Cg"rti: s t;: lJ_rw,-n, "J

ii t.t :, i:

in suma r:

Hramul Manastirii Morisena (p.3) . Hramul Bisericii creco-Catolice (p.3)$coala - emblema comunitelii (p. 4) . Nicolae Murgu - Catrene (p. 5)

Festivalul condeierilor plugari din Banat; lon Colojoare - Versuri (p. 6-7)Flash (p. B) . irr condeiul legii (p. 9) . Proiectul Banaterra (p. 9)

O zi de pescuit pe Mure9 (p. t O1 " 641*n6"rul muncilor agricole (p. t 1)Fascinalia Cheilor Nerei (p. 12)

t!t

SORIN NICODIM _ PAT UL LA CENAD

b*o*ut O]&nAscrpu CDomsena9ata rlc 24 iunic 2003 ra riinii

ne in islolia conlrnrci rloxslrc ca

drt:r ir crrc a tbsl pusi piaka de

temclic a complcxului monahal cu

ring dc schit din Ccnad. Actual-mcnte lica\sul dc cult ortodox a

patruns in limbajul cetiienilor di11

comuna qi din jur sub dcnumireaMenisti[ea ,,Moisena"- El incepe

sA fie tot mai ftecvcntat de cAtre opare din cclalcnii comunei fi, nu

rareori, dc allii, dir aite luc.rlitifi.I s-a stabilit ca hram sirbitoarea

Na$tedi Siantului Ioan Botezitorul.ilcepfud cu anul umitor, prin

grija monahici Scrafima, starelaaccsiui loca$ mooahal, si a pirin-telui ieromonah Ioachim Rad. infiecarc a11 sc praznuie$te hramu]manastirii.

Cu fiecare an, tot mai mulli cr'e-

dincio$i de rit ofiodox din comuni,

dar, mai alcs, din alte pirti, vin lasirbAloarca aceasta. Cu ma$ini, cu

autobuzc, pe biciclete, dis-de-dini-ncala fucep si apali drcptcredin-cio$ii. Terenul din spatele cotrt-plexului monahal se umple cu mij-

exarhul mAnistirilor,venind {le la Manisti-rea Siraca (i11 aprL.picrca ora$u1ui Gd-taia), protosioghelulCLEMENTvANtu, dc 1a ue-

alte felc bisedce$ti, spre cA$tigul

duhovnicesc alcredinciosilor.Padicjparea a lqsl imprcsionanti

$i s-a pu1ul obscrva o maj mare

afluenli a copiilor 9i a trreilor, ca

$i cvlavia celor care au luat parte

la liturghia dFsii$urata in afirabisericii. Penlnr acest eveniment,biserica ar fl fost neincapatoare.

Cci care se abat din dnmul Iorpani la Menistirea Moriscna -dacl au fost ]a slinlirca puneriipictrei de temelie a accsteia- lesrepot observa ci, dinir-o pi$une cu

un pimant arid $i saritural, 1no

nahiile, pulil1e la numdr, cu starelamdiastirii, Il1oliahia Serafima,avendu-] in preajmi pe preotulicromonah IoachiD Rad, au trans-

fbmat locrl (incd in construclie)inir-un colti$or dc rai.

GIIBORGHE DORAN

loacele de transporrfolosite de ficca1c.

Anol acesta, sarbi-toarea a pdmjt un pllrs

de mdre.ti€ pdn faptulci, inc6 inainte de

incepcrca serviciuluidivin, din !]]ica bise-1icu1i se auzeau rugaciunilc

preoti,cu binc-cLtllos-

cuiele melopcc bizan-tine, pc lundalul unuicor tipic oriental.

Liturghia s-a si-vanit de un sobor depreuli, in frunte cuAr!irnandritul

SIMIONSTANA,

nistir,3aIzvorulMiron,islomo-

PAISIE SADICI tipr€otii Calin Ciobanu

din Sannicolau Marc,Cezar Cdlin Cojocarudin Nerdu, Radu Rujadin Biled, Eftimie IlieCristea din Cheglevici.

Conslantin Milian dinTomnatic, alaluri de

Poqino 2 Cenozeonul - Nr. 4/2A07

Hramul Bisericii Creco-Catolice9uminici, I iulie a.c., drcpt-

credircio$ii grcco-catolici dinCenad ao sdrbitorit hramul bisc-ricii. Biserica grcco-catolicA din

femci a urat rouluisosit ani nlulli de viagiPe fundalul ciinteculLi, mai mulic persoa-.ne, priihe care ;i copii,au inmanat iraltuluiprelatbuchetedc flori.

s-a intre-qinul cucei din

comun6, de obicei, lSi scrbeazihramul in ziua Sfinlilor ApostoliPetru $i Pavel, rcspectiv data de29 iunie. in anul accsla, in moddeosebit. evcdmcntul a fost amanar

jur, d6nd binecuvnn-lnri mullimii.

La intampinarea fe-ricitului plrinte au fostprezerti primarol co-

Pcntru a-Si manifcsta bucuria deal avea in mijlocul siu pe inaltuloaspete cu ocazia accstui evcni-nent, un cor lormat mai nult din

Serviciul divin a fost sevarqitde P.PS. Atexardru - episcopulgreco-catolic dc Lugoj, asisiat de unsobor dc preoli greco-catolici, dupicum urmeazd: preot parch BerciuGhcorghe - CcDad, preot parohMarius Parvu Saonicolau Marc,pt€ot paroh Cdpn Dumitru Com-lo$u Mare; .preot paroh ArdclcanGheorghe - Periam; pleot paroh

Groza Dan - Cenad; prcot parohBorda Vasile - Cil?ini$.

Liturglia s-a desfi$urat intr,uninali spirit de credinid.

Spre sfer$itul serviciului divin.s-a predat $tafeta intre na$ii bi-sericii. Cei care au fost, Vla$ciciDragan qi Simona, au predat loilorna$i, Terzcu Cosmin $i Ileana.

Dupa teminarea slujbci, in curicabisclicii s-au seftit bucate gustoase,preparate de catrc lemeile gleco-catolice $i ofcrite tlrturor celor plezmI.

GHEORGHE DORAN

n1uner,Nicolae CrAciun, $iviceprirnaml Stefa-noviciVasa.

