietate sau de funcţiunea propusă; exemple:

o zonele destinate infiintarii de străzi sunt supuse interdictiei de construire

pana la trecerea în domeniul public (interdictie definitiva pentru orice tip

de construcții și amenajări altele decât cele legate de infiintarea străzii);

o zonele de realiniere a parcelelor în scopul modernizării străzilor sunt

supuse interdictiei de construire pana la trecerea în domeniul public (in-

terdictie definitiva pentru orice tip de construcții și amenajări altele decât

cele legate de infiintarea străzii)

o zona gradinii de fatada (între linia aliniamentului reglementat și linia re-

tragerii reglementate de la aliniament) este zona non aedificandi – în

care nu se pot amplasa construcții și se pot face numai anumite catego-

rii de amenajări (interdictie definitiva);

o zonele în care este necesara detalierea reglementarilor prin documen-

tatii urbanistice de nivel inferior sunt supuse interdictiei temporare de

construire

NON ALTIUS TOLLENDI – regulă urbanistică care reprezintă obligația de a nu efec-

tua construcții peste o anumită înălțime; impusa în primul rand în vecinătatea ac-

centelor verticale istorice sau care constituie repere consacrate ale localitatii (turle

de biserici, turnuri sau cupole ale unor clădiri publice, foisor de foc etc); restrictia

poate fi impusa și pentru a prezerva culoare de vizibilitate sau panorame.

PUBLICITATEA STRADALA – termeni specifici:

o Publicitate totalitatea modalitatilor și instrumentelor specifice utilizate

pentru a facilita cunoasterea și aprecierea de catre consumatori a

anumitor produse, servicii sau pentru a informa publicul asupra unor

evenimente, a destinației unor spații, lansari de produse, deschideri de

magazine etc.

o Publicitate temporara: publicitatea realizata cu ocazia unor

evenimente, manifestatii culturale sau sportive, precum și pentru actiuni

de promovare ocazionala de produse sau activități

o Reclama activitatea cu rol de a atentiona sau convinge publicul de

calitatea unui serviciu, produs sau idee; termenul mai este folosit și cu

semnificatia restransa de suport folosit în activitatea de reclama.



ANEXE PAG. 224

o Publicitate neluminoasa publicitate care se face prin afise sau panouri

publicitare, inscriptii pe material textil

o Publicitate luminoasa publicitate realizată prin corpuri luminoase,

afise sau panouri luminate printr-o sursa de lumina amplasata astfel

încât să asigure iluminarea afisului, panoului ori corpului publicitar;

o Publicitate atipica publicitate realizata prin intermediul unor mijloace,

structuri, corpuri, instalatii originale, fara repetitie.

o Firma: firmele anunţă o activitate, ele nu pot cuprinde elemente ce se

constituie ca reclamă pentru un produs sau marcă; reprezintă

construcția provizorie pe care se poate inscriptiona numele, denumirea

comerciala, obiectul de activitate sau alte texte specifice, sub care o

persoana fizica sau juridica isi exercita activitatea.

o Afis/ poster: mijloc de transmitere a mesajului publicitar, de obicei

imprimat pe suport de hartie sau pe folie sintetica și expus public.

o Sistem publicitar structura (poate fi o construcție sau o confectie dintr-

un material nealterabil) ce serveste drept suport pentru mesaje

publicitare. Pot fi: corpuri şi panouri de afişaj (panouri publicitare,

panouri directionale–indicatoare, casete luminoase, citylights,

publicitate volumetrica), firme şi alte tipuri de reclame (baloane

gonflabile, obiecte promotionale etc.)

o Panou publicitar- structura (construcție provizorie) folosita pentru

afisarea unui mesaj publicitar

o Banner suport pentru mesajul publicitar confectionat din folie sintetica

sau din material textil, în mod obisnuit în forma dreptunghiulara, ancorat

în zone publice.

o Mesh suport pentru mesajul publicitar confectionat din material sintetic

perforat (gen plasa fina), de obicei de mari dimensiuni, fixat în diferite

modalitati pe clădiri.

o Steaguri construcţie metalică, din plastic sau mixtă ce are ca scop

agăţarea într-un mod oarecare a materialului imprimat de tip steag.

o Panou indicator inscriptie amplasata pe clădiri sau pe suporturi

independente care avertizeaza apropierea de o zona sau de un imobil

unde se desfasoara o activitate determinată. În aceeasi categorie se

includ bannerul vertical, caseta luminoasa, tablita indicatoare, toate de

mici dimensiuni, fixate prin prinderi speciale pe clădiri, stâlpi etc.

o Citylights mobilier stradal pentru publicitate outdoor, aşezat pe unul

sau mai multe picioare, cu iluminare interioară (backlit), cu impact major



ANEXE PAG. 225

asupra traficului pietonal, localizat în câmpul vizual imediat al pietonilor:

staţii de autobuz, colţuri de strada, aeroport etc.

o Panou mobil panou publicitar avand dimensiuni variabile (reduse)

amplasat la sol, fara fundatie sau alt sistem de fixare, stabilizat prin

propria greutate.

o Totem structura publicitara verticala, luminoasa, sprijinita pe sol, prin

intermediul careia se realizeaza publicitate în nume propriu.

o Roof-top sistem publicitar de mari dimensiuni montat pe acoperisul sau

pe terasa unei clădiri.

REALINIERE – operaţiune tehnică şi juridică avînd ca scop lărgirea amprizelor

stradale şi care constă în retrasarea aliniamentului şi trecerea în domeniul public

a suprafeţelor necesare. Realinierile constituie obiectiv de utilitate publică.

REGIM DE CONSTRUIRE: modul de amplasare a construcțiilor pe parcela definitoriu

pentru imaginea stradala;

o regim de construire inchis (continuu) = amplasarea construcțiilor se

face ocupand întreaga lățime a terenului, rezultand o imagine stradala

cu front continuu de construcții; spatiul privat este ferm separat de

spatiul public; implica solutionarea accesului carosabil în curtea din

spate prin gang sau dintr-o strada/ alee locala paralela; este specific

printre altele zonelor centrale din orase și unor zone de locuințe

colective, nu este specific comunei Florești-Stoenești



ANEXE PAG. 226

Fig. 9 Regim de construire închis - model de stabilire a retragerii construcțiilor noi

o regim de construire deschis (discontinuu) = amplasarea

construcțiilor (cuplate sau izolate) se face ocupand doar partial lățimea

parcelei, imaginea stradala ofera o succesiune de volume construite și

spații deschise; spatiul public și cel privat comunica vizual; este specific

în primul rand zonelor din mediul rural precum și locuirii din mediul

urban din zone semicentrale sau periferice



ANEXE PAG. 227

Fig. 10 Regim de construire deschis – model de stabilire a retragerii construcțiilor noi

REGULA CALCANULUI: reglementare urbanistica generala care urmareste evitarea

calcanelor vizibile dinspre spatiul public; regula se adreseaza construcțiilor din

aceeasi categorii: se cupleaza între ele construcții principale sau anexe între ele,

nu este obligatorie și nu se recomanda cuplarea construcțiilor principale cu anexe.

In cazul existentei unui calcan al unei clădiri principale pe hotar în fasia (banda) de

construibilitate, regula generala este alipirea la acel calcan (regula calcanului).

Pentru alipirea la calcan este necesara o expertiza tehnica în condițiile legii. Pentru

alipirea la calcan50 nu este necesar acordul vecinului, dacă nu se impun lucrări pe

proprietatea acestuia (de exemplu subzidiri).

Exceptii de la regula calcanului:

In zonele cu regim de construire inchis (continuu) nu se admit exceptii

50 Fără depășirea limitelor acestuia



ANEXE PAG. 228

In zonele cu regim de construire deschis (discontinuu) se admit urmatoarele

exceptii:

o Exceptia de amplasare tradițională (amplasarea tuturor construcțiilor

”cu fața spre soare” și calcan spre latura opusă) – numai în vatra veche a

localității

o Exceptia de incompatibilitate (clădirile s-ar stanjeni reciproc) – se ad-

mite numai în cazuri foarte bine justificate

o Exceptia de precaritate (în cazul în care construcția existentă pe hotar

este în stare rea și necesită desființare) - se admite ignorarea calcanului

numai dacă configuratia parcelarului permite pe parcela adiacenta re-

tragerea de la limita în discutie – este necesar un PUD care să analizeze

optiunile de amplasare relativă a construcțiilor

Consecintele acestei reguli:

o Sunt cu desavarsire interzise construcțiile cu calcan spre strada;

o Calcanul existent dictează amplasarea construcțiilor noi (la amplasarea

construcțiilor noi este obligatorie acoperirea calcanelor existente vizibile

din circulațiile publice și este recomandata acoperirea calcanelor care nu

participa la imaginea stradala); la modul general se consideră vizibile din

circulațiile publice calcanele incluse în banda de construibilitate. Regula

are caracter imperativ în banda de construibilitate (dacă nu intervin ex-

ceptiile de specific local, incompatibilitate51 sau precaritate detaliate mai

sus).

51 Incompatibilitate funcțională



ANEXE PAG. 229

Fig. 11 Exemplificarea modului de stabilire a limitelor edificabilului în țesut existent, pentru locuințe joase, cu aplicarea

regulii calcanului

Fig. 12 Model de stabilire a edificabilului maxim pentru alte funcțiuni decât locuințe, cu aplicarea regulii calcanului



ANEXE PAG. 230

REGULA DE REALIZARE a NIVELURILOR SUPLIMENTARE: reglementare urban-

istica generala ce stabileste modul de realizare a unor niveluri suplimentare peste

regimul de înălțime curent al zonei – dacă reglementările zonei/UTR-ului o permit.

Nivelurile suplimentare se vor incadra în conturul determinat de un arc de cerc cu

raza de 4,0 metri şi tangenta la acesta la 45 grade.

Fig. 13 Exemplificari ale aplicării regulii de realizare a nivelurilor suplimentare

REGULA TEȘIRII ALINIAMENTULUI ÎN INTERSECTII – reglementare urbanistica

generala care urmăreste asigurarea distanței de vizibilitate în intersectii, asig-

urarea unor raze minime de racord între străzi potrivit normelor de proiectare și

evitarea unei imagini urbane agresive: la intersecţia dintre străzi aliniamentul va fi

racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi avand

o lungime de minim 12.00 metri pe străzi de categoria I și a II-a şi de 6.00 metri

pe străzi de categoria a III-a; în cazul străzilor de categorii diferite se aplică

lungimea maximă; regula nu se aplică la giratorii și alte intersectii complexe ce

necesita studiu de specialitate



ANEXE PAG. 231

Fig. 14 Ilustrare tesirea aliniamentului în intersectii (străzi de 2 benzi)

SERVICII DE INTERES GENERAL = servicii orientate spre binele public, servicii

prestate în interes general și ca atare supuse de autoritati unor obligatii specifice

privind serviciile publice; servicii care contribuie la realizarea obiectivelor privind

solidaritatea și egalitatea; includ:

o servicii necomerciale (de ex. Educatia obligatorie, protectia sociala)

o obligatii ale statului (de ex.securitatea și justitia)

o servicii de interes economic general (precum serviciile de baza privind

electricitatea, telecomunicatiile, serviciile postale, transportul, serviciile

de evacuare a apei și deseurilor și energia);

Cele trei categorii de servicii se întrepatrund, putine servicii care satisfac un interes

public raman exclusiv apanajul autorității locale sau sunt finantate de la buget.

SERVICII PUBLICE = servicii de interes economic general; servicii de interes public

sau de utilitate publică precum electricitatea, furnizarea gazului și a apei,

transportul, serviciile postale și telecomunicatiile create și administrate de autori-

tati publice sau delegate altor operatori (publici sau privati)

SERVICII CU ACCES PUBLIC SAU CU ADRESABILITATE PUBLICĂ: servicii cu

caracter comercial cu acces sau adresabilitate publică. Includ posturi radio/ tv,

tipărire şi multiplicare, servicii de educaţie şi formare profesională, centru after-



ANEXE PAG. 232

school, servicii poştale şi de curierat (relații cu publicul), furnizare utilități (relații cu

publicul), servicii CATV (relații cu publicul), agenţie de turism, agenţie imobiliară,

agenţie de publicitate, agenţie matrimonială, servicii IT, salon de estetică şi

întreţinere corporală (fitness, masaj, cosmetică, frizerie, coafor, baie publică,

saună etc), studio de body-piercing / tatuaje, curăţătorie de haine, studio foto /

video, bibliotecă / mediatecă, servicii funerare etc

SERVICII PROFESIONALE: servicii cu caracter comercial prestate de specialiști

atestați, de regulă din domeniul profesiilor liberale (fără a fi excluse organizările în

baza legii societăților comerciale): cabinet de medicină generală (medic de familie)

cabinet de medicină de specialitate, cabinet stomatologic, laborator de analize

medicale, laborator individual de tehnică dentară, cabinet de medicină veterinară,

birou de avocatură, birou notarial, birou de traducere, servicii de consultanţă jurid-

ică sau economică, birou de contabilitate, atelier / birou de proiectare / expertizare

/ design, birou de topografie / cadastru / cartografie, atelier de artă etc

SERVICII MANUFACTURIERE: servicii cu caracter comercial la care predomină

munca manuală în care un rol important îl au abilitatea și talentul lucrătorului,

preponderent în domeniul reparațiilor si realizării de produse unicat sau de serie

mică: reparaţii obiecte de uz casnic, depanare electrocasnice / instalații, asistenţă

IT, manufactură fină, reparaţii încălţăminte, croitorie, marochinărie, tapiţerie, rame

şi tablouri, oglinzi, tâmplărie sau alte activităţi manufacturiere

SECTOR PRIMAR: sector principal de activitate economica implicand extragerea și

producerea materiilor prime; exemple: minerit, agricultura, silvicultura, pescuit

SECTOR SECUNDAR: sector principal de activitate economica ce implica transfor-

marea materiilor prime în bunuri

SECTOR TERTIAR: sector economic principal neproducator direct de bunuri, re-

prezentat preponderent de comert și prestatii; ansamblul unităților economice

care au ca activitate principala prestarea de servicii pentru consumatori și com-

panii precum vanzarea de bunuri, hotel, restaurant, agentie de turism, transport

pe cablu, IT, telecomunicatii, marketing, publicitate, servicii financiare, consultanta,

proiectare, cercetare etc.

