@ Editura EIKON

Bucureqti, Str. Smochinului nr. 8, sector 1,

cod poqtal 014606, RomAnia

Diftrzare / distribulie carte: tel/far 0213481474mobil 0733 131 145, 0728084802e-mail: diftizare@edituraeikon.ro

Redacfia: tel: 021 3481474mobil 0728 084802,073313L 145

e-mail: contact@edituraei]<on.ro

web: www.librariaeikon. ro

Editura Eikon este acreditatl de Consiliul Nalional '

al Cercetlrii $tiin{ifice din lnvllimAntul Superior (CNCSIS)

,.Descrierea cIP este disponibili la Biblioteca Nafionall a.Rorniniei

ISBN: 978-606-7 lI-906-0

Tehnoredactor: Mihiild Stroe

Editor: Valentin Ajder

Ecaterina Petr€scu Botoncea

CAMII{Ospre luminldrumul

din jurnalul unuimedic anestezist

Is"lsBuclrre$ti, 2018

Prefati de Mihail Soare,-,1

Postfati de Doina Stoia'

ECATERINA PETRESCU BOTONCE,A

incet-incet de toati frustririle acumulate 9i te intorci la stro'

pul acela de lumini care nu mai ale argi haotic prin Univers'^Si

*bi" atunci incepi si te bucuri de spilitualitatea care iu-

carcl Drurnul. Simqi ci ai ajuns unde trebuie, cI egti agteptet

9i lmbrigigat cu dragoste'de bula imensi in care, de o mie de

ani, fiecare p.elerin si-a adus iubirea 9i gAndul bun. Esti intreg'

te-ai descompus;i te-ai recomPlls intr-un nou Eu.

CUPRII{S

PREFAfA: A p osTol-icE$TE, SpRE REGASrRE........ 5

Doina STOIA

CUPA tUI ASCLEPIOS

Ora trei dimineaga. Pasii mei nocrurni, alune cAnd pe cori-doarele spitalului, imi risuni in ure chi si in tArnplele obosite.Alerg intre etaje, saloane si bolnavi, fug inrre viagi. si moarr€.Asta e Rrenirea mea, o goani fhri sfirsit, un drum firi oprire,urcug si coborAs intre pS.mAnt si cer, o alegorie intre culnic siclopot! Tiec involburati pe lAngl siluete prlbugite pe binci-le de asteptare. CAte ciriri, ci.re poteci, cAte urme de pagi...Gleznele mele trebuie sI fie mai iugi decAt gleznele ei iscusite,respiratia mea, mai nivalnici decAt respiratia ei suieritoare,adet neobosit in apirarea iluziei de triire in carne si oase ! VoiplAnge , sau voi rAde dupl acesr maracon al nopgii ? Pieptul meuva hohoti in lacrimi nevizute sau se va bucura in necuprins?Fiecare dirrtr. noi semneaz|. zilnic cAte un eveniment tristsau vesel. Suntern umbre in miscare, intriri si iesiri din infi-nit. Oboseala si bucuria imi sunt nesfbrsite, fiecare arom dincarnea-mi plini de lut are nevoie de Lumina cireia Apostoliii-au spus Spirit, energie s{bntl, fhri de care nu suntem decAt

goani dupi vAnt...

Liftul intArzie, ca de obicei! Urc scirile gAfbind. Suntinimi care se opresc si care trebuie repornite, sunt respi-ragii agonice care au nevoie de oxigen gi ochi care privescspre zenit. Oameni necijigi rni cercereazl, ghemui;i lAngiboccelutele lor, srau sprijinigi de ziduri ori priviliti pescaune reci... Ei pizesc alte 6inte, si mai nefericite, frati,copii, pirinti grav bolhavi sau chiar pe moarte ! Ochii lormi obligl si fug. ToatI llmea strigi dupi ajutor! Dacl arfi si asculEi cerul, ai asurzi... imi acopir urechile cu mAna

