Batalionului 26 Infanterie „Scorpionii roºii”, ceremoni ... 2004-2014/Arhiva 2007/217.pdfºeful...

CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul IX nr. 6 (217) 30 martie 2007 12 pagini 50 bani

ACTUALITATE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

PPrr iimmaa eedd ii þþ ii ee aa PPrreemmii ii ll oo rr GGOOPPOO

Vineri, 16 martie, ora 11.00 a avut loc, în cazarmaBatalionului 26 Infanterie „Scorpionii roºii”, ceremoni-alul de plecare în misiune, în Teatrul de Operaþii dinAfganistan, a unei structuri din aceastã unitate.

Aflaþi în rezerva strategicã a Alianþei Nord-Atlantice,„Scorpionii roºii” din Compania 2 infanterie, comandaþide cãpitanul Decebal Niculescuvor acþiona în zona Kandahardin sudul Afganistanului, misi-unea principalã constând înpaza ºi securitatea aeroportu-lui din Kandahar.

ªirul întrecerilor sportive din acest an îºi urmeazãviguros itinerarul competiþional. De curând, o altãpaginã a Calendarului Sportiv a fost parcursã nuînainte însã de a lãsa ºi o impresie, în paginile perio-dicului, atent ºi la aspectul competiþional. Campiona-tul de judo ºi taekwando din aceastã primãvarã aaliniat la start peste ºaizeci de luptãtori care audemonstrat, pe tatami-ul nou amenajat, nu doar realedeprinderi, ci ºi mãiestrie tehnicã.

Luni 26.03.07 a avut loc prima ediþie aGalei decernãrii premiilor GOPO -“Oscarurile” cinematografiei româneºti.

Documentarul realizat de TVR, înregia lui Cornel Mihalache, “Hobiþa,coloana ºi tractorul” a câºtigat premiulpentru cel mai bun film documentar. Filmul prezintãpovestea unui om care acum 54 de ani a tras cu tractorulde “Coloana fãrã sfârºit” a lui Brâncuºi, la Târgu-Jiu ºicare, dupã ce a fost 16 ani primar la Motru, este astãzivenerabilul primei loje masonice din satul Hobiþa.

Muzeul Militar Naþional„Regele Ferdinand I”,în colaborare cu Bi-

blioteca Academiei Române, Bi-blioteca Naþionalã, Fundaþia„Artexpo” ºi Centrul de Studii ºiPãstrare a Arhivelor MilitarePiteºti a vernisat în ziua de 22martie 2007, orele 13.00, expo-ziþia intitulatã „Regina Maria ºiRegimentul 4 Roºiori”.

MMaaii mmuulltt ddeeccââtt iinnddiivviidduuaalliittããþþii

RReeggiinnaa MMAARRIIAA,, uullttiimmaa rroommaannttiiccãã ddiinnttrree ssoollddaaþþii

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Pagina 10

Cancerul poate sã fie

combãtut ºi cu vitamina C

Centrul 21 Încartiruire Trupe ºi Adminis-trare Cazãrmi este o structurã de specialitate careare ca obiectiv administrarea terenurilor ºi con-strucþiilor din cazãmile subordonate Statului Majoral Forþelor Terestre ºiCorpului 1 Armatã Terito-rial, asigurarea ºi ges-tionarea întregului pa-trimoniu, coordonareaactivitãþilor de predare-primire a bunurilor mate-riale aflate în evidenþacontabilã, executareareparaþiilor curente. S-a

înfiinþat în anul 2002, iar aria de responsabilitatecuprinde 22 de judeþe, însemnând 314 cazãrmi, dela Constanþa la Drobeta Turnu Severin ºi de laGiurgiu la Braºov. Centrul 21 este o componentã a

sistemului logistic în cadrul Bazei 2 Logis-tice, cu responsabilitãþi la pace, dar ºi însituaþii de crizã ºi rãzboi.

La aceastã datã, structura organiza-toricã are capacitatea de a îndeplini acti-vitãþile specifice asigurãrii sprijinului logis-tic de specialitate pentru toate structurileaflate în administrare, în raport cu misiu-nile pe care le are de îndeplinit.

((ppaagg..66))

Timp de cinci zile, în perioada19-23 martie 2007, poligonulSmârdan a fost gazda exerciþiilor

tactice cu trageri de luptã (LFX),executate de subunitãþile Bata-lionului 280 Infanterie Mecaniza-

tã din subordineaBrigãzii 282 Infan-terie Mecanizatã.A fost un prilej înplus de afirmare avalorii profesionalea unor militaricãliþi în teatrele deoperaþii externedin Irak ºi Afga-nistan.

((ppaagg..77))

- interviu cu domnul locotenent-ccolonel Gheorghe ADAM, comandantul Cen-trului 21 Încartiruire Trupe ºi Administrare Cazãrmi -

La B .280 I . Mc. , exper ien þaLa B .280 I . Mc. , exper ien þadev ine mãies t r iedev ine mãies t r ie

CMYK

UUnn ccoommaannddaanntt îînnttrree ssiisstteemm ººii pprreejjuuddeeccããþþii

Companiile Scorpionilor roºii în preajma “schimbului de ºtafetã”

Vremea extrem de nefavorabilãnu i-a împiedicat pe militariiB. 21 V.M. sã evolueze cu suc-

ces în cadrul exerciþiului tactic complexdesfãºurat în Cheile Râºnoavei. Înprezenþa oficialilor din delegaþia militarãcondusã de cãtre dl.gl. Josip LUCIC,ºeful Statului Major General al ArmateiCroaþiei, a comandantului Bg. 2 V.M.„SARMIZEGETUSA”, gl.bg.PetruTOADER ºi a militarilor români carei-au însoþit în vizitã, vânãtorii de muntepredeleni au prezentat o gamã diversã de

procedee de luptã ºi de alpinism.Exerciþiul tactic a cuprins executarea

unor misiuni specifice de luptã în chei ºizone cu versanþi abrupþi, escalade,coborâri în rapel ºi tehnici de luptã com-binate, atacuri rapide cu obiectiv limitat.Vânãtorii de munte ai batalionului con-dus de cãtre lt.col. Florin STAN au maiprezentat acþiuni de salvare ºi evacuare aunor persoane rãnite, rãmase în zonelemontane cu pereþi abrupþi. În pofidaterenului greu, a pereþilor stâncoºi, udaþide lapoviþa care cãdea din abundenþã,

luptãtorii predeleni auexecutat elemente demãiestrie în tehnicile decãþãrare, coborâri în rapelºi rapelul din funicular,transportul materialelor,

armamentului ºi muniþiei de pe un ver-sant pe altul prin tehnici specifice.Evoluþia subunitãþilor de vânãtori demunte i-a impresionat plãcut, pe oaspeþiicroaþi care au apreciat unanim efortul,cunoºtinþele tehnice deosebite ale alpi-niºtilor, curajul ºi profesionalismul lup-tãtorilor batalionului din Predeal.

