Noah Gordon - Casa de Pe Colina [v.0.5]

8/18/2019 Noah Gordon - Casa de Pe Colina [v.0.5]

1/324


2/324

Cu acest roman, Noah Gordon îşi încheiemarea trilogie ce urmăreşte generaţiiledinastiei medicale Cole.

Începând cu Robert J. Cole, legendaruldoctor din secolul al !"lea, #iecare #iu întâinăscut $a purta acelaşi nume şi iniţială iar uniidintre ei $or #i în%estraţi cu tulburătorul simţcunoscut sub numele de Darul: certitudineateribilă şi instincti$ă a morţii apropiate. Darulapare din nou în C&'& () *) C+!N-, dar de

data aceasta în premieră la o #iică, RobertaJeanne d&rc Cole, mai pe scurt R.J.R.J. îşi s#idea%ă pentru prima oară părintele

iubit la naştere, când se do$edeşte a #i #ată/ adoua oară, când alege să studie%e dreptul şinu medicina. 0i totuşi, destinul o ia înstăpânire atunci când R.J. îşi dă seama că a

moştenit Darul.


3/324

Noah Gordon

Casa

de pe colină

1raducerea2 loana"Ru3andra 4runtelată

)ditura 5i$aldi,6ucureşti, 7888


4/324

Cartea aceasta este pentru orraine, iubireamea, şi pentru copiii noştri 9 :ichael

Gordon, ise Gordon şi Roger ;eiss/ şipentru Jamie 6eth Gordon, cea care a a$ut

imaginaţia şi sensibilitatea de a $edea $ra


5/324

Într"o seară, glumind cu un pacient în $ârstă,internat pentru o boală cardiacă, R.J. îi strânseamândouă mâinile în ale ei.

0i nu mai putu să"i dea drumul.)ra ca şi cum ar #i #ost uniţi de... ce$a? Conştiinţa

unui #apt de care nu ştiuse cu câte$a clipe înainte osecătuia. &r #i $rut să ţipe, să"l a$erti%e%e. În loc deasta, murmură nişte consolări de con$enienţă şi"şipetrecu următoarele patru%eci de minute cu anali%elepacientului în #aţă 9 numele lui era 6ruce ;eiler 9,luându"i mereu pulsul şi tensiunea şi ascultându"l lainimă, în sinea ei, îşi spunea că su#erea de o căderener$oasă2 nimic din #işa domnului ;eiler sau din starealui nu indica o alterare a sănătăţii acestuia, cidimpotri$ă.

1otuşi, era con$insă că omul era pe moarte.Nu"i spusese nimic lui 4rit%ie 6ald@in, şe#ul

re%idenţilor. Nu"i putea da nici o e3plicaţie raţională şiar #i ridiculi%at"o nemilos.

(ar într"una din orele mici ale dimineţii, inimadomnului ;eiler e3plodă ca o conductă $eche şi $iaţalui se s#ârşi.


6/324

Note şi mulţumiri

În timpul elaborării romanului meu, o serie de medici mi"auacordat o parte din puţinul lor timp, mi"au răspuns la întrebări şimi"au împrumutat cărţi şi materiale. *rintre ei s"au a#latpracticieni particulari 9 (r. Richard ;arner din 6ucAland,

specialist/ (r. 6arrB *oret şi (r. NancB 6ersho# din Green#ield,specialişti/ (r. Christopher 4rench din 'helburne 4alls,specialist/ şi ;ol#gang G. Gilliar, inspector medical din 'an4rancisco.

(e asemenea, am primit a


7/324

oseminte, (on 6ucAloh de la :inisterul &griculturii şi #ermierul1ed 6obetsAB mi"au po$estit despre gospodărirea pământului/'u%anne Corbett a stat de $orbă cu mine despre cai/ lucrătoriiser$iciului medical de urgenţă, *hilip ucier şi Roberta )$ans,mi"au împrospătat amintirile despre sistemul de ambulanţe al

unui oraş de deal/ şi (enise Jane 6ucAloh, #osta soră catolică:iriam, mi"a o#erit o perspecti$ă catolică şi sociologică. &$ocatul'te@art )isenberg şi #ostul şe# al poliţiei din &sh#ield, GarB'ibilia, mi"au descris ca%urile de condamnare la închisoare şiRussell 4essenden mi"a po$estit despre bunicul lui decedat, dr.George Russell 4essenden, #ost doctor de ţară.

Roger . ;est, medic $eterinar, mi"a $orbit despre naşterea la

bo$ine şi lăptarul (a$id 1hibault din Con@aB mi"a permis săasist la $enirea pe lume a unui $iţel.Julie ReillB, restaurator la :u%eul ;interthur din statul

(ela@are, mi"a dat detalii despre datarea ceramicii şi am #osta


8/324

#amilia Cole, medici din generaţie în generaţie. *rimele douăromane din serie, Doctorul şi Şaman, au obţinut premii literareşi sunt bestseller internaţionale. 1rilogia a umplut treispre%eceani din $iaţa mea şi m"a purtat din secolul al !"lea până în%ilele noastre, într"un $oia< #ascinant. 'unt recunoscător pentru

că am reuşit să parcurg acest drum.

&sh#ield, :assachusetts4ebruarie, 788


9/324

=Cel mai greu în $iaţă este să alegi> George :oore

Înclinarea ramului

=N"am pro#esat niciodată ca medic particular/ mi"ar #i#ost imposibil. (ar am căutat mereu să"i îngri

(r. ;illiam Carlos ;illiams Autobiografie

=&propierea, siguranţa şi căldura atingerii doctorului,consolarea şi gri


10/324

I

REGRESUL


11/324

7

+ întâlnire

R.J. se tre%i.1oată $iaţa ei a$ea să deschidă din când în când ochii în

puterea nopţii, cercetând întunericul încordată, con$insă că încămai era o re%identă surmenată la spitalul emuel Grace din

6oston, #urând câte$a minute de somn într"un salon liber, întimpul unei găr%i de trei%eci şi şase de ore.Căscă şi începu să conştienti%e%e pre%entul, dându"şi seama

cu o mare uşurare că depăşise de mult perioada re%idenţiatului.&rătătoarele luminoase ale deşteptătorului o înştiinţau că maia$ea încă două ore de somn şi anii re%idenţiatului o în$ăţaserăsă sa$ure%e o asemenea comoară, aşa că închise din nou ochii.

'e ridică după două ore, când întunericul se diluase, şi seîntinse şi apăsă alarma ceasului. 'e tre%ea in$ariabil chiarînainte ca acesta să sune, dar îl punea întotdeauna cu o searăînainte, pentru orice e$entualitate. Capul special al duşului îirăcori creştetul cu blândeţe, la #el de în$iorător ca o oră desomn în plus. 'ăpunul alunecă pe un trup mai plin decât şi"ar #idorit şi"i păru rău că nu a$ea timp să alerge puţin.

În timp ce"şi usca părul negru, tuns scurt, încă bogat şi#rumos, îşi studie #aţa în oglindă. &$ea pielea albă şi netedă,nasul destul de lung şi îngust, gura mare, cu bu%e pline.'en%uale? (oar pline şi nesărutate de mult. 'ub ochi a$eapungi.

K !a spune, R.J., ce $rei de #apt? o interpelă dur pe #emeiadin oglindă.

Nu pe 1om EendricAs, îşi spuse. (e asta era sigură.

Îşi alesese hainele de seara şi o aşteptau, pe o uşă adulapului, o blu%ă şi pantaloni de sto#ă. Îşi puse panto#i #rumoşi


12/324

dar como%i. (in hol, $ă%u în dormitorul lui 1om, dincolo de uşadeschisă, că nu"şi ridicase de pe


13/324

K & sunat dr. Ringgold. 5rea să te $adă la prima oră.

0e#ul clinicii medicale a$ea biroul la eta


14/324

unea, :arţea, :iercurea şi 5inerea se ocupa de pacienţi laspital. :arţi dimineaţa trecea strada până la Colegiul :edicilor şiChirurgilor din :assachusetts şi preda un curs de două oredespre pre$enirea maladiilor iatrogene, adică a bolilor sau$ătămărilor cau%ate de doctori sau de condiţiile de spitali%are.

:iercuri după"amia%a, ţinea con#erinţe la #acultate pe temae$itării şi uşurării proceselor de contestare a dreptului depractică al medicilor. Joi mergea la Clinica de *lani#icare4amilială Jamaica *lain şi e3ecuta chiureta


15/324

Casa de pe 'trada 6rattle

Încă înainte de a se mărita cu el, 1om încercase s"o con$ingăpe R.J. că ar trebui să"şi e3ploate%e educaţia


16/324

#irmă 6rooAs 6rothers. 1otuşi, în realitate, era un ţăran din 5estcare #ăcuse #acultatea la 6o@ling Green şi gândul de a se a#la înapropierea #aimoasei ni$ersităţi Dar$ard 9 de a #ace parte dinatmos#era ei

K Îl #ascina.

0i era sedus de clădire 9 de e3teriorul din cărămidă roşie cuornamentaţii din marmură de 5ermont, de coloanele subţiri ceîncadrau uşile, de panourile $echi şi discrete de deasupraintrărilor, de %idul de cărămidă roşie, la #el ca pereţii, al grădinii.

)a cre%use că glumeşte. Când #u limpede că $orbea serios, senelinişti şi încercă să"l con$ingă să renunţe2

K &r #i scump de tot. *ereţii şi #undaţia trebuie reconsolidate,

trebuie %ugră$it. &genţia imobiliară spune că unul din coşurilede pe acoperiş trebuie re#ăcut. Nu are rost, 1om.K 6a, dimpotri$ă. &sta e casa care li se potri$eşte unor

medici de succes ca noi. ) o declaraţie de siguranţă.Nici unul dintre ei nu economisise mult. R.J. absol$ise dreptul

înainte de a urma medicina şi câştigase ce$a bani, destui pentrua"şi termina #acultatea şi stagiul a$ând doar o datorie mică. (ar1om a$ea datorii înspăimântătoare. Cu toate acestea, insistă cuîncăpăţânare şi îndelung să cumpere casa. Îi reaminti că de în sala de mu%ică, decât pentru căR.J. ar #i #ost cine ştie ce pianistă. Cam o dată pe lună, tatăl ei$enea cu un ta3i pe strada 6rattle şi"l mituia pe şo#er ca să"la


17/324

Johnson, $enea în #iecare luni şi


18/324

ultrasunete, re%onanţă magnetică nucleară 9 procedurile caresuplineau în mare măsură diagnosticarea şi o scuteau deprocese de contestare a dreptului de practică.

'e întreba adesea, cine erau pacienţii aceia care $eneau la easă"i a


19/324

teste. (ar nu se descoperi nimic şi amândoi #ură prinşi curând în$ârte


20/324

6etts

R.J. ştia că 1om #usese la #el de surprins ca şi ea când)li%abeth 'ulli$an re$enise în $iaţa lui. 1răiseră împreună înColumbus, +hio, timp de doi ani, când el şi 6etts erau tineri. *eatunci, numele ei de #amilie era 6oshard. (in ceea ce au%ise

R.J. şi obser$ându"l $orbind despre ea, 1om ţinuse #oarte multla )li%abeth, dar ea îl părăsise după ce"l întâlnise pe 6rian'ulli$an.