ECATERINA PETRESCU BOTONCEA

si-mi repet, si-mi intre bine in cap, firi lamentiri, fbri re-

volti interioari, forga mea trebuie si fie congtiinga datoriei,

cu orice preg, dusi pAni la caplt. E un legimAnt sacru si vechi

de mii de ani. $i pe buni dreptate ! Cum ii sade tlmiduitoru-lui si se vaite in faEa bolnavului? Si-i spuni ci si el are sufetul

obosit? Sau s1-i vorbeasci despre eliberarea spiritului atunci

cAnd trupul devine o povari firi remedii pe pimAnt? Cum

si-i explice ci viaga gi moartea sunt doi indrlgostigi care ten-

jesc unul dupi celilalt, precum Orfeu si Euridice in infern,

9i ci din contopirea lor se naste cea mai dulce muzici din

univers, iar atunci cind se aude cAntecul suav al harfei, nimic

nu i se rnai poate impotrivi...Mi privegte indelung in ochi, cu putere hipnociza-

toare. ingelege cAnd am insomnii 9i trr"rpul imi este un

seif gol 9i plin de cogmaruri care nu imi apargin'.. Imifr.. Lir,. ochii si continlri si alerg, abia ginincl pasul cu

propria respiragie... O simt! E aici! Vicleani si abuzivi!

in fie care gardl cunosc prin ea o tnoarte si o inviere...

- Urgent la Neurologie. S-a stoPat un pacient cu

poliradiculo -nevriti !

- Nu e de acceptat! TAnirul acesta nu are voie sl moari!

Acceleragi masajul, 100 pe minut, cu respiraEia unu la sase!

Unu la zece! tJnu Ia doulzeci! RidicaEi patul! Adrenalini!

Laringoscop! Sondi opt! Repetlm adrenalina! Nu agaaa! Mai

io, m"asajul, pe stern! BravolA pornit cordr-rl! incircaEi defi-

brilatorul! Bine ! A intrat in ritm sinusal. Pupilele isi revin.

CoborAEi nivelul de oxigenare! Bicarbonat si dopaminl pe

injectomat si cortizon cAt cuprine... Strecuragi si rnanitol pen-

tru edemul cerebral! $i ochii pe monitoare !

- Aici centrala! De ce nu rispundeEi? Vi cauti UPU,'.

- Alo, AII-ul? Sunletn UPU! Avem o intoxicagie vo-

luntari cu organo-fosforice la gard.l! Comi cu convulsii!

CoborAgi urgent! $i vedegi ci mai avem un copil care respirl

Camino, drumul spre lumind. Din jurnalul unui medic anestezist

l)r{)st, cu un corp striin in hipofaringe, se pare ci" e vorba derrn bob de fasole... Am chemat gi ORL-uI...

- Doamna doctor, sunreti chematl la sali! S-a terminatoperatia... Vi asteapti pentru trezire!

il vre n.r pe Bach ! Cineva spunea ci., daci lumea ar ascultal:ugile lui Bach, nu ar mai avea timp si se imbolniveasci...

Am rimas si asigurim garda de urgenri la trei zile, plusprogramul de zi in silile de operatie si la saloanele de Terapieirrtensivi. Bucuria profesiei sti. si fie inghigici de epuizarealizici, incipiEAnati, nerrebnicS. si neascultitoare, rebeli ca ostihie abituti peste un organism biciuir de efort prelungit.Mi-e r5u, stomacul mi se stri.nge si simt ci inima mi s-a rnu-t:rc in ceaft". Tlebuie si ajung intr-un pat, si mi intind si sizrrc, rn5.ca[ cAteva minute...

inchid ochii, ca si rimAn vie, si continui si iube sc si si miirnpS.rtisesc Lumii, in felul meu minuscul...