Oficialii croaþi au vizitat în conti-nuare standul cu tehnica de luptã, mate-rialele de alpinism, armamentul indivi-dual ºi cel de artilerie din dotarea sub-unitãþilor. Un loc aparte l-au constituitmijloacele auto, transportoarele blindateTAB-79 ºi autostaþiile de transmisiuniaflate în înzestrarea vânãtorilor demunte.

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCU

Militarii Batalionului 21Vânãtori de Munte din Pre-deal ºi-au reconfirmat ca-litãþile profesionale pe cul-mile înzãpezite ale MunteluiGrohotiº.

În aceastã perioadã, sub-unitatea condusã de cãtrecãpitanul Dãnuþ MIHAI a

încheiat cu rezultate maxime,exerciþiile tactice cu trageride luptã din poligonul Gro-hotiº.

Experienþa evoluþiei înteatrul de operaþii din Irakºi-a spus cuvântul în întãrireacoeziunii subunitãþii, iardeprinderile unor foarte buni

profesioniºti s-au concretizatîn calificativele foarte buneobþinute. Artizanii obiec-tivelor îndeplinite ºi ai succe-selor obþinute, lt. FlorinOPROIU, lt. Ilie SASU ºi lt.ªtefan BADEA pot constituiun bun exemplu pentru modulde organizare ºi desfãºurareal exerciþiilor. Rigoarea cal-culelor, clarviziunea acþiu-nilor planificate, pricepereaîn conducerea subunitãþilor ºifermitatea au fost premiselecare au asigurat reuºita ºi suc-cesul misiunilor.

Profesionismul subofiþe-rilor, comandanþi de grupã, alsoldaþilor ºi gradaþilor volun-tari s-a regãsit în apreciereaechipei de evaluatori din sta-tul major al batalionului. LaB. 21 V.M. rezultatele foartebune fac parte din normali-tatea instruirii ºi, de ce nu, ele

constituie regula ºi nuexcepþia.

Dorinþa permanentã deperfecþionare profesionalã avânãtorilor de munte, îºi vederoadele, nu doar în perime-trele poligoanelor deinstrucþie sau de trageri, ci ºiîn misiunile complexe dinteatrele de operaþii.

Verdele mãreþilor brazi ºicrestele înzãpezite atât dedragi lor sunt sursa de putere,încredere în sine ºi tot atâteamotive de bucurie la asaltulfinal.

Ca o confirmare a nivelu-lui pregãtirii profesionaleatinse ºi respect pentru deon-tologia profesiei, de curând,ofiþerii subunitãþii care auexecutat misiuni demenþinere a pãcii în Bashraau fost promovaþi în ierarhiaarmelor.

Cãpitan Florin CORNEA

PPeerrssoonnaalluull ccoommaannddaammeennttuulluuii BBaattaa-lliioonnuulluuii 7722 PPoodduurrii aa ddeessffããººuurraatt,, ppee ddaattaaddee 2211 mmaarrttiiee 22000077,, uunn eexxeerrcciiþþiiuu ddeerreezzoollvvaarree aa uunneeii ssiittuuaaþþiiii ttaaccttiiccee ppee hhaarrttãã((SSTTXX)),, ccuu tteemmaa:: ,,,,IInntteerrvveennþþiiaa ssuubb-uunniittããþþiilloorr BBaattaalliioonnuulluuii ddee PPoodduurrii,, llaassoolliicciittaarreeaa aauuttoorriittããþþiilloorr llooccaallee,, ppeennttrruulliimmiittaarreeaa eeffeecctteelloorr pprroodduussee ddee iinnuunn-ddaaþþiiii””..

Desfãºurat în cazarma de dislocarela pace, din Brãila, pe durata a ºase ore,exerciþiul de rezolvare a unei situaþii tac-tice pe hartã (STX) a trasat sarcini derezolvat precise fiecãrei categorii de per-sonal din comandament. În acest sens,ºeful operaþiilor ºi instrucþiei, maiorulMarian Beraru, ne-a declarat: ,,Am doritsã pregãtim ºi sã antrenãm personalulpentru rezolvarea unor incidente ºievenimente realiste, bazate pe un sce-nariu foarte posibil pentru zona noastrãde responsabilitate. Am urmãrit, înprimul rând, executarea corectã ºi întimp real a diferitelor activitãþi care

s-au pretat scenariului stabilit”.Referindu-se la obiectivele exerciþiului,ºeful de stat major al unitãþii ne-a expli-cat faptul cã: ,,Exerciþiul a vizat opti-mizarea lucrului în echipã, în punctulde comandã organizat pe centre ºi per-fecþionarea deprinderilor cadrelor dincomandament, pentru elaborarea docu-mentelor de conducere a acþiunilor sub-unitãþilor, în vederea îndeplinirii misiu-nilor specifice”.

Analiza post-acþiune a STX-ului ascos în evidenþã îndeplinirea în totalitatea scopurilor propuse, consolidareacunoºtinþelor personalului din comanda-mentul batalionului, pentru utilizareaeficientã a procedurilor de stat major ºiîntocmirea în volum complet a docu-mentelor de conducere a acþiunilor deintervenþie desfãºurate. Exerciþiul a fostapreciat cu calificativul general,,FOARTE BINE”.

Locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 6 (217) din 30 martie 2007Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Londra – Accident la bordul unui sub-marin nuclear. Doi marinari britanici aumurit ºi al treilea a fost rãnit într-un accidentpetrecut la bordul submarinului nuclear Tire-less. Submarinul se afla sub calota din Ocea-nul Arctic. Potrivit oficialilor MinisteruluiApãrãrii de la Londra, accidentul a fost provo-cat de o defecþiune a sistemului de purificare aaerului din partea frontalã a submarinului. Ofi-cialii au mai declarat cã vasul nu a fost nici oclipã în pericol, iar reactorul nuclear nu a fostafectat. Submarinul, care participa la un exer-ciþiu împreunã cu marina americanã, nu aveala bord rachete nucleare. Familiile celor doimarinari uciºi au fost informate, iar cea de-atreia victimã a fost transportatã la spital cu eli-copterul. Moscova – Rusia nu mai spri-jinã Iranul. Rusia a informat Iranul cã nu îiva furniza combustibil nuclear pentru centralade la Bushehr pânã când Teheranul nu sus-pendã îmbogãþirea uraniului potrivit cerinþeiConsiliului de Securitate al ONU. De curând,Rusia a acuzat Teheranul cã nu a plãtit sumelenecesare pentru combustibilul nuclear.

