Onc€ d SP)

Mary Jo Putney

Coplright O 2019 Mary Jo Putney

Toate drepturile rezervate

Lird 9i Cdrd romdnrice sunt m:rci inregisrrate ale

Grupului Editorial LiteraO.l. t I, u.P 212. .ecror 4. BJ.ure'ri. Rom,inrr

tel.: 031 425 761:9.0752 lA171ie.mail: comenzi@litera ro

Ne Puteli vi?ita Pe

wsw.litera.ro/lirabooks.ro

Odiseea atusostei

MaryJo PutneY

Coplright O 2020 GruP Media Literapentru \er.iun,3 in limbr r-mdn,

Toate drepturile rezervare

Editor, Vidrascu 9i fiiiRedactor Daniela Nae

Corectol Emilia AchimCoperti, Flori Zahiu

lehnorcdacrare:i prepres"' loana Cri'tea

Deq.rieea ( lP a B;bli.,'c.i \.rion.l. a Rom:ir e

PUTNEY, I,I,A.RY JOOdiseea dragostei,/ MaryJo Purney

rad.: Crisdnn Radu - Bucurqti: Litera, 2020

ISBN 978-606.3347269

l. Radu, Cristina (ftad.)

821 t=115. l

MARY JO PUTNF]YOdiseea dragosteiTraducere din limba englezd

Cristina Radu

2020

capitolul 1

Londra, februarie 1815

Chiar dacd Suzanne lucra sub mica fereastrd dincamera ei pentru a avea cea mai bunl lumind, acum eraprea intunecat sd mai coasi. Anglia era mult mai la norddecdt locul unde triise ea si in mijlocul iernii zilele erauscurte ii adesea ploioase sau innorate. Ar fi trebuit sdcumpere lumdndri pentru a termina modificirile aceleapdni la sfdrsitul siptdmanii.

Puse deoparte rochia 9i se ridicd sd se intindd. Poatecd hebuia sa facd o scurtd plimbare. Ziua fusese aspri sivechea ei pelerind abia daci era potrivitd, dar ii pldceasd aibd libertatea de a ieqi oricdnd dorea.

Dincolo de ugd, pe sciri, se ar.rzird pagi grei, Ei ea recu-noscu maniera impundtoare a proprietarului ei, domnulPotrer. El ciocdni la usd si anunrd:

- Doamnd Duval, e un bdrbat aici care spune ci evdrul dumitale, colonelul Duval. E jos in salon. Ai unvir colonelJ

Suzanne deschise usa surprinsd. DupA ultimii anitulburi, n avea nici o idee ce rude mai erau in viate sauce fdceau.

- Poate cd am, dar trebuie sdl vid ca sd fiu sigurd.Presupun cd arati respectabil, altminteri nu i.ai fi per.mis sd intre.

- Are infdgigare de soldat, nu cd, dacd ar fi unul, astal-ar face sfant, spuse el mohorAt. O sd cobor cu dumnea,ta in caz cd wei sd.l dau afard.

Ea dadu dln cap, mulfumindu-i. Domnul Potrer erafoarte protector cu chiriagele din pensiunea lui. Era unuldinue motivele pentru care alesese sd locuiasci aici,

8 Mary Io PutneY

igi dddu jos mdnugile fdrd degete pe care le folosea sd'i

menlind meinile calde citd weme cosea, igi dddu lejer cu

mina prin pdrul negru ;i igi indreptd galul tricotat peste

umeri, bucuroasd ci inf5ligarea ei nu mai constituia o

chestiune de viald sau de moarte. Apoi il urmd pe pro-

prietar la parter.Cand deschise uga spre micul salon, lumina slaba

dezvSlui un bdrbat care se uita pe fereastrd, cu mAinile

la spate in timp ce studia cartierul sdrdcecios. Zvelt 9iputernic, avea intr-adevdr linuta unui soldat. P5.rul luinegru gi ondulat trebuia tuns gi avea o gralie familiardcind se intoarse la inftarea ei. Privirea lui scrutitoare ointalni pe a ei gi rimase nemigcat.

Ea ingheEd, paralizatd de 9oc. leatLouis!Dar solul ei era mort - fusese asasinat sub ochii ei.

De asemenea, Jean-Louis avea de doui ori vArsta ei cAnd

se cdsitoriserd, Bi.rbatul acesta era mai tdndr.