A urmat deplasa-rea, intr o cirula i,lcare se aflau P.P.S,Alexandru $i repre-zcnlantii comunei,urmati de coloaracredincio$ilor, prin co-muni, pdni 1a Bisc-r ica greco calolica.La por1i, au fost pre-

cu doui zile, pentru aputea partici-pa 5iPPS. Alexandru episcopulgr^eco-caiolic de Lugoj.

Inci de la plimele orc a1e dimi-netii, credincio$ii au inceput si seadune in curtca bisericii ca, apoi,incolonati, cu prapori in tati, sA se

deplascze spre bisctica rcinano,catolici din ccntrul conunei. undeurma si fie primit cpiscopul.

Injurul orei 10, ;i a ficut apariliaPPS. Alexandru, carc a lost primitdc mulli enodasi, dar$i de alli locu-itori ai comunci

zenli locuitorii de pc strada prin-cipalA. Pe intreg par-cwsul, prco1ii prezenliin convoi au intonatcantece reii3ioase.

Sosir in fala bise-ricii, PP.S. Alexaodrua cilcat pc un covorpresirat cu flori paLra

la intrarea in sfat1lulldca$. $i aicj, i altuiprelat a sidt de vo$Acu cci care ii ic$isedin intampinarc.

Cendzeonul - &. A/ 2aa7 Pogino 3

Seoala * effiblenn& &snrunitdtil,

A rtlaitresut un an lcolal Plin de

real;ziri li slrcccse, peltru {iecare,

dupi merit. Ccl mai rnare succes ilreprezinta Iezulistele $colarc ale

elevilot nostri in actjvitatea 1a clasd.

precNn $i 1a diferile corcursui, com-

potilii $i testtui.Astfel, ]a clasele a VII-a a fost

date, pentruprima dati, teze Ia limba

$i liteniura ronana ii matematici, ce

au a\ t subiect unic. la nivel nalional

Note peste cinci au oblinrt, la lim-ba $j lileratura romari, 57%

dintre elevi, iar la lnatema-

tice - 49%, ceea ce inseatnnirezultate aproPiate de cele la

nivel nalional.Dar toate clasele au oblinut

rezultate bune lainvildl ri La

sfa4it de an scolar, am Pre-niar cea mai bunar clasi din

$coati: clasa a VII-a A, clasa

dnei diriginti Daniela lvlicu,cu media gcnerald de 8.94.A urmal'o clasa a V_a B,clasa coordonatii de ProfesorPopovici Liubonir. in care arL

fosl doui medii scnerale de

10. Le-au oblinut elevele PavloviciIovana $i Miculesclr Dragana. Aceste

eleve au fosl premiale de lcoald. dar

$i delrimirie, cu cale un calculalorA doua nedie pe $coali 9,93

a obliruro eleva Tfser Alexandra,

din clasa a Vl-a B, care a oblinutpremiul I din partea qcolii ;i o bici-clct: din partea Prim 5riei.

Din clasa a V-a B a mai oblinlttun premiu special 9i elevul lllodecOctavian, cu media de 9,83 A Primjr

9i el dir paftca Primariei o bicicletiIatd tolj premianii ciclului gimna-

ziaLClisa a l/-d AL Antal Andreea ............... 9,66

IL MaI F. Lorena............-....9,60Ill.Viqan M. Daniela........... 9,56

Clasa d l/-a BI. Pavlovici Iovana

$i Miculescu Dragana.... 10

II. Hlodcc Octavian .-........... 9,83

IIL Mali-ta vlad Octavian ....9,73

Clasa a VI-i AL Malila octavia.................. 9,78

Il. Radu R Maria . ..............9,50

$i Spanu M. Cristina. . 9.50

Cl6a a VI-a BL Tiiser A. Mihaela .............9,93

Il. Andrcica S. Geanina. . . .9,83

IU. Tcaci Florina ................. 9,62

Clast a VII-( AI MeIza Car]a ............. . .9,85

I1. Harkai Alexandra-..... . . 9.83

IIL $tefuri Larisa ............... 9,68

Dcsi acordrrea caiilicarivelor nu

permite o ierarhizare a elevilor djncicl l prilnar, puiEm concluziona ca

s-a dat dovadi de seriozitate inmuncA din partea cadrelor didaciice

\ii a pirirlilor. Putcm coDslata cA inanul $colar treput $coala s-a deschis

spre comunitate si comunitatea a fost

prezenta in via,ta gcolii. Aceasta s a

datorat 9i proiectulri ca$tigai de

Scoala noastra in cadrul Progranu-llri pentru invilamentul Rural, nl

Scoald lunctionind un Centru

vol nt3r pentru comunitate.O $coali nu mai Poate

exista inchisi intre zidurilesale, instruclia elevilor firleducalie nu-li mai are loculin zilelc noastre $i de aceea

Scoala s-a preocupat 9i de

educalia elevilor in afara cla-

sei $i a orelor de curs. Au fost

organizate serbiri $colar€ cLr

ocazia sirbltorilor de iarun,

a zilei de 8 Martie, I Iunie $i

cu ocazia iDcheierii anului

Scolar.in $coali iti dcsfifoara acfl

Closa t l/II-a BL Bicskei D. Mihai............... 9,61

II Ardel€an O. Sandra........9.20III. Pana H. Alexandr ........9,02

ClnsaaVIII-a AI. Circo Adrian..................... 9,66

Il. Bagi Andrei..................... 9,06

lIl. Merschan Anca............. 8,89

Clasa a VII-| BI Luchian Adrian................. 9.8b

lI. Micindean Roxalla -......... 9,47

IlL Gligor Calne1ia........ . . .9,30

De asemenea, sc pot eviden!iarezuhatele obljnute de elevii no$tri

la examenui de Testare Nalionali,sesiunea ir ie 2007, unde alrl avut

o promovabililate de 100'Zo. Acestiucmpermilc elevilorno$tri acsesul

in invilamAntul liceal confonn op-

liunilor proprii. Toi in asest sens,

arAtim ca un n mdr dc 16 absol

venli ai clasei aVlll-a urmeaza sn se

inscrie ia ci.rrsurile unor tcolide arte

5i meserii.