'e măritase cu 'ulli$an şi se stabiliseră la Daga, în +landa,unde el era manager de marAeting pentru compania !6:. (upăcâţi$a ani, #usese trans#erat la *aris, dar nu trecuseră nici nouăani de la căsătoria lor când muri în urma unei comoţii cerebrale.

a data aceea, )li%abeth 'ulli$an publicase de


21/324

patru ani mai târ%iu de un cancer asemănător cu cel de caresu#erea 6etts acum. 4usese crescută gri


22/324

(ar nu a$ea să mai apuce concertul popular. &bia începuseiarna când boala o luă în stăpânire/ nu locuise în apartamentulei decât şapte săptămâni. a 'pitalul :emorial :iddlese3, îidădură o re%er$ă la eta


23/324

:a3 Roseman, con#runtat cu perspecti$a unei con$alescenţelungi, se hotărâse să iasă la pensie. R.J. nu a#lă de la 'idneBRinggold/ acesta nu #ăcu nici un anunţ o#icial. (ar 1essa $eniradioasă şi"i spuse noutatea. Nu $ru să"i de%$ăluie şi sursa, darR.J. putea să parie%e că aceasta era 6ess Darrison, secretara lui

:a3 Roseman.K mblă $orba că ai #i o candidată serioasă la #uncţiadomnului Roseman, continuă 1essa. raaaQ Cred că ai şanse şipostul ăsta $a #i pentru tine prima treaptă a unei scări #oarte,#oarte înalte. Ce"ai $rea să #ii, decana #acultăţii sau directoareaspitalului? 0i, oriunde $ei a


24/324

K Îmi pare rău, găsi ea puterea s"o console%e. (ar nu păreasurprinsă. R.J. îşi dorea s"o #i cunoscut mai demult.

&r #i #ost prietene ade$ărate.


25/324

M

:oment decisi$

Siua de


26/324

insultă, dar R.J. era #oarte neliniştită, pentru că se oprise pe la)li%abeth 'ulli$an înainte de a a


27/324

în obstetrică"ginecologie şi că a$usese un cabinet în4ramingham, =ca să se îmbogăţească din a$orturi> şi în #inalapărea crima pentru care era urmărită2 uciderea pruncilor.

K Nu scrie =moartă sau $ie>, comentă G@en cu amărăciune.K !"au #ăcut şi lui es unul?

es%eA stino$ich a$ea două%eci şi şase de ani de e3perienţăca ginecolog în Ne@ton şi lucra la clinică. )l şi G@en erausingurii medici permanenţi de la plani#icarea #amilială.

K Nu, se pare că aici m"au ales ţap ispăşitor doar pe mine,dar am au%it că şi ;alter Dearst de la (eaconess a #ost onoratla #el.

K Ce"ai de gând să #aci?

G@en rupse posterul în bucăţi şi le aruncă la coşul de gunoi.&poi îşi sărută buricele degetelor şi o înghionti prieteneşte peR.J.2

K Nu ne pot goni de aici dacă rămânem pe po%iţii.R.J. îşi bău ca#eaua gânditoare. *ro$oca a$orturi în primul

trimestru de sarcină, de doi ani. &$ea o speciali%are înginecologie şi es stino$ich, un pro#esor e3celent şi cu multăe3perienţă, o iniţiase în procedura pentru primul trimestru. Înaceastă perioadă, a$ortul era absolut sigur dacă era e#ectuat cugri


28/324

K (ar nu e surprin%ător, nu? comenta ea.K Nu e, aprobă 1essa.

În aceeaşi după"amia%ă, R.J. se întâlni cu 'idneB în #aţabiroului administrati$.

K 'alut, %ise el.K 'alut şi ţie.K &i hotărât ce$a în legătură cu rugămintea mea?)a e%ită. &de$ărul era că se străduise să nu se gândească la

cererea lui, incapabilă s"o anali%e%e. (ar era nedrept #aţă de'idneB.

K Nu încă. (ar #oarte curând îţi $oi da un răspuns.

'idneB dădu din cap2K 0tii cum se procedea%ă în spitalele uni$ersitare? Când aune$oie de cine$a pentru un post de conducere, caută uncandidat care a stârnit de


29/324

+ #urtună ciudat de caldă se abătu dinspre ocean, spălând6oston"ul şi Cambridge"ul cu ploi torenţiale şi de%gheţândultima %ăpadă a iernii. *este tot erau numai băltoace şi noroaieşi de sus, apa picura încontinuu.

)ra sâmbătă dimineaţa, stătea întinsă în pat şi se gândea,

ascultând %gomotele de%gheţului. Nu"i plăcea starea ei/ era totmai arţăgoasă şi ştia că asta i"ar #i a#ectat puterea de deci%ie,dacă se lăsa dominată de proasta dispo%iţie.

N"o prea entu%iasma ideea de a #i succesoarea lui :a3Roseman. (ar nu"i plăcea nici situaţia ei pro#esională demoment şi o sensibili%a încrederea pe care i"o arăta 'idneBRinggold, #aptul că el îi acordase mereu şanse pe care alţii i le"

ar #i re#u%at.0i se tot gândea la chipul 1essei când o anunţase că nici o#emeie nu #usese $reodată în postul de ad


30/324

4amilia Ringgold a$ea o casă de $acanţă pe o pla


31/324

+ in$itaţie la bal

:arţi ţinu la #acultate un curs de maladii iatrogene şi"i #ăcuplăcere pentru că se creă o de%batere aprigă pe marginea temeidiscutate. Câţi$a studenţi mai urmau încă medicina cu ideea#alsă că $or #i în$ăţaţi să #ie %ei ai $indecării şi educaţi să

acţione%e in#ailibil. Respingeau #aptul că era posibil ca doctorii,în încercarea de a"şi $indeca pacienţii, le puteau #ace rău.1otuşi, cei mai mulţi studenţi erau conştienţi de po%iţia lor însocietate şi sensibili la probabilitatea de a a$ea de"a #ace cugreşeli omeneşti, chiar într"o epocă de în#lorire a tehnologiei.Considerau important să cunoască situaţiile care puteau duce la$ătămarea sau la moartea pacienţilor şi, implicit, la cheltuirea

banilor lor pe procese de contestare a dreptului de practică.4ormau o clasă bună. *entru moment, #u mai mulţumită demeseria ei, pe drumul către spital.

!ntrase de câte$a minute în birou când 1essa i"l dădu latele#on pe 1om2

K 6ună, R.J. )li%abeth s"a dus a%i"dimineaţă de$reme.K 1om, îmi pare rău.

K &sta e. :ăcar nu mai su#eră.K 0tiu. ) bine aşa, 1om.(ar îşi dădu seama că el su#erea şi #u surprinsă de cât de tare

su#erea şi ea pentru el. Nu"l mai iubea cu pasiune, dar gândul lael o umplea încă de o emoţie $ie. *oate că a$ea ne$oie decine$a2

K &scultă, $rei să luăm cina unde$a? întrebă dintr"orăsu#lare. *oate să mergem la North )nd?

K &, nu, eu..., păru el stân


32/324

mulţumi că"i dăduse tele#on şi se cu#undă din nou în treburileei.

În cursul după"amie%ei, mai primi un tele#on de la una dinsecretarele lui2

K (r. Cole? 'unt CindB ;olper. (r. EendricAs m"a rugat să $ă

spun că nu $ine acasă în noaptea asta. 1rebuie să meargă la unconsult la ;orcester.K :ulţumesc de tele#on, spuse R.J.

(ar în sâmbăta următoare, 1om o rugă să ia o gustare cu elîn Dar$ard 'Tuare. 4aptul o surprinse. (e obicei, sâmbăta #ăcea$i%ita de dimineaţă la 'pitalul :emorial :iddlese3, unde era

chirurg consultant şi apoi de mor#ină, pro$ocându"i moartea.K 5ai, 1omQ)l clătină din cap.K 0i acum ce se $a întâmpla?K Raportul $a #i discutat de comitetul spitalului pentru

incidente medicale.Chelneriţa trecu pe lângă ei şi 1om îi mai ceru ca#ea.K 'unt sigur că nu"i mare lucru, o linişti el.

(ar am $rut să"ţi spun eu înainte să au%i din altă parte.

uni, )li%abeth 'ulli$an #u incinerată, potri$it dorinţei eitestamentare. 1om, R.J. şi 'u%anna orent% merseră lacrematoriu şi 'u%annei, în calitate de e3ecutor, i se dădu cutiapătrată cu cenuşa de#unctei.

uară masa la Rit% şi 'u%anna le citi câte$a părţi din

testamentul lui 6etts. 6etts lăsase o sumă considerabilă pentruîngri


33/324

(upă moartea doamnei 6osshard, banii rămaşi a$eau săre$ină 'ocietăţii &mericane a Cancerului. !ubitului ei prieten, dr.1homas &. EendricAs, )li%abeth îi lăsase amintirile #rumoase şi ocasetă audio cu $ocile lor din tinereţe, cântând =Câmpuri cucăpşuni>. *entru noua şi preţioasa ei prietenă, dr. Roberta J.

Cole, alesese un ser$iciu de ca#ea din argint de #abricaţie#rance%ă, din secolul al 5!!!"lea. 'er$iciul de argint şi casetaaudio urmau să $ină de la &nt@erp, unde mai erau depo%itate şialte lucruri de ale lui 6etts, care a$eau să #ie $ândute, sporinddepo%itul alocat mătuşii ei.

)li%abeth 'ulli$an mai ceruse de la dr. Cole o ultimă #a$oare2dorea ca prietena ei să"i depună urna cu rămăşiţele pământeşti

într"un loc #rumos ales de ea, #ără nici o ceremonie.R.J. #u uluită, atât de cerere, cât şi de responsabilitateaneaşteptată. Cu ochii înceţoşaţi, 1om comandă o sticlă deşampanie şi băură în memoria lui 6etts.

În parcare, 'u%anna îi dădu lui R.J. urna pătrată. &ceasta nuştiu ce putea #ace cu ea. + puse pe bancheta 6:;"ului şidemară către spitalul emuel Grace.

:iercurea următoare #u tre%ită la ora şi O dimineaţa desunetul pătrun%ător al soneriei de la intrare.

'e strădui să se scoale şi să"şi pună repede un halat. Nu reuşisă"şi găsească papucii şi se duse desculţă să deschidă.

Înainte de a descuia, se uită pe geam. )ra încă întuneric, dardesluşi două siluete.

K Ce doriţi? strigă.

K *oliţia statală.&prinse lumina şi se uită din nou a#ară, apoi trase iala, teribil

de în#ricoşată.K '"a întâmplat ce$a cu tatăl meu?K &, nu doamnă. &m dori să discutăm ce$a cu dr. EendricAs.)ra o poliţistă osoasă, în uni#ormă/ alături de ea, un ci$il cu

în#ăţişare bo$ină. &mândoi iradiau un aer de competenţă rece.

K Ce e, R.J.? %ise 1om. 'tătea în capul scărilor, în pantaloniide la costumul albastru şi în maiou.K (r. EendricAs?K (a. Ce doriţi?


34/324

K 'unt caporal 4lora :cEinnon, domnule. 0i acesta e soldatulRobert 1ra$ers. 'untem din C"*&C, nitatea de *re$enire şiControl al Crimei de pe lângă biroul procurorului ţinutului:iddlese3. (omnul procuror, )d@ard ;. ;ilhoit, ar dori sădiscute ce$a cu dumnea$oastră.

K Când?K *ăi, chiar acum, domnule. &r dori să $ă însoţim la biroullui.