SERVITUTE DE UTILITATE PUBLICĂ – limitare legala (sarcină) impusă asupra unui

imobil în scopul satisfacerii unui interes public. Limitare administrativă a dreptului

de proprietate. Exemple de servituti de utilitate publică: servituti legate de infi-

ințarea, utilizarea, întreținerea, modernizarea drumurilor publice, a căilor ferate,

servituti legate de inființarea, întreținerea, intervenția în caz de avarie, moderni-

zarea, devierea rețelor tehnico-edilitare definite prin lege a fi de utilitate publică

(apă, canal, energie electrică, gaze etc), servituți legate de protecția monumen-

telor și siturilor arheologice



ANEXE PAG. 233

SUBSOL (prescurtat: S) – nivel construit al clădirii având pardoseala situată sub nive-

lul terenului înconjurător cu mai mult de jumătate din înălţimea liberă. Subsolul se

consideră nivel subteran al construcţiei (după: P118-99 Normativ de siguranţă la

foc a construcţiilor). În cazul terenurilor în panta se consideră subsol nivelul care

are pardoseala situata în medie sub nivelul terenului inconjurator cu mai mult de

jumatate din înălțimea libera

SUPANTĂ – planşeu intermediar plin, deschis pe una sau mai multe laturi faţă de

încăperea în care este dispus.(după: P118-99 Normativ de siguranţă la foc a con-

strucţiilor)

SUPRAFAŢA CONSTRUITĂ DESFĂŞURATĂ (SCD) – suma suprafeţelor des-

făşurate a tuturor planşeelor. Nu se iau în calculul suprafeţei construite des-

făşurate: suprafaţa subsolurilor cu înălţimea liberă de până la 1,80 m, suprafaţa

subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea autovehiculelor, spaţiile tehnice

sau spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor, logiilor, teraselor

deschise şi neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a

podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările ex-

terioare, trotuarele de protecţie (Legea 350/2001).

SUPRAFAŢA CONSTRUITĂ (SC) – suprafaţa construită la nivelul solului, cu ex-

cepţia teraselor descoperite ale parterului care depăşesc planul faţadei, a plat-

formelor, scărilor de acces. Proiecţia la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel es-

te sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi a logiilor închise ale etajelor se in-

clude în suprafaţa construită (Legea 350/2001).

SUPRAFAŢA NIVELULUI (SN) – (Aria nivelului) aria secţiunii orizontale a clădirii la

nivelul respectiv delimitată de conturul ei exterior. Suprafaţa nivelului se măsoară

la 1 m deasupra pardoselii finite. În suprafaţa nivelului se cuprind şi ariile nive-

lurilor intermediare sau anexe interioare sau exterioare cum sunt:

o ariile teraselor teraselor circulabile pentru diferite funcţiuni;

o ariile balcoanelor interioare (în cazul teatrelor, cinematografelor, aulelor

sau altor săli similare);

o ariile supantelor;

o ariile balcoanelor şi logiilor;

o ariile porticelor de circulaţie şi gangurilor de trecere dacă acestea nu au

înălţimea mai mare decât a unui etaj, se consideră aferente numai

primului nivel deservit;

o aria încăperilor cu înălţime liberă mai mare de 1,80 m (de ex. Subsol,

încăîerile motoarelor de ascensor,



ANEXE PAG. 234

o pompe etc. Părţi ieşite şi închise pentru iluminatul subsolurilor, încăperi

la mansarde etc;

o aria rampelor exterioare şi a scărilor de acces de la magazii, depozite

etc;

o aria aferentă lucarnelor în cazul mansardelor, dacă h>1,8 m;

În aria nivelului nu se cuprind:

o copertinele cu suprafeţe mai mici de 4,0 mp şi adâncimea mai mică de

2,0 m, profilele ornamentale şi cornişele;

o învelitoarele, terasele necirculabile (rezultate din retragere) de peste

nivelul imediat inferior;

o golurile mai mari de 4,0 mp, fiecare în parte, numai la curţi de lumină şi

curţi englezeşti;

o rezalidurile cu aria mai mică de 0,4 mp şi nişele cu aria mai mare de 0,4

mp;

o treptele exterioare şi terasele neacoperite.

La clădirile, cu excepţia locuinţelor, care au porţiuni cu număr diferit de niveluri

denivelate de înălţimi egale sau diferite, deservite de o aceeaşi scară, numărul de

niveluri al casei scării se determină conform STAS 4908-85.

TERITORIU PROTEJAT - teritoriul în care nu este permisă depășirea concentrațiilor

maxime admise pentru poluanții fizici, chimici și biologici din factorii de mediu; in-

clude zonele de locuit, parcurile, rezervaţiile naturale, zonele de interes balneo-

climateric, de odihnă şi recreere, instituţiile social-culturale, de învățământ şi med-

icale52 (vezi funcțiuni protejate)

TRANSPORT GREU – transport cu autovehicule cu masa totală autorizată mai mare

de 3,5 to

UNITATE TERITORIALĂ DE REFERINŢĂ (UTR) – subdiviziune urbanistică a terito-

riului unităţii administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale, caracterizată

prin omogenitate funcţională şi morfologică din punct de vedere urbanistic şi

arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se delim-

itează, după caz, în funcţie de relief şi peisaj cu caracteristici similare, evoluţie is-

torică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar şi mod de construire omo-

gen, folosinţe de aceeaşi natură a terenurilor şi construcţiilor, regim juridic al imo-

bilelor similar.

52 Potrivit definiției de la art.1 din Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al

populației aprobate cu Ordinul ministrului sănătății nr.119/2014



ANEXE PAG. 235

UNITATE VITĂ MARE (UVM) - unitate de măsură standard stabilită pe baza continu-

tului de azot din dejectii al fiecărei specii de animale, care permite conver-

sia / echivalarea diferitelor categorii de animale; etalonul îl constituie tineretul bo-

vin în vârstă de 1-2 ani; servește, printre altele pentru stabilirea numărului maxim

de animale cu valoare zootehnică admise a fi deținute în gospodării, pentru sta-

bilirea efectivului maxim de pășunat admis pe o suprafață, programul de acțiune

pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole etc.

ZONĂ FUNCŢIONALĂ – parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile

de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determină funcţiunea dominantă ex-

istentă şi viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi

funcţiune dominantă (zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spaţiilor

verzi etc). Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone

funcţionale

ZONA DE PROTECTIE SANITARA - terenul din jurul obiectivului, unde este interzisa

orice folosinta sau activitate care, în contact cu factorii externi, ar putea conduce

la poluarea/contaminarea factorilor de mediu cu repercusiuni asupra starii de

sanatate a populatiei rezidente din jurul obiectivului; pentru sursele de ape sub-

terane utilizate pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor si a operatorilor

economici se aplica definitiile pentru "zona de protectie sanitara cu regim sever",

"zona de protectie sanitara cu regim de restrictie" si "perimetru de protectie hidro-

geologica", conform Hotarârii Guvernului nr. 930/200553

53 Vezi anexa 13 punctul Protectia sistemului de alimentare cu apă



ANEXE PAG. 237

ANEXA 3 - ZONE DE PROTECȚIE ȘI DE SIGURANȚĂ

ZONE DE PROTECȚIE ȘI DE SIGURANȚĂ

Conținutul prezentului capitol are caracter predominant informativ, cuprinzând ex-

trase din acte normative, și nu înlocuiește condiționările pe care le stabilesc, în fiec-

are caz concret, emitenții avizelor specifice, obligatorii conform reglementărilor legale.

PROTECȚIA MONUMENTELOR ISTORICE

Monumentele istorice de pe raza comunei Florești-Stoenești sunt următoarele:

Nr. Cod LMI

2010 Denumire Adresa Datare

1 GR-II-m-B-

14985 Biserica "Sf. Nicolae”

Str. Principală 353,

sat FLOREŞTI, com.

FLOREŞTI-STOENEŞTI

679-1715

2 GR-II-m-B-

14986 Conacul Djuvara


sat FLOREŞTI, com.


sec. XIX

3 GR-II-m-B-

15055 Casa Nicolae Marin

Str. Cherciu 147 (lângă

Biserica „Sfinţii Voievozi”),

sat PALANCA, com.


înc. sec. XX

4 GR-II-m-B-

15054

Biserica "Sf. Apostoli

Petru şi Pavel”


sat PALANCA, com.


1800-1801

5 GR-II-m-B-

15056 Casa Mavrache54

Str. Tone Piroi 634,

sat PALANCA, com.


sec. XIX

6 GR-II-m-A-

15085

Conacul Drugănescu

(ulterior Târnoveanu-

Ştirbei)55

Str. Muzeu-Punte 622,

sat STOENEŞTI; comuna


1731 – 1735,

ref. 1940 –

1941

7 GR-II-m-A-

15086

Biserica "Buna

Vestire”- Drugăneşti

Str. Spre Biserică 659, sat

STOENEŞTI, comuna


1723

8 GR-II-m-B-

15087

Biserica "Sf.

Cuvioasa

Paraschiva”,

"Sf.Nicolae"

Str.Carametești 164

sat STOENEŞTI, comuna


1838

Tabelul 4 Monumente istorice clasificate de pe raza comunei Florești-Stoenești, potrivit LMI 2010

54 fost complex sericicol - retrocedat

55 Fost Muzeu etnografic - retrocedat



ANEXE PAG. 238

Orice lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare,

restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care

urmează să fie efectuate la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la

anexele acestora, identificate în acelaşi imobil – teren şi/sau construcţii, la construcţii

amplasate în zone de protecţie a monumentelor, stabilite potrivit legii se pot execu-

ta numai în baza unei autorizații de construire56.

Prin excepție, nu este necesară emiterea autorizației de construcție în cazul execuției,

la construcțiile sus-menționate, a lucrărilor de zugraveli și vopsitorii exterioare, daca

nu se modifica elementele de fatada și culorile cladirilor și în cazul lucrarilor de inves-

tigare, cercetare, expertizare, conservare și restaurare a componentelor artistice ale

construcțiilor, care se execută în baza avizului Ministerului Culturii (sau DJCCPCN

Giurgiu după caz) și al Primăriei Florești-Stoenești.

Autorizațiile de construire și desființare a construcțiilor reprezentând monumente

istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în acelaşi imobil – teren şi/sau con-

strucţii, la construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone

construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcţii cu valoare arhitectur-

ală se emit în baza avizului Ministerului Culturii (sau DJCCPCN Giurgiu după caz).

Se constituie în zone de protecţie pentru siturile arheologice, monumentele isto-

rice57, monumente de for public urban după cum urmează:

PROTECȚIA MONUMENTELOR CLASIFICATE

Intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea

avizului emis de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional sau, după caz, de

către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Intervenţiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt58:

a) toate lucrările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, re-

structurare, amenajări peisagistice şi de punere în valoare, care modifică sub-

stanţa sau aspectul monumentelor istorice;

b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice;

c) amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcţii de protecţie,

piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de

însemne pe şi în monumente istorice;

56 Conform art.3 alin.1 lit.b din Legea 50/1991 republicată cu modificările ulterioare

57 Conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata, cu modificarile ulteri-

oare 58

Ibid., art.23



ANEXE PAG. 239

d) schimbări ale funcţiunii sau destinaţiei monumentelor istorice, inclusiv

schimbările temporare;

e) strămutarea monumentelor istorice;

f) amenajări de căi de acces, pietonale şi carosabile, utilităţi anexe, indicatoare,

inclusiv în zonele de protecţie a monumentelor istorice.