Centrala nuclearã de la Bushehr a fost con-struitã în parteneriat de cãtre Rusia ºi Iran,valoarea proiectului ridicându-se la un miliardde euro. Prin anunþul fãcut, Moscova decide sãse alãture eforturilor internaþionale de a opriprogresele nucleare iraniene. Beijing –Manual anticorupþie. ªcoala PartiduluiComunist Chinez va publica un manual decombatere a corupþiei. Cartea va fi prima pu-blicaþie de acest gen în istoria ºcolii ºi vadescrie schematic ºi formal fenomenulcorupþiei. P.C. Chinez considerã corupþia ca peo mare provocare cãreia trebuie sã-i facã faþã.

Potrivit declaraþiei procurorului general alChinei, în anul 2006 au fost acuzaþi decorupþie aproape 30.000 de oficiali. Wa-shington – Preºedintele Bush se opuneretragerii din Irak. Preºedintele american,G.W. Bush a declarat cã va contesta prin vetoproiectul democraþilor din Camera Reprezen-tanþilor de a lega finanþarea operaþiunilor dinIrak de o datã a retragerii militare din aceastãþarã. Ignorând avertismentul vetoului prezi-denþial, Camera Reprezentanþilor a votat cu218 voturi „pentru” ºi 212 „împotrivã” legeacare prevede un buget de 124 miliarde dedolari pânã la sfârºitul anului pentru companiadin Irak ºi Afganistan, dar cere ca trupele sãfie retrase înainte de septembrie anul viitor sauchiar mai devreme dacã guvernul irakian nu-ºiîndeplineºte obligaþiile. Delhi – Uniformepentru o mai bunã socializare. Creatorii demodã din India au propus Ministerului deInterne noi uniforme pentru poliþie. Ele vor firealizate din materiale impregnate cu aromãde lãmâie sau cu parfum de trandafir. Demer-sul creatorilor de modã are ca scopîmbunãtãþirea relaþiilor dintre poliþiºti ºicetãþenii care nu vor mai fi respinºi de „miro-sul de cazarmã”.

Cairo – Amendamente constituþionale.Parlamentul de la Cairo a aprobat un contro-versat set de amendamente constituþionaledespre care preºedintele Hosmi Mubarakspune, cã va consolida sistemul democratic dinþarã.

Schimbãrile, care urmeazã sã fie supuse ºiunui referendum popular, în luna aprilie, pre-vãd interzicerea partidelor formate pe bazereligioase ºi sporesc puterile forþelor de securi-tate. În timp ce opoziþia a boicotat votul,Amnesty International vede reforma drept ceamai profundã eroziune a drepturilor omului înEgipt din ultimul sfert de secol. (B.E.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: [email protected]

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar încazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1leu, iar banii se vor depune în contul U.M. 02214Bucuresti RO 70 TREZ 705 5005 XXX 000 146,cod fiscal 14355500, trezoreria sectorului 5, cuspecificaþia "Abonamente la publicaþii militareC.A." Pentru a fi luaþi în evidentã cu rapiditate (ºi,implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã

depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se vaspecifica numãrul de abonamente fãcute ºi

perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta seva ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie setipãreºte exclusiv din fondurile strânse dinabonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilorsã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiieeLt.col. Dãnuþ Cãldãraru

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu iinntt.. 00111122

GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu iinntt.. 00111122DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii iinntt.. 00774433

RedactoriLt.col. Emanuel BãrbulescuMr. Gabriel Pãtraºcu

int. 0602Lt.col. Florentin ParaschivCristina Fratu

int.0156

ISSN 1582-1269B 64407C 6/2007

Domnul cãpitan-comandor (rez.) Bãescu Constan-tin-ªtefan, fost pilot la Grupul Aviaþie ªcoalã ºi Vânã-toare Bombardament – Boboc, a fost diagnosticat înanul 2000 cu o boalã gravã (insuficienþã renalã). Reco-mandarea medicalã a fost ca la 2 ani de la începereadializei sã facã transplant renal. Afecþiunea însã s-acronicizat, ajungând ca în anul 2006 sã efectueze dia-lizã de trei ori pe zi, a câte patru ore ºi jumãtate.

Nevoia expresã de intervenþie chirurgicalã (ºi trata-ment asociat) presupune costuri pe care cadrul militarnu le poate suporta din veniturile de pensionar pe cazde boalã ºi din micile economii realizate pânã înprezent.

Vã adresez rugãmintea de a aduce la cunoºtinþaîntregului personal din structurile subordonate dum-neavoastrã situaþia în care se aflã camaradul nostru,domnul cãpitan-comandor (rez.) Bãescu Constantin-ªtefan, astfel încât, colegii noºtri, care pot ºi doresc sãîi acorde sprijin financiar, sã depunã sume bãneºti încontul deschis la Banc Post Buzãu, pe numele:BÃESCU CONSTANTIN-ªTEFAN – RO 21BPOS 8050 0909 406 ROL01.

APEL UMANITAR

Promoþia 1977 „INDEPENDENÞA100” a ªcolii Militare de Ofiþeri„NICOLAE BÃLCESCU” din Sibiuorganizeazã întâlnirea prilejuitã deîmplinirea a 30 de ani de la absolvire înperioada 1-3 iunie 2007 la AcademiaForþelor Terestre din Sibiu.

Din cei 371 locotenenþi de infanterie,29 de cercetare ºi 28 vânãtori de munte,care ºi-au început cariera militarã învara anului 1977, sunt aºteptaþi la întâl-nirea noastrã de suflet: generali ºi ofiþeriactivi ºi în rezervã, împreunã cu famili-ile, din þarã ºi din strãinãtate, oriundes-ar afla.

Confirmarea participãrii se va facepânã în data de 27 aprilie, la telefoanele:colonel Nicolae Suciu: 0744-358172;0264-431989; star:2342-445; colonelEugen Pop: 0742-205954; 0264-596931; star:2342-411.

REVEDERE DUPÃ 30 DE ANI

ABONAMENTE LA “Curierul ARMATEI”

Rezultate maxime pe cotele profesiunii

UUnn SSTTXX rreeaalliisstt,, llaa BBrrããiillaa

EXERCIÞII ÎN ECHINOCÞIUL PRIMÃVERII

Timp de mai multe zile, poligonul de antre-nament al B.96 Geniu, a constituit locul de eval-uare a competenþelor profesionale pentru mili-tarii subunitãþilor de construcþii- refacere dru-muri ºi de poduri.

Exerciþiile de rezolvare a unor situaþii tacticeplanificate s-au desfãºurat dupã scenarii com-plexe, desprinse din contextul experienþeloracumulate în teatrele de operaþii sau din inter-venþiile la eliminarea efectelor unor dezastrenaturale.

Perfecþionarea pregãtirii personalului ºi ridi-carea nivelului de instruire al subunitãþilor con-stituite unul din obiectivele stabilite pentruacest an de instruire.