K !isuse, $reţi să spuneţi că lucrea%ă la cinci dimineaţa?K (a, domnule, răspunse #emeia.K &$eţi mandat să mă arestaţi?K Nu, domnule.

K 6ine, atunci spuneţi"i domnului ;ilhoit că i"am re#u%atin$itaţia atât de amabilă. *este o oră $oi #i în sala de operaţii dela :iddlese3 :emorial, pentru că soarta unui pacient depinde demine. 'puneţi"i domnului ;ilhoit că pot $eni la biroul dumnealuila unu şi


35/324

puţin. :ergem la procuror la şaispre%ece patru%eci şi cinci. Îlanunţ eu de schimbarea orei.

6iroul lui Nat RourAe era într"o clădire din spatele primăriei,solid şi con#ortabil, dar cam în$echit. &$ocatul părea şi el

desprins dintr"un tablou $echi/ era un bărbat mic de statură,gălbe


36/324

1om îi relată ce conţinea testamentul lui 6etts, apoi întrebă2K ;ilhoit poate să #acă $reo murdărie din asta?K 4oarte posibil. ) un tip ambiţios, interesat să a$anse%e în

carieră, să a. 5"ar trimite la !nstituţia Corecţională Concorddin :assachusetts pentru două%eci de ani, păstrându"şireputaţia de


37/324

&


38/324

1om se uită la RourAe. &cesta era atent, dar îi #ăcu semn dincap să răspundă.

K Nu, domnule. Cancerul a omorât"o pe )li%abeth 'ulli$an.;ilhoit îşi lăsă bărbia în


39/324

L

&d$ersităţi

*rocurorul nu le mai trimise nici o hârtie, în %iare nu maiapăru nimic. R.J. ştia că tăcerea poate #i rău pre$estitoare.+amenii lui ;ilhoit lucrau, discutau cu doctorii şi asistentele dela :iddlese3, e$aluând consistenţa ca%ului, cântărind dacă

distrugerea dr. 1homas &. EendricAs ar #i a


40/324

timp liber, dar nu era niciodată tentată să"şi sacri#ice


41/324

sănătăţii sunt în#loritoare. 1rebuie să schimbăm cum$a sistemul,R.J. Nu mai e mult până când $om lucra toţi pentru +:'"uri.

Completase de


42/324

cri%e de moment, nu se"practică o medicină pre$enti$ă. 'idneB,medicina #amiliei ar #i un început. :edicii de #amilie sunt #oartecăutaţi.

Sâmbetul lui era acum #orţat2K Nici un spital din 6oston nu are $reo clinică de medicina

#amiliei.K 0i nu e ăsta un moti$ minunat de a"i pune noi ba%ele?K &m obosit, clătină el din cap. Cred că m"am descurcat bine

ca şe# de clinică şi mai am doi ani şi ce$a până la pensie. Nusunt interesat să conduc o asemenea bătălie. Nu mai $eni lamine cu cruciade, R.J. (acă $rei să schimbi sistemul, singuraposibilitate e să urci pe merit într"o po%iţie puternică. (upă

aceea, poţi să lupţi singură în ră%boaiele tale.În


43/324

V

5oci

Îl sună imediat pe Nat RourAe şi"i spuse despre con#runtareade la clinică.

K :"am gândit că ar #i bine să ştiţi, în ca% că încearcă să#olosească acti$itatea mea împotri$a lui 1om.

K (a. 5ă mulţumesc #oarte mult, dr. Cole.)ra #oarte politicos. R.J. nu"şi putea da seama ce gândea de#apt.

În seara aceea, 1om $eni acasă de$reme. )a stătea la masadin bucătărie cu nişte hârtii şi el intră să"şi ia o bere din #rigider.

K 5rei una?K Nu, mulţumesc.

)l se aşe%ă în #aţa ei. 'imţea ne$oia să se întindă şi să"latingă. &răta obosit şi odinioară s"ar #i dus să"i mase%e gâtul.Când$a #useseră #oarte apropiaţi. 0i el o masa adesea pe ea.:ai târ%iu, se şicanaseră, dar cu toate astea, ea nu"i uitasecalităţile.

K :"a sunat RourAe, începu 1om, şi mi"a %is ce s"a întâmplatla clinica din Jamaica *lain.

K (a?K :da. :"a..., m"a întrebat despre căsnicia noastră. !"amspus ade$ărul, cinstit.

)a îl pri$i %âmbind. Ce #usese, #usese/ acum era alt#el.K ) lucrul cel mai bun.K (a. RourAe %icea că dacă a$em de gând să di$orţăm,

procedura trebuie instituită imediat, ca nu cum$a contro$erseletale cu anti"aborţioniştii să"mi pre


44/324

K Nu, mulţumesc, răspunse ea şi se întoarse la hârtiile de pemasă.

1om îşi luă o parte din lucruri şi se mută imediat, aşa încât ea#u con$insă că era aşteptat unde$a.

a început, nu simţi nici o schimbare în casa din strada6rattle, pentru că se obişnuise să #ie singură acolo. 'e întorceaseară de seară în aceeaşi casă goală, dar acum nu mai găseanici un lucru mutat, nici un semn de"al lui care s"o ener$e%e.)3perimenta o lărgire plăcută a spaţiului ei personal.

1otuşi, la opt %ile după plecarea lui, începu să primeascătele#oane.

)rau $oci di#erite şi sunau toată seara, probabil se schimbauîntre ei.K +mori bebeluşi, căţea ce eşti, şoptea o $oce bărbătească.K Ne spinteci copiii. Goleşti #iinţe umane de parcă ar #i lă%i de

gunoi.+ #emeie o anunţa compătimitor pe R.J. că se a#lă sub

puterea demonilor2K 5ei arde $eşnic în #ocul iadului, încheia ea.&$ea o $oce


45/324

Dar face a"orturi. În fiecare 4oi omoară )ntre 56 şi 57 copii.8ă rugăm să "ă uniţi cu noi prin

5. 1ugăciuni şi post. * Domnul nu doreşte ca făpturile lui să piară. 1ugaţi"ă pentru sal"area dr. Cole.9. :crieţii, daţii telefon şi )mpărtăşiţii ruga

dumnea"oastră ca so con"ingeţi să renunţe la profesie.7. Cereţii să !; (A< &AC= A8>1%;1< „!u fiţi părtaşi lafaptele sterpe ale )ntunericului, dar daţile )n "ileag.? @feseni, B55.

Costul unui a"ort este de 9B6 dolari. Cei mai mulţi doctori )nsituaţia dr. Cole câştigă B6 din costul fiecărui a"ort. Dinomoruri, "enitul dr. Cole de anul trecut a fost de aproEimati"

FG.B66 dolari.În continuare, se descria cum poate #i găsită R.J., erau scrise

programul ei de ser$iciu, adresele şi tele#oanele de la spital,#acultate şi clinici. ltimul rând al posterului era din nou cuma


46/324

)a #u de acord. )ra sigură că dacă ar #i #ost bani buni lami


47/324

de ora de aerobică, îi po$esti lui G@en de 1om şi de $iitoarea luimireasă, apoi îl $ă%ură pe &le3ander :anaAos intrând cu unmeşter ca să repare un aparat de antrenament.

K 'e uită încoace, %ise [email protected] Cine?

K :anaAos. '"a uitat la tine de mai multe ori.K asă prostiile, G@en.(ar proprietarul sălii îl bătu pe meşter pe umăr şi porni către

ele.K 5in acum, trebuie să sun la ser$iciu, %ise G@en şi plecă.&$ea haine la #el de bine croite ca ale lui 1om, dar nu de la

acelaşi croitor. *urta costume mai le


48/324

K !eşi cu el, nu"i aşa?K Nu.K (e ce? *are #oarte drăguţ.K G@en, e un tip gro%a$, dar nu mă atrage deloc. 'erios. Nu

pot să"ţi spun de ce.K )i şi? Nu te cere de ne$astă. *ur şi simplu te"a in$itat înoraş.

G@en nu se lăsă şi re$eni la subiect de câte ori terminau ungrup de e3erciţii.

K *are #oarte drăguţ. (e când n"ai mai ieşit cu un bărbat?:işcându"se în ritmul mu%icii, R.J. recapitulă ce ştia despre

el. 4ost baschetbalist la colegiul 6oston, pro$enea dintr"o #amiliede emigranţi. În hol era o #otogra#ie de"a lui pe bule$ardul maredin 6oston2 un puşti serios cu o cutie de lustruit panto#i. Cândintră la #acultate, a$ea un stand închiriat şi mai mulţi anga


49/324

K !eşi numai cu doctori?K Da, ha, ha, râse el, dar o pri$ea cu interes.0i stabiliră să ia cina împreună sâmbătă.

În dimineaţa următoare, Heralds %ribune publicară articole

despre a$ort. Reporterii inter$ie$aseră persoane de pe ambelelaturi ale baricadei şi articolele erau însoţite de #otogra#ii aleacti$iştilor. În plus, Herald reproducea două po%e de peposterele cu medici =căutaţi> pentru că pro$ocau a$orturi. naera a doctorului James (icAenson, un ginecolog care lucra laclinica de plani#icare #amilială din 6rooAline. Cealaltă era a luiR.J. Cole.

:iercuri, dr. &lien Greenstein #u numit o#icial în #uncţia dedirector ad


50/324

că era +lobe, numărul de luni.K ) ade$ărat ce se spune? întrebă el. Că #aci să se întâmple

a$orturi?0tia că nu aşa ar #i trebuit să înceapă con$ersaţia, îşi ridică

bărbia şi se îndreptă, ca să"l poată pri$i în ochi2

K (a. ) o procedură medicală legală şi etică şi e $itală pentru$iaţa şi sănătatea pacientelor mele, spuse pe un ton egal, şi o#ac bine.

K :ă de%guşti. Nu te"aş atinge nici cu mănuşi.Ce #rumosQK )i, nici cu mâinile n"o să mă atingi, #ii sigur de asta, îi

spuse ea calmă.

'e ridică şi ieşi din clubul lui &le3, trecând pe lângă unsepareu unde o #emeie cu păr alb şi în#ăţişare maternă oaplauda cu lacrimi în ochi. Gestul ar #i consolat"o mai mult dacă#emeia n"ar #i #ost beată.

K N"am ne$oie de nimeni. *ot să"mi trăiesc $iaţa de unasingură. (e una singură. N"am ne$oie de nimeni, pricepi? 0i terog să nu mă mai baţi ia cap, o repe%i ea pe G@en.

K +.E., +.E., o#tă G@en şi plecă de lângă ea cât putu derepede.


51/324

P

n


52/324

iubea oraşul, dar nu mai suporta să se uite la oamenii stră%ii.&ceştia cutreierau oraşul, căutând prin tomberoane şi gunoaie,înghesuindu"şi agoniseala în căruţuri #urate din maga%ine,dormind în lă%i de ambala


53/324

plece din 6oston.Cele două comunităţi medicale unde ar #i #ost interesată să

lucre%e erau la 6altimore şi *hiladelphia. e scrise câte oscrisoare cunoscuţilor ei din cele două oraşe, Roger Carleton şi!r$ing 'impson, întrebându"i dacă i"ar #i putut o#eri ce$a.

Îşi pregătise de mult o săptămână liberă, $isând săsărbătorească %iua s#ântului 1homas. În loc de asta, însă, îşiîmpachetă câte$a lucruri şi plecă la ţară, să re%ol$e $ân%areaproprietăţii din 6erAshires.

1ocmai $oia să intre în maşină când îşi aminti de cenuşa lui)li%abeth, se întoarse şi luă urna din camera de oaspeţi, unde opăstrase.