Cdnd ii vdzu ochii reci, cenugii, i9i aminti de un vdr

de-al doilea al solului ei. Simon Duval fusese un copil,doar cu cdliva ani mai mare decAt fusese ea ca tandre

mireasi, dar aducea foarte bine cu solul ei. Anii sco-

seserd in evidenEd diferenge subtile in trdsiturile lui, 9i

ea binui cd era ceva mai inalt qi mai lat in spate decet

fusese Jean-Louis.Dandu-9i seama cd nu respira, trase incet aer in piept.

- imi pare bine cd ne vedem, Simon. Sau ar trebuisd-1i spun domnule conte?

- Agadar, egti chiar tu, verigoara mea Suzanne, spu'

se vizitatorul ei ugor amuzat, Numele e unul comun 9i

Hawkins n-a pomenit cd ai fi contesa de Chambron.Dar deEi egti contesS, eu nu sunt conte. Doar un vdr

indepdrtat prin alianlA care e foarte bucuros sd vadi cieqti in viafe.

Vorbea engleza fdrd pic de accent franguzesc, 9i ea igi

aminti cd mama lui fusese englezoaici.

Odiseea dragostei 9

- Desi nu md mai considet con(es5, tu poare ca esficontele de Chambron dacd au murit destui membti aifamiliei solului meu.

Ceea ce era adevdrat, dar gi mai adevdrat era cd lumeain care titlurile nobiliare fianceze aveau weo importantipdrea a {i foarre departe. intinse m5na.

- Domnul Potter te-a anunlat drept colonel. Ce arma-ti? Englezd, francezi regal5 sau francezd imperiald?

-AtAtea posibilitdlil Armata englezd, degi o sd-mivand postul, acum ci impdratul a abdicat. Zambi usorcdnd ii lud mdna qi se aplecd peste ea, un gest in intregi-me franguzesc. Mi bucur sd te vdd teafdrd gi mai frumoa-sd ca oricAnd. Am auzit cd ai murit.

MAna lui era caldi, puternicd qi capabili. Ea ii dadudrumul cu pirere de rdu.

- Faci complimente ca un ftancez, Simon, rispunseea intorcAndu-i zdmbetul. Nu mai sunt o proaspite $i ta-ndrd mireasd gi am ajuns in pragul morgii de mai multeori. Dar da, am supravieEuit.

Proprietarul ei igi drese glasul, 9i ea igi dddu seama ciel ramdsese in u55 urmirind inralnirea.

- Doamnd Duval, imi inchipui cd dumneata gi co-lonelul aveqi multe de discutat, aga ci o si vi aducni$te ceai.

- Ar fi minunat, domnule Potter. Dupd ce acesta ple-c;. ingenunche lingd 1-emineu 1i mai pu'e nisre carbunipcste rrciunii din foc. lnrr-adevdr, avem mulre de pove.-tit, vere. Au trecut doisprezece ani sau mai mult.

Simon fusese unul dintre numerogii invitaqi la nuntaei cu contele de Chambron. Ea avea doar cincispreze-ce ani, wijitd de curtenitorul Jean-Louis gi incAntatd sd

aibi parte de o asemenea grandioasd cdsitorie. Deoare-ce Simon era aproape de virsta ei, legaseri in zilele dedinaintea nunfii o prietenie plini de tachiniri, dar astafusese cu mult timp in urmd.

Se aqezd pe fotoliuI din dreapta gemineului.- Cum m-ai gdsiti

i

10 Mary Jo Putney

- Cipitanul Gabriel Hawkins. Simon se a;ezd in falaei. Eu gi el am tr;.it impreune o aventuri primejdioasi inPortugalia cu cdtiva ani in urm5. Din intdmplare, am datunul peste altul 9i, in timp ce schimbam noutdli, amaflat cd de-abia se intorsese dintr-o cdlitorie la Constan-tinopol Si tu erai pasagerd.

Ea intepeni.- Ji-a spus despre circumstanlele in care m-a gisit?Cu o voce blendd, Simon rispunse:- A spus ci erai in haremul unui oficial turc puternic

gi extrem de corupt qi ci ajutoml tdu a fost de nepreguitin salvarea a doui englezoaice, inclusiv tandra care acume solia lui.