vitatea ibmatiilc de daNur' roma

ne9ti, maghiarc, liginefri care au

participa! la diferite lestivalui, unde

au ob!inut rezultate renarcabile.S-au organizat excu$ii de stlrdii la

Sighi$oara $i la Jimbolia. De ase-

rnenea, elevii $colii noaslre aupa(i-cipat la competiiiile sportive zonale

$i judclene $i au oblinul rezultate

Pe viilor, iDccrcdm si facen falanoilor provociri puse in fala Scolii,nrcercend sdne includem in retelele

$colare dejaexislente, pentru a putea

accesa fondud structurale pe resuse

umanc ii infrasfltcturi 9i noi metodc

de predare. in accst scop, icoalanoashA a aplicat, inpreuna cu echipa

judeleand, din care fac Parte inci9 Scoli, pe programul PHARE-2005

,,Acces la educalic pentN grupuri

dezorganizate".Prof. BOJIN SLAVITA

director

Pogino 4 cendzeonll Nr A/2007

NICOt.dC MURGU

CATRENEEu, Doamne, de Te innLneam la piald,\u cred ca mi prindeai de muSteriuOri, poate, lacom cum mi gtiu,in pre,tul mo4ii, rr-lai ceream o viald.

Ce perisabili, Dodmne, si ce tritti,in acest veac slArgind demenlial,lar eu, un delincvent potsnfial,Ma lor fram;nl la gandul c,l cxi5li...'

Nu-s d.upd chipul Tdu infdptuit,Eu, margine qi Tu, nemirginirea,Tu, pretutindeni gi de negdsit,Unul din noi nu-i putrivit cu lireil...

Pand la Tine, Tatd,-i doar un p.|s,Sdrac mi-ntorc ai istovit,Tot ce miai dat, voios am risipit$i-abia agtept 5a lai \ i!elul gras...

Cand rraj.t Ta md-nvdluie fierbinte,Cdnd mi rasfa,td un apus de soareOri cdnd vorbesc in taind cu o floare,De ce nu am nevoie de cuvinte ?

Doamne,-ai crezut cd jertfa lui lisusVa lace bestia din om rnai bldnda,Dar, veacuri dupi veacuri, nesupus,Cain e-r, roi de-a pururea la pdnd5.. .

t<

Uetiga ce vd leagd de pdmdnt,Copiii mei, eu doar atata sunt,Viala nu mi-a 5lat 5ub semnul spaimei.in necuprinsul sident al tainei...

Nu cere nenlurirea la ndscare,Cd pre{ul viefii nu e scris in moarte,Ci roage-te, norocul si te poarte,SA indrAgesli o fata 9i o floare.

,,Sd nu atingi femeia cu o floare"Altfel vei vie,tui intr--un pustiu,in care ai si mod incet, de viu,$i din o'drrJa nsla nu-i sc:ipare | ...

Noi suntem singuri, pdnd chndFemeia ni se-apdnde-n gand.

$i de atunci pAn' la sfdrgitEa arde-n noi cu foc mocnit...

Strdbunii mei de dincolo de treme,Ce semn !nsemn dc suflet .a ramilne,Cand ingerul la voi o sd mi cheme ?

- Sa fi sapar- copile. o lantdnd...

Cand n-oi nunti eu cu pdmafiul,Cu mare lucru nu s-alege:Nigte ciolane, cam betege,Biet sufletul, prin care bate vantul...

Cu r,,'i. amicii nt(i cont,'mporani,Cu voi, cd 6rd voi n-am izbutit,Cu voi. in lumca arta de doi bari,Cu voi singurdtatea mi-a priit...

cenazeonul - Nr- 4/ 2007 Pogino 5

FEsTIVflLAL (ONDEIEIlILOK PLACRI\I DIN IJflNflT

In perioada 3-5 aususia.c., Consiliuljudelean Timir. Muzeul srtului bin.'lean |'i Conuna Orliioara au orsaDizaL

o actiune de anvergufi trationala, tiantme Festital condeictilot Plu-g4li rti, Rordt. intrcaga manifestarea fost prilejuita de cei 100 de ani de

existenJa a aceslui l-enotnen unic-

I osif Ciretdn'La ga,r ete tukuL

.ohtleierilat Plryoti ltu Bqnal

Debtr1u1 acliunii a avut loc vineri,3 august, in incinla Me.e,r/l tar,l,;bnrdlsan din linitoara, monent incare, la Caia ,nrd, a condeierutuilosif Ciresan Loga, a fost sarbetoritacesl veteran a1 scriitorilor plugari dinBanal (nonascnar).

toan Vi.t.I Boldurcanu. AndrciMilin ti Maria Mandrcane-Ciclown

Auvorbit despre viala ii activitateasa Maria Mand.oane-Ciclovan, Prctniv dr. Ioan Viorel Boldureanu si

Andrei Milin, directorul institulieiunde se desfetura activitatea- Cuaceasin ocazie. i an fosl inmanatc o

diploma aniveNare $i alte distinclii.Poetul a dat autografe p€ cele douac6(i ale salc Iecent ripirite.

i contuluare, dufar planz. nr cadrul

mcsei rotundc oryanizatn ia CdJd Nd

lio ah de la BdbSa, ^ftctiin

in inlta

Muzeului sal ului bnnnlean, s a dezba-

tut lcna: ,.Tnranul romin ir1 liter.:turn", ocazi€ r'n care lirrDuL condeierdin Greoni (Calal Screrin) lon Balica

aunnii asislenla cu erudilia sa, doban

ditn de-a lungul timpuluitrin lectumf€a

unor ca4ivaloroase. Si el este un vere-

Ian al literaturii plusarilor drn Banat

Ion Bdlica, .lh Greoni

Cazarea pesle noatle r fost la Bailc

in cea de a doua zi a lesrivalului,desEguratd in iniregmc la^Or!i$oara,

maniltsrarea a debuiat cu ,.l ntAhirea"de la c'ar.r Drnrclordn comuni, faptcltre a iscat un dialog intre sateni ijpoetiilarani. Ea s a deshixmtintr unnediu rnai nrult decit amiabil. Aici a

fost prezenta o delegalie apoclilordinBanatul serbesc.

?rinir.a La Cura Doitt.ht.lin Orli$oanI

prolunzimca lemelor abordate Poeii

ca, ion Cobjoar. (din com. Vrani, Caras

-Severnt $i Elena Fecioru (din com

Bicnuefti, jud. Denbovila) au demon

strat ci loeziil.lornu difera. prin fonna

lon Coloiodrii

ii continut, de crcaliile unor poelire-

Dacd nu ar fi pudat fnunoasele cos-

tune !opulare din zoDcle de baitini,ai n fost convins cn cej doi lrov dnimedii elevate cultural.