Nu putu pune urna în portbaga


54/324

8

;ood#ield

Căsnicia ei şi a lui 1om începuse să se destrame încă dinainteca locuinţa somptuoasă din strada 6rattle să #ie restaurată şiaran


55/324

luă oasele, dar R.J. îl rugă să"i lase ei #ar#uria şi acesta acceptă,ridicând din umeri. )a o luă şi o puse pe peretele holului de laintrare.

6ariera :assachusetts nu o#eră o pri$elişte prea interesantă,

(e cea mai mare parte a lungimii ei. Numai când o părăsi lângă'pring#ield şi o luă spre nord pe drumul !"87, îi apărură în #aţaochilor coamele blânde ale munţilor, transmiţându"i unsentiment de pace. Îmi $oi ridica ochii către dealuri, de unde $oiprimi a


56/324

e3plicaţii despre 1om şi căsnicia ei.Când se întoarse acasă, soarele apusese şi aerul rece era tare

şi proaspăt. ăsă o singură #ereastră deschisă. &$ea lemneuscate în şopron şi #ăcu #ocul în cămin. În ţârâitul greierilor dela micul ia%, se aşe%ă pe canapea, bău ca#ea #ierbinte, mai dulce

decât era recomandată pentru a"şi păstra silueta şi urmări


57/324

*e prispă erau două ra#turi pline cu borcane de mierechihlimbarie. Înăuntru se au%ea radioul cântând tare. +adolescentă cu părul negru şi lung $eni la uşă. &$ea pistrui,pieptul plin şi un chip de înger în spatele ochelarilor cu lentilegroase.

K 6ună, %ise ea, sunt 'arah, tata e plecat. 5ine diseară.Îşi notă numele şi tele#onul lui R.J. şi"i promise că tatăl ei o$a suna. )a cumpără un borcan de miere şi au%i calulneche%ând.

K Ce răs#ăţat mai el %ise #ata. 5reţi să"i daţi %ahăr?K 'igur.'arah :arAus aduse două cuburi de %ahăr şi i le dădu, apoi se

îndreptară împreună către gard. R.J. întinse timid %ahărul, darcalul n"o muşcă şi limba lui aspră o #ăcu să %âmbească2K Cum îl cheamă?K Chaim. ) e$reu. 1ata l"a bote%at aşa după un scriitor.R.J. începea de, un maga%inmodern cu două pompe de ben%ină în #aţă. R.J. apreciamaga%inul general. 4ranA 'othebB a$ea întotdeauna nişte roţide caşca$al care #ăceau să"i lase gura apă. 5indea sirop dearţar, creştea animale pentru carne şi #ăcea singur cârnaţii, dulci

şi buni.K Îmi #aci un sand$iş cu o chi#lă şi caşca$al?K (e ce nu? %ise proprietarul.Îi ceru un dolar şi


58/324

tăcută în a#ară de #oşnetul $ântului printre miliarde de #run%e.4oşnetul acela se trans#orma în murmur, apoi creştea,semănând cu %gomotul mării şi o #ăcea să se simtă aproape de(umne%eu şi puţin speriată. Conta pe #aptul că animalele mari$or #i şi ele speriate de %gomotul pe care"l #ăcea #ără $oie,

călcând pe crengi uscate şi înaintând cu greutate pe cărărileînecate de $egetaţie. (in când în când, dădea peste câte unluminiş, dar nici un loc nu o îmbiase până atunci la odihnă.

:erse pe #irul unui pârâu care se $ărsa în râul Catamount.)stimă că a


59/324

7O

5ecini

*lecase ca într"o $acanţă, #ără trusă medicală. Cauciucurile eiîmprăştiară pietrişul şi #arurile 6:;"ului aruncară luminibe%metice pe ga%onul îngri


60/324

curând, două maşini opriră a#ară şi uşile se deschiseră, lăsândsă intre trei oameni, un o#iţer de poliţie de $ârstă mi


61/324

)a încu$iinţă, dar ţipă când o ridicară şi plângea când oaşe%ară pe targă. 'e deplasară cu toţii, DanA şi o#iţerul depoliţie ducând targa, bărbatul la capul 4redei, asistenta blondăcu re%er$orul de o3igen şi R.J. încercând să menţină apăsareape arteră în timp ce mergea.

rcară targa în ambulanţă şi o stabili%ară. 6londa trecuo3igenul pe re%er$orul de la bordul maşinii, îi ridicară picioareleşi o acoperiră cu pături ca să o prote


62/324

întinse mâna2K )u sunt 'te$e RipleB.K Roberta Cole.K 0o#eriţa noastră e 1obB 'mith.K 6ună, dr. ColeQ

6londa nu"şi luă ochii de pe şosea, dar îi surâse în oglindaretro$i%oare.K 6ună, 1obB, o salută şi ea.

&sistentele o preluară pe 4reda de la uşa ambulanţei.1ehnicienii luară cearşa#urile însângerate de pe targă şiaşternură altele proaspete, din re%er$a spitalului, după ce

de%in#ectară totul. &poi $eniră şi ei în sala de aşteptare, undestăteau DanA, R.J. şi poliţistul. &cesta se pre%entase2 şe#ulpoliţiei din ;ood#ield, :aurice &. :cCourtneB.

K :i se spune :acA, îi mărturisi el lui R.J.Cu toţii erau $i%ibil a#ectaţi, acum, când momentele de

acţiune trecuseră.DanA Erant% era cuprins de remuşcări pe care nu le mai

ascundea. e spuse că"şi pregătise puşca pentru coioţii caredădeau târcoale #ermei de câte$a %ile. 'e hotărâse să împuşte$reo doi ca să gonească haita.

K &i o puşcă ;inchester, nu"i aşa? întrebă :acA :cCourtneB.K (a, o ;inchester 8M, cu cartuşe mari. + am de

optspre%ece ani, n"am a$ut nici un accident cu ea. &m pus"o pemasă, am trântit"o poate puţin şi gata/ s"a descărcat.

K N"a$ea piedica trasă? întrebă 'te$e RipleB.

K (oamne, dar nu ţin nici un glonţ în ea, întotdeauna ogolesc după ce"mi termin treaba. *robabil că de data asta amuitat, am început să uit tot #elul de lucruri. 0i să ştii că ai tupeu,RipleB, să măntrebi dacă are mai multe gloanţe în ea. Cre%i căam $rut să"mi împuşc ne$asta?

K )u n"am $ă%ut decât că era pe


63/324

la timp locul unde să apese pe arteră, acum chiar că ar #i #ostrău.

Erant% pri$i spre R.J.2K N"o să uit niciodată asta.&poi clătină iar din cap2

K ite ce i"am #ăcut eu lui 4redaQ1obB 'mith se aplecă şi"şi puse mâna pe a lui2K asă, DanA, toţi o dăm în bară câteodată. 1oţi #acem

greşeli prosteşti. (acă te tot în$inuieşti, n"o a


64/324

K (a, dr. :archant.K 6ine/ când $ă $ine un doctor nou, daţi"mi de ştire şi o să"i

trimit un raport.K Cum se #ace că bateţi drumul până la Green$ille ca să

mergeţi la doctor? îl întrebă R.J. pe DanA pe drumul de

întoarcere.K *ăi dacă nu e nici unul mai aproape... N"am mai a$utdoctor în ;ood#ield de două%eci de ani, de când a murit doctorulbătrân.

K Cum îl chema?K 1horndiAe.K (a, mi"aduc aminte că mai mulţi mi"au pomenit de el când

ne"am luat casa.K (a, Craig 1horndiAe. +amenii îl iubeau, dar, după moartealui, n"a mai $enit nici un doctor la ;ood#ield.

)ra aproape mie%ul nopţii când sal$area îi lăsă la capătul aleii#ermei Erant%.

K 1e simţi bine? îl întrebă pe DanA.K :da. 0tiu că n"o să pot să dorm. Cred că o să mă apuc să

strâng mi%eria din bucătărie.K Dai să te a


65/324

77

Chemarea

& doua %i de dimineaţă rămase în pat şi recompuse Wîntâmplările din seara precedentă. 6ănuia că haita de coioţi pecare dorise DanA s"o împrăştie se mutase singură, pentru că$edea la marginea pădurii căprioarele cu coadă albă păscând

iarba de pe pa


66/324

oraş paispre%ece tehnicieni medicali de urgenţă, toţi $oluntari.1oate persoanele din ;ood#ield bene#icia%ă de asistenţăgratuită. &$em pagere şi răspundem la apel două%eci şi patru deore din două%eci şi patru. În mod ideal, o echipă trebuie să #iecompusă din trei persoane, dar de cele mai multe ori suntem

doar doi, ca aseară.K (e ce e gratuit? întrebă R.J. (e ce nu ta3aţi companiile deasigurări pentru că le duceţi clienţii la spital?

1obB se uită la ea perple3ă2K Nu a$em patroni mari aici, pe dealuri. Cei mai mulţi

oameni îşi conduc propria a#acere şi abia se descurcă2 suntlemnari, tâmplari, #ermieri, meşteşugari. :area ma


67/324

#rumuseţea dealurilor împădurite.'oarele era pe cale să apună când sună tele#onul2K (r. Cole? &ici (a$id :arAus. 4iica mea mi"a spus că m"ai

căutat ieri. Îmi pare rău că n"am #ost acasă.K (a, domnule :arAus... $oiam să discut cu dumneata

despre $ân%area pământului şi a casei mele.K 'igur că da. Când cre%i că aş putea să trec să discutăm?K *ăi, problema e... '"ar putea să $ând, dar nu mai sunt aşa

de sigură. 1rebuie să mă hotărăsc.K )i, nu te grăbi. Gândeşte"te bine.)a se gândi că interlocutorul ei a$ea o $oce #rumoasă şi

caldă.

K (ar aş $rea să discutăm despre altce$a.K (esigur, %ise el cam nedumerit.K 4iindcă $eni $orba, $in%i o miere minunată.Îi simţi surâsul la tele#on2K :ulţumesc, o să le spun albinelor. e place la nebunie să le

laude lumea, deşi le e ciudă că eu trag toate pro#iturile.uni dimineaţa era înnorat, dar a$ea o răspundere

apăsătoare. 'e a#undă din nou în pădure, %gâriindu"se în crengişi ur%icându"şi mâinile. &


68/324

Îşi petrecu următoarele două %ile in$estigând, adunândin#ormaţii, luând notiţe, mâ%gălind ci#re şi estimări. (a$id:arAus se do$edi a #i un bărbat mare şi tăcut, trecut depatru%eci şi cinci de ani, cu trăsături aspre, bătucite, interesantela modul în care portretul lui incoln era atrăgător. &$ea o #aţă

lată, un nas proeminent, uşor coroiat, o cicatrice în colţul stângal bu%ei şi ochi căprui, blân%i, uşor amu%aţi. Costumul lui dea#aceri se compunea din blugi e$is şi geacă de cercetaş şi"şipurta părul lung, des şi începând să încărunţească strâns într"ocoadă la spate.

'e duse la primărie şi $orbi cu deputata locală, JanetCant@ell, o #emeie osoasă şi destul de $ârstnică şi cu ochi

obosiţi, îmbrăcată în blugi mai ponosiţi decât ai lui :arAus şiîntr"o cămaşă albă, masculină, cu mânecile su#lecate până lacoate. (upă aceea, R.J. străbătu strada principală din ;ood#ieldde la un capăt la celălalt şi studie oamenii şi tra#icul. (iscută şicu directorul spitalului din Green$ille şi coborî la bu#et, unde$orbi cu mai mulţi doctori.