Acesta era simplul adevdr. Spera cd Hawkins si nu fispus mai mult de-atAt.

- 9i, in schimb, el m-a salvat ;i m-a adus aici.- Hawkins a spus cd s.a oferit sd te ducd in FranEa, dar

ci tu ai ales sd te aldturi unor rude emigrate care trdiauin comunitatea francezd din Soho.

Privirea lur pirrunzitoare o me\urd pe <a si salonulcurar. dar sarececios. Er ii putea ghici g;ndurile. In Lon-dra, Soho era cartierul francez unde triiau emigranliibogagi. Cei sdraci se luptau si-gi cegtige existenga in acestcartier ddrdpinat ciin parohia St. Pancras.

RdspunzAnd intrebirii lui nerostite, ea spusel

- Dupd ce Napoleon a abdicat, acegti veri s-au intorsin FranEa si-gi revendice proprietdlile. Nu m-a miratsd constat cd au plecat. Dar nu conteazi. Prefer sd-microiesc singurd drumul in Anglia decit si mi intorc inFranga. Nu rnd agteaptd nimic acolo.

Privirea lui se rori prin sajonul ponosir.- lart5.-mi ci te intreb, dar cum te descurcii- Cos bine 9i am lucrat ocazional. ir.r curdnd voi putea

si gdsesc o pozigie permanentd. Zembi ffist. Dar tare imidoresc sd.mi fi putut aduce bijuteriile pe care le-am avutcAnd eram favoritd in harem! Ag fi putut sd-mi cumpdrpropriul atelier.

Odiseea dragostei 11

- Banii fac totul mai ugor, incuviinli el incruntan-du-se. Am noroc cd marna provine dintr-o familie denegustori de succes gi averea ei a rdmas de partea asta

a canalului.- Foarre prudenr din prrrea mamei rale;i a familiri

.ale. isi inclin; crpul inrr-o parte. Egti rici Joar in ciu-tarea unei rude indepdrtatei Poate cd te plictisegti, acumci nu mai egti in armatiJ

- Nu-s plictisit, degi nu prea mai arn nimic de ficut,recunoscu el. Dar imediat ce Hawkins a pomenit detine. am vrut sd aflu daci tu erai chiar acea SuzanneDuval gi, dacd era aga, si. aflu cum o rnai duci.

Domnul Potter se inapoie cu o tavd pentru ceaiin mand. Tava era din alpaca indoiti gi ciocul ceaini-cului era ciobit, dar proprietarul adusese gustirile curerul unui majordom de duce. Mai era 9i o falfuriecu fursecuri.

- Mullumesc, domnule Potter! spuse cu cilduri Su-zanne. Dumneata gi solia dumitale v-a!i inffecut pe voiingivi.

- Pldcerea e de partea noastrd, milady.inclind crpul :i se rerrase Jin cam.rd.- Miladyi innebi Simon in rimp ce ea rurnd ceJi pen-

tru amAndoi. $tie cd e;ti nobild?- Era doar politicos, degi tu poate ci ai schimbat asta.

Sorbi din ceai, apoi ii oferi fursecuri. la unull DoamnaPotter e o brutireasd grozavd.

El ii urmd sfatul gi murmurd laudativ dupd ce mugcd.

- Este gi nu face economie la unt. igi termind ceaiulcu o inghiliturd mare gi puse jos ceagca cu un clinchet.Mi intreb dacd ag mai gdsi vechi prieteni sau cunogtinlein comunitatea de emigranli. Compatriolii tii au fost

irrimitori, cu toate ce rudele tale s-au intors in FrangalEa fdcu o grimasd.

- Mireala comunitate de emigragi din Soho nu vreasir aibi nimic de-a face cu o femeie care a fost tarfiin Trrrcia-

12

El tresdri.