Boarea diminerii mi prinde. L-In mororas dulce, ca otoarcere de pisicl, mi se asazi pe suflet. O propulsie lini rnir iclici peste orizontul meu srrAmt. Privesc de sus in jos, pes-tc margirri de lume, peste nori si abisuri montane. Carpagiisunt lnusuroaie de pietre, mirile si oceanele sunt vise albastre,trcc prin culorile curcubeului ca prin clipe. Un spa,riu infinit,tlc cristale albe, stllluciroare, irni inundi rerina. Sunt feteinfinire ale Marelui Sine. Oamenii nu griu ci infinitul e mul-tiplicat in rniliarde de variante, care suntem noi... Am rlecutclincoio..."O iubire imensi, plenari., arlrncati pesre intregUniversul imi inundi spiritul. CalS.tore sc prinrre astre, minu-nAndu-mi de atAta pace, feerie si muzici a sferelor celesre. inbeatitudinea imensiti"tii si a plcii, il intAlnesc pe Dumnezeu,I)esivirsirea... Ating Eterniracea... CAt privilegiu! Oarepentru ce ? Dar mintea, mintea geloasi pe spirir, in vesnica lor-

.lualitate, mi-aduce aminte de PImAnt, de obligaEiile rnele, depaciengii mei, de tinirul afat pe venrilator a cirui respirarie

ECATERINA PETRESCU BOTONCEA

sti in puterea mea, de fiil mei, de scumPa rnea nepogici, de

Foxi, micuta pechinezi si de ciinii mei lupi, care ml a;teaP-

ti in pragul casei, dornici de mingAieri... Nostalgia pentru

l.rm. ir'rrrittge, vehicolul nesliut care m-a inilgat atit de sus,

mi coboari trecAnd prin aceleasi spaqii, inapoi, pe patul din

camera de gardi. CAti bucurie simt in suflet si cAti inrniitiiubire... Soneria se declanseazi, o noui urgenqi mi cheamS,

dar energiile imi sunt aga de vii, de Proaspete' de parci. a9 fio tAniri stagiari, dornici s5" se ia la trAnti cu moartea 9i si

pretindi ci o poate invinge.'.

Ceva in fiinta mea se modifici. O vraji, o chetnare, un

suspin... dupi acea ir-rbire plenari, acea lumini, acel drum"'

b uo.. mi strig5, ,yino, PoYara mea-i ugoari;i jugul meu

e blind!" Iar eu alerg ca un fulg... in mine sirnt doringa de

libertare, de aer curat, de pace'..

Se lnmineazi de 2i... ciripituri vesele de vribiuEe iau cu

asalt ferestrele deschise din saloane, inviorAnd terapeutic paci-

enEi si personal de ingrijire..'

$i daci pe PimAnt nu au prea mulgi prieteni, rnedicii ro-

mAni au ingeri, care ntl ii lasi s5. moari.'.

Am timp din belgug... secunde' minute, ceasuri 9i zile, ani

9i decenii... ce bogigie I Chiar daci o fi'acgir-rne de timp am triitinchisi asemenea unei scoici in cpchilia ei, suferinga, morbi-

dul, incordarea, dar si bucuria nes{drgiti fiindu-mi adrese fixe

in miruntaie, glndurile imi zburdi libere pe coclauri... Am

timp din belsug, timp in care imi voi cXnta zeul sau steaua

nemuritoare ori poate izvorul de la margine de pidure... Ce

virstl am? VArsta Ia care simqi ci pogi fi mai puternic de cAt ai

fost... vArsta pe care incepe si gi-o dea intelepciunea... vArsta

la care nu mai accepti si-gi triiasci prietenii sau duqmanii

viaga si la care doregti o schimbare gi o revelaqie'..

o

Oamino, drumul spre lumind. Din jurnalul unui medic anestezist

Asa a inceput proiectul Camino, cilitorie a pasilor m5-r Lrr.rti si a spiritului spre Santiago de Composrela, dintr-o do-r inti profundi de primenire, de reorienrare, de intoarcere pe..los a buzunarelorvietii, de descoperire a unui sens nou intr-ocxisenti neimportanti, de inilcare spre un ideal personal sit olcctiv, de autodepS,sire si de conversatie cu Dumnezeu la El,rcls5.! Proiectul Calnino inseamnS" ci. ceva nu mai merge, cit'ul rneu interior e in rnare sufeftrgi, cL vreau si" experimentezrt elti. relatie cu lumea si cu Durnnezeu, de la egal la egal, del;r inirni la iniml, in austerirate liber asumari, in respect sir,lr;rgoste crestinl desiv6.rsiti. Vr-eau o pauzi de suferinrl, vreaus.r-uri plesneasci iar inirna de bucurie, yreau o vreme si nu maipling... Dedublarea mea astralS" a fost un dar divin si o invita-