Rep rezentdn! i ai poe ! ilo r!'ilranidin Bandtul sarbesc

Dupi masd, ]a Cdminul culturaldnlcomuna, aceisti poeli prezcnli ianani-festare au recitat in lalapublicului dincrcalia lor. Cu aceastiocdie cetva din-

tre ci s-au remarcat pin fru uselea $i

Pasino 6 cenozednul - &. A/2oo7

Drpi pfir\z, 1a C,it,nuL c uLlurul dinlocalitatc s a dcsl:iulal un progranartislic, unde poelii prczenli au ci1jl

lerlru puLrlic di. cre.(iile lorirceland cu nanifestdrile de laM"-

.euL rutul i bdtlAlcan ;i sfir$ind cucele de h Scccani, cunosculii soliili de

muzica poprlaraMada Tudor $i losifCiocloda au emolionat publicul.

Casa h !.eu dD1 :l...diiin cea de aircia zi(dunrinic.r), sxzdi

prinitoare a tbst comu!a Scceari.Programul maDifcslirilor a ibsl deosebil de bogat. Printre ahele. vizitdeaCaili ,1d.2, din localitate a gene.atideea ca, in mediul rural. in fiecare

I

t

IasiJ Ciocl0dd

localitate, polte fi xDrenajati o astfeldelocalie care sapermiln vizrialorilor sa

cunoasca. din punct de vedcre €tnologic, nodul de vicluife spccific conunitilii, de-a lunsul anilo.

Mdria Tudar

Prezenta celor doi 9i cantecele interpretate de eiau avut darul sa hnspunAauditorid n1 alrnosfen llacuti a satului

Fiind laprnnaedilie, urim celor care

s au strnduit ca.,intalniile" accsteasnaiba locpennanenl. Le sugerdn snnuabandoneze ideea fi i! viitor sn orgaDizezeasifelde anifestarideproporliinationale, pentru ca aceasti cornoarnsidiinuie printimp, in ciuda greuteli-lorintimlnratc. in

^lteparF, o astfei de

actiune ar fi fost promovatn cu multfast, sprc miindriacelor care o organLzcazA $iincentarea celor carc o unni-

CH EORGHE DORAN

Pani.ipahlii kt Ftstitelul tundeierilot plusari di Bdnat

Din poeziile

ldranilor condeieri

Peniru a ilusim unele afirmaliificute in materialul dedicat Ferttrtllutui ldraniLor condeicti, p\tblicalin acest numar al revistei noasae.iedam nai j os o selecfie din versurileacestora. Un cititor, cetde cii avizat,i9i poate da seama de spiritul modemce a pitnms penn ti in scrierile lor

Ion Colojoar[(con. Vrani, jud. Cara$ Severin)

STIH

Un ciob $i-a lesutO cdma$d de lutPentru s[{betorile ticerii.

SEMINTE DE METAL

Am seminat moncdcCa sA rdsarA

Marturie milenari.

A sidit divcrsc comoriCare prin vreme au devenitCronicarii pdm6ntuluiNu suniem fiii vantuluiViem voinicescul din rroi.

BOB DE GRAU

Bob de grau, culcatpe sanullariiAi odrdslit prin paiun spic,Apoi l-ai dat incet maturizeriiScofand o pairc, penku lm voinic.

Scmenii tai, nenumarate boabe

Culcate pe ogor au infrdtitgi rodnicii, ingiruite-n salbe

De bogatii, prin peini s-au diruit.

Pe sand gliei se if culcimereuMdrelul bob de pul5 deruireCe mult a$ vrca, sd pot,

si fiu qi eu

Ca tine, de folos in omenire!

A consernnat Gh.D.

Cendzeonul Nr. a/2007 Posino 7

. E sfargit de iuli€ li Cenadul

parcA a luat foc- De$i seceta nu e

evidenti ca in satelc de la Dunare,

nici noi nu sl6m mai bine

. Multumesc conducerii asocia-

liei pescarilor pentru invitalia dc a

participa la concursul organizat pe

malul Pulului.

. Am pdmit de la Dudettii Vechi

monografia locafite.tii. Ana Roncov'

Mrda Panan, Anlmaria Mirco-vici Constantin Kalciov, IoanVrsilcin, Pavel Velciov, loanSarbu. Ecaterina Glaneciov,Maria Boboicio\' fi Iancu Ber-ceanu sunt cei care;i-au alat obolul

la realizarea lucrarij Ei Po1!

. Monografia Dudc$tiului estc

inter csanti Penfu cenazeni mai cu

seamd ci se fac dese relerid $i la

tccutul lor.

. Dc curend, Comlo$u Mare are

o noua monografle. Lucrarea apar-

.tine unui lantu llu al localitilii $i se

ind$leaza ,,Despre Comlot: Docu-

mente. articole, traduceri" Si cipot. A, pe a ior ilcheamd Sergiu

$oica.

. Ce mai lace Francisc Fodor?

$i-a cumpirai ciruli $i cai? Nu

Arcl A trecut Oltul inot? Nu, ca-i

departe. Va spun eu: $i a cumpa-

rat un telefon mobil $i, culmea, il$tic folosi.

. I-am comunicat dlui Prof.Doran ci nu agreez artjcolul ,,Cend-

zenii ]a Rcferendum", aparut in nu-

mirul trecut al publicalici noestre.

$tiu cu de ce.

. Cenazenii nu sunt Plea tn-dragosfi,ti de tcnisul de carnp lnafala de Georgc Iva$cu, dr' Pctru

Velciov $i colegulnosru Ion Savu.

Cei trei au trasat $j vopsit terenul

dctenis din jncinla silii dc spofi din

Sannicolau Marc, fire$le, pe cheltu-

iaia fi munca 1or.

. A scris CoIl A1b despre

curd,tenia ti politelea vecinilor

no$tri din dreapta Murcqu_]ui. in contrast cu mizeria $i

tupeul conalionalilor no$tri (a

unoral)l A scis. A scris Col!Atb despre Octavian Paler?

A scris. Dar iatd ca nici com-

logenii nu se lasd mai Prejosi numarul 5/2007 al revistci

,,Suflet Nou", dna Lavenic:rPeste$an $i dl Din Mihaiabordeaza acceafi problemd larcane am fi vorbit.