Mary ]o Putney

- Cu siguranld cd nimeni n-a spus a9a un lucruingrozitorl

- Aristocratele au spus-o. SoEii lor au incercat si mdinghesuie in camere pustii, spuse ea caustic. Am decisci voi fi mai in siguranld printre compatriofii mei maimodegti, aici in St. Pancras.

l'l r$r rnaDu$l o rnjuratura.- MeriEi mult mai mult de atdt, SuzannelEa oftd.- Daci am invdfat ceva, e ci nimeni nu ,,merit5" nimic

mai mult decdt dreptul de a lupta pentru supraviefuire.Mai degrabd stau aici gi modific rochii intr-o camerdrece, decit si traiesc in lux intr-un harem turcesc 9i sd

md inrreb care no.rpre v.r fi ulrimr pentru mine. alaincAt cred cd o duc bine. Ridicd ceagca de ceai intr-unsimulacru de toast. O si bei in cinstea supraviequiriimele, Simon?

- Pot face rnai mult de-atAt, spuse el cu o privire aprin'sd. Mdritd-te cu mine, Suzannel

capitolul 2

Suzanne puse ceagca de ceai jos atat de repede, inc6tceaiul siri afard.

- Doamne Sfinte, Simon! Ardli atat de intreg la min-te, dar evident cd m-am in;e1at.

El zAmbi savurdnd ritmul muzical al accentu-lui ei franguzesc, gralia siluetei ei minione, perfectproporlionate, strdlucirea pdrului ei des castaniuca tutunul.

- Sunt la fel de uimit de cererea mea ca gi tine. Cutoate astea, simt cd e bine.

- De ce? i9i inclini capul cu ochii ei verzi, curioqi 9iamuzati. De ce m-ai cerut qi de ce 1i se pare ci-i binel

Asra era o intrebare la care nebuia sd-si raspunda .rtdtlui insugi, cdt gi ei.

Odiseea dragostei 13

-Am petrecut ani din viald aclionand pentrudisparigia lui Napoleon, zise el incet. El gi regimul luim-au costat mare parte din familie gi fata pe care oiubeam. Acum el a dispdrut pentru totdeauna, sper.Ce face un soldat cind rizboaiele se terminii

- Ce fac toEi dintre noi care au supravieluitl intrebdea bland.

Era intrebarea care il urmdrise luni in Eir $i treptatincepuse sd gdseascd respunsuri.

- Dezvoltd calea cdtre pace. O sd-mi deschid casa demult neglijati. O si md lepdd de uniforme. O se plantezo gridini. O sd'mi iau o nevastd. Studie fata frumoasd alui Suzanne. in multe feluri era o strdind, dar la un nivelprofund, era familiari. Tu ai supravieEuit unor mari tul-burdri gi pierderi din viata ta, aga cd wei acelea;i lucruri?

Ea se ridici sd strdbatd camera. AjungAnd la fereastrd,privi absenti pe stradd.

-Noi doi ne-am intAlnit acum doisprezece ani pe we-mea picii de la Amiens. Fata cea naivd gi optimisti careeram pe atunci a crezut cd rdzboaiele s-au sfirgit gi ci pu-team privi inainte spre un viitor luminos. Apoi, lumeaa dispdrut din nou in violenli gi haos. Poate cd cerereata vine dintr-o dorinld de a regdsi acele zile de pace gi

.rptimisrn.'Dar ete au dirperut p( vecie.

-Acele wemuri au dispirut, admise el, dar nu eramnoi prieteni, degi nu ne cuno;team decdt de pugin timp?Mi-au pldcut inteligenga gi cdldura ta gi l-am invidiat pevlrul meu ci te-a ales s5-i fii mireasd. Pirea cd-1i place;ilie compania mea. Nu meriti sd cledim pe asta?

- E o legituri fragild 9i vagd, spuse ea intorcAndu-serle la fereastrd sd se uite la el. Acum suntem niqte strdinirrnul fald de celilalt.

-Aga sd fie? Se uitd in ochii ei. Amandoi am trecurprin multe, dar simli ci egti o alti persoand. fald deircea tendre mireasd? Poate cd sunt uzat si obosit, darcu simt cd in inimd sunt acelagi om ca atunci cdndne-am cunoscut.

't

1.4 Mary Jo Putney

- Presupun cd si eu sunt la fel in atlAncut fiinEei mele.Expresia ei deveni incordati 9i in ochi i se citi durere.Dar nu gtiu dacd voi mai fi vreodati din nou potrivitipentru o cisitorie.