Totodatã, acest obiectiv prioritar pe care estecentrat efortul de planificare al stat-majoriºtilordin echipa condusã de cãtre mr.ing.dr. DoruAPÃFÃIAN constituie unul din elementeleimperative pentru îndeplinirea misiunilorîncredinþate batalionului.

Premise de performanþãProblemele de executat, înscrise în docu-

mentele întocmite au cuprins misiuni pentrurefacerea unor porþiuni de drum pe rambleu ºidebleu, a unor treceri uºoare peste podeþe,rampe ºi chiar refacerea unei porþiuni dintr-unpod.

Rezolvarea situaþiilor create i-a supus peexecutanþi, lucrãrilor ºi pe comandanþii acesto-ra, unui exerciþiu de mãiestrie profesionalã.Soluþiile tactice ºi tehnice alese corect de cãtrecomandanþii subunitãþilor, slt. ValentinANGHELACHE, slt. Raluca POPESCU, slt.

Cristian FERENCZ ºi slt. Diana IUGA au fostapreciate de cãtre evaluatori cu calificativelemaxime.

Îndeplinirea obiectivelor stabilite în pla-nurile de desfãºurare, în timp scurt ºi în para-metri optimi ai eficienþei au scos în evidenþãdeprinderile ºi experienþa mare, acumulatã decãtre gradaþii voluntari Adrian GEANALIN,Adi ILINCA sau Ion BUTURIN. Ei au dovedit,nu doar cunoºtinþe solide despre amenajareacãilor de acces, calcule de fineþe sau mânuireadispozitivelor tehnice speciale, ci ºi pricepere înconducere ºi intervenþie cu autogrederul ºi exca-vatorul.

Alãturi de subunitãþile amintite, s-au antre-nat în folosirea tehnicilor specifice, cercetaºii degeniu conduºi de cãtre plt. I. GUGIU. Fiºele cuinformaþii, datele calculate, reperele ºi detaliiletehnice ale zonei de antrenament au întrunitcondiþiile pentru a fi apreciate cu calificativulmaxim.

Din ecuaþia îndeplinirii misiunilor nu au lip-sit transmisioniºtii sublocotenentului I.SBIERA care au realizat ºi au asigurat cãile decomunicaþii în eter cu subunitãþile din teren. ªi,cum toate misiunile au fost apreciate cu rezul-tate notabile, iar obiectivele îndeplinite, acti-vitãþile planificate de cãtre echipa de stat-majoriºti a batalionului condus de cãtremr.ing.dr. Doru APÃFÃIANU relevã cã, celpuþin la capitolul managementul competenþelor,B. 96 Ge stã foarte bine.


Geniºtii niveleazã obiectivele

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 6 (217) din 30 martie 2007 Pagina 3

Respectul pe care îl poartã militariicraioveni veteranilor de rãzboi ºi par-ticiparea la evenimentele memorabile

din cotidianul comunitãþilor locale din aria deresponsabilitate au devenit tradiþie.

Infanteriºtii Batalionului 20, cunoscuþi ºisub numele de „Scorpionii negri” au asigurat lamomentul festiv organizat de cãtre filiala Dolj aANVR, în comuna Carpen, participarea uneigãrzi de onoare.

În acea zi primãvãraticã de duminicã, 18martie, localitatea Carpen a îmbrãcat hainele desãrbãtoare pentru a aniversa cum se cuvine peveteranul cetãþean Octavian CHIÞU, laîmplinirea vârstei de 100 de ani.

Garda de onoare constituitã din infanteriºtiicare slujesc cu cinste ºi demnitate þara sub culo-rile Tricolorului pe meridianele lumii, a intrat înlocalitate în acordul sonor al cântecelor

ostãºeºti ºia p l a u z e l el o c u i t o r i l o r .Strânºi cu mic,cu mare la „prin-cipalã” sã-iprimeascã peostaºi, locuitoriiurbei i-au conduspe militari la locul stabilit pentru festivitate.

Locul ales de cãtre conducerea filialeijudeþene a veteranilor de rãzboi ºi autoritãþilelocale, la monumentul eroilor din localitate aconstituit o pildã pentru cetãþean. Memento încalea uitãrii sau a rãtãcirilor de orice fel, expre-sia desfãºurãrii programului, a surprins din plinadevãrul cuprins în sintagma potrivit cãreia„eroii nu mor niciodatã”.

Onorul primit de cãtre centenaristul veteranºi alocuþiunile invitaþilor, camarazi de front,i-au adus în colþul ochilor ºi primele lacrimipentru camarazii pierduþi în vâltoarearãzboiului. O razã de bucurie se întrezãreatotuºi pe faþa brãzdatã de greutãþile vieþii.Faptul cã sub stindard se afla din nou, alãturide camarazi. Din nou în mijlocul ostaºilor, alcamarazilor veterani, înconjurat de cãtre ceicinci copii, cei unsprezece nepoþi ºi ºasestrãnepoþi, bãtrânul veteran a simþit cã eleste cel care a readus în vie amintire sacrifi-ciul celor care au plãtit cu viaþa pentru liber-tatea þãrii.

Sublocotenent Costel MEDINÞU

Vineri, 16 martie, ora 11.00 a avut loc, în cazarma Bata-lionului 26 Infanterie „Scorpionii roºii”, ceremonialul deplecare în misiune, în Teatrul de Operaþii din Afganistan, aunei structuri din aceastã unitate.

Aflaþi în rezerva strategicã a Alianþei Nord-Atlantice,„Scorpionii roºii” din Compania 2 Infanterie, comandaþi decãpitanul Decebal Niculescu vor acþiona în zona Kandahardin sudul Afganistanului, misiunea principalã constând înpaza ºi securitatea aeroportului din Kandahar.

Militarii Companiei 2 Infanterie îi vor înlocui în Teatrulde Operaþii din Afganistan pe colegii lor din Compania 3infanterie, comandatã de cpt. Marius Bumbac, aflaþi lafinalul unei misiuni apreciate la superlativ de reprezentanþiiAlianþei Nord-Atlantice.

Festivitatea aavut loc pe pla-toul Batalionului26 Infanterie, înp r e z e n þ aautoritãþilor ºimembrilor famili-ilor, aceastadevenind de mulþiani o tradiþie laplecarea „Scorpi-onilor” în misi-uni. La ceremoni-al, au fostprezente oficia-

litãþi locale ºi judeþene, reprezentanþi ai eºaloanelor supe-rioare, dar ºi membri ai familiilor militarilor. ComandantulComandamentului 2 Operaþional, d-nul gl.lt.dr. Florian Pinþaa þinut sã transmitã un mesaj “Scorpionilor roºii” asigurân-du-i pe militarii olteni de tot sprijinul necesar pentruîndeplinirea misiunii :

“În câteva zile, veþi pleca în Afganistan, dupã ce aþi par-curs o etapã laborioasã ºi eficientã. Aþi executat numeroasemisiuni internaþionale din care trei în Afganistan. Careprezentanþi ai României, aveþi o importantã contribuþie lamisiunea de securizare pentru întreaga comunitate. Nu vreausã intru în detaliile operaþiunilor pe care le veþi executa, darvreau sã vã spun cã trebuie sã manifestaþi acelaºi profesio-

nalism pe care vi l-aþi impus de fiecaredatã. Sã fiþi pregãtiþi pentru a inte-racþiona, atunci când va fi cazul, cu cele-lalte armate.”