Autorizaţia de construire, autorizaţia de desfiinţare, precum şi autorizaţiile referitoare

la intervenţiile asupra monumentelor, sus-menționate se eliberează numai pe baza şi

în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional sau, după caz,

al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi

cu celelalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

Parametrii urbanistici precum POT, CUT, regim de înălțime stabiliţi prin prezentul

Regulament local de urbanism aferent Planului Urbanistic general nu sunt aplicabili

imobilelor - monument istoric. Pentru acestea, intervențiile se fundamentează pe pre-

vederile unui Plan Urbanistic de Zonă Construită Protejată sau a unui studiu istoric la

nivel de parcelă.

La imobilele monument istoric se interzic intervențiile asupra construcțiilor și ame-

najărilor precum și inserția de construcții și amenajări noi în lipsa Planului Urbanistic

de Zonă Construită Protejată sau a studiului istoric la nivel de parcelă și avizului Min-

isterului Culturii (sau DJCCPCN Giurgiu, potrivit competențelor legale). Restricția in-

clude și amenajarea spațiului public și amenajările spațiilor private neconstruite (de

tipul pavaje, mobilier urban, iluminat, spații plantate etc) precum și desființarea con-

strucțiilor existente.

Zona de protecție a monumentelor clasificate este stabilită potrivit studiului istoric

de fundamentare elaborat de dl. Conf.dr.arh. Sergiu NISTOR.

Construirea în zona de protecţie a monumentelor și siturilor se va face cu condiţia

obţinerii avizului de la Ministerul Cultelor şi Culturii sau a Direcţiei pentru Cultură și

Patrimoniu Naţional a județului Giurgiu (dupa caz, potrivit competențelor legale), în

cazul monumentelor, respectiv cu condiţia supravegherii arheologice sau descărcării

de sarcină arheologică după caz, în cazul siturilor arheologice.

Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cul-

tural construit, în siturile arheologice şi în zonele lor de protecţie, se face după cum

urmează:

pe baza Avizului Ministerului Culturii și Patrimoniului Naţional pentru imo-

bilele monument istoric clasate în grupa valorică A și pentru imobilele mon-

ument istoric clasate în grupa valorică B care sunt situate în zona de pro-

tecţie a unui monument istoric de grupă valorică A;



ANEXE PAG. 240

pe baza Avizului Direcţiei pentru Cultură și Patrimoniu Naţional a județului

Giurgiu pentru imobilele monument istoric clasate în grupa valorică B care nu

sunt situate în zona de protecţie a unui monument istoric de grupă valorică A;

REGLEMENTĂRI SPECIALE ÎN ZONA DE PROTECȚIE A IMOBILELOR MONUMENT ISTORIC

Pentru imobilele din zona de protecție a imobilelor monument istoric se vor respecta

condițiile de mai jos, stabilite în baza studiului istoric:

Se va menține regim de construire specific spaţiului rural, marcat de construcţii indi-

viduale pe loturi, retrase de la limitele parcelelor.

a) Despre construcții:

Se interzicere construirea pe limita proprietăţii către parcela monument istoric

Regimul maxim de înălțime la streașină/cornișă Hmax = 6,0 m

Se interzice folosirea de finisaje în contrast negativ în raport cu cele tradiţionale:

b) despre amenajări:

− interzicerea construirii de imprejmuiri din materiale şi cu tehnici sau design

contrastând cu modalitatea tradiţională de împrejmuire

− interzicerea unei mineralizări excesive a trotuarului şi a curţilor, prin păstrarea unui

raport specific mineral vs. natural (vegetal) ce va fi stabilită prin RLU.

ZONE NATURALE PROTEJATE ŞI ZONE CU VALOARE PEISAGISTICĂ

Autorizarea executării construcţiilor şi a amenajărilor care, prin amplasament, funcţi-

une, volumetrie şi aspect arhitectural - conformare şi amplasare goluri, raport gol/plin,

materiale utilizate, învelitoare, paletă cromatică etc. - depreciază valoarea peisajului

este interzisă.

Zona naturală protejată este o suprafaţă delimitată geografic, cu elemente naturale

rare în procent ridicat şi cuprinde parcuri naţionale, rezervaţii naturale, rezervaţii ale

biosferei, monumente ale naturii59.

SITUL NATURA 2000 LUNCA MIJLOCIE A ARGEȘULUI, COD ROSCI0106

Teritoriul comunei Florești-Stoenești include parte (1%) din situl Natura 2000 Lunca

Mijlocie a Argeșului, cod ROSCI0106, sit de importanță comunitară, parte integrantă

59 Conform OUG 195/2005 aprobata prin Legea 265/2006 cu modif.ulterioare



ANEXE PAG. 241

a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, avand un relief caracteristic

de lunca de câmpie

Calitate si importanta : Important pentru speciile de pesti reofili.

Vulnerabilitate : Pescuit abuziv, poluarea, inundațiile, seceta.

Protecția și conservarea bunurilor naturale din perimetrul ariilor naturale protejate și

din zona de protecție a acestora este reglementată în prezent de prevederile O.U.

nr.195/2005 – privind protecția mediului, modificată și a O.U. nr. 236/2000 privind

regimul ariilor naturale protejate, modificată și completată prin Legea nr. 462/2001

conform Ordonanței de Urgenta nr. 57/2007.

Măsuri urbanistice de reducere a efectelor negative a urbanizării și industrializării:

Teritoriul rezervației naturale este și rămâne în extravilan.

Potrivit Legii nr.49/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice sunt interzise:

o camparea pe suprafaţa ariilor naturale protejate în afara locurilor

special amenajate, precum şi nerespectarea regulamentelor specifice

locurilor de campare;

o circulaţia cu bicicletele în afara traseelor special desemnate şi

semnalizate;

o activităţile de turism ecvestru în afara traseelor special desemnate şi

semnalizate;

o organizarea de manifestări sportive, culturale, tabere, pe teritoriul ariei

naturale protejate, fără acordul administratorului/custodelui ariei

naturale protejate;

o accesul şi circulaţia vizitatorilor în extravilan, în habitate naturale, în

afara traseelor turistice avizate şi semnalizate ca atare, pe suprafaţa

ariilor naturale protejate;

o neevacuarea de către persoanele juridice sau fizice a deşeurilor

generate în urma activităţilor proprii în ariile naturale protejate.

Pe teritoriul comunei Florești-Stoenești nu se admit noi funcțiuni generatoare

de riscuri tehnologice sau cu impact major asupra mediului decât în baza unor

Planuri urbanistice Zonale însoțite de studii de impact și consultare publică a



ANEXE PAG. 242

populației și numai dacă nu generează zone de risc60 (zone de mortalitate

ridicată sau de vătămări) în zona rezidențială, în zona aria naturală protejată și

pe căile de comunicație majoră.

PROTECTIA APELOR

REGLEMENTĂRI ÎN ZONA APELOR

Delimitarea albiilor minore se realizeaza de Administratia Nationala "Apele Romane"

impreuna cu autoritatea de cadastru funciar si cu detinatorii terenurilor riverane.

In scopul asigurarii protectiei albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice si imbuna-

tatirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protectie pentru61:

a) albia minora a cursurilor de apa;

b) suprafata lacurilor naturale sau a baltilor acoperite de apa si de vegetatie acvatica,

precum si a plajei si falezei marii;

c) suprafata lacurilor de acumulare corespunzatoare cotei aferente debitului de verifi-

care a acestora;

d) suprafetele ocupate de lucrari de amenajare sau de consolidare a albiilor minore,

de canale si derivatii hidrotehnice la capacitatea maxima de transport a acestora,

precum si de alte constructii hidrotehnice realizate pe ape;

e) lucrari de aparare impotriva inundatiilor;

f) constructii si instalatii hidrometrice, precum si instalatii de determinare automata a

calitatii apelor.

Latimea zonelor de protectie este stabilita conform anexei nr. 2, care face parte inte-

granta din Lege62. Delimitarea zonelor de protectie se realizeaza de Administratia

Nationala "Apele Romane" impreuna cu autoritatea de cadastru funciar si cu deti-

natorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrarilor mentionate la lit. d),

e) si f) se extinde si asupra zonelor de protectie a acestora63.

Aplicarea, in functie de specificul local, a regimului restrictional de folosire a ter-

enurilor din zonele de protectie, din zona dig-mal si din acumulari nepermanente se

asigura de Administratia Nationala "Apele Romane", cu consultarea detinatorilor cu

60 Conform HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate

substanțe periculoase 61

Art.40 alin.(1) din Legea apelor cu modificările ulterioare 62

Vezi punctele Latimea zonei de protectie in lungul cursurilor de apa și următoarele 63

Art.40 alin.(2) din Legea apelor cu modificările ulterioare



ANEXE PAG. 243

orice titlu ai acestor terenuri si, dupa caz, a unitatilor de navigatie civila si in concord-

anta cu metodologia elaborata de autoritatea publica centrala din domeniul apelor64.

Autorizarea executării construcţiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apă

şi în cuvetele lacurilor este interzisă, cu excepţia lucrărilor de poduri, lucrărilor

necesare căilor ferate şi drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apă, precum

şi a lucrărilor de gospodărire a apelor.

Autorizarea executării lucrărilor prevăzute la alineatul precedent este permisă numai

cu avizul primarului şi al autorităţilor de gospodărire a apelor şi cu asigurarea

măsurilor de apărare a construcţiilor respective împotriva inundaţiilor, a măsurilor de

prevenire a deteriorării calităţii apelor de suprafaţă şi subterane, de respectare a

zonelor de protecţie faţă de malurile cursurilor de apă şi faţă de lucrările de gospo-

dărire şi de captare a apelor.

Amplasarea de lucrari si constructii in albiile majore inundabile ale cursurilor de apa,

in zonele de protectie ale cursurilor de apa, lucrarilor de gospodarirea apelor si a al-

tor lucrari hidrotehnice, se va realiza tinanad cont de zonele de protectie si cu accep-

tul autoritatii de gospodarirea apelor, respectandu-se normele legale in vigoare.

Poluarea in orice mod a resurselor de apa este interzisa.

In zonele de protectie a apelor, instituite potrivit Legii Apelor, sunt interzise

depozitarea gunoaielor si deseurilor de orice fel, precum si depozitarea sau folosirea

de ingrasaminte, pesticide ori alte substante periculoase.

În cazul adoptării soluţiilor individuale de alimentare cu apă şi canalizare65 se aplică

următoarele condiţii :

pentru alimentarea cu apă pot fi utilizate instalaţii de capacitate mică de

până la 0,2 litri/secundă;

pentru canalizare pot fi utilizate instalaţii de capacitate mică de preepura-

re sau fose septice vidanjabile amplasate la o distanță de minim 10 m

față de locuințe;

În scopul folosirii raţionale şi protejării calităţii resurselor de apă, utilizatorii de apă au

următoarele obligaţii:

să adopte tehnologii de producţie cu cerinţe de apă reduse şi cât mai

puţin poluante, să economisească apa prin recirculare sau folosire repe-

64 Art.40 alin.(3) din Legea apelor cu modificările ulterioare

65 Art. 9, Secţiunea I, Capitolul II din Legea 107/25.09.1996 - Legea Apelor cu modificarile ulterioare



ANEXE PAG. 244

tată, să elimine risipa şi să diminueze pierderile de apă, să reducă polu-

anţii evacuaţi o dată cu apele uzate;

să urmărească, prin foraje de observaţii şi control, starea calităţii apelor

subterane din zona de influenţă a staţiilor de epurare, depozitelor de

substanţe periculoase, produse petroliere şi a reziduurilor de orice fel.

LATIMEA ZONEI DE PROTECTIE IN LUNGUL CURSURILOR DE APA

Latimea cursului de apa (m) sub 10 10-50 peste 51

Latimea zonei de protectie (m) 5 15 20

Cursuri de apa regularizate (m) 2 3 5

Cursuri de apa indiguite (m) toata lungimea dig-mal, daca aceasta este mai mica de 50 m

Tabelul 5 Latimea zonei de protectie in lungul cursurilor de apa

LATIMEA ZONEI DE PROTECTIE IN JURUL LACURILOR NATURALE

- indiferent de suprafata, 5 m la care se adauga zona de protectie stabilita pentru

Apele utilizate pentru prelevarea de apa in scopul potabilizarii.

LATIMEA ZONEI DE PROTECTIE IN JURUL LACURILOR DE ACUMULARE

- intre Nivelul Normal de Retentie si cota coronamentului.

LATIMEA ZONEI DE PROTECTIE DE-A LUNGUL DIGURILOR

- 4 m spre interiorul incintei.

LATIMEA ZONEI DE PROTECTIE DE-A LUNGUL CANALELOR DE DERIVATIE

HIDROTEHNICA

- 3 m.

MĂSURAREA ZONELOR DE PROTECTIE

a) la cursurile de apa, incepand de la limita albiei minore;

b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;

c) la alte lucrari hidrotehnice, de la limita zonei de constructie.