. GIav accidcnt ruticlin prcajIna

localititii noastre. S a petrccut le

ie;ireadin Mako sPrc Szeged, fiind

implicate doui autovchicule roma-

ne$ti. Mulli mo(i $i ranili, datoritA

neghiobiei dovedilc de citrc unul

dintre $oferi.

. E ireaba mea? Nu e, dar nu pot

si mi abiin: Ce face Pavel Boneacu aproapc o suti dc bibilici? Omul

accsta, de altfel foarte agrlrabil,

f'acc lucruri triznitc.

. De ce spun agreabil? Pe

oameni ii clrDotti mai bine la drum

lung $i, cum eu am fdcut ceteva cu

Pavel in anii treculi, Pot galanta

acest lucru.

. Eufemia Latici (cendzeanca

a noasftA de Pe strada gArii) a fost

2? de ani invilatoare la Lunga 5iComloiu Mare. Ca unul care a

cunoscut-o la,,locul dl] munct', vA

pot asjgura ca s-a bucurat de

alragostea $i pretuirea oamenilor de

acolo $i se mai bucuri-

. Iati cd s-a intimplat. Eram

curios sA aflu, cu ceteva luni inurma, cine din Cenad va m€rge la

conccrtul Rolling Stones. Va mai

aminli.ti? Ei bine, Andrei Savu

ne-a ,,reprezentat" la fabulosuleveniment Petrccut Pc fostul ,,23

Augusl". $i asta, dupd ce a Petre-cut citeva zile Si la Festivalul de

jazz de h Gardna.

. Aproape ci nu e zi ferl ca o

ma$ind a Saivirii se stfibate uliie-le Cenadului. Nu e binc.

. Liubomir Mendebaba este

prczent iot mai des Pc ecranele

lclevizoarelor din Romania. Ultimadata pe TVR, cu o parlc din cele

mai reu$iie lucriri Pirografice Pecarc le-a savarqit.

. Sugerez, celor care au Posibi-litatca $i bunavoinia sd curelc malul

Murc$ului dc gunoaie, si o face.

Nu trebuie sA dim vina Pe cci dinamonte. A111 vAzut cu ochii mei,intr-o duminice de iunie, cum cate_

va familii de cenazeni (auteitici),dupi ce au chefuit la nisiPirie, au

ldsal in ul a lor mom-lane de sticle,

cartoane $i restud de mancare.

. Tot mai mulli cenazcni aleg sd

munceasca in sirAinitate Desti-

naliiic lor sunt Germania, ltalia $i

Spania. Aleg unii 9i Grecia, dar ca

destinalie turisdca. E incePui de

august $i ma gandesc ci Ia fineic

lunii trebuic sd culcg strugurii.Dumneavoastri?

COLT ALB

Pogino I cenezeonul Nr. 4/2007

-.IrY COTIDETIJT_ I-ECrr..

a

rl

a.

odafi cu masivele angajiri 1a socie,t.lile economice din orainl Samico-lau Mare, cu nnprumutullc financjaredin bancd, in conuna noaslri a inceputsa se ridice a$a-zisul factor.,nivel deaai". Iactorulvecto al nrcntionat. careimpinge sagelilc ce rjdici slanddnui devialn, nu line tor LiDpul coni de legecand cumpirarea Lrnui autoturisnr sauscuter faceparte din trendul asceD.lcDrIa mode in comuna noastri.

NLr cA aln {i dutnci$i, dar alat d1t1p

cetnicinn membLx al larnilici !u posedn

lermis de con.luccre ti.icinu se ive$teposibiliratea sal obtiniL, probal jl,penlru n fi hpas cu moda actuald, uniilocuiiori aicomunei iLru achizitionatautoturisme pe care la lin in curtc.schimbildule pozitia din cnndnr cand.Allii, firn sn se intereseze catuii de

lutin, au achizilionat sculere, nopede,cu rrulti bani, iar acum, cend acbuie sale inmalricLrleze, spun ca este foarte

sculit. alc si mai \,o$nn de cursul delegislalie pe cxretrebuie sar lparcurgi.

Ne jntrebtun dacntoile acestcaiti auroslul. cind o burE lrr]bnnare o cerailcaDutui ar scadca loate pagubcle gene,rale dc nerespechrer coduhi rulier.ir bnnarcte core cerilcnii o lol p nio.icAnd la Posluldc Polilie Comunal.

O sn cxenrplificarnpoale regasi in articolul de nai j os:

.,hrh o noapte din lun{ alrilie a.c..M.P, turprctrnn cu o ruda a sa, fiind subinflue abauhrrilor alcoolice $r fifi sa

foscdc permis de conduccre, a co]rduspe drunuri publicc, jn comuni, auioturismui siN, flindptins nr flr8ranr decartre lucraloii Postului de Polilie. Lalerilicari. fitluitorul n ircercnt sn argu

elteze c5 nu r circulat !e asfah. faftll nicio rclevanti, deoarecc lo.Lledru-murile dir cotnuDa Cendd surl publice.

Pentru fdlla sa, sus-nunitul va fijudecal ti risci o pcdealsi cr aneDdnsau plivarc de libetate."

h continuare, peniru a li]nut,i uneleaspecte privind inregrstarer ij innaticularcn sculerelor ti rnopedelor corctu-

Orice vehiculcare cDouh pe drurnurilc fublice, cu cxceptia biciclelelor.cicLoll1oroarelor ii n cclor rrase sauilnfilse cu n1er1a. bebuie sa fic nn a-tricrlat sau. dupi caz. inregisLnt.Totudati. conducitorul vehiculelortrebuie si posede pennis de conducerepentru catcgoria din carc face parlevehicu[ ori, dupl caz, sa umlezc uncurs de leeisl.11ie rutieri.

Trcbnie sa 1le ircgisllale la ConsiliulLocal 1oa1e mopedele. scutercle care nudepaiesc 50 cm ii nu dezvoltio vilezatprin constuclie maiilare de 45 knth.Dacn conducalorul accstui tip devehiculnu poseda pennis de conducerc,estc obligat st urmeze un curs delegislalie rulicrn.