&poi îşi #ăcu baga, presupusese că era o dulcegărie romantică. (aracum îşi dădea seama că e posibil să #ii capti$at de un impulsputernic şi absolut ire%istibil.

0i chiar mai mult 9 lucrul care o obseda era bun şi în termenipractici, dădea un sens $ieţii ei.

:ai a$ea câte$a %ile de concediu şi le #olosi #ăcând liste cu

probleme care trebuiau re%ol$ate. 0i #ăcând planuri.În s#ârşit, îi tele#onă tatălui ei şi"l rugă să ia masa cu ea într"o

seară.


69/324

7

n contact cu legea

4usese în con#lict cu tatăl ei din #ragedă copilărie şiîn#runtarea durase până la maturitate. &poi se întâmplase ce$aminunat, sentimentele lor se întâlniseră şi în#loriseră. (in partealui era descoperirea mândriei, a moti$elor pe care le a$ea ca s"o

admire. Cât despre ea, îşi dădea seama că până şi în anii în careîl tratase cu aroganţă, tatăl ei o spri


70/324

Roberta Jeanne d&rc Cole. *ână la urmă, încercarea tatălui dea"şi striga #ata Rob J. eşuă de asemenea şi în curând toatălumea îi spunea R.J., cu toate că tatăl insista să o alintecâteodată tot cu numele Rob J.

R.J. crescu într"un apartament con#ortabil de la eta


71/324

stârnea atâtea şoapte şi grimase printre cunoscuţii ei. (ardepăşi etapa şi începu să contemple anatomia şi #i%iologia,memorând oasele trupului uman aşa cum unii amatori depreistorie memorea%ă numele dino%aurilor. *e biroul tatălui ei,într"o cutiuţă din sticlă şi lemn de ste


72/324

era însărcinată. a început, şi ea şi Charlie #ură îngro%iţi, darapoi încântarea de a de$eni părinţi îi copleşi şi se hotărâră să secăsătorească imediat. Însă după câte$a %ile, în timp ce se spălapentru a intra în sala de operaţii, Charlie #u s#âşiat de o durerepătrun%ătoare în partea de


73/324

după moartea lui, R.J. pierdu sarcina.În dimineaţa e3amenului de licenţă, stătea într"o sală plină de

tineri încordaţi şi emoţionaţi. 0tia că Charlie i"ar #i spus să aibăgri


74/324

nu se născuse. 0tia că nici unul dintre aceste sentimente nuputeau #i satis#ăcute, dar tristeţea o a


75/324

7

n drum di#erit

(eci%ia ei de a studia medicina era pe placul tatălui ei, darpro#esorul Cole abordă tema prudent, pentru că"şi iubea #iica.

K Nu cum$a o #aci pentru că simţi ne$oia să"i iei locul luiCharlie? o întrebă el blând. *oate $rei să retrăieşti e3perienţele

lui.K ) în parte ade$ărat, recunoscu ea, dar numai în micăparte.

'e gândise mult la $iitorul ei pro#esional şi a


76/324

K Când doriţi să încep?K Ce"ar #i să"ţi încerci mâna chiar mâine?&şa că, în timp ce mergea la cursul de $ară de chimie, #ăcu

cercetări cu pri$ire la ca%ul unei #emei de două%eci şi nouă deani, bolna$ă mortal de anemie aplastică pentru că i se dăduse

un deri$at al penicilinei care îi suprimase #uncţia producătoarede globule roşii a mădu$ei spinării. R.J. se #amiliari%ă cu toatebibliotecile medicale din 6oston, răscoli #işe, cărţi, publicaţii şiarticole de cercetare, în$ăţând #oarte mult despre antibiotice.

4oreman păru satis#ăcut de munca ei şi"i dădu un alt ca%. )ra$orba despre un pro#esor de cinci%eci ş nouă de ani căruia i sepusese o prote%ă de şold şi, ca urmare a poluării aerului din sala

de operaţie, se in#ectase şi omul rămăsese cu şoldul instabil şicu un picior mai scurt. !n#ecţia se mani#estase abia după trei anide latenţă în interiorul organismului.

(upă aceasta, cercetările ei a


77/324

un an la altul. 1oţi copiii *otter participau la cules de bumbac,#ructe şi legume pe la alte #erme, #ăcând orice treabă care le"ar#i adus un mic câştig. a şaispre%ece ani, când era de


78/324

În$ăţau împreună toate trei, se ascultau şi se testau înainte dee3amene şi se do


79/324

$adă pericole la tot pasul.ucrând la un ca%, găsi un raport semnat de dr. Enight 'teel

de la Centrul :edical al ni$ersităţii din 6oston, în care sere%umau conclu%ii obţinute din studiul a P7 pacienţi internaţiconsecuti$ e3clu%ându"i pe cei bolna$i de cancer, la care

chimioterapia pro$oca multe reacţii ad$erseH. (in P7 pacienţi,8O 9 mai mult de o treimeQ K contractaseră o boală iatrogenă.0apte%eci şi trei de oameni, 8 la sută, de%$oltaseră complicaţiicare le ameninţau $iaţa sau îi handicapau permanent 9catastro#e pe care le"ar #i e$itat dacă ar #i stat departe dedoctori şi de spital.

Ne#ericitele accidente se datorau medicamentelor, testelor

diagnostice sau tratamentului, regimului, asistenţei,transportului, cateterismului cardiac, in


80/324

1rio"ul lor se destrămă după absol$ire. 'amantha ştiuse de laînceput că $oia să predea anatomia, aşa că"şi luă un re%idenţiatîn anatomo"patologie, la Centrul :edical Iale"Ne@ Da$en. G@enhabar n"a$ea încotro să se îndrepte după cei patru ani destudenţie, dar #irea ei militantă o îndemnă să aleagă ginecologia

şi plecă la spitalul DitchcocA din Dano$er ca re%identă. R.J. $oiatotul de la medicină. Rămase în 6oston, ca medic re%ident înboli interne, la spitalul emuel Grace. Chiar şi în momentele celemai grele 9 când i se pasau treburile neplăcute, trecea prinmaratonul nopţilor nedormite şi îndura u%ura %ilnică 9 nu seîndoia de meseria ei. )ra singura #emeie din trei%eci de re%idenţide medicină internă. a #el ca la #acultate, trebuia să ridice

$ocea mai mult decât bărbaţii, să muncească mai din greu.5estiarul doctorilor era masculin, colegii ei $orbeau obscendespre #emei mai ales despre re%identele de ginecologieH şi oignorau pe ea. (ar nu se descura


81/324

e3plica nimic logic şi ar #i #ost ridiculi%ată crunt.(ar în primele ore ale dimineţii, inima domnului ;eiler cedă şi

acesta muri.(upă câte$a săptămâni, trăi o e3perienţă similară. 1ulburată,

îi pomeni incidentele tatălui ei. *ro#esorul Cole dădu din cap,

pri$ind"o cu interes2K neori, doctorii pot a$ea un al şaselea simţ #aţă de stareaanumitor pacienţi.

K :i s"a întâmplat asta cu mult înainte de a de$eni doctor.&m ştiut că Charlie Darris $a muri. &m #ost absolut sigură deasta.

K În #amilia noastră e o legendă, începu el


82/324

(e ani de %ile, pro#esorul Cole era un iubitor al trabucurilorbune şi se delecta în #iecare seară cu un lichior ra#inat.

R.J. pri%ase şi ea mari


83/324

obstetrică"ginecologie, dr. 'idneB Ringgold, şe#uldepartamentului de medicină, o întrebă dacă era interesată săpredea două cursuri, 're"enirea şi apărarea )n procesele denegli4enţă profesională la studenţii din anul !5 şi liminareaincidentelor iatrogene la cei din anul ! împreună cu statutul

educati$ $eni şi numirea permanentă în cadrul spitalului. R.J.acceptă imediat. Numirea ei stârni murmure şi se au%iră şiplângeri, dar dr. Ringgold le temperă pe toate cu calm şilucrurile e$oluară spre bine.

(upă re%idenţiat, 'amantha *otter plecase să predeaanatomia la 4acultatea de medicină a ni$ersităţii ;orcester.G@en 6ennett se asociase cu un ginecologH cu cabinet în

4ramingham şi începuse de


84/324

7M

ltima $ăcăriţă

'e întâlniră la 'inerola, un restaurant din partea de nord aoraşului. Când mersese prima oară acolo cu Charlie Darris,tra$ersaseră o alee strâmtă printre blocuri şi apoi urcaseră oscară, pentru a intra într"o sală mică, practic o bucătărie cu trei

măsuţe. Caria *inerola gătea a


85/324

legal.)a primise o scrisoare de la 6altimore în care i se spunea că

în pre%ent nu e3istau #onduri pentru a #inanţa un post potri$it cuea, dar că se putea aran


86/324

şi 6ill Clinton a promis că, dacă $a #i ales, toată lumea $abene#icia de asigurare de sănătate.

K Cre%i că se poate ţine de cu$ânt?K Cred că $a încerca în mod real s"o #acă. *are să #ie primul

politician căruia îi pasă că e3istă săraci negli


87/324

II

CASA DE PE COLINĂ


88/324

7

:etamor#o%ă

+ in$ită pe 1essa :artula la un prân%. 1essa plânse în #ar#uriacu homari şi #u pe rând posomorâtă şi %drobită2

K Nu ştiu de ce trebuie să #ugi, %ise ea. 1u erai ascensorul

meu în ser$iciu, tot mai sus şi mai sus.K )şti o #ată harnică #oc şi o să te descurci per#ect. 0i nu #ug,

îi e3plică R.J. cu răbdare. :ă duc într"un loc unde cred că"mi $a#i mai bine.

Încerca să se simtă la #el de încre%ătoare şi pe dinăuntru, darera măcinată de temeri şi nelinişti de parcă ar #i absol$it din nou#acultatea. Nu adusese prea mulţi copii pe lume în ultimul timp

şi"şi pierduse siguranţa. e@ 'tanetsAB, şe#ul clinicii deobstetrică, îi dădu nişte s#aturi, într"o manieră a#lată unde$aîntre uluială şi amu%ament2

K 0i ai de gând să te #aci doctoriţă de ţară? *ăi, $a trebui săagăţi un obstetrician dacă e $orba să asişti la naşteri însălbăticiile alea. În lege scrie că trebuie să"ţi iei a


89/324

Când %eii sunt cru%i, gândi R.J., sunt neîndurători.K + să se mute în biroul ăsta?K Nu, luăm biroul doctorului Roseman, ăla mare şi #rumos de

pe colţ, la #el ca al doctorului Ringgold.R.J. o strânse în braţe2

K ) norocos să te aibă.Îi #u surprin%ător de greu să părăsească spitalul/ se despărţimai uşor de clinica de plani#icare #amilială. Îi dădu directoarei,:ona ;ilson, un prea$i% de şase săptămâni. (in #ericire, :onadăduse s#oarăn ţară pentru a o înlocui pe G@en. Nu găsise unanga


90/324


91/324


92/324

pe R.J./ a$ea şi e3perienţă în contabilitate, aşa că"i putea ţineregistrele. Ca asistentă, R.J. o închirie pe :argaret ;eiler, pescurt *eggB, o #emeie solidă şi căruntă, în $ârstă de cinci%eci şişase de ani.