Cand ea tdcu, eL intrebi timidt- Ai vrea si spui de celLa inceput, el crezu cd ea va refuza, dar apoi ea ofti.- Anji din harem unde supravieluiiea n-rea depindea

de a fi tar{i gi de a mi pre{ace cii-mi place m-au distrus,poare iremedi.rbil. Nu :unt .rgura !r \ rcodata vni mticunur"r. Jorirrra. In felrrl in crre 5unr ,1qgm, r3.pun'ule probabii nu. '

El tresdri in sinea lui cdnd vdzu cAt cle multi durerese gaseste in spatele acelor cuvir.rte sincere 9i sinple. CuI o.tIe a\rea, .i mts-r r-, inr u.lrr'e .r I rprr nz iloare cu ea.

- Situaqia mea n-a fost nici pe cleparte ca a ta, clar in-teleg moartea dorintei. Per-rtru Lrn moment scurt, darintens iEi aminti cle amefitoarea nebunie reciprocipe care o cunoscuse cu logodnica lui, Alette. Pentrumine dorinla nu e nimic mai mult clecdt o amintire,ingropatd cu toate celeLalte amintiri plicute. Cu toateastea, imi pot imagina o cisitorie mulgumitoare ihrd ointimitate fizici. Tu poti?

Ea se aritd uimitd, apoi ginclitoare.- Pentru mine insimi, da, imi pot imagina. Dar tu

efti bdrbat in floarea verstei gi, din experienga mea,bi.rbafii sunt mai pasionaii din punct de veclere fizic.Dacd i1i revine dorirlla gi nu pentru minel Atunci, te-aq

incomoda foarte muit.Era o intlebare foarte importantS. El cugeti inainte

de a rdspunde.Ai fi tot sogia gi prietena rnea. N-a9 face nimic sd te

umiLesc. Dar daci reversul e adevdrat gi tu ili recapeficlorinta, iar eu, nu?

- Ca 9i tine, ag {i discreti gi n-a9 face nimic si-1i fac nu-mele de rugine. Deodati, ea rdse plind de amuzament.Asta e o disculie total franluzeasca.l

Odiseea dragostei 15

El rdse impreuni cu ea.

- A5a este. Poate cd vom fi foarte sofisticali ;i amAndoivom avea amanti in secret. Dar asta e doal o speculalie.Tot ce putem gti e clipa asta, cum simlin acum. $i ceea

ce simt eu e ci ag fi pro{r,rnd recunoscitor daci ai accep-

ta si-ti imparii vinla cu mine.- Dar de ceJ intrebi ea pulin neajutorati.Dacd ar exista o oarecare gansi si accepte cerelea 1ui,

eL trebuia si fie sincer;i vulnerabil.- Timp cie rrulti ani m-am singit singur, Suzanne ,

spuse el incet. Cdnd an.r intrat in carncra asta, primulmeu sentiment a fost o mare bucurie si vdd cd triiesti.-ii il urmaloared clipi. nti-lm dar "eaml

c; nu ma mf,i

simleam singur.Privirea ei deveni cercetitoare.- $i eu mi simt mai pu!i11 singuri, dar daci nu ne

potrivim?-Von merge politicos fiecare pe drumul lui in cadrul

ci.sitoriei 9i ne lom purta cu respect;i blAndege unulcu celilalt. N-ar trebui si fie prea greu. O mare pasiunerragte filrie. Daci arndndoi suntem dincolo de pasiune,cu siguranli ci putem fi prieteni.

lJee,r par< "im

pli. Jar fiintele , 'rrr, rre:li rJreol i .u rrr

simple, spuse ea sceptic.Doar discutind cu Suzanne il ficea si se simti mai'in

vi,rli, chiar fi cdnd se contraziceau.- Ai dreptate, fire$te. Dar hai sd nu trecem cu vederea

partea $ocant de practicd a cererii mele, spuse Simon.Clr sofie a mea ai putea trii foarte confortabil. Nu inIuxul unei contese, dat nu va mai trebui si lucrezi pdnitrirziu pentru a mdnca.

- Nu pot nega ci e tentant, spuse Suzanne. Dar cisi-toria inseamni un salt in necunoscut de cele mai multe' n.;i (u Jl'ir daci te cun,'sc. Aceia.i anj grvi ce rrpre-zinti. un fel de legituri intre noi ar putea sd fi produs qi

rrini addnci cu care al putea fi greu de triit.