ANEXE PAG. 245

ZONE DE PROTECȚIE SANITARĂ66

Pentru definiția zonei de protecție sanitară vezi ANEXA 2 - Glosar.

Pentru zonele de protecție sanitară ale surselor de apa vezi capitolul Protectia sis-

temului de alimentare cu apă din prezenta anexă

Amplasarea cladirilor destinate locuintelor trebuie să se faca in zone sigure, pe ter-

enuri salubre care să asigure67:

a) protectia populatiei față de producerea unor fenomene naturale ca alunecari de

teren, inundatii, avalanse;

b) reducerea degajarii sau infiltrarii de substante toxice, inflamabile sau explozive,

aparute ca urmare a poluarii mediului;

c) sistem de alimentare cu apa potabila in conformitate cu normele legale in vigoare;

d) sistem de canalizare pentru colectarea, indepartarea si neutralizarea apelor rezid-

uale menajere, a apelor meteorice;

e) sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere;

f) sanatatea populatiei față de poluarea antropica cu compusi chimici, radiatii si/sau

contaminanti biologici.

Pentru unităţile care, prin specificul activităţii lor, necesită protecţie specială: spitale,

centre de sănătate, centre de diagnostic, centre multifuncţionale, ambulatorii de spe-

cialitate, creşe, grădiniţe, şcoli, se asigură o zonă de protecţie sanitară faţă de locui-

nţe, arterele de circulaţie cu trafic intens, zonele urbane aglomerate, stabilită prin

studii de impact68.

Unitătile cu capacitate mica de productie, comerciale si de prestari servicii, precum

spalatorii auto, ateliere mecanice, tinichigerii, ateliere de tamplarie etc., care pot crea

riscuri pentru sanatate sau disconfort pentru populatie prin producerea de zgomot,

vibratii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc., se amplasează in cladiri

separate, la distanța de minimum 15 m de ferestrele locuintelor. Distanța se masoara

intre fatada locuintei si perimetrul unitatii, reprezentand limita suprafetei unitatii re-

spective. Pentru unitatile sus-mentionate se asigura mijloacele adecvate de limitare a

nocivitatilor, astfel incat să se incadreze in normele din standardele in vigoare.69

66 Prezentul capitol cuprinde extrase din Ordinul 119/04.02.2014 privind aprobarea Normelor de igienă

și sănătate publică privind mediul de viață al populației, denumite în cuprinsul capitolului Norme 67

Art.2 alin.(1) din Norme 68

Art.14 din Norme 69

Art.5 alin.(1) din Norme



ANEXE PAG. 246

Intre unitatile industriale, obiectivele sau activitatile care polueaza factorii de mediu

sau produc zgomot si vibratii si teritoriile protejate invecinate se asigura zone de pro-

tectie sanitara.

Obiectivele economice care, prin natura activităţii lor, pot polua atmosfera şi pentru

care nu există mijloace tehnice eficace de reţinere a poluanţilor şi de reducere a

emisiilor, se amplasează în zonele destinate industriilor poluante.

Zonele de protecţie sanitară se stabilesc, ca formă, mărime şi mobilare, pe baza

studiilor de impact asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător.70

In cazul în care prin studiile de impact nu se vor stabili alte distanţe, distanţele min-

ime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc dis-

confort şi unele riscuri sanitare, sunt următoarele:

Ferme de cabaline, între 6 - 20 capete 50 m

Ferme de cabaline peste 20 capete 100 m

Ferme și crescătorii de taurine, între 6 - 50 capete 50 m



Ferme și crescătorii de taurine, peste 500 de capete 500 m

Ferme de păsări, între 51 - 100 capete 50 m

Ferme de păsări, între 101 - 5.000 de capete 500 m

Ferme de păsări cu peste 5.000 de capete şi complexe avicole industriale 1.000 m

Ferme de ovine, caprine 100 m

Ferme de porci, între 7 - 20 capete 100 m



Ferme de porci, între 1.000-10.000 de capete 1.000 m

Complexe de porci cu peste10.000 de capete 1.500 m

Ferme și crescătorii de iepuri, între 100 – 5.000 capete 100 m

Ferme și crescătorii de iepuri peste 5.000 de capete 200 m

Ferme și crescătorii de struți 500 m

Ferme și crescătorii de melci 50 m

Spitale, clinici veterinare 30 m

Grajduri de izolare şi carantină pentru animale 100 m

Abatoare, târguri de animale vii şi baze de achiziție a animalelor 500 m

Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animală 300 m

Platforme pentru depozitarea dejectiilor animale din exploatatiile zootehnice, platforme comunale

500 m

70 Ibidem, conform art. 10 și 11 din Norme



ANEXE PAG. 247

Platforme pentru depozitarea dejectiilor porcine 1.000 m

Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine 1.000 m

Depozite pentru produse de origine vegetala (silozuri de cereale, statii de tratare a semintelor)

200 m

Staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti 300 m

Statii de epurare de tip modular (containerizate) 100 m

Staţii de epurare a apelor uzate industriale 300 m

Paturi de uscare a nămolurilor 300 m

Bazine deschise pentru fermentarea nămolurilor 500 m

Depozite controlate de deseuri periculoase si nepericuloase 1.000 m

Rampe de transfer deșeuri 200 m

Incineratoare pentru deseuri periculoase si nepericuloase 500 m

Crematorii umane 1.000 m

Autobazele serviciilor de salubritate 200 m

Statie de preparare mixturi asfaltice, betoane 500 m

Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport 50 m

Depozitele de combustibil, fier vechi si ateliere de taiat lemne 50 m

Parcuri eoliene 1.000 m

Parcuri fotovoltaice 500 m

Cimitire și incineratoare de animale companie 200 m

Cimitire (in cazul obiectivelor care dispun de aprovizionare cu apa din sursa proprie)71

50 m

Tabelul 6 Distanțe de protecție a teritoriilor protejate potrivit OMS nr.119/2014

Aceste unităţi se vor amplasa în afara arterelor de mare circulaţie, respectându-se

aceleaşi condiţii de distanţă.

Distanţele minime din Tabelul 1 pot fi modificate doar pe baza studiilor de impact asupra

sanatatii, elaborate de institute specializate, conform metodologiei avizate de catre

Ministerul Sanatatii.

Dimensionarea zonelor de protectie sanitară se va face în asa fel încât în teritoriile

protejate vor fi asigurate si respectate valorile - limita ale indicatorilor de zgomot,

dupa cum urmeaza:

a) în perioada zilei, nivelul de presiune acustica continuu echivalent ponderat A

(AeqT), masurat la exteriorul locuintei conform standardului SR ISO 1996/2 -

08, la 1,5 m înaltime fata de sol, sa nu depaseasca 55 dB si curba de zgomot

Cz 50;

71 Pentru înființarea de cimitire noi distanța față de teritoriile protejate va fi de 100,0 m potrivit art.7

alin.5 din Legea 102/2014



ANEXE PAG. 248

b) în perioada noptii, între orele 23,00 - 7,00, nivelul de presiune acustica

continuu echivalent ponderat A (LAeqT), masurat la exteriorul locuintei

conform standardului SR ISO 1996/2 - 08, la 1,5 m înaltime fata de sol, sa nu

depaseasca 45 dB si, respectiv, curba de zgomot Cz 40.

Pentru locuinte, nivelul de presiune acustica continuu echivalent ponderat A (LAeqT),

masurat în timpul zilei, în interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie sa

depaseasca 35 dB (A) si, respectiv, curba de zgomot Cz 30. În timpul noptii (orele

23,00 - 7,00), nivelul de zgomot LAeqT nu trebuie sa depășească 30 dB si, respectiv,

curba Cz 25.

Obiectivele economice care, prin natura activitatii lor, pot polua atmosfera, se am-

plaseaza în zonele industriale. In această categorie se încadrează obiective-

le/activitatile care, conform legislatiei de mediu, necesita parcurgerea procedurii -

cadru de evaluare a impactului asupra mediului72.

(2) Zona industriala va fi stabilita astfel încât poluantii sa nu depaseasca concentratia

maxima admisa în aerul ambiant din teritoriile protejate.

Suprafetele de teren incluse in zonele de protectie sanitara pot fi exploatate agricol,

cu exceptia culturilor de plante utilizate in scop alimentar sau furajer, care necesita

folosirea de fertilizatori si pesticide si care, prin fixarea sau concentrarea de sub-

stante poluante pot fi vatamatoare pentru om sau animale.73

Pentru zonele de locuit existente (inclusiv funcţiuni complementare – învăţământ etc.),

amplasate în zona de protecţie sanitară a cimitirelor se recomandă următoarele

măsuri posibile de remediere a acestei disfuncţionalităţi (măsuri adoptate prin

spirjinul administraţiei locale):

interzicerea amplasării locuințelor noi neracordate la rețeaua centralizată de

alimentare cu apă a localității;

interzicerea utilizării puțurilor forate proprii și obligativitatea racordării la sis-

temul centralizat de alimentare cu apă și canalizare pentru toate construcțiile

existente;

interzicerea amplasării, în aceste zone de protecție sanitară, a grădinilor de

legume pentru consumul uman;

Pentru unităţile care, prin specificul activităţii lor, necesită protecţie specială: spitale,

centre de sanatate, centre de diagnostic, centre multifunctionale, ambulatorii de spe-

cialitate, crese, gradinite, scoli, se asigura o zona de protectie sanitara față de locu-

72 Pe baza art.13 din Norme

73 Conform art. 12 din O.M.S. 119/2014



ANEXE PAG. 249

inte, arterele de circulație cu trafic intens, zonele urbane aglomerate, stabilita prin

studii de impact.74

Obiectivele economice care, prin natura activitatii lor, pot polua atmosfera, se am-

plasează in zonele industriale. Obiectivele/activitatile care, conform legislatiei de me-

diu, necesita parcurgerea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

sunt consideră te obiective potential poluatoare si se amplasează în aceste zone.

Zona industriala va fi stabilita astfel incat poluantii să nu depaseasca concentratia

maxima admisa in aerul ambiant din teritoriile protejate.

PROTECȚIA CĂILOR DE COMUNICAȚIE RUTIERĂ75

Drumurile sunt căi de comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia ve-

hiculelor şi a pietonilor.

Fac parte integrantă din drum: ampriza şi zonele de siguranţă, podurile, podeţele,

viaductele, pasajele denivelate, zonele de sub pasajele rutiere, tunelurile, con-

strucţiile de apărare şi consolidare, trotuarele, pistele pentru ciclişti, locurile de par-

care, oprire şi staţionare, bretelele de acces, indicatoarele de semnalizare rutieră şi

alte dotări pentru siguranţa circulaţiei, spaţiile de serviciu sau control, spaţiile cu-

prinse în triunghiul de vizibilitate din intersecţii, spaţiile cuprinse între autostradă

şi/sau drum şi bretelele de acces, terenurile şi plantaţiile din zona drumului, mai puţin

zonele de protecţie.

De asemenea, se consideră ca făcând parte din drum clădirile de serviciu şi orice

alte construcţii, amenajări sau instalaţii destinate apărării sau exploatării drumurilor,

inclusiv terenurile necesare aferente.

Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranţă şi zonele de pro-

tecţie.

Ampriza drumului este suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale

drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole,

taluzuri, şanţuri de gardă, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă.

Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păstrează categoria funcţională din

care fac parte, fiind consideră te continue în traversarea localităţilor, servind totodată

şi ca străzi. Modificarea traseelor acestora în traversarea localităţilor se poate face

numai cu acordul administratorului drumului respectiv, în concordanţă cu planul ur-

74 Conform art. 14 din O.M.S. 119/2014

75 Prevederile prezentului capitol sunt elaborate pe baza OUG 43/1997 a drumurilor cu modificările

ulterioare și Ordinelor Ministrului Transporturilor nr.45, 47 și 50/1998 în aplicarea legii



ANEXE PAG. 250

banistic aprobat. În cazul drumurilor de interes naţional se va obţine şi acordul Minis-

terului Transporturilor.

Sectoarele de drumuri naţionale, incluzând şi lucrările de artă, amenajările şi acceso-

riile aferente, situate în intravilanul municipiilor sunt în administrarea consiliilor locale

respective.

In cazul modificării, potrivit legii, a limitelor intravilanului municipiilor, limitele sec-

toarelor de drumuri naţionale aflate în administrarea consiliilor locale potrivit pre-

vederilor alin. precedent se modifică în mod corespunzător, cu acordul prealabil al

Ministerului Transporturilor.

Drumul național rămâne în administrarea CNADNR în intravilanul orașelor și co-

munelor.

Drumurile județene, în intravilanul localităților urbane, intră în administrarea consili-

ului local iar în intravilanul comunelor rămâne în administrarea consiliului județean.

Drumurile comunale rămân în administrarea consiliului local atât în intravilan cât și în

extravilan.