(iscutând salariile, se simţi stân


93/324


94/324

şi 'arah se mutară la ;ood#ield.&u%ind mai târ%iu po$estea lui R.J., în timp ce beau ca#ea la

bucătărie, dădu din cap2K :unţii ăştia sunt plini de supra$ieţuitori.


95/324

7L

a birou

*lecă de#initi$ într"o dimineaţă #ierbinte de iunie târ%iu, cu uncer încărcat de nori grei, pre$estitori de ploaie cu tunete şi#ulgere. Cre%use că $a #i #ericită să părăsească locuinţa dinstrada 6rattle/ totuşi, în ultimele %ile, după ce mobila #usese

transportată bucată cu bucată la ea, în depo%it sau la 1om şitocurile ei tre%eau ecouri între pereţii goi, începu să se uite lacasă cu ochii iertători ai unui #ost proprietar şi să"i aprecie%esplendoarea maiestuoasă. Îi părea rău să plece/ în ciudamaria


96/324

care apăreau şi suplimentând suma pentru $i%itele la domiciliu.+ consultaţie completă era ta3ată cu nouă%eci şi cinci de dolarişi toate in$estigaţiile de laborator urma să #ie #ăcute laGreen$ille.

+ puse la treabă pe 1obB cu două săptămâni înainte de

deschiderea biroului, ca să introducă în computer toate datelecompaniilor de asigurări. &r #i tratat doar cu primele cinci camărime, dar mai e3istau încă cincispre%ece companii mici lacare se asigurau pacienţii şi trei%eci şi cinci de #irme marginale,şi mai restrânse. 1oate trebuia să e3iste în computer, cu#ormularele lori speci#ice. 6a%a de date a$ea să #ie #ăcută osingură dată, dar R.J. ştia din e3perienţă că necesita actuali%ări

periodice, pe măsură ce companiile îşi înlocuiau sau modi#icau#ormularele.)ra o cheltuială ma


97/324

*eg ;eiler ştia e3act cum să procede%e/ îl po#ti în sala deconsultaţii şi"i completă #işa, apoi îi luă pulsul şi tensiunea.

ui R.J. îi #ăcu plăcere să a#le pe îndelete trecutul lui George*almer. a început, #iecare $i%ită ocupa mai mult timp, pentru cătoţi pacienţii erau noi şi a$eau ne$oie de un e3amen complet.

a 6oston l"ar #i trimis pe dl. *almer la ortopedie, să #acă oin


98/324

7V

(a$id :arAus

+ in$ită la cină la el acasă.K + să #ie şi 'arah?K 'arah participă la o masă o#icială a clubului bucătarilor de

la liceu, răspunse el, pri$ind"o meditati$. Nu $ii pe la mine decât

dacă e de #aţă şi a treia persoană?K 6a da, bineînţeles. (oar că mi"ar #i plăcut să #ie şi 'arah.Îi plăcea casa lor, bârnele solide care susţineau ta$anul şi

mobila $eche şi con#ortabilă. *e pereţi erau multe tablouri,semnate de artişti locali ale căror nume nu"i spuneau nimic. )l îio#eri turul casei. &$eau bucătărie mare. 6iroul lui, plin de acteimobiliare, un computer, o pisică mare şi gri dormind pe scaunul

lui.K *isica e şi ea e$reică, aşa cum e calul?K a drept $orbind, da, surâse el. Ne"a $enit cu un motan


99/324

K &h, %âmbi el şi ridică din umeri.Camera lui 'arah a$ea la #erestre nişte draperii multicolore pe

care (a$id spuse că le $opsise chiar ea. 1ot spaţiul era plin depietre, mici, mari sau mi.

K &şa cre%i? &i două%eci şi cinci de minute înainte de masă.*e ce parie%i?

K *e o pi%%a cu de toate. (ouă%eci şi cinci de minute suntsu#iciente.

K (acă tu câştigi, primeşti o pi%%a. (acă pier%i, mă săruţi.K DeiQK Ce"i, ţi"e #rică? %âmbi el pro$ocator.K '"a #ăcut.Nu pierdu mult timp în


100/324

1recuseră %ece minute şi se depărtase de căsuţa de bârne,dar nu găsise decât o piatră care semăna pe departe cu o inimă,însă a$ea o #aţă asimetrică comparati$ cu cealaltă.

'e hotărî că greşise pariind. &r #i $rut să găsească o piatră"inimă, pentru ca el să nu"şi închipuie că eşuase dinadins.

a s#ârşitul timpului alocat, se întoarse2K &m găsit una, şi i"o arătă.)l o pri$i rân


101/324

K Rabin. Cel puţin aşa am #ost numit cu mult timp în urmă.Nu m"am ocupat prea mult de asta.

K (e ce te"ai lăsat? &$eai enoriaşi?K )u nu..., ridică el din umeri. )ram prea #rământat de

întrebări şi nesiguranţe ca să iau în gri


102/324

i #u greu să mai continue discursul.'e anga


103/324

7P

!ntimitate #elină

R.J. nu se îndrăgosti imediat de (a$id :arAus. Începu cu ouşoară pâlpâire, o admiraţie a chipului lui, a degetelor lungi şiputernice, o reacţie la timbrul $ocii şi la blândeţea ochilorbărbatului. 'pre surprinderea 9 şi chiar spaima 9 ei, pâlpâirea

crescu, sentimentul se în#lăcără. Nu că%useră unul în braţeleceluilalt 9 erau prea prudenţi pentru asta. (ar într"o sâmbătăseara, acasă la el, când 'arah era plecată cu prietenii la un #ilm,se sărutară cu o #amiliaritate neobişnuită.

)l se plânse că"i era greu să descrie trupul unei #emei înromanul lui2

K &rtiştii şi #otogra#ii au o soluţie simplă pentru asta, lucrea%ă

cu modele.+ soluţie într"ade$ăr simplă, recunoscu ea.K Îmi po%e%i?R.J. clătină din cap2K Nu. 5a trebui să scrii din amintiri.Îşi descheiau de


104/324

neclintită a pisicii. &gunah stătea pe un scaun de lângă pat,pri$indu"i cu interes. R.J. a$u certitudinea că pisica înţelegeae3act ceea ce se întâmplase.

K (a$id, dacă ăsta e un test, am picat. 'coate"o de aici.K Nu e un test, râse el.

'e desprinse, luă pisica şi o dădu a#ară, apoi $eni înapoi. &doua oară #u mai lent, mai calm şi o umplu de #ericire pe R.J.)ra atent şi generos. )a îi e3plică momentele ei de orgasm, careerau prelungite şi intense, dar la distanţă de câte$a %ile unul dealtul. Îi era


105/324

oameni $eneau la doctor numai când era prea târ%iu2 diabetul lepro$ocase orbire, tumorile, metasta%e. R.J. a$u pacienţi dinaceştia chiar de la început, nu putea decât să se în#urie în gândşi să încerce să"i trate%e.

'e ba%a pe transmiterea orală a mesa


106/324

K (ar... de ce doar să supra$ieţuieşti? o pri$i el la #el ca tatălei.

K Nu"mi pasă de bani. 5reau doar să practic o medicină decalitate în localitatea asta.

K ) un act de s#ântă, %ise el, aproape în#ricoşat.

K )i, haide. Nici o s#ântă n"ar #i #ăcut cu tine ce"am #ăcut eu,comentă ea, %âmbindu"i larg.


107/324

78

Casa de pe colină

Încetul cu încetul, ea, *eg şi 1obB intrară în rutina cabinetului.R.J. se obişnui şi cu ritmurile oraşului şi se #amiliari%ă cu $iaţade acolo. 'imţea că oamenilor le plăcea s"o salute spunându"i=doamnă doctor>, le simţea mândria de a a$ea din nou un medic

în localitate. Începu să #acă $i%ite la domiciliu, la cei ţintuiţi lapat sau la cei care a$eau di#icultăţi în a circula. Când a$ea timpşi era ser$ită cu o ca#ea şi o plăcintă, stătea cu ei la bucătărie şidiscuta despre $reme şi politică, apoi copia reţetele şi le lăsa pemasă.

;ood#ield ocupa o supra#aţă de patru%eci şi cinci de Ailometripătraţi şi uneori era chemată şi în localităţile în$ecinate.

Chemată de un băiat care parcursese cinci Ailometri ca săa


108/324

siguranţa, părul negru #luturând în $ânt. Nu îndră%ni săcla3one%e, ca să nu sperie calul.

(upă câte$a %ile, stând în su#ragerie, R.J. se uită pe #ereastrăşi o $ă%u, dincolo de coroanele merilor, pe 'arah, mergând#oarte încet pe Chaim şi studiindu"i casa.

R.J. dorea să ştie mai mult despre 'arah, în parte din cau%atatălui ei, dar şi pentru ea însăşi şi probabil că mai a$ea unmoti$. nde$a, ascuns printre gândurile ei, se a#la un proiectutopic 9 ei trei împreună, ea, (a$id şi #ata aceasta, de$enindu"i#iică.

(upă câte$a minute, 'arah întoarse calul şi trecu din nou pelângă proprietatea ei. Când a


109/324

e mult mai tânără, dar #oarte tră%nită. &u gri


110/324

mişcându"se la #el, de parcă ar #i #ost un singur animal, unşarpe uriaş. 5ă%u ţestoase şi reptile, un hârciog bătrân şi grascare"i mânca tri#oiul de pe pa


111/324

K Nu, %ise ea, apoi se ră%gândi şi %âmbi2 6a da, $reau.! se păru #rumos când #u gata, $opsit în gri"beige, la #el ca

pereţii casei şi cu literele negre2!ndicatorul îi nedumeri pe oameni. *e care culme? o întrebau

ei. În #uncţie de dispo%iţie, se amu%a să le spună că era pe

culmea disperării, a tristeţii, a bucuriei sau a $ieţii. 1otuşi, încurând se obişnuiră toţi cu numele şi n"o mai întrebară nimic.


112/324

O

!nstantanee

— Cine urmea%ă? o întrebă R.J. pe 1obB într"o după amia%ătâr%ie.

K )u, răspunse 1obB ner$oasă.K 1u? +... bineînţeles, 1obB. &i ne$oie de un consult general

sau e o problemă specială?K + problemă.1obB rămase aşe%ată la biroul ei şi"i descrise situaţia clar şi

economic2)a şi Jan, soţul ei, erau căsătoriţi de doi ani şi


113/324

K 0i nu era şi rabin?K 6a da, şi negustor de diamante, ca să aibă ce pune pe

masă.K *oate ar trebui să mă #ac şi eu negustor de diamante,

%âmbi ea.

I se părea că putea $orbi cu el despre orice, un răs#ăţincredibil. În legătură cu a$orturile, el gândea la #el ca şi despre(umne%eu2 nehotărât.

K Cred că o #emeie trebuie să aibă dreptul să"şi sal$e%e$iaţa, să"şi prote


114/324

&poi îşi puse , dar nu sosi nimic.

1recând pe lângă #erma lui, îl $ă%u intrând în gra


115/324

Îi ţine pe toţi o grămadă până să"i plătească, $rea să mulgăbine dobânda de la orice dolar din bancă. 1u trebuie să ţii contşi să"i pre$ii şi pe pacienţi că eşti doctor, dar în acelaşi timp aideschis o a#acere.