1ic Ia mediagie profundi, care cere penirenri, dar si exprirna-rcr fiintei mele in bucurie pirri prin inhalare a Cerului si al)irmAntului... Nu poti fi un'tirnlduitor real al niminui, dacitc-ai imbolnlvit pe tine insugi! Si pentru asta ai nevoie de El.I)rumlrl pe care mi-l doresc esre spre inrelepciune deplini,sprc alchimia inirnii si spre slaya Lui. intoarce-te suflete, laoc{ihna ca, clci propulsia spre Cer ri-a ficut bine...

M-am intilnit cu Doina si i-am spus ce simt si cum gin-dcsc. Primlvara adulmeci pirnAntul... Adierile de vlnr caldpcste ghiocei si toporasi imi infioari respiraria. O atmosfe-ri de dulce blAndege rni cheami s5.-mi descoplr adeviraraIiinti. Doresc un sabat, o pauzl in viata [rea, un rnomerrttlc meditatie. Mi-e nesplrs de dor de mine ins5.mi. Am fhcutordine in cuferele vechi, unde am dar pesre o esarfh a mamei.Mirosul ei este atAt de proasplt, de puternic, de dulce... si ce

nrult a trecut de aunci! irni doresc o cilitorie inapoi in rimp,

[)c care sI o savurez intr-o liniste deplini. Vreau si-mi adun sisi-rni inteleg mica mea erernitare, inainte de a pfui definirivclincolo, chiar daci. mai este mult timp pAnl atunci. Nimicnu trebuie si mi ia prin surprindere, cici ultirna treapri,, a

"jir.

ECATERINA PETRESCU BOTONCEA

cirei feerie am deguscat-o prin dedublarea mea astrali, tre-

buie meritati!Am stabilir cu Doina ca in luna sepcembrie si facem

impreunl pelerinajul spre Santiago de Con"rpostela, 840 de

km de -.i, p. jos, pomind din nordul Spaniei, aproape de

frontiera cu Franca, pe aga numitr'rl Camino francez, aripa

Jaca-sanguesa. Totul este programat de ea, pas cL1 pas, chiar

mai rnult decAt mi-ag fi dorit.Dar mai ayem vreme. itt .e cod secret al lumii pulseazi gAn-

durile noastre ? CuvAntul iubire este Lln simbol al unei inimi

mari in care locuim gi noi, oamenii, si care este un hiperspagiu

in trupul lui Dumnezeu. Pe acolo va trece cihtoria noastri'

Firi voie, intAmpin priffrivara cu multi nostalgie, irnbinAnd

miscarea cu cilitoria in tirnp. in lumina ochilor intilnesc

neincetat alte lumini, probabil din marea Luminl a Lumii,

de unde polnesc toate gindurile noastre."

A9.r p. suflet puncte de sprijin' Nu sunt decic o schiEi de

viati in calea vinturilor...

PUTEREA DRAGONULUI

Catia, Critilina ntea, dttpi ce am ajuns la ai mei, mi s-a

ficut nespus de dor de tine. Sunt mii de krn ca're ne de^spart,

iar uara mi se pare rnult prea lunpi si o ?0t suPorta' ill u;d

othii fu lacrimi. Pllngi? Pe aici ploud, plotti de cind arn uenit'

Picurd pe lterror, "od'nrric ;i intenlionat, plottti cu gindurile

rnele ;i-inf.ecare gind e;ti ht;i ochii tdi. Am citit cdrlile pe care

mi le-ai dat. Mi-a plicut znal ales Despre eroi si morminte, a

lui Ernesto Sabato. Mi sirnt ca utt salciru rcco;at Peste aceasti

rniercuri in ure te caut ;i te nftePt.