PRtrDI'SCU EUGEN

Plolactul Banatelra,llominalizat Icnllu World Summlt Awarrts clolrat contest ZOOIProicctul Banalena (vczi ryww.

brnaterra.eu), ini!iar ti coordonatde calre ccniizeanul Duiln Baiski, a

fost declarat,.the best e,CoDtentexarntle in e-Govemrent n om Ronania

2007" $i a devenit as11el ciitigaLrorulfazei nalionale f cntru e-Govennnenr{suvernare clcct.onica) a concuNLrhrinondialWorld Sunnnn ANalds clobal

Asociatici Proiectul Rrstko Itom6nir, Ungaria, Sc$ia, Franla, Celmaria, Spaorganizatie neguvernamenrain din Ti- !ia. S.U.A. Deocaudad. site ut wrvlv.niiioara (fondalor t prcredinre, Duirn banrrerra.eu este edilat in romani,Baiski) care face pafle dirr rereaua cnl englezt, geflnari, Dralhiara, serbn iiturali globali Rastko lroject (lvwry. butgari. A.lnrinisrraLoriisfte-ului, ceirrs&o.nct). carc insereazii inforrnatiile, surt per-

Proieclul Rrnatern (Brn.'r plus soanc fizice din Rominja, Gcrnania.7Zl,?), o posibih cnciclopedic, csre un U ngaria $i Scrb ia. Uecare ocupandu seproiecl pc Internet dedicrt Banatuhi de pcrsonallilitc ii localrrntile dir

I

l-

Contest 2007 (vezi http://www.rvsis-awrrd.org/).Comperilia. care cuprindcopt categoii. sc deruleaz io data la doi ali, organizatori pentru Rolniniafiind Minislcrul Comu-nicaliilor ii Tennologieitnformaliei, MinisrerulCulturii ii Culrelor, Institutul penlru Tehnica de Calcul siAsocialia Ronar1n pcnhu Muhinedialnteractivi (vezi rvlyrv.e content.ro).Pentru premiul mtioral obti rl, Pr o-iectul Bar.terra a fost noninalizatpentru faza mondixh a World SuDnnitAwards Global Conlest tenlru 2007.Fnraliitii se vor cunoa;te laVcDetia, pe

Proiectul llannterrtr. lansat in noiembic 2006. esre realizaL sub egida

istorio Si cuprinde scctiunile: BibliotecaBanaL (car1i inte$ale), El1lograiie,Audio'\,ideo. Obiective Lltristice, Lacaicdc cult. Econonie. liilatelie. in caddilecirei secliuni exi(ai numeroarcimagini vcchi ti noi, texte, docurnenre,permiiand viTitatorului sI curoascitccntul ii prezeDtul BanalulLrinr inire-gul slu. Eclita dc realizaioi cuprindcpesre 40 de personalitiri din diferitedornenii de activitale, din RolnaDia,

este pus La dispoziiie decnte persoane particulare ti institxJji, care dorescastltl sa sprijine diselni'narea inlonnatiilor publicelcgate de Banatul de ied $i

Chia. dacA ProiectulBrnnterra nu va ajunge sa se numereprinlrc laureatij fazci Inondiale, admi,nistralo.ii sni nellind infonnaticieni .leprof€sie, ctstigrrea lazei nalionate $inort]malizarea peDtru World SumnitAwards GlobaL Cortest 2007, dupi doaropt luni de existenld $i dezvolrare, in-seamra un notivin tlus penlru conti-nuare ii creilerea calitatii marerialelorcare vor fi inselate de dcum i.ainre

Prot cheorghe Dorrn

Cen6zeonuJ - Nr. A/ 2O07 Pogino 9

PESCARUL CENAZEAN

o zl DE P.EScSIT pE MCiRE$DiminealA dc irceput dc vald

cdlduli ii cu cer senin, dar, sur-pdnzitor pentru aceastd perioadi,cu o ceala deasi de nu se vede3 la

doi pali.Cind acele ceasornicului erau

perfect aliniate lii peqrendicuiare pe

planul orizontal, cu acul mic injos,mult-a$teptata parridi de pescuitincepe. Vecinul P€pik sose$ te,pu ctual ca intotdeatrna, punenr

sculele Si momelile in portbagaj $i,recuperend tnnplrl, pornin la acliure.

,,Rabla", a$aii spun Goltului lI care

are o varst[ aproape rnatusalenice,pomeqte ,.la sfert"i a$a ci...la drum. Nu facen iDs: niciun kilo retru c,, dintr-odata,l mina dc bord care indiceapa ircepe se clpeasci furi-bund, semn ca ccva nu este

in reguld. Nu aven alti ahcrnativd fi lragem pe dreapia.Pepik, care este, dupa pire-rea mea, ,,r1,r pui de nccanic",rencdiazi defecliunca cat aizicc ,,Fisch" prin scurtareaunui futur dc api ti... mai

Din cand in sand, pornesc iter-gitoarele de parbriz, lucru necesarpentru amnri cat de cat vizibiliiatea9i aqa destul de redusi.

Ajungem la drumul vilei qi, dincauza cetii, abia daci recunoa$temlocurile.

Urcam pe digul care mdrgiDeitealbia najori a Mureliului. In fatanoastrA apare un fenomen ciudat,parcn din altd lume. Printre copaciidin cubice se zaresc, pe malul ma-ghiar al Mureiului, to! fclul de clidirialbe. cu o arhiteclura ciudate. Cands-orfi construit? Curend ne iimurimca n este deoat o iluzie optici gene-

rati de faptul ci pc malul maghiar nu

Facem can 16-18 kilomeiri pe dig

$i ne apropiem de locul dinaintevizat. Soarele iti adjudeci lupta cuceala 9i incepe s5-$i laci simliiiprezenla. Coboram digul $i palrun-

dem pe un pseudo-drum care. pe

vremea ,,impuicatuluf', era ii$iatrxpelor de grdniceri. Inainlam cugreudin cauzi ca aculn c nApiditi de

vegetalie arboricoli, a$a ci adoptnm

singura lactjcd potdvita pentru alare

situalie: Pepik coboari dilr rna$ini fiface ]oc, indep:fand tulifurile care

Fi-au aplecat ramurile din cauzagreulitii frunzelor $i a stratului gros

de roui.Ajrmgcm intr-ur loc de unde

inainlarea cu maiina nu rnai estc

deltl posibita, a$a ci porrim maideparte pejos. Din cauza vegetaliei

abundente, inaintarec este foarteanevoioasA. in curand, sunren uzi,,leoarca" peni mai sxs de^ brau, darnu cedim deloc ritmul. In sfar$it,ajungem lalocul hodrit$i ne ciutiLnfiecare locul, alegandul cu maregrija. lu, fiind pina datn Ia un nalabrupt $i iDalt, sap ni$te trepie cu olop:ilic! pe care o am in doiare.