DRUMURI: ZONA DE SIGURANȚĂ, ZONA DE PROTECȚIE, DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE

CIRCULAȚIE

ZONA DE SIGURANȚĂ A DRUMURILOR

Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranţă este interzisă.

Zonele de siguranța sunt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului până la:

1,50 m de la marginea exterioară a şanţurilor76 pentru drumurile situate la

nivelul terenului;

2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu;

3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu

înălţimea până la 5,00 m inclusiv;

5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu

înălţimea mai mare de 5,00 m.

Zonele de siguranța ale podurilor77, care includ și suprafețele de teren aflate sub

pod, sunt:

76 In zonele cu rigole și trotuare distanța se măsoară de la bordură.

77 rampa de acces face parte integrantă din pod



ANEXE PAG. 251

10,0 m de la limita exterioară a racordării podului cu terasamentul, pentru

podurile fără lucrări de apărare a malurilor

La limita exterioară a lucrărilor de apărare a malurilor pentru podurile la care

aceste apărări au o lungime mai mare de 10,0 m

Zonele de siguranţă ale drumurilor cu versanţi (defilee) cu înălţimea mai mare de 30

m se consideră la partea superioară a taluzului versantului

ZONA DE PROTECȚIE A DRUMURILOR

Zonele de protecţie rămân în gospodărirea persoanelor juridice sau fizice care le au

în administrare sau în proprietate, cu obligaţia ca acestea, prin activitatea lor, să nu

aducă prejudicii drumului sau derulării în siguranţă a traficului prin:

a) neasigurarea scurgerii apelor în mod corespunzător;

b) executarea de construcţii, împrejmuiri sau plantaţii care să provoace înzăpezi-

rea drumului sau să împiedice vizibilitatea pe drum;

c) executarea unor lucrări care periclitează stabilitatea drumului, siguranţa circu-

laţiei sau modifică regimul apelor subterane sau de suprafaţă.

d) practicarea comerţului ambulant în zona drumului, în alte locuri decât cele

destinate acestui scop

Deţinătorii terenurilor din vecinătatea drumurilor publice sunt obligaţi să permită in-

stalarea pe aceste terenuri a panourilor de apărare a drumului contra înzăpezirii, fără

a percepe vreo chirie, cu condiţia ca această operaţiune să nu împiedice executarea

lucrărilor agricole şi să nu producă degradări culturilor de pe aceste terenuri

Zonele de protecţie variază în funcţie de categoria drumului, astfel:

Pentru DN – 22,00m din ax

Pentru DJ – 20,00m din ax

Pentru DC – 18,00m din ax

Se interzice efectuarea de lucrări de construcţie şi/sau amenajare la distanţă mai

mică de 1 km în amonte, respectiv 2 km în aval de poduri fără acordul administra-

torului drumului pe care este amplasat podul.

Este interzisă executarea de lucrări în albie la distanţă mai mică de 1 km în amonte,

respectiv 2 km în aval de poduri, care conduc la coborârea talvegului în zona

podurilor, fără acordul administratorului drumului pe care este amplasat podul.



ANEXE PAG. 252

Pentru evitarea congestionării traficului în afara localităților se interzice amplasarea

oricăror construcții care generează trafic suplimentar78 la o distanță mai mică de

50,0 m de marginea îmbrăcăminții asfaltice în cazul autostrăzilor, al drumurilor ex-

pres și al drumurilor naționale europene, respectiv de 30,0 m pentru celelalte drumuri

de interes național și județean.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE CIRCULAȚIE A DRUMURILOR

Pentru dezvoltarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice clasificate în tra-

versarea localităţilor rurale (intravilan), distanţa dintre axul drumului şi construcţiile

situate de o parte şi de alta a drumurilor va fi de minimum79:

26,0 m pentru drumurile naţionale80

24,0 m pentru drumurile judeţene

20,0 m pentru drumurile comunale

Amplasarea construcțiilor la o distanță mai mică decât cea de mai sus poate fi

permisă eventual numai cu avizul administratorului drumului și numai justificată prin

regimul de aliniere existent în zonă.

STRĂZI: ZONA DE SIGURANȚĂ, ZONA DE PROTECȚIE

TROTUARE

Lățimea minimă a trotuarelor, funcție traficul pietonal este:

1,00 m – 1 flux

1,50 m – 2 fluxuri

2,25 m – 3 fluxuri

1 flux = 800 pietoni/oră

Lățimea consideră tă este lățime liberă, neobstrucționată de pomi, stâlpi, rezalituri,

rampe și trepte de acces etc.

In mediul rural se amenajază în general trotuare cu lățimea de 1,0 m, cu excepția

zonei centrale.

78 Unități productive, complexe comerciale, depozite angro, showroom-uri, obiective turistice, cartiere

rezidențiale, parcuri industriale sau similar 79

Potrivit art.19 alin (4) din OUG 43/1997 cu modificarile ulterioare 80

Vezi și acord principiu nr.4/2014 al DRDP București



ANEXE PAG. 253

PLANTAȚII DE ALINIAMENT

Lățimile fâșiilor verzi situate în profilul transversal al străzii, funcție de felul plantației

vor fi:

pomi într-un singur șir: min.1,0 m

arbuști, gazon, flori: min.0,75 m

Plantarea arborilor se poate face și în ochiuri patrate de 1,0 m x 1,0 m sau ochiuri

circulare cu diametrul de 1,0 m, recomandabil acoperite de grătare metalice sau din

beton.

Plantarea cu arbori și arbuști este interzisă în spațiile verzi sub care sunt amplasate

rețele edilitare.

Distanța minimă de la marginea părții carosabile la trunchiul arborelui/arbustului nu

va fi mai mic de 1,0 m.

Se interzice plantarea arborilor în interiorul curbelor, indiferent de raza acestora.

ZONA DE SIGURANȚĂ A STRĂZILOR DIN COMUNA FLOREȘTI-STOENEȘTI

Zonele de siguranţă sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de cealaltă a am-

prizei străzii, destinate exclusiv semnalizării rutiere, plantaţiei rutiere sau altor scopuri

legate de întreţinerea şi exploatarea drumului, siguranţei circulaţiei ori protecţiei pro-

prietăţilor adiacente. Din zonele de siguranţă fac parte şi suprafeţele de teren desti-

nate asigurării vizibilităţii în curbe şi intersecţii, precum şi suprafeţele ocupate de lu-

crări de consolidare a terenului drumului şi altele asemenea.

Zona de siguranța pe raza comunei este:

a) pentru străzile situate la nivelul terenului: 1,50 m de la bordura străzii

sau de la marginea exterioară a șanțului, așa cum sunt acestea regle-

mentate prin prezenta documentație de urbanism

Zona de siguranță se extinde asupra triunghiului de vizibilitate în intersecție și

asupra zonelor de asigurare a vizibilității în curbe precum și asupra suprafeţelor ocu-

pate de lucrări de consolidare a terenului drumului

Zona de siguranță în zone cu șanțuri, taluzuri, şanţuri de gardă, ziduri de sprijin şi

alte lucrări de artă va fi de 1,50 m de la marginea exterioară a acestor lucrări dacă

prin proiect nu s-a prevăzut mai mult.

b) pentru străzile în rambleu: 2,00 m de la piciorul taluzului

c) pentru străzile în debleu:



ANEXE PAG. 254

3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru străzile în debleu cu

înălţimea până la 5,00 m inclusiv.

5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru străzile în debleu cu

înălţimea mai mare de 5,00 m.

ZONA DE SIGURANȚĂ A DRUMURILOR DIN EXTRAVILANUL COMUNEI FLOREȘTI-

STOENEȘTI

a) Pentru drumurile clasificate din extravilan: potrivit punctului Zona de

siguranță a drumurilor

b) pentru drumurile vicinale (drumuri de exploatare din extravilan): fâșia

cuprinsă între limita actuală a drumului și o linie situată la 5,50 m de

axul drumului, reglementat prin PUG

ZONA DE PROTECȚIE A STRĂZILOR

Zonele de protecţie sunt suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a zonelor

de siguranţă, necesare protecţiei şi dezvoltării viitoare a străzii.

Zona de protecție a străzilor pe raza comunei Voinești este:

a) pentru străzile situate la nivelul terenului:

i. pentru străzile situate pe traseul drumurilor clasificate: potrivit punctului

Zona de protecție a drumurilor

ii. pentru străzile neclasificate zona de protecție se întinde până la linia de

aliniere a construcțiilor, reglementată prin prezentul PUG

b) pentru străzile în rambleu și debleu: la distanțele prevăzute la lit.a) se

adaugă lățimea taluzului

PROTECTIA REŢELELOR TEHNICO-EDILITARE

PROTECTIA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ

Amplasarea de lucrări în zona obiecelor sistemului de alimentare cu apă și canalizare

necesită avizul operatorului.

Protejarea captarilor și obiectelor sistemului de alimentare cu apa a comunei se face

potrivit Hotărârii Guvernului nr.930/2005.

Conform H.G. nr. 930/2005, sunt supuse prevederilor Normelor speciale privind ca-

racterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, următoarele obi-

ective:



ANEXE PAG. 255

PROTECTIA SURSELOR DE APA

Se referă la sursele de ape subterane sau de suprafaţă, precum şi captările aferente

acestora folosite pentru alimentarea centralizată cu apă potabilă a populaţiei, a

agenţilor economici din industria alimentară şi farmaceutică, a unităţilor sanitare şi

social-culturale, construcţiile şi instalaţiile componente ale sistemelor pentru alimen-

tare cu apă potabilă;

În cazul forajelor care exploatează acvifere de adâncime sub presiune, se instituie

zona de protecţie sanitară cu regim sever, cu o rază de 10 m.

PROTECȚIA FRONTURILOR DE CAPTARE81

– ZONA DE PROTECȚIE SANITARĂ CU REGIM SEVER

FRONTUL DE PUȚURI DE MARE ADANCIME

50,0 m in amonte

20,0 m în aval

20,0 m stânga-dreapta

FRONTUL DE PUȚURI DE MICĂ ADÂNCIME

10,0 m in amonte

10,0 m în aval

10,0 m stânga-dreapta

MĂSURI CU PRIVIRE LA EXPLOATAREA ŞI AMENAJAREA TERENURILOR INCLUSE ÎN ZONELE DE

PROTECŢIE SANITARĂ CU REGIM DE RESTRICŢIE

Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie pot fi exploat-

ate agricol de către deţinătorii acestora, dar cu respectarea condiţiilor impuse de

H.G.R. nr. 930/2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mări-

mea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică.

MĂSURI CU PRIVIRE LA UTILIZAREA SUPRAFEŢELOR INCLUSE ÎN ZONELE DE PROTECŢIE

SANITARĂ CU REGIM SEVER

Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite

numai pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii sursei, construcţiei şi instalaţiei de

alimentare cu apă, în condiţiilor impuse de H.G.R. nr. 930/2005, pentru aprobarea

Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hi-

drogeologică.

MĂSURI REFERITOARE LA PROTECŢIA SANITARĂ A CONSTRUCŢIILOR ŞI INSTALAŢIILOR

SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ

Dimensionarea zonei de protecţie sanitară cu regim sever pentru staţiile de pompare,

instalaţiile de îmbunătăţire a calităţii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, staţii de

81 Conform aviz



ANEXE PAG. 256

dezinfecţie şi altele asemenea, rezervoarele îngropate, aducţiunile şi reţelele de dis-

tribuţie se va face cu respectarea următoarelor limite minime:

aducţiuni, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;

staţii de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

instalaţii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalaţiei;

rezervoare îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

alte conducte din reţelele de distribuţie, 3 m.

La intersecţia aducţiunilor de apă potabilă cu canalele sau conductele de canalizare

a apelor uzate ori meteorice, aducţiunile de apă potabilă, se vor amplasa deasupra

canalului sau conductei, asigurându-se o distanţă între ele de minimum 0,40 m pe

verticală.

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Teritoriul comunei Florești-Stoenești este traversat de elemente ale sistemului de

alimentare cu apă a municipiului București, aflate în Patrimoniul Public al Municipilui

Bucuresti.

Reteaua de Aductiune (Dn 300 mm, Dn 400 mm , Dn 500 mm) si Fronturile de puturi

de mare si mica adancime ce traverseaza Teritoriu Administrativ al comunei Floresti

– Stoenesti fac parte din Patrimoniu Public aferent sistemului de alimentare cu apa al

Municipiului Bucuresti si au instaurate zone de protectie sanitare cu regim sever si cu

interdictie de construire < non edificabil> dupa cum urmeaza:

– Conductele de aductiune/aspiratie Dn 300 mm, Dn 400 mm , Dn 500 mm :

10,0 m stanga-dreapta, fiind interzisa executia constructiilor, amenajarilor de orice fel

sau activitatii care nu sunt legate de exploatarea si transportul apei potabile conform

HGR nr.930/2005. Terenul apartinand zonei de protectie sanitara cu regim sever a

aductiunilor este proprietatea proprietarulului aductiunilor, respectiv al Municipiului

Bucuresti (patrimoniul public), in conformitate cu Legea Apelor nr. 107/1996 cu

modificările ulterioare.