(:tutlino, drumul spre lumind. Din ju.rnalul unui medic anestezist

o

l{irticeam pe strizile oragului imbricat in ceari, cu gAndu-rih suspendare deaslrpra norilol litireri, asezari pesre casele

v, t lri si peste curnul cu o sllti de trepte din mijlocul ruine-1,,r. Sc apropiau, ca si acum, sirbltorile pascale si tAnje am la{ } l)r-ilnenire a spiritului, greu aplsat in ultimii ani de aceeasi,lilcnr.l - a fi sau a nu fi aici si acolo. Pnrtam in mine Lrn regrer,r,r un repros inlbusit, despre viati si lume, umbre si destine

l)( (u-e le influentam pr:in decizii, cu mintea mea, cu mAiniler rrck:. CAt adevi,r, cAti eroare ? Puterea dragonului era pllterearrr. :r, ri.scolind prinrre viscere si reaclii chimice, stropul de viati.,,rrr licirirea de moarre din sparele grilajului de suspine.

Sc l.isa seara. C) ploaie mi.rrintS. mi se aseza peste pleoape.( ,u c:rpul plecat, mi uitam la pantofii mei de lac, cum se udisi t rrrn lucesc juclus printre stropii de api. Peste ror, imagini.l(;icoarea mi cuprindea fhri si imi alunge tulburarea. Vedeam,lripurile rlscignite ale bitrAnilor agigagi de ventilatoare, sall,rl..' bolnavilor incurabili, cu priviriie riticite spre zenit, incapa-I'ili si-si strige suferinta si dorinta de eliberare. Ce rost, ce rosr,, irrcl totul e doar o trecere ? De ce ne agitirn inudl de materie?

M-am oprit sub lumina unui felinar. Amurgul murise si.'r'rrrn in deplin intuneric. Mi"-am deschis umbrela si am admirat,, sccund.l dusul de ploaie in refectarea lurninilor de neon.l)cste tot, suflete cilltoare... Mintea mea voia sI fugi, dar. r e coplesiti" de o dcsrinacie, de un drum. Si atunci, ridicAr:rd( irprll, am vizut, la doi pasi de mine, imaginea bucuriei. (hr.lomn inalt, cu ochi scipiritori si zimbet larg de sub care iese a

l,r vedere o danturi cu smak imaculat. Puma un ftrlgarin lung.

- Vi urmiresc de ceva vreme. Ati ficut ocolul parcului.,Sigur nu vi confundl Mi-ati salvat viata, impreuni. cu orto-pczii. Arlti cu mAna dreapti spre umirul stAng, liber subs,rcoul asculls de ploaie... am inteles. Am reyizut cu inima

ECATERINA PETRESCU BOTONCEA

riniti toati scena.

Eram foarte tAniri si lucram de putin timp ca medic ane-

ste zist la spitalul judegean. Eram intr-o gardi. in plini zatvl,

se impingea un brancardier dinspre lift spre sala de operaqie'

Pe b.izele tuturor sedeau cuvintele: ,,tAnir" 9i ,,accident de

muncf'. lJn miros pitrunzi"tor, de sAnge crud, lAni pArlitl 9i

peste fript ri.scolea atmosfera. in cAteva rninute toati echipa

de halate albe era pregititi. Bragul stAng ii fusese prins intr-o

masin[ rotativi, lisAnd la vedere un membru strivic in intre-

gime si un hematorn imens la nivelul umirului' intr-un ames-

i". d" Eesut textil gi uman. Pe coridor se auzea o spovedanie

disperati: a fost doar o imbrinceali din glumi!Pacientul, palid, se exsanguina vizind cu ochii. Asistentele

roiau in jurul lui, rlspunzAnd comenzilor rapide: grup, sAnge,

plasmi, irei aborduri venoase, trusi de subclavie' trigge r kctalar'

- O si mor, doamni doctor? Daci scap, o si vi aduc un

crab din lacul Britegci. Sunt pescar amator. Iubesc pescuitul

si marea. Arn ficut armata la rnarinl.

Ochii ii erau dugi in fundul capului. Buzele uscate'

- i,t "r*nti am invigat despre tot felul de accidente"'

o si mor, e rupti o arteri mare, nu ave;i cum si-mi oprigi

sAngerarea...