Arunc undilele Si mi pun peatteptat, sorbind in piept aerul curat

$i bucurandu-ma de trilurile pAsS-

relelor care parci sunt in concerf.Simti cu !i sc aerisesc mintea sisufletul. Noroc c[ se mai gisescasemenea locuri pe Mure$.

Pepik s-a localizat cu vreo cinci-zeci de meti mai in sus.

Deodatd, vafd unei undjle,pe care

pusesem ca monealA ,,carcalcle"de coropra;nilll ti rame negre, se

apleaca pana la ap6. Sar dc pe

sciunel $i contrez destul de hofirat.

il silnl in fir ca este nare iil strigpe Pep;k $ vini r€pede cunincioculdcslicut- ,,BasA" el vircze maximd,dar se impiedici dc o crenguji 9i cade

inlr-o tufi de ulzici. Mormaie ceva

in barbi ti, in rele din urmi, a.junge,

mi se pare dupa mult timp. Inlretimp, cu frana nrulinetei bine reglat:,eu mA lupr cu ,,monstrul" ti incercsi I scot cu bolul 1a suprafal!, s:-idau aer dar in prima fazi nu se prea

lasi convins. in cele din Lumi reu-gesc $i incet, ince! puterile incep si-islibeasd, lisandu-se adus spre malintre rimp, Pepik s-a amplasat pe

pozilie cu minciocul nemit-cat in apn. $tie ce arc dc fxcuf.Acurn apare alti problemi.Adus deasupra miciocului,constatdm ca ru incape ir

Cu chin cu vai, reuqinsi-l bAgil1l IJc jumitate 9i,i cet, il tragem ]a mal cas5-l scoalem .rfarA. incepecioroviiala. Eu sus{in c; are

4 5 kilograme, iar Pepikpeste 6 klograme. Cantarireaulterioali avea s5 confirme

ci el a avut dreptate.intre timp, soarele s-a ridicat 9i a

inceput sA dogorasca puternic. Totu$i,pe mallrl Murc$uhri era umbri $ificoare $i, incredibil, lantari. . . lipsala apel.

Pcstc vreo doui ore, timp ir1 care

am mai prins doui pldtici ii u

somotel pe care i-aln,,$a1iaf', elibe-rAndu-i in mediul lor, am inceput s5

strangem sculele fi am pornit sprena$in[. Dar vorba ,,sergertului" luiAlecsandri: ..Mai lungd-mi pare calea

acum la-ntors acasi."ln cele din unni ajungem, dupa

,,lacNi" de transpiralie $i obositi, dar

cu sufletul plin de liniqte $i pornim

sprc casd, incheind astfel inca o ziplacuta. Adevirul este ci, ori pirzipefie ori Du, fiecare partidi depescuil arc lannecul ei. Dar parca totmai bine e s! prinzi!

GEORGE IVA$CU

Poqino 10 Cendzeanul - Nr. a/ 20A7

Primul pas cu stengulIn anul 2007, an in care Romania

a aderat 1a Uniunea Europeauii,agricultura romaneasca se afleinh-un mdre impas. Siluatia dczas-truoasd a lost accenluati, desigur. Side seceta care a cuprins toate regiu-nile inrii, scoFnd in evide a inexis-tenta rurui sistellt eficienr de irigatie.

Un all aspect ar fi incompeientaadministratiei de a coordona in-cadrarea agriculturii rornanc$ti incontextul agriculturii europene,

Astfel, sinlta infiinrare a Agentieide P1A!i $i Interventie penrru Agri-cultud (A.PI.A.) a intanpinar nume-roase!'1eutili, incepend cu lipsa unorspalii adecvate de lunclio-nar.e, lipsa de logistica $isfar$ind cu modalitrtea defilranlare a acestor agentii

Modui grcoi de lu]rclio,nare (dcpunerea aclclornecesi1nnd deplasdri lungi)afic l camulti dinrc miciiprodncitori sI renunle laipoleticele subvenlii promise.Toate icestca, ca $i nullealtcle (nrexistenla xnei pielestatale ti a unui prermjnimgarantat), fac ca io! maimullj agriclLltori sArenurle la aseastiaclivitate, maiales dir tipsa fondur!lor necesare, agricultura dovedindu-se^aproape intotdea na pierziioare.

In acest cortex! general, sigur cE

Si agricullorii diu Cenad s-au con-fruntar in anul 2007 cu numeroasegreuliti:incepand de la seceta accertuad datoriri fiFsei deprecipjtatii dinperioadade iarni, pani la inexisieDlaunei pielc sigue de vatorificare, cuprerxrj atractive, roate condiliilc aufostpotrivnice.

Dacd cu ani i]l urmi, Cenadul alost un bazin iegunicol rcnurnit princulturile dc usruroi, arpagic, ceapi,norcovi, pilrunjei erc., o parte aproducliei luAnd calea export lui, 1a

ora acluali tor maj pulini produca!tori se incumete si cuirive tegumelTrebuie tinut cort si dc schimbdrileamrnlate penlx viilor. Astfel, nicarpentru culiurilo legunicole si ficcreal un sjstem de jrigare.

In continuare. aminrilrl lucrnritecare se des{i$oal'i in lurite seftem-

SEPTEN,IBRIE

Lucftuea cca mai iuporranta cairse executa in aceast:i perioadi cstethatizarca arituitor penm culturiiecare se seanlaui in loan]nn Pe cdt

posibil, este bine ca aritura supcr-ficiah executaH si fie urnrat?i dcdisc, pentru a$ezarea solului $irnentinerea unor eventuale precipjialii. Spre sf:r$itut tunii, se poaleincc^pe seninatirl orzului dc toan-nd. Inainte dc semAna! simania setraleazi cu fungioide, fbtosirld -seunDl din produscle VITAVAX 200g/100 kg s,nanli, ORjUS 1,5 kg /to srrrenlil, SUM]DAN 1,8 ks/tosAmanF etc,

La grau, se poate folosi la trata-rea semirlelor ti TIR-{DIN 2 kg/iosal1lanli (are prclul cel lnai mic).