– Zona de protectie sanitara severa aferenta puturilor de mare adancime :

50 m amonte, minim 20,0 m aval si dreapta-stanga frontului de puturi, in sensul

curgerii apei subterane, distanta masurata fata de puturi in conformitate cu H.G. nr.

930/02.10.2005.

– Zona de protectie sanitara severa aferenta puturilor de mica adancime :

10 m amonte, aval si dreapta-stanga frontului de puturi, in sensul curgerii apei

subterane, distanta masurata fata de puturi in conformitate cu H.G. nr.

930/02.10.2005.



ANEXE PAG. 257

Drumurile de acces pentru exploatarea/intretinerea aductiunilor si fronturilor de puturi,

acolo unde aductiunile nu au fost amplasate sub un drum deschis circulatiei publice,

sunt strict rezervate exploatarii si intretinarii aductiunilor si/sau frontului de

puturi.Transformarea acestor drumuri cu rol tehnologic, ce sunt in general situate pe

terenuri ce constituie zona de protectie sanitara cu regim sever, in drumuri de acces

comunal contravine prevederilor HGR 930/2005 unde se mentioneaza ca in aceste

zone sunt posibile numai activitati legate de intretinerea instalatiilor sanitare.

Executarea de drumuri de acces direct peste aductiuni si zona de protectie sanitara

cu regim sever nu este permisa in zonele care la data executiei aductiunii nu erau

astfel amenajate.Drumurile se vor amplasa in exteriorul zonei de protectie.

Orice fel de constructii pe zona de protectie sanitara (situate in intravilanul sau

extravilanul Comunei) vor respecta conditiile prevederilor HGR 930/2005, Legii

apelor 107/2004 si Ordinul ANRSC nr. 88/2007 modificat si completat.

Proiectele tehnice privind accesele peste aductiuni, frontul de puturi si zonele de pro-

tectie sanitara cu regim sever, intocmite cu respectarea stricta a conditiilor impuse de

HGR 930/2005 se vor prezenta obligatoriu spre avizare administratorului sistemului

de alimentare cu apă. In cazul elementelor sistemului de alimentare cu apă al capi-

tale avizul se va solicita la S.C. Apa Nova Bucuresti S.A., conform Ordinului ANRSC

nr. 88/2007 modificat si completat, capitolul III, articolul 55.

PROTECTIA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

Execuția de lucrări în vecinătatea reţelelor electrice de transport şi de distribuţie a

energiei electrice este condiționată de emiterea avizului de amplasament de la:

- TRANSELECTRICA (rețele de transport cu tensiune mai mare de 110 kV)

- ENEL (linii electrice cu tensiune pâna la 110 kV inclusiv, stații electrice,

posturi de transformare și alte elemente cu tensiune până la 110 kV)

Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă pentru capacităţi de producere a

energiei electrice şi a energiei termice în cogenerare și reţele electrice de transport şi

de distribuţie a energiei electrice sunt stabilite prin NORMA TEHNICĂ aprobată prin

Ordinul nr.4/2007 al ANRE, cu modificarile ulterioare

Zonă de protecţie aferentă capacităţii energetice: Zona adiacentă capacităţii ener-

getice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie re-

stricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie

pentru a proteja capacitatea energetică şi pentru a asigura accesul personalului

pentru exploatare şi mentenanţă.

Zonă de siguranţă aferentă capacităţii energetice: Zona adiacentă capacităţii ener-

getice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie re-



ANEXE PAG. 258

stricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi

pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor bunurilor şi mediului din vecinătate;

zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie.

Extrase din normativul sus-mentionat:

STAȚII ELECTRICE

Statie electrică 400/110/20 kV – zona de siguranță – 35,0 m - zona extinsă în

spațiu în exteriorul gardului ce împrejmuiește zona de protecție a stației în

care se impun restricții sau interdicții privind construcțiile de orice fel

Statii electrice cu tensiunea cea mai inalta de 110 kV de tip exterior: zona de

siguranță - 20,0 m de la imprejmuire

Statii electrice cu tensiunea cea mai inalta de 110 kV de tip interior: zona de

siguranță – delimitată de suprafața construită a statiei

POSTURI DE TRANSFORMARE

Pentru posturile de transformare aeriene zona de protecţie este delimitată de contu-

rul fundaţiei stâlpilor şi de proiecţia pe sol a platformei suspendate. Zona de sig-

uranţă pentru posturi de transformare dotate cu echipament cu ulei, de tip aerian,

este zona extinsă în spaţiu delimitată la distanţa de 20m de la limita zonei de pro-

tecţie.

Pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de secţionare în con-

strucţie zidită sau realizate din alte materiale (cabine metalice), supraterane, zona de

protecţie este delimitată astfel:

de suprafaţa construită, respectiv de suprafaţa fundaţiei (atunci când aceasta

depăşeşte conturul cabinei metalice), pe laturile fără uşi de acces şi fără

ferestre de ventilaţie

la distanţă de 3 m faţă de latura cu acces în post pentru transformator

la distanţă de 1,5 m faţă de alte laturi cu uşi, respectiv cu ferestre de venti-

laţie, acolo unde este cazul;

Pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de secţionare suprat-

erane, amplasate în în cabină metalică, în construcţie zidită/ în anvelopă de beton

sau înglobate în clădiri precum şi pentru posturi subterane, prevăzute cu echipament

cu ulei sau uscat, zona de siguranță coincide cu zona de protecţie.

Notă: de siguranță se poate reduce, cu acordul proprietarului postului de transfor-

mare, în funcție de gradul de rezistenţă la foc, respectiv categoria de pericol de in-

cendiu a construcțiilor învecinate.



ANEXE PAG. 259

LINII ELECTRICE

Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu

circuit are valorile:

24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV

37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv



81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

Obiectivul învecinat cu LEA

Distanţa de siguranţă (m)

LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV LEA 220 kV LEA 400 kV

Căi ferate Travers

are Apropie

re Travers

are Apropie

re Travers

are Apropier

e Traversa

re Apropier

e Traversare

Apropiere

Electrificate Nu se admite

7,50 5)

31)

11,50

2)

Hst+ 3m

3) 7,50

5)

31)

11,50

2)

Hst+ 3m

3) 7,50

5)

41)

12,502)

Hst+ 3m

3) 8,50

5)

51)

13,50

2)

Hst+ 3m

3) 9,50

5)

Neelectrificate 7

4)

Hst3)

7,50 4)

Hst+ 3m

3)

7,50 4)

Hst+ 3m

3)

8,504)

Hst+ 3m

3)

9,50 4)

Hst+ 3m

3)

Drumuri Traversar

e Apropiere

Traversare

Apropiere Traversa

re Apropiere Traversare Apropiere

Traversare

Apropiere

Drumuri: de interes naţional, judeţean, comunale şi vicinale

74)

6 )

Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului

74)

7)

15) 7

4)

7)

15) 8

4)

7)

25) 9

4)

7)

35)

Străzi şi drumuri de utilitate privată

64)

7)

7

4)

7) 15)

7

4)

7)

15)

8

4)

7)

25)

9

4)

7)

35)

Linii de Tc (traversare)

Distanţa pe

verticală

Distanţa pe

orizontală

Distanţa pe

verticală

Distanţa pe

orizontală

Distanţa pe

verticală

Distanţa pe

orizontală

Distanţa pe

verticală

Distanţa pe

orizontală

Distanţa pe

verticală

Distanţa pe

orizontală

Linie de Tc aeriană

0,68)

29)

3,58)

3,59 5

8) 5

9) 6

8) 6

9) 7

8) 7

9)

Linie de Tc subterana

Nu se normează - 510)

- 3010)

- 3010)

- 3010)

Linii de tramvai şi de troleibuz

11)

(traversare)

2 3 3 4 5

Linie contact tramvai

4 4,5 5 6 7

Linie contact troleibuz

2 3 3 4 5



ANEXE PAG. 260




Cablu purtator tramvai

2 3 3 4 5

Cablu purtator troleibuz

4 4 4 4 5

Transport pe cablu suspendat

Se interzic traversrile de catre LEA a liniilor de teleferic; se vor evita traversarile liniilor de funicular, care se admit cu condiția ca LEA să traverseze funicularul, cu respectarea distanțelor urmatoare:

Traversare Interzis 312)

412)

512)

612)

Apropiere

Hst

12

13) 1213)

1313)

1413)

Conducte supraterane

Traversare

Apropiere Traversar

e Apropiere

Traversare

Apropiere

Traversare

Apropiere

Traversare

Apropiere

Fluide neinflamabile

214)

hst15)

3,5014)

515)

414)

515)

514)

615)

614)

715)

Fluide inflamabile

16) 5

15)

16)

15 5

17) 16)

15 5

17)

16)

16 6

17)

16)

17 7

17)

Conducte subterane

Pentru conducte de fluide inflamabile (gaze,ţiţei, produse petroliere) distanţa minimă de la cea mai apropiată fundaţie sau priza de pamant a unui stalp la conducta este de 5m; distanţa poate fi redusă în cazuri obligate până la 2 m, cu acordul beneficiarului conductei. Pentru conducte de transport de gaze inflamabile, pe portiunile unde acestea sunt consideră te de categoria a II-a din punct de vedere al sigurantei, se respecta o distanța egala cu înălțimea stalpului deasupra solului; ea poate fi redusa, în cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei. In celelalte situaţii distanţa minimă de la cea mai apropiată fundaţie sau priză de pământ a unui stalp la conducta este de 2 m.

Instalaţii de extracţie petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de reglare măsurare gaze naturale

Se interzic traversarile LEA peste instalatii de foraj și extractie de petrol și gaze naturale Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaţii de foraj și extracţie la o distanţă mai mică decat 1,5 x înălțimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere față de limita zonei în care exista mediu cu pericol de explozie

Cursuri de ape Nenavi

g. Naviga

bile Nenavig

. Naviga

bile Nenavi

g. Naviga

bile Nenavig.

Navigabile

Nenavig.

Navigabile

Traversare

18)

(7) 19)

(5) 19)

18)

(G+1)

20)

719)

519)

G+1

20) 719)

519)

G+1

20)

819)

619)

G+2

20)

919)

719)

G+4

20)

Apropiere 18)

12 1)

22 1)

22 1)

32 1)

Poduri, baraje, diguri

Traversare

Trecere

Apropiere

Traversare

Trecere

Apropiere

Traversare

Trecere

Apropiere

Traversare

Trecere

Apropiere

Traversare

Trecere

Apropiere

Poduri

223)

223)

7

22)

323)

5

24) 722)

323)

5

24)

822)

423)

6

24)

922)

523)

7

24)

Diguri, baraje accesibile circulaţiei atovehiculelor

2

23)

223)

6

22)

323)

5

24)

622)

32 3)

5

24)

722)

42 3)

6

24)

822)

523)

7

24)



ANEXE PAG. 261




Diguri, baraje accesibile doar circulaţiei pedestre

2

23)

223)

5

22)

323)

5

24)

522)

323)

5

24)

622)

423)

6

24)

722)

523)

7

24)

Clădiri

Traversări clădiri locuite - distanţa faţă de orice parte a clădirii

Numai LEA cu conductoare

torsadate

Se interzice traversarea de LEA cu tensiuni mai mici de 110

kv a clădirilor locuite

425)

525)

725)

Traversări clădiri locuite - distanţa faţă de antenă

- - 325)

425)

525)

Traversări clădiri nelocuite

Numai LEA cu conductoare

torsadate 3

25) 3

25) 4

25) 6

25)

Apropieri faţă de cladiri locuite

126)

327)

427)

52 7)

727)

Apropieri faţă de cladiri nelocuite

126)

327)

327)

427)

627)

Depozite şi cladiri cu substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu

Se interzic traversarile LEA peste depozite deschise cu substante inflamabile, precum și peste cladiri cu substante cu pericol de explozie și incendiu.In cazul apropierii LEA de depozite cu substante combustibile sau cu pericol de explozie sau de incendiu,distanța minimă pe orizontala intre axul LEA și orice parte a depozitului este: - pentru depozite deschise cu substante combustibile solide, înălțimea desupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere; - pentru depozite de lichide sau gaze combustibile, pentru depozite cu pericol de incendiu și explozie și pentru depozite de munitie, 1,5 x inălţimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apreopiere

Zone cu circulaţie frecventă

Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi sol

H st 7 7 8 9

Culturi pe spaliere metalice și ingradiri metalice

Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi

Sol

Partea superioar

ă a spalierul

ui

Sol

Partea superioar

ă a spalierulu

i

Sol

Partea superioar

ă a spalierulu

i

Sol

Partea superioa

ră a spalierul

ui

Sol

Partea superioară

a spalierului

1,5 6 3 6 3 7 4 8 5

Instalaţii de imbunatatiri funciare (conducte, canale și jgheaburi)

3,528)

528)

528)

628)

728)

429)

629)

629)

729)

829)

3,530)

3,5030)

430)

530)

630)

Traversări şi apropieri faţă de terenuri

31)

32)

33)

31)

32)

33)

31)

32)

33)

31)

32)

33)

31)

32)

33)

6 4,5 2,5 6 5 3 7 6 4 8 7 5



ANEXE PAG. 262




Aeroporturi: se interzice traversarea LEA peste aeroporturi, iar apropierile se trateaza conform legislatiei de specialitate Instalaţii de emisie receptie de Tc de inaltă frecvenţă: se interzice traverarea LEA peste acestea. Terenuri de sport omologate: se interzic travesarile LEA peste acestea Parcaje auto pe platforme în aer liber: se evită travesarea acestora; în cazuri obligate

34) se tratează ca traversări ale

drumurilor.