(a$id îi mai spuse că trebuia să pună la punct un sistem de

strângere a plăţilor. Colecta putea #i #ăcută deY altcine$a, pentruca doctoriţa să"şi păstre%e =imaginea purăY7. În mare, sistemulnu trebuia să di#ere de al altor creditori şi întocmiră o strategiepe care R.J. i"o e3plică a doua %i lui 1obB, cea delegată sătrimită lunar #acturi datornicilor.

1obB îi cunoştea bine pe localnici şi îşi putea da seama cândcine$a era într"ade$ăr lipsit de mi.


116/324


117/324


118/324

mergând şi puse cutia pe treapta de sus a scării, la mi


119/324

7

'ă"ţi găseşti drumul

R.J. nu"i spusese nimic lui 'arah despre piatra"inimă şi nici'arah nu arătă că ar #i primit cristalul din cutiuţa de bi


120/324

K Ce e, un diamant? se interesă 4reda uimită.K Nu, doar o bucată de piatră, %ise R.J. şi duse s#ecla şi

piatra"inimă trium#ătoare.În casă, o spălă şi o în$eli într"un şer$eţel de hârtie. &poi o

puse într"o cutie mică de plastic. (upă aceea îşi #ăcu #loricele şi

mâncă şi turnă şi într"o pungă mare, în care strecură şi cutia.&poi găsi o cutie mare, unde puse punga, îngrămădi în


121/324

cuibul cu bucuria că nu mai depindea de gustul şi pre#erinţelenimănui. Îi sosiseră cărţile din biblioteca din 6rattle 'treet. 'eanga


122/324

K 0tiu. &m îngropat câte$a rămăşiţe arse sub piatra aia.)li%abeth dorea doar ca cenuşa ei să se amestece cu pământulîntr"un peisa< #rumos. +raşul şi locul ăsta n"au însemnat nimicpentru ea în timpul $ieţii. Nu le ştia. (acă su#letele se potîntoarce după moarte 9 şi eu nu cred că se întâmplă asta, cred

că morţii rămân morţi 9 dar dacă ar #i ade$ărat, nu s"ar duce6etts 'ulli$an într"un loc care a însemnat ce$a pentru ea?Îşi dădu seama că"l şocase şi"l de%amăgise, într"un mod

pro#und.)rau #oarte di#eriţi. *oate că era ade$ărată %icala că #irile

opuse se atrag, se gândi ea.(eşi relaţia lor era plină de necunoscute şi incertitudini,

petreceau ore minunate împreună. )3plorau =ţinutul> ei şidescopereau comori. În mi


123/324

e3crementele umane, numai că de o mărime caraghioasă.K 'unt mulţi urşi pe aici?K Câţi$a sunt, să ştii. + să $e%i şi tu, mai de$reme sau mai

târ%iu, probabil că de la distanţă. Nu iasă oamenii să se apropie,îi aud şi"i miros. (e obicei, se #eresc de oameni.

Împre


124/324

Cântăreţii

În ciuda multor neînţelegeri, relaţia lor de$enea tot maiputernică.

+ înspăimânta #aptul că o #emeie de $ârsta şi cu e3perienţa eiputea #i atât de $ulnerabilă, atât de descoperită în interior, ca o

adolescentă. :unca ei o ţinea aproape tot timpul departe de(a$id, dar se gândea la el în momente neaşteptate şi adeseanepotri$ite 9 la gura, $ocea, ochii, #orma capului, ţinuta lui.Încerca să"şi e3amine%e ştiinţi#ic reacţiile, să"şi spună că era$orba doar de biochimie2 când îl $edea>, îl au%ea, îi intuiapre%enţa, creierul ei elibera #eniletilamină şi"i înnebunea trupul.Când o mângâia, o săruta, #ăceau dragoste, totul se părea mai

dulce datorită o3itocinei.Îl i%gonea necruţător din mintea ei în timpul %ilei, pentru a"şiputea #ace meseria de doctor.

Când erau împreună, le era imposibil să"şi ia mâinile unul depe celălalt.

*entru (a$id era o perioadă di#icilă, de răscruce. 1rimisese


125/324

se identi#ica pe sine ca scriitor.K 'unt (a$id :arAus, îşi începu el discursul la întâlnirea

antialcoolicilor. 'unt alcoolic şi agent imobiliar în ;ood#ield.'eara târ%iu, se întoarseră în sat şi se aşe%ară pe prispa lui,

lângă borcanele cu miere. (iscutară în linişte, bucurându"se de

adierea răcoroasă ce $enea dinspre pădure.'tând acolo, o maşină mătură aleea cu luminile galbene ale#arurilor, #ăcând să se re#lecte pe obra%ul lui (a$id umbreleboitei de $iţă"de"$ie.

K ) 'arah, %ise el. & #ost la #ilm cu 6obbB Denderson.*e când maşina se apropia de casă, au%iră 5oci răsunând.

'arah şi băiatul intonau =Clementine>, cu glasuri subţiri şi

nesigure. )ra e$ident că se simţeau #oarte bine.(a$id râse scurt.K 0şş, îl potoli R.J.:aşina se opri în #aţa casei, despărţită de prispă doar de

lăstarii de $iţă şi de câte$a palme de aer.'arah începu cântecul următor, =(iaconul a coborât în beci să

se roage>, şi prietenul ei i se alătură. (upă terminareacântecului, se lăsă liniştea. *robabil că 6obbB Denderson osărută pe 'arah, îşi %ise R.J. &r #i trebuit săi îşi #acă simţităpre%enţa #aţă de tineri, dar acum era prea târ%iu. 'tătea înîntuneric cu (a$id, se ţineau de mână ca un cuplu rutinat şi"şisurâdeau.

&poi 6obbB începu alt cântec2'ăsărică, e mică şi grasă...* Ce porc eşti, 6obbBQ e3clamă 'arah, dar chicoti şi"i

acompanie şi ea mai departe2 acoperită cu păr...(ult păr...Ca o pisicuţă...> pisicuţă...(a$id dădu drumul mâinii lui R.J.Da, cu păr negru...

!egru şi cârlionţat...Împărţit )n două...C-iar )n două...


126/324

... ce numiim...'ăsărica lui :ara-M'ăsărica meaaaM* 'arah, %ise (a$id tare.K +, (oamne, suspină 'arah.

K !ntră în casă.rmă un schimb de şoapte terminat cu chicoteli. şa maşiniise deschise, apoi se închise. 'arah urcă treptele în goană şitrecu pe lângă ei #ără să le $orbească, în timp ce maşina lui6obbB Denderson #ăcu o întoarcere de pe loc şi ţâşni pe şosea.

K Dai să te duc acasă. *e urmă $orbesc eu cu ea.K Calmea%ă"te, (a$id. N"a #ăcut nici o crimă.

K nde"i e respectul de sine?K )i... a apreciat greşit. + prosteală de adolescentă.K *rosteală? &şa %ic şi euQK &scultă"mă, (a$id. 1u n"ai cântat cântecele porcoase când

erai de $ârsta ei?K :da. e cântam cu băieţii. Nu le"am cântat niciodată cu o

#ată cuminte, poţi #i sigură de asta.K Ce trist, %ise R.J. şi coborî treptele, pornind către maşină.& doua %i el o in$ită la cină, dar era prea ocupată/ începea un

maraton de cinci %ile şi nopţi. 1atăl ei a$usese dreptate, eratre%ită adesea din somn. *roblema era că centrul medical dinGreen$ille, a#lat la o


127/324

practice medicina la ţară, în timpul celei mai epui%ante călătoriidin săptămâna aceea.

Nu apucase să accepte in$itaţia lui (a$id la cină, dar las#ârşitul celor cinci %ile, când se duse la el, nu"l găsi acasă.

K '"a dus cu nişte clienţi pe dealul *otter, să le arate

proprietatea ;eiland. (oi soţi din Ne@ JerseB, îi spuse 'arah.)ra îmbrăcată în tricou şi într"un şort care"i lungea şi maimult picioarele bron%ate.

K În seara asta gătesc tocană de $iţel. 5rei nişte limonadă?K :ulţumesc.'arah îi turnă2K *oţi s"o bei pe prispă sau la bucătărie cu mine.

K 5in la bucătărie.'e aşe%ă la masă cu paharul şi pri$i cum 'arah scoteabucăţile de carne din #rigider, le spăla, ie ştergea cu şer$ete dehârtie şi le amesteca apoi cu #ăină şi condimente.

(upă ce le pregăti, le puse în apă cu ulei.K 0i acum, la cuptor,


128/324

*ământul din


129/324

K 6ineînţeles.K 'pune"mi ce să #ac cu astea, %ise ea, arătându"i două

coşuri pe bărbie. Nu înţeleg de ce au apărut. :ă spăl şi mănâncce trebuie, sunt per#ect sănătoasă. N"am ne$oie de doctor. Nicimăcar la dentist n"am #ost în $iaţa mea. 0i"mi dau şi cu cremă,

dar...K Nu"ţi mai da cu cremă. Întoarce"te la apă şi săpun şi să nute #reci cu prosopul, #iindcă ţi se irită pielea. + să"ţi dau ununguent.

K + să"mi treacă?K Cred că da. 'ă încercăm. 'arah, continuă ea după o

e%itare, sunt lucruri pe care nu i le putem spune unui bărbat,

chiar dacă ne e tată. (acă ai $reo întrebare, sau $rei sădiscutăm ce$a...K :ulţumesc. &m au%it cum mi"ai luat apărarea #aţă de tata

şi"ţi mulţumesc.'e îmbrăţişară. R.J. simţi cum i se înmoaie genunchii, ar #i

$rut să"i mângâie #etei părul negru şi strălucitor. (ar se mulţumis"o bată stângaci pe umăr cu mâna în care nu ţinea morco$ii.


130/324

n dar #olositor

(e regulă, în dealuri era mult mai rece decât la câmpie, atâtiarna cât şi $ara, dar în cea de"a treia săptămână a lui augustse lăsă arşiţa şi R.J. şi (a$id porniră către răcoarea pădurilor. acapătul potecii, îşi croiră din greu drumul şi se opriră pe malul

râului, unde se iubiră cu delicii pe co$orul de #run%e, deşi lui R.J.îi era teamă să nu #ie surprinşi de $ânători. &poi găsiră un ia% cunisip pe #und şi se aşe%ară goi în apă, spălându"se unul pecelălalt.

K *aradis, %ise ea.K În orice ca%, opusul iadului, completă (a$id gânditor

începând o po$este2

În 'cheol, groa%nica lume subpământeană unde se duc toţipăcătoşii, su#letele sunt eliberate în #iecare $ineri la amurg decătre malak- -ama"et, Îngerul :orţii. 'u#letele eliberate îşipetrec tot sabatul stând într"un pârâu răcoros, ca noi acum. (eaceea, în cursul sâmbetei, unii e$rei pioşi nu beau nici apă,pentru că nu $or să scadă ni$elul apei care"i alină pe cei $eniţidin 'cheol.

)a #u intrigată de legendă, gândindu"se cu tulburare şi lapo$estitorul ei.K Nu te pot citi. Cât de mult mime%i în glumă pioşenia şi cât

de mult #ace ea parte cu ade$ărat din tine? +ricum, cine eşti tuca să $orbeşti despre îngeri? Nici măcar nu cre%i în (umne%eu.

)l păru uşor şocat2K Cine a %is asta? (oar... nu sunt sigur că (umne%eu e3istă

şi ce este el sau ea sau aceea. Îi surâse2K Cred într"un ordin de puteri superioare. Îngeri, d


131/324

0i întinse mâna spre $ă%duh.)a ascultă, dar nu au%i decât murmurul apei, cântecul

încre%ător al păsărilor, $ântul printre #run%e, bâ%âitul amorti%atal unui camion pe o şosea îndepărtată.