Toi irl aceasti luni se finatizea-zi.recoltatul la fl oarca-soarelui ;i

LeeamiculturiiSc fac recolt;ri la rotiite de toam-

n:, vinetc, ardei etc.Se scamnna spanac $i ridichipenrru

recoltarea din toamii.Se coutinuA lucrnrile de intretinere

$i udare la varza de toamnii, precum$i i?tamenlele penrru boli ii diunitori.

Pomic ltutdSe incheie recoitarile ta soiurite

talzii de prun fi piersic fi, la sftrSirullunii, ia ln;r Fi pir

OC'TOMBRM

Lucrarea cea mai imporlanti inaceasta perioade este semi-nalul greului, bine sA se in-cheie in aceastd luni. inainrede ultima lrecere lapregititulterenului, se pot aplica ingri-$iminte complexe 20:20:0.

Serninatul este bine si ficurmat in toate sjlualiilc detivAlugire cu tAvnlugul neted

Se recoltcazi porutllbul $isc elibereazd lerenui in vcde-rea ariturilor ce vor urma.

Sc recolteazi varza dc toamnd,norcovi, pitrunjel $i se clibercazi rcrenul in vederea executdrii arArrritor

Se rdi $i se prStesc cutrurjle despanac ;i salati.

Tol in aceaste luni se planteaziceapa vcrde ti ceapa de sdmaniA.

Se finalizeazi recottirile la soiuritedb mir $i par, alegaDdu-se cele maisindloase ftucre penru pislrare.

Se incep planra le de roanni sau selac gropi peutru planinrile de prilni,vari. Eslc mai irdicat planratul pomi-lor in loamni, pentx cA proceltul deprjndere este mult mai mare.

Ing. CEORCE tVAgCU

cendzeonul - *. 4/2AOIPooino I l

RM@ehe$[orXcdPe ia inceputul anilor '90 mi am prccnr.$ o hafiA

a Cheilor Nerei, gralie dlui profesor Doran. Voiam(d merg icoio (u fiul meu. Andrei. care. dupd expe

rienta unor tmse€ in Bucegi, Ciucaa, Domogled, ar

fi putut str;bate cu lejeritate trasee considerate dificile. cum sunt, de pildi, cheile.

Numai ci, a;a e-n viald, aveam si ajung ill Clrcile

Ncrcr dbir la rnccpurul ilor )000. din molite pe

cal€ nu stau si le povestesc acum.

Pcntru a strdbaie Cheile Nerei, cei nrai mul1i

ruriili se depla.eJ/d cu mrrina de lr fimi:oara.prin Oravila Anina - Bozovici $opotul Nou

sau Oravila - Sasca Montand Sasca Romane-

Se mai poate din Oravifa. prin Ciclova Romani(neapdral cu o abaterc pe la Ciclova Montani, in

apropierea cdrcia se giseste faimoasa manistireC ugnra) - Iiidia Socoldd Potoc.

Eu vi rccomand sii folositi drumul prin Rncnidia,

apoi spre Sasca Montani fi, dupi ca,tiva kilometri,apare un indicator pe care scrie valea Albh (e vorba

de p:stiviuia de ia Beu$i1a) Potoc - Podul Beiului

- Canlonul lui Damian.in an.rl 200r. cu o echipJ de dude:reni .i .imi

cliuseni am ajuns la Caitonul lui Ddrian prin lidia.Atenlie! Potocul esie foafe greu de stribitut dc

masinile cu gaKtii joasi la sol. Celebrul nleu KEUn-a avut probleme, dar am vdzut oameni care s alr

impotmotit fi au trebuii si facd, din ncfericire,

Canionullui Damian -30 seplembie 2002

De la Canton am ates, fire$te. sI parcugem cheile

in amonG. Am ajuns numai intr-un loc sinrat dincolo

de Carfa Haiducului, dupi ce am trecul pdn vad.

Ne a inapoiat pentru ci se insera, cu regretul cin-am ajuns la tncul Dracului, insi a fost sulicientpentru a-mi da seama ci aceste chei, cu o lungime

de peste 22 de kilometri, sunl cele mai speltaculoase

din !nri, !i asta penfft ci au de toate: pelieri, lacuri,

carsii, o vegetatie nemaiindlnid in Romania (cu liliac

meditemnean. alun turcesc, scumpia, majdrieanul etc)in primrvar.r anulur 2004. mai nrect in ltrna mai.

dupi ce am ref:cut cascadele Beusnilei 9i dupl o

noapte fantasticd petrecuti in poiam pdsftiviriei,

Cheile Nerej Fueroaga Mare

am parcurs partea finali a Cheilor Nerei impreunicu Victoria si Pavel Bomea, Feri Fodor $i solia mea-

oameni b ni, ve spun cd este fascinant!

Am trccut prin tuneluri (unul are 40 de melnhlllgime), potcca se apropia qi se indep:1rta dc Nera

\eecrdlia err de u rbun,lcnli :i Jiversirare nemd;

inr;irlire )i an aiun. la Iueroagd \4ire. dupa numar

o or5-

Uhina pane a drumului am Dcur o cu ,lut gnl;.intrucat poteca se ingusteazi, abruptul este eviden!

!i Ia capit eram la 70 de metri deasupra Nerei.

Stenciriile, mersul lenei al Nerei citre Dundre,

ftorile de primxvari, prispeie silbatice, poienile de

un verde apane, toate acestea crceaz: un tablou de

neuitat. La inapo;erc, deli ameninlali de ploaie, nu

ne am gribit !i am cules flod pcntru ctrsA (nu e

voiel). am fecul zeci de fotografii ti am poposit la

masa de brad de la Podul Beiului, unde am nrancat

pe cinste. ca orice cenizean care se respecti: Fodr_se de acase qi lapte bitut cumpirat cu o zi inainte

de la Oravi(a.Card. V.am pli(li.rl de'rrl. \ 6 reprodu( numdi

ce spunea in umri cu muili ani prolilicui scriitorbdndleao Vireil Birou, rcferindu-se la cei care vorajunge in acele locuri: ..\or a\ea emolir (um numii

o datd poaie avea omul in vialn".ION SAVU