LEGENDĂ Hst : înălţimea stâlpului liniei electice aeriene Tc: telecomunicaţii NOTE 1)

Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA și cablul purtator al liniei de contact 2)

Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină în cazul cailor ferate electrificabile 3)

Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină 4 )

Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat în localitate sau în afara localitatilor 5 )

Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprize i drumului 6 )

Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV 7)

Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune 8)

Distanța pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii 9)

Distanța pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii 10 )

Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA sau priza să de pământ şi linia de telecomunicaţii 11)

Distanța pe verticala intre conductorul inferior al LEA și linia de contact sau cablul purtator 12)

Distanța pe verticala intre conductorul inferior al LEA și linia de contact sau cablul purtator 13)

Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător

14) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala

cu înălțimea stalpului deasupra solului plus 3 m 15)

Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei 16)

Se interzice traversarea conductelor de transport de gaze sau a conductelor intre schele și rafinarii; se vor evita traversarile peste alte conducte din aceasta categorie, ele putând fi totuşi realizate cu respectarea unor masuri de protecție și siguran ță, conform NTE 003/04/00. Se interzice în orice situaţie travesare acestor conducte de către LEA de 0, 4 kV (joasă tensiune) 17)

Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei; se vor aplica măsuri de siguranţă şi protecţie conform NTE 003/04/00, corespunzător valorilor pe care le au aceste distanţe 18)

Se interzice traversarea apelor curgatoare, lacurilor sau canalelor navigabile de LEA 0,4 kv; construirea acestora peste ape sau în zona de protecție a acestora se face, în cazuri obligate, numai cu acordul organelor de gospodarire a apelor, respectând distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maxima şi nivelul maxim al apei la traversari peste ape nenavigabile, respectiv distanţa minimă la poarta de gabarit a navelor 19)

Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maximă şi nivelul maxim al apei; cifrele de sus se referă la traversari în zonele localitatilor şi în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie iar cele de jos la traversări în celelalte zone 20)

G este gabaritul de liberă trecere al navelor, stabilit în funcţie de specificul navigatiei, de comun acord cu autorităţile competente 21)

Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi planul vertical la malul apei 22)

Distanţa pe verticală între conductorul LEA la săgeată maximă şi partea circulată a podului, digului sau barajului. Prin trecere în acest tabel se înţelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor , digurilor sau barajelor, dar numai cu acordul autorităţilor competente 23)

Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei 24)

Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, se vor trata ca treceri 25)

Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii 26)

Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de pe retele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat 27)

Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare



ANEXE PAG. 263




28) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la cota

coronamentului, la canale în rambleu, pentru canale accesibile numai circulației pedestre 29)

Distanţa pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la cota coronamentului, la canale în rambleu, pentru canale accesibile circulației cu autovehicule, fără a fi drumuri publice 30)

Distanţa pe verticală, la săgeata maximă aconductorului, până la peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe sau mobile 31)

Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole, drumuri de utilitate privată 32)

Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile numai circulaţiei pedestre 33)

Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze) 34)

Prin cazuri obligate în accepţia normei tehnice se înţeleg doar situaţiile în care se proiectează şi se execută o LEA care traversează un parcaj auto, nu şi acelea în care se doreşte a se instala un parcaj auto sub o LEA existentă.

Tabelul 7 Distanțe de siguranță dintre LEA și obiective învecinate (anexa 4 din normativ)

Pentru linii electrice în cablu zona de protecţie şi zona de siguranţă sunt:

Pentru cabluri montate aerian zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid

cu suprafaţa exterioară a cablului

În cazul instalării în pământ a cablurilor de medie sau/ şi joasă tensiune zona

de protecţie a traseului de cabluri coincide cu zona de siguranţă, este sime-

trică faţă de axul traseului şi are lăţimea de 0,8 m; în plan vertical zonele de

protecţie şi de siguranţă ale traseului de cabluri se delimitează prin distanţa

(adâncimea) de pozare în valoare de cel puţin 0,8 m

CENTRALE EOLIENE

Denumirea obiectivului învecinat cu centrala eoliană

Distanţa de protecţie m

Distanţa de siguranţă

De unde se măsoară distanţa de siguranţă

Drumuri publice de interes naţional sau de interes judeţean

1) H2) + 3 m3) 4)

Drumuri publice comunale, dru-muri publice vicinale, drumuri de utilitate privată

1) 5) 6) 4)

Căi ferate 1) H2) + 3 m7) 4)

LEA 1) H2) + 3 m 4)

Centrale eoliene 8) 1) 9) 4)

Linii aeriene de Tc 1) H2) + 3 m 4)

Conducte supraterane de fluide inflamabile

1) H10) + 3 m 4)

Instalaţii de extracţie petrol şi gaze naturale, de pompare pet-rol, staţii de reglare măsurare gaze naturale

1) H10) + 3 m11) 4)

Poduri 1) H2) + 3 m 12) 4)

Baraje, diguri 1) H2) + 3 m 4)

Clădiri locuite 1) H 13) 4)



ANEXE PAG. 264

Denumirea obiectivului învecinat cu centrala eoliană

Distanţa de protecţie m

Distanţa de siguranţă

De unde se măsoară distanţa de siguranţă

Clădiri cu substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau in-cendiu

1) H2) + 3 m 4)

Aeroporturi 1) 14) 4)

Instalaţii de emisie recepţie Tc 1) 14) 4)

Locuri şi clădiri istorice 1) 14) 4)

Zone cu flora sau/şi fauna protejate

1) 14) 4)

Terenuri de sport omologate 1) H2) + 3 m 4)

Parcaje auto pe platforme în aer liber

1) H2) + 3 m 4)

NOTE Conturul fundaţiei pilonului de susţinere plus 0,2 m împrejur Înălţimea pilonului plus lungimea palei Distanţa până la axul drumului nu va fi mai mică de 50 m Se măsoară de la marginea construcţiei supraterane; pentru o amenajare cu mai multe agregate (fermă) se consideră distanţa de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul învecinat egală cu o lungime de pală, dar nu mai puţin de 30 m Distanţa centralei eoliene faţă de drumul de utilitate privată propriu nu se normează Distanţa până la axul căii ferate nu va fi mai mică de 100 m Amenajări eoliene cuprinzând unul sau mai multe agregate (fermă) aparţinând altui operator economic Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi agregatul cel mai aprop iat, aparţinând celei-lalte ferme eoliene, va fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului predominant Înălţimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei Dacă obiectivul este îngrădit, distanţa de siguranţă se măsoară până la îngrădire După caz se stabileşte distanţa egală cu H + 3 m dacă peste pod trece un drum naţional, un drum judeţean, sau o cale ferată, ţinând seama şi de notele

3), 7), respectiv o distanţă egală cu o lungime de pală, dar nu mai

puţin de 30 m, dacă peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum de utilitate privată Înălţimea pilonului x 3; această distanţă se poate reduce, faţă de zona de locuinţe, cu acordul comunităţi i locale, până la o valoare minimă egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei + 3m; distanţa instalaţiei eoliene destinată satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuinţe va fi cel puţin egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei + 3m; distanţa instalaţiei eoliene proprii a unei locuinţe nu se normează Se stabileşte cu avizul autorităţilor competente, care sunt menţionate în certificatul de urbanism

Tabelul 8 Distanțe de siguranță aferente centralelor eoliene (anexa 3 din normativ)

PROTECTIA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Dimensiunile zonelor de protecţie şi de securitate ale sistemului de alimentare cu

gaze naturale, cu presiuni mai mici sau egale cu 6 bari, sunt stabilite prin NORMA

TEHNICĂ NTPEE/2008 aprobata prin Ordinul 5/2008 al ANRE privind PROIEC-

TAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU

GAZE NATURALE.

PROTECTIA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE CU PRESIUNI MAI MICI

SAU EGALE CU 6 BARI

In vecinătatea elementelor sistemului de alimentare cu gaze naturale se va obține

avizul de amplasament al operatorului sistemului de distribuție gaze naturale



ANEXE PAG. 265

DISTANȚE DE PROTECȚIE CONDUCTE DISTRIBUȚIE GAZE NATURALE

Zona de protecție a unei conducte de gaze naturale din reteaua de distributie se

întinde la suprafața solului, de ambele parti ale conductei, se masoara în proiectie

orizontala de la generatoarea exterioara a conductei și este de 0,5 m.

În vederea asigurarii functionarii normale a retelelor de distributie gaze naturale și

evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor și mediului, în zona de protecție se

impun tertilor restrictii și interdictii prevazute de legislatia în vigoare.

Amplasarea de obiective noi, construcții noi și lucrari de orice natura, în zona de pro-

tecție a retelelor existente, se realizeaza cu respectarea prevederilor prezentelor

norme tehnice.

În zona de protecție nu se executa lucrari fara aprobarea prealabila a operatorului

sistemului de distribuție gaze naturale.

DISTANȚE DE SECURITATE CONDUCTE DISTRIBUȚIE GAZE NATURALE

Construcțiile sau instalatiile subterane care se realizeaza ulterior retelelor de dis-

tributie sau instalatiilor de utilizare a gazelor naturale montate subteran și care inter-

secteaza traseul acestora, se monteaza la cel putin distanța minimă admisa, con-

form Tabelul 9.

Distanțele de securitate între retelele de distributie sau instalatiile de utilizare sub-

terane a gazelor naturale și diferite construcții sau instalatii învecinate sunt prezen-

tate în Tabelul 9.

Nr. crt.

Instalatia, constructia sau obstacolul

Distanța minimă de la con-ducta de gaze din PE, în m

Distanța minimă de la con-ducta de gaze din OL, în m

PJ PR PM PJ PR PM

1 Cladiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile de a fi construite

1 1 2 2 2 3

2 Cladiri fara subsoluri 0,5 0,5 1 1,5 1,5 2

3 Canale pentru retele termice, canale pentru instalatii telefonice, televiziune etc.

0,5 0,5 1,0 1,5 1,5 2

4 Conducte de canalizare 1,0 1,0 1,5 1,0 1,0 1,5

5 Conducte de apa, cabluri de forta, cabluri telefonice montate direct în sol, cabluri TV, sau caminele acestor instalatii

0,5 0,5 0,5 0,6 0,6 0,6

6 Camine pentru retele termice, telefonice și canalizare sau alte camine subterane

0,5 0,5 1,0 1,0 1,0 1,0

7 Linii de tramvai pâna la sina cea mai apropiata

0,5 0,5 0,5 1,2 1,2 1,2

8 Copaci 0,5 0,5 0,5 1,5 1,5 1,5

9 Stâlpi 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

10 Linii de cale ferata, exclusiv cele din statii, triaje și incinte industriale:

1,5* 1,5* 1,5* 2* 2* 2*



ANEXE PAG. 266

Nr. crt.

Instalatia, constructia sau obstacolul

Distanța minimă de la con-ducta de gaze din PE, în m

Distanța minimă de la con-ducta de gaze din OL, în m

PJ PR PM PJ PR PM

- în rambleu

- în debleu, la nivelul terenului 3,0** 3,0** 3,0** 5,5** 5,5** 5,5**

Note: Distanțele, exprimate în metri, se masoara în proiectie orizontala între limitele exterioare ale conductelor și construcțiile sau instalatiile subterane. *) De la piciorul taluzului **) Din axul liniei de cale ferata

Tabelul 9 Distanțe de securitate între rețelele de distribuție gaze și construcții și instalații adiacente

Distanța de securitate față de statiile sau posturile de reglare sau reglare-masurare

se masoara de la partea exterioara a incintei (împrejmuire, firida) și sunt prezentate

în Tabelul 10

Nr. crt.