În cuvântul sãu, cãpitanul DecebalNiculescu, comandantul Companiei 2Infanterie i–a asigurat pe cei prezenþi laeveniment de profesionalismul milita-rilor pe care-i comandã “Comanda aces-tei companii mã onoreazã ºi îmi creeazãtotodatã sentimentul unei mari respons-abilitãþi de a duce mai departe cu succesnumele Armatei Române ºi al “Scorpi-onilor roºii”, la locul de cinste care li secuvine, printre aliaþii aflaþi acum înAfganistan, fiind convins cã profesional-ismul militarilor din subordine, demon-

strat în misiunile din Angola, Albania, Kosovo, Irak ºiAfganistan este garantul acestor afirmaþii. Diversitatea ºicaracterul schimbãtor al situaþiei din zonã, precum ºi climat-ul neprielnic nu vor constitui un impediment în desfãºurareamisiunii”, a spus emoþionat cãpitanul Niculescu Decebal.

Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab“ s-a „cãlit“ înnumeroase misiuni internaþionale, începând cu Angola 1996,Albania 1997, Kosovo 2002 ( cu douã detaºamente succe-sive), Afganistan 2002, 2005, 2006 ºi Irak 2004-2005. Deasemenea, în toamna anului 2005, „Scorpionii” au mai fostprezenþi în Afganistan pentru sprijinirea desfãºurãrii proce-sului electoral. La ceremonial au participat militari dinunitãþile subordonate Brigãzii 2 Infanterie ºi comandanþii deunitãþi din Craiova, Caracal ºi Timiºoara.

Locotenent Alin PREDA Edi NICOLA

Companiile Scorpionilor roºii în preajma “schimbului de ºtafetã”

CCeennttrruull ddee IInnssttrruuiirree pprriinn SSiimmuullaarree aall SSttaattuulluuii MMaajjoorr GGeenneerraall ((CCIISSMM)) aa ggããzzdduuiitt,,îînn ppeerriiooaaddaa 1133-2222 mmaarrttiiee 22000077,, eexxeerrcciiþþiiuull aassiissttaatt ddee ccaallccuullaattoorr ,,,,CCEENNCCOOOOPP CCAAXX’’0077””.. AAccttiivviittaatteeaa ss-aa îînnssccrriiss îînn ccaaddrruull IInniiþþiiaattiivveeii ddee CCooooppeerraarree aa NNaaþþiiuunniilloorr CCeennttrraall-EEuurrooppeennee îînn sspprriijjiinnuull ppããcciiii ((CCEENNCCOOOOPP PPffPP)) ººii aa rreeuunniitt mmiilliittaarrii ddiinn AAuussttrriiaa,,CCrrooaaþþiiaa ººii RRoommâânniiaa.. PPaarrtteeaa rroommâânnãã aa ffoosstt rreepprreezzeennttaattãã,, îînn pprriinncciippaall,, ddee ccããttrree mmiillii-ttaarriiii BBrriiggããzziiii 228822 IInnffaanntteerriiee MMeeccaanniizzaattãã ,,,,UUnniirreeaa PPrriinncciippaatteelloorr””,, ddaarr ººii ddee mmiilliittaarriiaappaarrþþiinnâânndd aallttoorr ssttrruuccttuurrii aallee MMiinniisstteerruulluuii AAppããrrããrriiii..

Pe durata a zece zile, în a doua parte a lunii martie, încãperile Centrului de Instru-ire prin Simulare al Statului Major General (CISM), din cadrul UniversitãþiiNaþionale de Apãrare ,,Carol I”, au fost amenajate cu mijloacele informatice nece-sare desfãºurãrii în bune condiþii a exerciþiului de instruire prin simulare,,CENCOOP CAX ’07”. Scopul acestui exerciþiu a fost antrenarea personalului sta-tului major al unui batalion multinaþional în planificarea ºi conducerea acþiunilormilitare în sprijinul pãcii, pe baza procedurilor NATO ºi PfP. Exerciþiul s-a bazat peun scenariu fictiv, elaborat în baza experienþei acumulate de militarii români pe tim-pul îndeplinirii misiunilor în teatrele de operaþii externe. Unul dintre obiectiveleexerciþiului a urmãrit completarea instruirii personalului din structurile operaþiona-lizate sau în curs de operaþionalizare, în vederea participãrii la misiunile viitoare dinteatrele de operaþii. Alt obiectiv a vizat îmbunãtãþirea raporturilor de parteneriat cumilitarii din Austria ºi Croaþia. În acest sens, directorul exerciþiului, gl.bg.dr. IonPâlºoiu ne-a declarat: ,,CENCOOP CAX ’07 a fost un succes deplin. Obiectiveleexerciþiului au fost atinse în totalitate. Militarii din armatele Austriei, Croaþiei ºiRomâniei au dat dovadã de profesionalism ºi au manifestat receptivitate, în a acu-mula unele cunoºtinþe privind acest sistem de antrenare prin simulare. S-a realizato comunicare directã între reprezentanþii celor trei armate, care a contribuit la dez-voltarea unor relaþii de camaraderie între militari”.

,,CENCOOP CAX ’07” a fãcut posibilã simularea acþiunilor militare, atât la nivelindividual, cât ºi la nivel de forþe întrunite, fiind adresat, aºa cum ne-a spus ºefulechipei de simulare de la CISM, colonelul Tudoricã Petrache, ”comandanþilor ºistatelor majore de la nivel grupare de M.U.(U.) întrunite ºi a vizat dezvoltareadeprinderilor acestora în realizarea procesului de comandã ºi control, pe timpuldesfãºurãrii în timp real a acþiunilor de luptã”.

Referindu-ne la actoriiexerciþiului, trebuiemenþionat faptul cã mili-tarii din armatele Austrieiºi Croaþiei au completatstaff-urile structurilor par-ticipante la toatenivelurile. Astfel, atâteºalonul care a condusexerciþiul, comandamentulBrigãzii Multinaþionale,organizat pe osaturaBrigãzii 282 InfanterieMecanizatã, cât ºi echipade observatori ai ,,CEN-COOP CAX ’07”, acuprins ºi ofiþeri strãini,

dupã cum, la nivelul eºalonului ,,jucat”, Batalionul Multinaþional, de fapt, Batalionul300 Infanterie Mecanizatã ,,Sfântul Andrei”, a avut în componenþã militari austrieciºi croaþi.