K )u simt spiritele ori de câte ori $in în păduri.

K )u $orbesc serios, (a$id.K 0i eu, la naibaQ)a $ă%u că era capabil să atingă stări de eu#orie spontană,

#ără să îngurgite%e alcool.+are era chiar eliberat de demonul alcoolului?Cât de $indecată era slăbiciunea ce stătea la pândă în el?

&dierea $ântului scutura #run%ele şi spiriduşii pădurii îl asaltau

psihicul, a$erti%ând"o că, deşi se ataşa tot mai mult de bărbatulacesta, nu"l cunoştea încă bine şi mai a$ea de în$ăţat despre el.R.J. sunase un ser$iciu local de asistenţă socială şi raportase

că )$a Goodhue şi Delen *hillips a$eau ne$oie de a


132/324

pentru indigestie. (ar, când îi luă mâinile lui Delen, i setransmise o in#ormaţie care o umplu de spaimă şi tristeţe. 4u%guduită. 1recuse ce$a timp de când e3perimentase ultima datăsen%aţia aceea de înţelegere ciudată şi teribilă a unui #aptaparent ine3plicabil.

Căută tele#onul şi chemă sal$area2K Joe, aici Roberta Cole. &m o urgenţă şi am ne$oie repedede maşină la )$a Goodhue, în


133/324

0i 'te$e RipleB se miră după ce înregistră semnele $itale alepacientei2

K Ce are, dr. Cole? întrebă el, întin%ându"se după emiţător.K Nu chema încă spitalul.K (acă duc pe cine$a #ără simptome şi neanunţat la camera

de gardă, o să am probleme mari.K 6a%ea%ă"te pe mine, 'te$e, îl pri$i ea în ochi.)l puse la loc emiţătorul, şo$ăind. e pri$ea ne#ericit pe R.J. şi

pe 'tella +lcho@sAi pe când ambulanţa înainta pe şosea.*arcurseseră două treimi din drum când pacienta clipi şi"şi

duse mâna la piept. Gemu şi o pri$i holbată pe R.J.K !a"i repede pulsul şi tensiunea.

K !isuse, e în aritmie gra$ăK &cum sună la camera de gardă. 'pune"le că #ace un atacde cord, că (r. Cole e cu tine. Cere permisiunea să"i administre%streptoAina%ă.

În timp ce $orbea, pregătea de


134/324

dealurile de culori ce se re$ărsau din copaci. ocalnicii îi spuserăcă era o toamnă scurtă, dar ea nu"i cre%u. Într"o %i de $arăindiană, ea şi (a$id pescuiau în Catamount, el prinse treipăstră$i şi ea doi, cu branhiile $iu colorate pentru împerechere.Curăţindu"i, $ă%ură că doi erau #emele, pline de icre. (a$id le

opri să le pră 0i el le spunea2 =(acă$orbele rugăciunii îmi $in pe bu%e, ştiu că e i%bă$it.>

K )u nu mă rog, obiectă ea, puţin supărată.K 0tiu. 'trămoşii tăi i"au dat un nume bun. (arul.K (ar... ce este de #apt?)l ridică din umeri2K n teoso# ar spune că atât tu, cât şi rabi Danina sunteţi

pri$ilegiaţi să au%iţi un mesa


135/324

Îi $orbea de parcă ar #i #ost perechea lui. )a ştia că a$usesede


136/324


137/324

K &ici, în dealuri, doctorii ne lasă în pace, inter$eni *ennB. )#oarte mult de lucru şi sunt bucuroşi că au cu cine să împartăpo$ara. (upă lege, noi trebuie să #im salariatele unui spital sauale unui medic particular. 0i deşi suntem capabile să nedescurcăm la o e3tracţie în $id sau la o naştere cu #orceps,

trebuie să a$em a$i%ul unui obstetrician, ca şi dumneata.K &ţi luat legătura cu un ginecolog"obstetrician, pentru ast#elde situaţii? întrebă June.

K Nu. :"aş bucura să mă s#ătuiţi în pri$inţa asta, răspunseR.J.

K Noi lucrăm cu un specialist tânăr şi bun, Grant DardB, %ise'usan. ) inteligent, recepti$ şi idealist, se strâmbă ea puţin.

Cred că e prea idealist. & acceptat un post la ;ashington lacabinetul unui chirurg generalist.K 0i aţi $orbit cu altcine$a?K (aniel NoBes a #ost de acord să ne preia, dar din păcate,

peste un an iese la pensie şi $a trebui să apelăm la altcine$a.1otuşi, continuă *ennB gânditoare, el ar #i bun şi pentrudumneata. a supra#aţă e o nucă tare, dar în #ond e un bătrânadorabil. ) de departe cel mai bun obstetrician din %onă şi unanga


138/324

o agenţie de apro$i%ionare a bătrânilor îi asigura o masă caldăpe %i. R.J. o cunoscu pe asistenta socială a regiunii, :ar


139/324

se întreţine.&bia mai târ%iu, după ce aduse la %i #işele pacienţilor, R.J. #u

pătrunsă de sclipirea ade$ărului2 chiar dacă locul unde alesesesă"şi petreacă $iaţa nu a$ea o primărie cu turnuri poleite, erabucuroasă să trăiască acolo, într"o comunitate care nu lăsa o

bătrână singură la $oia întâmplării.K 5reau să rămân în casa mea, %ise )$a Goodhue.K + să rămâneţi, o asigură R.J.a sugestia bătrânei, puse la #iert un ceainic cu ceai de a#ine,

#a$oritul )$ei. 'e aşe%ară ia masa din bucătărie şi discutarădespre sănătate.

K 'unteţi în #ormă #oarte bună pentru o persoană care $a

împlini curând nouă%eci şi trei de ani, %ise R.J. &$eţi o moşteniregenetică bună. *ărinţii dumnea$oastră au trăit mult?K Nu, au murit destul de tineri. :ama a a$ut peritonită şi s"a

dus când a$eam cinci ani. *oate că tata ar #i apucat bătrâneţea,dar a #ost omorât într"un accident la #ermă. '"au prăbuşit niştebuşteni peste el şi l"au stri$it. &$eam nouă ani atunci.

K Cine $"a crescut?K 4ratele meu, Norm. &m a$ut doi #raţi.Norm era cu treispre%ece ani mai mare decât mine şi Darold

cu nouă. Nu se înţelegeau unul cu altul. &bsolut deloc. 'ebăteau mereu şi Darold a #ugit de la #ermă şi l"a lăsat pe Normcu toate pe cap. '"a alăturat Găr%ii Na$ale şi nu s"a mai întorsniciodată acasă, n"a luat legătura deloc cu Norm, doar din cândîn când îmi mai trimitea mie o carte poştală sau o sumă mică debani la Crăciun. Darold a murit de tuberculo%ă în spital la

:arBland, cam cu %ece ani înaintea lui Norm.K 0tiţi ce mă #rământă?K Ce? îi %âmbi )$a.K Când $"aţi născut, 5ictoria era regina &ngliei. ;ilhelm al

!!"lea era ultimul împărat al Germaniei, 1eddB Roose$elt era pecale să de$ină preşedintele 'tatelor nite. 0i aici în ;ood#ield,câte schimbări aţi trăit şi aţi $ă%utQ

K Nu chiar atât de multe, o temperă )$a. (esigur,automobilul. &cum toate stră%ile principale sunt as#altate. 0i eelectricitate peste tot. Îmi. aduc aminte când s"au pus #elinarepe strada principală. &$eam paispre%ece ani. (upă ce terminam


140/324

cor$e%ile, mergeam şase Ailometri de la #ermă până în oraş casă $ăd cum se aprind luminile. &u mai trecut %ece sau două%ecide ani până când toate casele au a$ut lumină electrică. Nicimaşini de muls nu e3istau înainte/ a$eam patru%eci şi şapte deani când au apărut. &sta a #ost o binecu$ântareQ

Nu $orbi mult despre moartea lui Delen. R.J.Ypomenisubiectul, gândindu"se că discuţia ar a


141/324

&comodarea

Într"o %i caldă de la


142/324

mi"a mai rămas până la pensie, n"am nimic împotri$ă.K ) gro%a$. &dică, sunt de acord.K &tunci s"a aran


143/324

Câte$a #amilii locuiau acolo de mai multe generaţii 9 strămoşiilui Jan 'mith $eniseră mânând $acile în secolul alşaptespre%ecelea, tocmai de la Cape Cod 9 se căsătoriseră uniicu alţii şi păreau cu toţii rude apropiate. nii locuitori din #amilii$echi ale ;ood#ield"ului erau primitori cu străinii, alţii

dimpotri$ă. R.J. obser$ă că cei care erau mulţumiţi şi siguri de$iaţa lor erau de obicei dispuşi să lege noi prietenii. (oar aceiacare nu se puteau lăuda decât cu $echimea lor pe acelemeleaguri erau critici şi re%er$aţi #aţă de nou"$eniţi.

Cei mai mulţi săteni erau încântaţi să aibă doctor. 1otuşi, R.J.cunoştea prea puţin împre


144/324

ui R.J. i"ar #i plăcut să"i #acă o radiogra#ie, dar îi #ăcu în schimbun consult atent. :ucoasa laringelui şi a traheei era in#lamată.EathB plânse tot timpul cât #u e3aminată şi când termină, R.J.îşi aminti cum proceda tatăl ei cu pacienţii copii.

K 5rei o bicicletă?

EathB dădu din cap, trăgându"şi nasul. R.J. îi şterse lacrimilede pe obra


145/324

din greu ca să"şi ducă e3istenţa.K În #iecare lună chemăm $eterinarul la $aci, îi spuse 6onnie

Roche, dar pentru noi nu ne putem permite să plătim asigurareamedicală. *ână să $eniţi dumnea$oastră aici, $acile noastreerau mai bine îngri


146/324

L

*aşi către %ăpadă

K 'arah a a$ut un contact se3ual.R.J. aşteptă puţin, apoi replică2K (e unde ştii?K :i"a spus.

K (a$id, e absolut minunat că ţi"a putut $orbi despre ce$aatât de intim. Cred că relaţia dintre $oi e #oarte solidă.K 'unt de$astat, mărturisi el încet şi ea"şi dădu seama că era

sincer. &ş #i $rut să aştepte până $a #i gata. &cum câţi$a ani,când #emeile trebuiau să rămână $irgine până în noaptea nunţii,mi"ar #i #ost mai uşor.

K &re şaptespre%ece ani, (a$id. nii ar spune că a $enit

momentul să încerce. )u am tratat copile de unspre%ece anicare a$useseră contact se3ual. 'arah are trup de #emeie,hormoni de #emeie. ) ade$ărat că unele #emei acceptă se3ulnumai după căsătorie, dar acestea sunt atât de rareQ Chiar şi înanii când #etele necăsătorite erau considerate #ecioare, cele maimulte nu respectau condiţia.

)l dădu din cap. 4usese tăcut şi morocănos toată seara, dar

acum începu să $orbească tandru despre #iica lui. )l şi Nataliediscutaseră cu 'arah despre se3 înainte şi după ce ea a


147/324

alarmat.K Nu, nu cred că e necesar. Nu $reau să ştie că am $orbit c

Noah Gordon - Casa de Pe Colina [v.0.5]

Documents

Transcript of Noah Gordon - Casa de Pe Colina [v.0.5]