Destinatia con-strucțiilor învecinate

Distanțele de securitate, în m, pentru statii de capacitate

< 6000, în m3/h 6000...30000, în m3/h > 30000, în m3/h

Presiunea la intrare, în Pa și în bar

<2*105 2*105

... 6*105

>6* 105

<2*105 2*105

... 0,6*105

>6*105 <6*105 >6*105

(<2) (2..6) (>6) (<2) (2..6) (>6) (<6) (>6)

1 Cladiri industriale și depozite de materiale combustibile cu:

- risc foarte ridicat de incendiu, asociat pericolului de explozie

7 10 12 11 13 18 22 27

- rezistență redusa la foc

1.7 10 15 12 15 20 25 30

- risc mediu sau redus de incendiu

7* 10 12 10 12 15 20 25

2 Instalatii industriale în aer liber

7 10 13 11 13 18 18 27

3 Cladiri civile (inclusiv administrative pe teri-toriul unitatilor indus-triale)

- rez. mica la foc 7* 10 12 10 12 15 20 25 - rez. mare la foc 7 12 15 12 15 20 25 30

4 Linii de cale ferata: - curenta 20 20 20 20 20 20 25 30 - de garaj 20 20 20 20 20 20 20 25

5 Marginea drumurilor carosabile

4** 5 8 4 6 10 6 10

6 Linii electrice de înalta tensiune

20 20 20 20 20 20 20 40

Tabelul 10 Distanțe de securitate pentru SRM-uri



ANEXE PAG. 267

PROTECTIA SISTEMULUI DE ALIMENTARE DIN AMONTE ȘI TRANSPORT GAZE NATURALE,

CU PRESIUNI MAI MARI DE 6 BARI

In apropierea conductelor menționate mai jos și a SRM-ului este obligatoriu avizul

Transgaz

Distanța minimă pe orizontala intre axul conductelor Dn 800 mm Crevedia-Podișor și

diferite obiective este, potrivit avizului Transgaz nr.255/899/2012, urmatoarea:

- 20 m față de construcțiile industriale, sociale și administrative cu pana la

trei etaje inclusiv daca exista pana la 45 cladiri inclusiv în unitatea de

clasa de locatie82, dar incepand cu a 46-a clădire în UCL distanța minimă

este de 200 m;

- 20 m în cazul locuințelor individuale/colective cu pana la trei etaje inclusiv,

pana la 45 cladiri/unitati separate de locuit dintr-o locuinta colectiva în

UCL, insa incepand cu a 46-a clădire/unitate separata de locuit dintr-o lo-

cuinta colectiva în UCL sau în cazul unor cladiri cu patru sau mai multe

nivele distanța minimă este de 200 m;

- 100 m față de o clădire sau un spatiu exterior cu o suprafața bine definita

(teren de joaca, teatru de vara etc) care este ocupat de 20 sau mai multe

persoane, cel putin 5 zile pe saptamana timp de 10 saptamani în orice

perioada de 12 luni (zilele și saptamanile nu trebuie să fie consecutive) în

situatia în care sunt mai putin de 45 cladiri în UCL;

Reducerea tuturor distanțelor pana la limita minimă de 20 m intre construcții și con-

ducte se poate face, pentru conducta Dn 500 mm Afumați-Oltenița, cu cresterea

gradului de siguranță a conductelor pe cheltuiala solicitantului83.

- distanța minimă dintre incintele SRM-urilor și construcții este următoarea:

o 20 m în cazul clădirilor cu până la trei etaje inclusiv, fără restricții

referitoare la numărul de clădiri sau numărul ocupanților;

o 200 m pentru clădirile de patru sau mai multe etaje, fără să existe

posibilitatea de reducere a acestei din urmă distanță.

- Parcări auto – 6 m

- Stații electrice și posturi de transformare – 20 m

- Paralelism cu drumuri:

82 Unitatea de clasa de locatie (UCL): suprafata de teren care se intinde pe o latime de 200 m de fiec-

are parte a axei unei conducte cu o lungime continuă de 1600 ml 83

Potrivit art.190 lit.a din Legea energiei electrice si gazelor naturale nr.123/2012



ANEXE PAG. 268

o Autostrăzi, drumuri expres – 50 m

o Naționale – 22 m

o Judetene – 20 m

o De interes local (comunale, vicinale, străzi) – 18 m

o De utilitate privată – 6,0 m

- Paralelism cu căi ferate

o Cu ecartament normal – 50 m

o Înguste, industriale, de garaj – 30 m

- Depozite de gunoaie, depozite de dejecții animaliere – 50 m

- Depozite GPL, carburanți, benzinării – 30 m

- Diguri de protecție de-a lungul apelor – 6 m

- Păduri sau zone împădurite – 6 m

- Construcții ușoare, fără fundații, altele decât clădirile destinate a fi ocu-

pate de oameni – 6 m

- Eleștee, amenajări sportive și de agrement, cimitire – condiționat de

măsuri suplimentare

În conformitate cu art. 109 din Legea Energiei electrice și a gazelor naturale nr.

123/2012, asupra terenurilor şi altor bunuri proprietate publică sau proprietate privată

a persoanelor fizice sau juridice, precum şi asupra activităţilor desfăşurate de per-

soane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţilor, SNTGN “TRANSGAZ” S.A. Me-

diaș, în calitate de concesionar al SNT, beneficiază, în condiţiile legii, pe durata lu-

crărilor de dezvoltare, reabilitare, modernizare, respectiv de exploatare şi de întreţi-

nere a capacităţilor respective, de următoarele drepturi:

a) dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare în vederea realizării, reabilitării

sau modernizării obiectivelor/sistemelor;

b) dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii prin efectuarea

reviziilor, reparaţiilor şi a intervenţiilor necesare;

c) dreptul de servitute legală de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru

instalarea de reţele, de conducte, de linii sau de alte echipamente aferente obiective-

lor/sistemelor şi pentru accesul la locul de amplasare a acestora;



ANEXE PAG. 269

d) dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în

pericol persoane şi bunuri;

e) dreptul de acces la utilităţile publice.

ZONA DE SERVITUȚI AERONAUTICE

Pe teritoriul comunei Florești-Stoenești este amplasat Radiofarul de rută Florești

(echipament tip VOR/DME)

Zona de protecție a mijloacelor de navigație este zona delimitată cu scopul de a pre-

veni interferențele negative, de orice natură, directe si/sau indirecte, asupra perfor-

manțelor operaționale ale acestor mijloace – în interesul siguranței zborului aer-

onavelor.

Pentru echipamentele tip VOR/DME se instituie, conform RACR-SACZ o suprafață

de protecție cu R=600 m din axul echipamentului și o zonă de protecție pe o rază de

2000 m

În interesul siguranţei navigaţiei aeriene, în suprafeţele şi zonele de protecţie

aferente mijloacelor CNS şi meteorologice nu pot fi amplasate, construite şi/sau in-

stalate niciun fel de obiective noi (clădiri, împrejmuiri, structuri metalice, stații radio,

acționări electrice de forță, sudură electrică etc) fără avizul Autorității aeronautice

civile Române.

În interiorul suprafeței de protecție pot exista limitări și interdicții privind dreptul de

construire, potrivit reglementării sus-menționate.



ANEXE PAG. 271

ANEXA 4 - REGLEMENTĂRI LEGALE

REGLEMENTARI LEGALE CARE AU STAT LA BAZA ELABORARII PLAN-

ULUI URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM

Noul Cod Civil – legea 287/2009 cu modificarile ulterioare.

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificarile ul-

terioare

Legea nr. 50/2001 privind autorizarea lucrărilor de construcții republicata, cu modifi-

carile ulterioare;

Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicata, cu modificarile ulterioare.

Legea nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale

de igienă şi sănătate publică, republicata

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificarile ulterioare

Ordonanta de urgență nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobata prin Legea

nr. 265/2006, cu modificarile şi completările ulterioare.

Legea nr.24/2007 a spațiilor verzi, republicata, cu modificarile ulterioare

Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, republicata, cu modifi-

carile ulterioare

Legea nr.46/2008 – Codul silvic, cu modificarile și completarile ulterioare.

Legea nr. 107/1996 a apelor cu modificarile ulterioare

Legea nr. 33/1994 exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cu modificarile ul-

terioare

Legea 255/2010 privind privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică,

necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local cu modificarile

ulterioare

Legea 114/1996 a locuinței, republicata, cu modificarile ulterioare

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia cu modi-

ficarile ulterioare.

Legea 139/2000 privind meteorologia, cu modificarile ulterioare.

Legea nr.363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national –

Sectiunea I – Rețele de transport.



ANEXE PAG. 272

Legea nr.171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national –

Sectiunea a II-a Apa.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional-

Secţiunea a III-a- zone protejate.

Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional –

Secţiunea IV:Reţeaua de localităţi, cu modificarile ulterioare

Legea nr.575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional –

Secţiunea V – Zone de risc natural

Legea nr.190/2001 privind aprobarea OUG 142/2008 privind aprobarea Planului de

Amenajare a Teritoriului Naţional –Secţiunea a VII – Zone cu resurse turistice

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata, cu modi-

ficarile ulterioare

Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la

Florenţa la 20 octombrie 2000.

Legea nr.120/2006 a monumentelor de for public

Ordonanta nr.43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic și declararea unor

situri arheologice ca zone de interes national, aprobata cu modificari prin Legea

378/2001, modificata, republicata

Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor

Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului inconjurator

Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile ulteri-

oare

Legea nr.6/2008 privind regimul juridic al patrimoniului tehnic și industrial

Legea nr.85/2003 a minelor, cu modificarile ulterioare

Legea 153/2011 privind masuri de crestere a calitatii arhitectural-ambientale a

clădirilor, cu modificarile ulterioare

Legea 204/2008 privind protejarea exploatatiilor agricole

OUG nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române, republicata, cu modifi-

carile ulterioare

Ordonanta Guvernului nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, aprobata

prin Legea nr.82/1998, republicata, cu modificarile ulterioare

Ordonanta de urgență nr.18/2009 privind cresterea performantei energetice a

blocurilor de locuințe cu modificarile ulterioare



ANEXE PAG. 273

Ordonanta de urgență nr.34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea

pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar

nr.18/1991

Legea nr.54/2012 privind desfasurarea activităților de picnic

Legea 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane,și serviciile funerare

HG nr.525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, republicat,

cu completările şi modificările ulterioare.

HG nr.382/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind exigentele minime

de continut ale documentatiilor de amenajarea teritoriului și urbanism pentru zonele

cu riscuri natural

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificarile ulterioare

HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca

parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România cu modificarile

ulterioare (HG 971/2011)

HG 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare

și continutul hartilor de risc natural la alunecari și inundatii

HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea

zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică

HG nr.804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt

implicate substante periculoase

HG nr.1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea pre-

vederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, ad-

ministrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea

Legii fondului funciar nr. 18/1991

Ordinul MDRL nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Legii 50/1991 privind autorizara lucrărilor de construcții, și modificarile ulterioare.

Ordinul nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI, pentru apro-

barea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea terito-

riului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea construcţiilor.

Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si

sanatate publica privind mediul de viata al populatiei.

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor

tehnice privind încadrarea în categorii a drumurilor naţionale.

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice

privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor.



ANEXE PAG. 274


tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.


tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor

în localităţile urbane şi rurale.

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 48/1998 pentru aprobarea Normelor privind

amplasarea și exploatarea balastierelor din zona drumurilor și a podurilor


tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane.

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice

privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale.

Ordinul Ministrului de Interne nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de

aparare impotriva incendiilor.

Ordinul nr. 3376/MC / M.3556 / 2102 / 667/C1/ 4093 / 2012 / 14083 / D-821 din

1996 al MLPAT, MI, MAPN, SRI, MJ, SIE, STS, SPP pentru aprobarea condițiilor de au-

toriza a construcțiilor cu caracter militar

Ordinul MLPAT nr.21/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice GHID PRIVIND

ELABORAREA ȘI APROBAREA REGULAMENTELOR LOCALE DE URBANISM indicativ

GM-007-2000

Ordinul MLPAT nr.22/N/1996 privind aprobarea „GHIDULUI DE PROIECTARE A

ZONELOR URBANE DIN PUNCT DE VEDERE ACUSTIC indicativ GP 0001-96

Ordinul MLPAT nr.10/N/1993 privind aprobarea NORMATIVULUI PENTRU PROIEC-

TAREA PARCAJELOR DE AUTOTURISME în LOCALITATI URBANE indicativ P 132-93

(inlocuit partial prin NP24-97)

Ordinul MLPTL nr.141/N/1997 privind aprobarea NORMATIVULUI PENTRU PROIEC-

TAREA, EXECUTIA și EXPLOATAREA PARCAJELOR ETAJATE PENTRU AUTOTURISME in-

dicativ NP 24-97

Ordinul nr.6/139/2003 al MLPTL/MAP privind măsuri pentru respectarea disciplinei

în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului în scopul asigurării fluidizării

traficului şi a siguranţei circulaţiei pe drumurile publice de interes naţional şi

judeţean

Ordinul MDRT nr. 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare și consul-

tare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teri-

toriului și de urbanism.



ANEXE PAG. 275

S.C. MINA-M-COM S.R.L. 406/26.03 - floresti-stoenesti.ro

Documents

Transcript of S.C. MINA-M-COM S.R.L. 406/26.03 - floresti-stoenesti.ro