Pentru comandantul Brigãzii 282 Infanterie Mecanizatã ,,Unirea Principatelor,colonelul Cãtãlin Tomescu, conducãtorul executiv al exerciþiului, ,,CENCOOP CAX’07 a fost un element eficient al programului de instruire în vederea operaþiona-lizãrii brigãzii, în acest an, o posibilitate de a ne pregãti oamenii în cadrul CISM ºiapoi, în cadru multinaþional, împreunã cu reprezentanþii a douã þãri importante dinEuropa”.

La analiza post-acþiune a exerciþiului, domnul general de brigadã doctor IonPâlºoiu a mulþumit militarilor participanþi la activitate, pentru modul responsabil încare au pregãtit ºi au executat sarcinile ºi misiunile trasate, membrilor echipei CISMºi specialiºtilor KUBIC pentru contribuþia tehnicã, reprezentanþilor SMFT, pentrurezolvarea problemelor de naturã logisticã ºi, nu în ultimul rând, reprezentanþilorU.N.Ap., pentru facilitarea desfãºurãrii exerciþiului în bune condiþii. Directorul exer-ciþiului ,,CENCOOP CAX ’07” a încheiat declaraþia sa cu o urare, adresatã milita-rilor participanþi: ,,Le doresc mult succes la urmãtoarea activitate de acest fel ºi,pentru cã se apropie Sãrbãtorile Pascale, le transmit tuturor ,,Sãrbãtori luminoase,în suflet, în gând ºi în faptã!”


Exerciþiul ““CCEENNCCOOOOPP CCAAXX 0077”” -

UU nn ss uu cc cc ee ss dd ee pp ll ii nnAproape de e ro i

ªirul întrecerilor sportive din acest an îºi urmeazã vig-uros itinerarul competiþional. De curând, o altã paginã a Ca-lendarului Sportiv a fost parcursã nu înainte însã de a lãsa ºio impresie, în paginile periodicului, atent ºi la aspectul com-petiþional. Campionatul de judo ºi taekwando din aceastãprimãvarã a aliniat la start peste ºaizeci de luptãtori care audemonstrat, pe tatami-ul nou amenajat, nu doar realedeprinderi, ci ºi mãiestrie tehnicã.

Efortul competiþional, deosebit de mare, al organizato-rilor, compartimentul educaþie-fizicã din comandamentulC.1 A. Trt., al gazdelor, B. 2 I. „CÃLUGÃRENI” ºi al com-ponenþilor loturilor marilor unitãþi ºi unitãþilor, a fost rãs-plãtit de cãtre oficiali prin acordarea a nu mai puþin dedouãzeci ºi douã de medalii, diplome ºi trofee. La aceastãediþie de campionat, trofeele au fost câºtigate de cãtreechipele Brigãzii 282 Mecanizatã , locul întâi, echipa Bata-lionului 60 Paraºutiºti locul doi, pe locul trei urcând echipaBrigãzii 34 Infanterie. Am lãsat la urmã fotografiile de grup,punctând impresia unor competitori pentru care noþiunea deechipã depãºeºte aºteptãrile unor individualitãþi obiºnuite.

Este vorba despre echipa care a ocupat locul trei al po-diumului de premiere. Sportivii judoka, cei care au reprezen-tat cu cinste Bg. 34 I. Cei patru componenþi ai lotului auobþinut printr-o serie de reprezentaþii tehnice de excepþie ºivoinþã de reuºitã, douã locuri întâi, un loc doi ºi un loc patru(transformat datoritã unui procedeu mai slab punctat). Deasemenea, cei doi câºtigãtori ai primului loc urmeazã sã facãparte din echipa care ne va reprezenta în finala Campionat-ului de judo pe Ministerul Apãrãrii, care se va desfãºura laCluj.

UUnn ttiipp ssppeecciiaallPrima victorie a bucureºtenilor câºtigatã de cãtre cãpi-

tanul medic Florin OANCEA, la categoria 73 de kilo-grame, a fost dedicatãcolegilor din B.495 I,care se aflã în misiuneîn Irak. Cpt. medicFlorin OANCEA nueste necunoscut citito-rilor noºtri. Anul trecut,misiunile ofiþeruluimedic au fost prezen-tate din ipostaza spe-cialistului paraºutist.Aria activitãþii ºipregãtirii se dovedeºtea fi amplã pentrumedicul sau paraºutis-tul, ori cum îi place sã ise spunã, simplu, cãpi-tanul medic al B. 495 I.ªi iatã cã am surprinsplãcut o laturã competiþionalã, în general, ºi judo-ul în spe-cial. Acest sport nobil este asul care încununeazã careulcomplex al personalitãþii ºi caracterul deosebit al luptãtoru-lui. Faþã de alte aspecte ale relatãrilor cuprinse pe bandareportofonului ºi pelicula fotograficã, ofiþerul Oancea con-siderã cã nu este nimic extraordinar în ceea ce face. „Este unaspect comun al pregãtirii ºi cred de normalitate. Tot ceea ceîntreprind se regãseºte în tiparul consacrat ºi întâlnit pestetot „mens sana in corpore sano”. „Este un aspect comporta-mental definitoriu pe care eu îl practic, nu îl declam”.

EExxeerrcciiþþiiuu ddee ssuupplleeþþee ººii ggâânnddiirreePracticarea judo-ului este o moºtenire pe linie paternã.

Iniþierea în tainele acestui sport s-a produs înainte chiar de amerge la ºcoalã, la vârsta de cinci ani. Tatãl, antrenor de judoa constituit ºi modelul realizãrii sportive. „Dacã ar fi un ter-men care sã-l defineascã pe Florin OANCEA acesta ar fivoinþa – spune ºeful lotului cpt. Remus OPRIª. Acest aspectvine chiar în completarea precizãrilor fãcute de competitorulOancea.

Dupã cum spune „ca dominantã, ºi în sport, nu ca tipolo-gie sau poziþionare, ci pur ºi simplu caracterial, locul unuiluptãtor trebuie sã fie sus: în top!” Iar acest adagiu spunemulte despre ambiþie, ca manifestare a potenþialului. „Judoeste un sport al minþii organizate. Nu trebuie sã fiineapãrat mare ca sã câºtigi. Trebuie sã demonstrezi agili-tate ºi supleþe în gândire. Acestea se obþin pe baza uneicunoaºteri aprofundate a detaliului procedeelor struc-turate într-o arhitecturã a disciplinei ºi respectului pentruechilibru. Te supui pentru ca apoi sã învingi. Abordareaunei flexibilitãþi decizionale permite finalizarea uneiacþiuni începutã tehnic.”