- O t; dormi si o si te treze sti bine, ai si vezi ! Si eu iube sc

pescuitul. CAnd eram copil prindeam pestii cu mAna goali de

sub scobitura tilpilor - pistrivi adu;i de apele lepe zi la vale -sau ii giseam pe sub lespezi in limpezimea de izvor a Sucevei'

CAndle vei trezi din anestezie, igi voi povesti mai multe'

Ochii albagtri ai tAnirului alunecau spre somn. Lupta cu

moartea poate fi un dans mai vijelios si mai dramatic decAt

moartea in sine, care te strAnge, te sirutl si te elibereazi' ctt o

sufare. Faga chirurgilor se umplea de broboane, instrumentele

alergau ca sunetele pe claviaturi, burduful aparatului-de ane-

sterie g.riera sacadat, in timp ce soluqiile si drogurile alune cau

(:tttttino, drumul spre lumind. Din jurnalul unui ntedic anestezist

I'r'vcue, impinse de pompe si injectoare. A fost nevoie de,,r ( ),rtcl-ea bragului din arriculatie. Cum a9 fi purut si uir? Nur r.r rinrp de mai mult si de mai bine. Orice intArziere ar fi( r )sr;lt viata pacie ntului.

lrraur tA.niri. Nu mi imprietenisem cu moarrea. Orice in-lr,rrrgcre md. zgilgbria cu pucere. Am suferit de parci rnie imirl'ur;lsc braEul. Eu nu vedeam victolia, ci doar esecul. Cum.,, v,r simti acest tn"n5"r cind se va trezi ? Cred ci era de vArstarr( .r, poate avea, ca mine, familie, copii. Am stat la capul lui,t rr ot'h ii pe monitoare, toati garda. Aveam motive s5. mi tem,lt' irrrinderea sAngeri.rii spr€ rorace.

l.:r trezire rn!a zAmbir.

Arn pierdut braftrl, nu-i asa?... Dar sunr viu! O si mi1 rr, .lc cuvAnt cu pestele !

l)upi o luni, a venir. Radia de fericire. in mAni ginea o.,.r, ,s;i rnare de rafie.

- Azi'dimine agi l-arn prins. inci e viu! Mi-agi salvat viara',i rrrr u si vl uit niciodati! Daci voi avea o fetigi, o va chema( ,r l)c (lumneavoastri si ii voi spune Citilina.

( )chii imi erau plini de lacrirni. Cum pori emana arAta bu-r rrr ir', cAnd ai pierdut atXt de mult ? Mi-a ingele s nedumerirea

'r rrri-i1 rispuns, de data asta pierdut in gAnduri:- Mi-a rirnas mai mult decXt am pierdut. Pentru mine,

,, irr:r lrccea a fost un salt in Paradis.

- Si, i-ati pus numele Citilina?- Da!

Arn zirnbit ingindurati si m-am uitac la tAmplele luirrrt;ilur-rtite. Da, viata rimAne o enigmi, dar Slrbitorilel',rscale m5. giseau cu rlspuns la o intrebare: daci poti zAmbiri poti irnpristia bucurie, yiata merirl triiti oricum! in ju-r rrl nreu, ploaia dansa. in viata de rne dic arn cunoscllt mulgi

',urlcrli rninunati, si am inteles ci drumul de la nagtere sprerrr()arte este un Camino la capitul clruia te pot intAmpina o

ECATERINA PETRESCU BOTONCEA

Catedrali in care bat clopotele si irnbrigigarea calcli a unuisfhnt sau te poate agtepta un pimAnr pustiu si sterp, duplcum gtie si cAnte sufetul fieciruia dintre noi...

fuIdrturisesc, h SdptirnAna Lurninatd !Nu arn ;tiut citti credinyi ascund ln min'e, rar aat trecut pe

la biseric,i, dar zn-am inthlnit cu Durnnezeu pe clrutn. Ni s-aa

incruc$at priuirile ;i. destinul ;i ant auut o rnAre reuelapie! Cd

sunt alituri de Tatil nrcu! '4poi, arn con'ueni't sifacern ecltipd

in sdlile de operayie ;i de terapie intensiui. Se pare cd este Cel

mai bun! $i pentru cd E/ este Calea, El trebuie sif'e ;i soluyia!

Doartne, te rugd.rnferbinte, ajuti-ne! Toatd;tiinla lumii este

joacd de copii infala Th!