16 Mary lo Putney

- Toate astea sunt argumente bune, dar nu trebuie sd

ne hotdrAm azi. Hai si petrecem timp impreunil Se necunoasten-r din nou.

-A5ra c csenlrdll le moment, e.le c.r si cum a) cumpa-ra mafa-n traisti.

bl lncepu sa {ada.

- Mi s-a spus in multe si insultitoare feluri, dar nici-odati aga ceva. Ariti spre cerul ce se lumina. Soareleincearci si iasi. Dupi vizita de aici, intenlionam si mdduc [a casa mea din Londra. De cdnd rn-am intors inora!, am stat la un hotel, dar e vremea si mi mut acasd

La mine.Ea se uitd pe fereastri la ziua care se insenina.- Ar trebui sd-mi te rmin treaba citd lteme tr.rai este

h-rmind.Dupi ce se gindi putin, el spuse:

- Dacd md insogegti in aceasti mici excursie, o sd-!idau luminiri ca si poqi lucra gi mai tarziu, noaptea.

- imi faci curte cu lumdnS.ri? intrebi ea cu interes.

- Dacd gdsesti asta atrdgetor, pot fi lumaniri de cur-tare. Sau te poli gendi ia ele doar ca la nigte ajutoare.

Ea il studie ginditoare, apoi didu din cap.

- LumAndrile vor fi intr-adevdr de folos qi mi-ar pidcea

niqte aer proaspit. Si md duc si-mi iau pelerina.El o privi cum pleacd si se intrebd dacd era t.rebun

s-o ceari in cdsi.torie, Dar nu se simli cleloc tentat sd-firetragd cererea.

Suzanne se simgi pulin nesibuiti cand Simon o ajutisd urce in cabrioleti, apoi siri gi se agezd lAngi ea, luAnclhdturile de la rdndag. Bdgand mana sub bancheti, scoase

o pdturd penffu trisuri de culoare bleumarin.- Cred ci o si-1i fie de folos. Se simte primdvara in

aer, dar cildura e incd departe.- Dar e foarte pli.cut dupd zilele ploioase.

Odiseea dragostei 17

igi aranji pdtura in jurul ei. Era ficutd dintr-o minu-nati lend moale 9i ii pLicea nota de lux. $i mai mult iinlacea etentia lui.' in rimp ce Simon man.w.r abil IrAsurr pe srrada in-

gusti ii s; indrepta spre vest, ea ii studie profilul.-Acumia qocul de inceput al aseminirii lui cu tiposatul ei so;

trecuse, vedea diferenlele. Jean-Louis avea aerul unui so-

listicat blazat, in timp ce Simon era relinut 9i... enigma-

tic. Se gAndi la zicala cu apele liniftite care sunt adenci.

Cu siguranlS ci avea lucruri interesante de povcstit. La

fel ca ea.ii pldcea se priveasci strizile !i cldclirile, precum 9i

Locuitorii agitali pe langi care treceau.

- E plecut se vdd in sfdrgit ceva din Londra.- Nu cuno;ti oragullEa scuturi din cap.

- Nam mai fost aici inainte sd ajung din Constantinopol.

- Erai dispusd sd-1i r\ti viitorul lntr-un loc necunoscutlEa riJ ic; din umcri.- E mai ugor si devii o femeie noui aici. In timp

-cenavigam de-a lungul Mecliteranei pe o corabie engle-

zeascd, puteam deja vorbi fluent engleza 9i gtiam ci md

DCrt descutca.Simon dedu din cap intelegdnd dotinla de a incepe

o loud via;i.- Ai vizut mai multe orage mari din Europa. Care

iti place cel mai multl intrebd ea. Paris? Atilia oameniiLrbesc Parisul.

- Dar tu nu te numeri printre ei, zise el constatdnd unfupt. Toate marile orage au suflete propdi, frumusefea

"i cusururile 1or. Paris, Roma, Viena, Lisabona. lin tare

mult in special la Lisabona, un oras minunat al lumi'

'' jil; ;; ;iG;iJu.,,",... b", f"uo',it" ^e"

e Lonclra

l,, hrru c; cici m; .imr cu rdevdrlt aca'iAiL'cuit aici cAn.l erar coPil/

- Da, tatdl mamei mele i'a diruit casa asta din Mayfaireirrcl s-a miritat, penftu a facilita vizitele la familia ei,