OO mmeeddaalliiee ppeennttrruu ttooþþii ddiinn 449955 II..La aºa sportiv, palmaresul nu poate fi decât unul pe

mãsurã. Pe C.V.-ul sportiv sunt înscrise coordonatelecompetiþionale printre care se numãrã: component allotului olimpic de juniori 1990, component al lotului mi-litar naþional în 2001 la Campionatul Internaþional alSportului Militar Italia, turnee la internaþionalele mi-litare ºi cu lotul olimpic. Acestor detalii se adaugãmedalii, trofee ºi „un perete de diplome”. Cele mai apre-ciate recompense rãmân însã legãturile solide de priete-nie legate cu sportivii loturilor ºi respectul competiþional,toate obþinute în spiritul olimpismului.

Seria selecþionãrilor în loturile pentru competiþiileinterne continuã. Locul întâi cucerit la categoria 73 dekilograme l-a recomandat pentru a face parte ºi dinechipa reprezentativã a C. 1 A. Trt., în finala pe minis-ter. ªi, pentru cã este un tip altruist, gândul care îi zboarã

la colegii aflaþi în misiune în Irak îl face sã le adreseze prinintermediul publicaþiei noastre „un salut camaraderesc, depe prima treaptã a podiumului de premiere”.

„Medalia mea este ºi a voastrã. Îmi doresc din tot sufle-tul sã ºtiþi cã v-am reprezentat cu cinste în competiþie”. Laîntrebarea repor-tericeascã, de ce aºa,rãspunsul a venit oare-cum în nota caracteris-ticã a celor de la B. 495I. „Anii ºi momentele pecare le-am parcursîmpreunã, la bine ºi lagreu, nu se uitã, pentrucã oamenii batalionuluirãmân aceiaºi. Carac-tere mari”.

UUnn ccaarraacctteerrppeennttrruu eecchhiippãã

P l u t o n i e r u lAlexandru PENA este,poate, cel mai titrat lup-tãtor judoka din lotulreprezentativ al C. 1 A.Trt. ºi, bineînþeles, alunitãþii pe care o repre-zintã în competiþiileinterne, B. 2 I. „CÃLUGÃRENI”.

Chiar dacã se afla în perioada de recuperare dupã misi-unea îndeplinitã în Afganistan, plutonierul PENA nu a pututrefuza participarea la concurs. „Competiþiile sportive impunun înalt nivel de participare. Activismul sportiv presupuneprezenþa la competiþiile organizate, iar performanþa se obþinedoar prin antrenamente ale cãror eficienþã se poate mãsurachiar pe salteaua de concurs.

El practicã judo-ul de la vârsta de cincisprezece ani.Chiar dacã un model de conduitã sportivã a apãrut mai târ-ziu în persoana performerului Adrian CROITORU, antrena-mentele ºi activitatea competiþionalã, s-au deru-lat ulterior sub modelul marelui campion. Antre-namentele eficient planificate ºi structurate caintensitate au stat la baza performanþelor ºi suc-ceselor înregistrate. „Judo-ul presupunemenþinerea într-un echilibru a forþei fizice ºiflexibilitate a gândirii. În orele de antrenament,seriozitatea pregãtirii procedeelor tehnice, pro-cedee de încãrcare, de picior sau luptã la sol,implicã un efort deosebit, forþã, vitezã ºiîndemânare. Tot ceea ce faci în acest sportimpune respect permanent pentru antrenor ºipartener, iar, în cadrul competiþional, respectfaþã de juriu ºi public. Apar ºi unele renunþãriînsã, pe tot parcursul pregãtirii, primeazã disci-plina gândirii ºi pasiunea pentru sport.” Plu-tonierul PENA se antreneazã trei zile pe sãp-tãmânã, dupã un program în care intensitateapregãtirii diferã, centrul de greutate situându-sesuccesiv pe exerciþii de dezvoltare a forþei ºivitezei, combinate cu tehnica dezechilibrãrii,proiectarea ºi imobilizarea adversarului. Toateaceste aspecte sunt însumate în practicarea unuijudo competitiv, prin sporirea însuºirii elementelor tehniceale luptei. „Cu colegii de echipã pun accent deosebit peprize, care pot constitui chiar 80% din reuºita unui procedeu.ªi mai mult lucrez la mãiestria executãrii procedeelor desecerare, aruncare peste ºold, aruncarea peste umãr, luptã lasol ºi imobilizarea adversarului. Dar, mai ales, lucrãm pen-tru pãstrarea unui echilibru emoþional ºi a spiritului deechipã. Echipa este o sumã de caractere. Fiecare judokaluptã demn, fãrã sã priveascã în pãmânt. ªtie cã luptã pentruechipã ºi uneori chiar el este echipa.”

ÎÎmmpprreeuunnãã,, oorriiuunnddee,, oorriiccâânnddCariera militarã se îmbinã armonios cu sportul practicat

spune plt. PENA, ale cãrui rezultate profesionale meritorii,vin sã întregeascã portretul unui performer. „Ceea cedesfãºor în sala de sport nu este decât o prelungire a acti-

vitãþilor de pregãtire profesionalã. Important este faptul cãprincipiile acestui sport îþi dezvoltã gândirea ºi utilizeazãsupleþea în locul forþei brute”.

Cariera competiþionalã ºi performanþele sportive suntcunoscute de cãtre sportivii judoka. ªirul medaliilor, trofeele

ºi diplomele obþinute relevã o participare com-petiþionalã impresionantã, atât în þarã, cât ºi înstrãinãtate. Din rândul lor, rãzbat locurile pe podiumla naþionalele de juniori, apoi în concursurileregionale pentru ca, la internaþionalele militare dejudo din Italia în 2001 ºi Olanda în 2002 cu echipa,sã aducã argintul ºi un palmares de excepþie. Deatunci, an de an, s-au adãugat rezultateleexcepþionale obþinute cu echipa sau la individual.Vârsta ºi experienþa îi permit sã se ocupe depregãtirea altor judoka, însã cel mai bine, se simte înpostura de concurent. Iatã cã la puþin timp de lasosirea în þarã, ambiþiosul PENA a urcat din nou pecea mai înaltã treaptã a podiumului de premiere, lacategoria 100 de kilograme, cu ºapte victorii dinºapte evoluþii. Finalul discuþiei cu un campion selasã cuprins în ghilimelele relatãrii. “Suntem opti-miºti în ceea ce priveºte participarea la finala peminister, de la Cluj. ªtim cã atenþia tuturor estefixatã asupra noastrã. Este greu sã câºtigãm, dar nuimposibil. ªi mai greu va fi sã ne menþinem în frun-tea clasamentului. Pentru cititorii dumneavoastrã ºipentru toþi, camarazii dorim sã vã adresãm un salutde pe cea mai înaltã treaptã a podiumului, de la Cluj.