Am incercat si fac in fiecare zi cdgiva kilometri pe jos, de

acasl pAni la serviciu si inapoi. Aceasta inscatnnl cart zece ki-

Iome tri excursie zih-rici, de mare ajutor pentru pregitirea me a

frzic\,pe un drum de gari, cu multe poteci si cu vedere spre

Masivul Bucegi, o adevirati inviorare a'simturilor, nutnai citimpul lirnicat este o frAni 9i o scuzi pe ntru pelseve renta me a

amorgitl. Cildura verii, cu multe zile de caniculi, este o altipiedici in drumul meu, in tirnp ce masina cu aerul ei condiEi-

onat, mi agteapti ademenitoare in faga portii...Sorbindu-mi cafbaua de dirnineaql, arn privit o clipi riz-

leati prin geamul sufrageriei la rizboiul dintre veghe si somn,

lumini si nernernicie, iubire si inchistare, cre atie gi disoluEie ,

cAntec 9i liihiit hibernal, spectacol din care facem si noi

parte, n-ruzici primeniti a fiecirui risirit, infrundnd intu-nericul. Mizerabila simAngi a solului doregte rnerelr si incalce

principiul cregterii, al frumosului, al echilibrului ancestral.

Pe strAmbitate, pe zdluda rizboinici, pe matrafoangi o recu-

l1osti iLrte, nu e nici-nici, are ureehi de birbat gi buze de fe-

meie, e indArjit5, dominatoare gi intriganti, mereu revoltaci,

t lrutit1o, drumul spre lumind. Dit.t jurnalul unui medic anestezist

, rsrrl{ioaicii, pAndeste pe la colEuri, zAmbeste si te injunghie

l,r l.r spate, iti doreste in vorbe binele, dar igi sapi giuri in po-rt t .r, c harnici si ne rusinati pentru faptele e i care au un sin-

l'rl sc()p in sine, acela de a rimAne mereu la putere, vlltoare1,r,,r t linisre, umbriin form5.de coaslainrunericului si aam-I'rl iilor noastre . Se hri.neste cu fenomene otrlvitoare pentru.rrr rrrcntine vioiciunea... Ea gtie ci in mod strAmb se condu-,, lrnrlea, un cutremur, o tornadi, un inceudiu, un accident,lr rnesifl5., o pneumonie... Nirnic din ce e riu nu ii este stri-rrr. .\rriinl ii rAmAne doar iubirea de 81... de noi... de ei... Earr ('stc sfirsitul cel dulce, ea este agonia...

,\i, totusi, rS.zboiul ii este mereu pierdur. ir .rr*" carului der,rt irnri aprinsi se ridicl rniracolul binelui, energie vindecitoa-r, , Luurina Lurnii, de aici sau de dincolo...

( )incJ am tenninac cafeaua, laptele dirninetii acoperearrrrrt:14 pi.mAntul. Vijelia cireia ii fusesern rnarror se opriser,rr pisirile cerului aduceau slavi unui nou inceput de zi. Ot r,nr1'rcti ridica zorile. M-am uirat Ia ceas si am decis iute sil.rs nrltsina in faga casei si si pornesc pe jos...

l)ruga mea, ai giisit un reJ)rgiu? Cind o si-mi scrii, in sJ,lr-

1r/, ti te simyi bine? Eu ant hnbrdcat halatu/ cel alb;i beau,litt tlrlta lnco/iciti de;arpe a luiAscleltios. Pe aici, boala este

,lr't/ itt, iar rnoartca, uznbra care ne salaeari de prdbu;ire...

o

(lel care sperl, rAde si iubesre. se bucuri de adevlr si stie,,,r rrringXie si si vindece fbri gres, poate fi numit un demnr nnlls al lui Asclepios, dar trupul rneu plutitor este ciuruit inl.rriirne, poarti lacrimi de sAnge care rni-au improscaf halanrl,rl[r, rrre urme de plS"rnAni, de oase, de cranii, transplanriritlc sperante, inimi si intestine prinse in ate chirurgicale orisr rllcte agiEate de vencilator, iar pasii mei, unul asezat in faga