Mã bucur sã vã ºtim aproape pentru cã suntem împreunã ori-unde, oricând.”

PPrriimmuull ggâânndd,, eecchhiippaaDe la Topraisar s-a alãturat lotului brigãzii, fruntaºul

voluntar Ionuþ MOCANU. Dupã patru ani de competiþiisportive, la nivel local ºi regional, încununate cu multemedalii ºi diplome obþinute la juniori ºi seniori, frt.MOCANU participã la prima finalã de judo ca militar.

O finalã în care priceperea ºi tãria moralã i-au conferitrespectul sportivilor judo-ka ºi „argintul” pentrulocul doi cucerit.

„Am venit de laTopraisar pentru omedalie ºi mã întorcacolo repede, pentru uninel. Dupã Paºti mã voicãsãtori ºi iatã cã aceastãmedalie se poate dovediun semn bun”, a spusvoinicul dobrogean acãrui gleznã vizibilumflatã îi îngreunadeplasarea cãtre autobuz.

Se poate spune cãdobrogeanul nostru, dealtfel un „solid steel”,cum l-au apreciat colegiide lot, a fost urmãrit deghinion, chiar din primulmeci. Entorsa cãpãtatã nul-a împiedicat sã ajungã

pânã în finalã. O recidivã, la încãlzirea de dimineaþã eraînsã sã-l doboare ºi doar victoriile colegilor de lot l-auambiþionat sã nu renunþe. „Am fãcut un calcul rapid. Dacãnu intram pe tatami pierdeam ºi eu, dar mai grav era cãpierdea echipa. Am strâns din dinþi, am trecut peste dureri ºiam luptat pentru echipã. Datoritã forþãrii la un procedeu deîncãrcare, recidiva s-a accentuat. Am simþit o durere ascuþitãºi procedeul încercat a fost detensionat. Am reuºit totuºi sãfac ºtiut numele batalionului în astfel de competiþii. La anul,lângã mine se vor alãtura sigur alþi judoka dobrogeni.” Chiardacã nu a fost selecþionat pentru finala de la Cluj, grija pen-tru cucerirea unei medalii pare sã îl preocupe de pe acum pefruntaºul MOCANU.

Programul de antrenament este deja creionat ºialterneazã cu etapele de pregãtire profesionalã, cãci dupãcum apreciazã „serviciu fãrã sport nu se poate, iar partici-

parea la alte concursuri este definitoriepentru pregãtirea mea ca luptãtor profe-sionist.”

PPrroommiissiiuunneeaa,, ccaa oo ddaattoorriiee

Nu puteam încheia materialul despreluptãtorii judoka ai echipei Bg. 34 I.,fãrã a prezenta concluziile ºefului de lot,cãpitanul Remus OPRIª.

„Locul ocupat pe podium onoreazãpromisiunea fãcutã comandantuluibrigãzii ºi camarazilor la plecarea dinunitate. Încununeazã, de asemenea, efor-tul ºi dorinþa de performanþã a echipelormarii unitãþi, obiºnuinþa cu prezenþaconstantã pe treptele podiumului de pre-miere. Lotul nostru de sportivi a fostdominat de un înalt spirit competiþionalºi de fair-play. Iar cuvintele de ordine aufost seriozitate, talent ºi perseverenþã.Prin exercitarea acestei triade am pututonora promisiunea fãcutã”.


KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 6 (217) din 30 martie 2007Pagina 4

MMaaii mmuull tt ddeeccââtt iinnddiivviidduuaall ii ttããþþ ii

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 6 (217) din 30 martie 2007 Pagina 5

„„TTeehhnniiccaa nnuu ssee ddeezzvvoollttãã îînn ffuunnccþþiiee ddee ssccooppuurriilleeuurrmmããrriittee,, ccii îînn ffuunnccþþiiee ddee ppoossiibbiilliittããþþiillee ddee ccrreeººtteerree ddeejjaaeexxiisstteennttee””..

((JJaaccqquueess EElllluull))

Mentenanþa, ca ºi conceptMentenanþa sistemelor tehnice are statut de componentã

a activitãþii logistice ºi evidenþiazã un sumum de operaþiunide verificare, întreþinere ºi reparaþii ale tehnicii planificateîn acþiunile militare. Ca etimologie, termenul provine dinfrancezã „maintenance” – întreþinere, exploatare. Pentruacþiunile planificate în condiþii grele de teren, în zonele delacuri ºi cu vegetaþie înaltã, la munte, activitatea de mente-nanþã a sistemelor tehnice nu este doar atributul comparti-mentului de logisticã. Se impune o convergenþã a eforturilorde planificare, organizare, coordonare la care îºi pun girulstructurile de operaþii, de informaþii, cele de comunicaþii ºide civili-militari. Mentenanþa, ca ºi concept, devine facilã,dar ca punere în practicã de cãtre formaþiunile, grupele, sub-unitãþile specializate, poate sã stopeze iniþiativele, misiunileºi obiectivele trupelor, dacã este consideratã ca neprioritarãla elaborarea ordinelor ºi planurilor de acþiune.

Cine dã viaþã misiunii de mentenanþã?La structurile de tip batalion, mentenanþa tehnicii este

coordonatã de cãtre locþiitorul tehnic subordonat ºefuluilogisticii. Planul de mentenanþã se concepe în ideeatranspunerii în practicã a operaþiunilor de verificare,întreþinere ºi exploatare a tehnicii de luptã ºi a celei detransport.

Forþele specializate sunt de nivel grupã la batalion, denivel pluton la brigãzi ºi de nivel companie (batalion) la cor-pul de armatã. Misiunile sunt dimensionate în ideea inter-venþiei cu piese de schimb ºi accesorii, cu întreþinerea ºiexploatarea sezoniere, cu reparaþiile de nivel pânã la trei, înbatalioanele de mentenanþã din subordinea marii unitãþi(C.A.). Uneori, se înþelege greºit conceptul de mentenanþã,în sensul cã, atenþia se îndreaptã doar cãtre tehnica de luptãºi cea de transport, fãrã a se lua în calcul cea de transmisiu-ni montatã în sãlile de lucru, cea de logisticã pregãtitã pen-tru ieºirile în teren, cea pentru exploatarea paraºutelor dindotarea batalioanelor specializate. Suportul logistic este deacum înainte permanent ºi masiv. Sistemele de

aprovizionare ºi de mentenanþã susþin capacitãþile forþelor încontact. Sistemele de recondiþionare ºi de aprovizionareasigurã menþinerea acestor capacitãþi pe o duratã lungã detimp ºi, dacã este necesar, reconstruirea lor, în caz de uzurãsau de distrugere. Mecanicii, ºoferii, electricienii, tinichigii,prelucrãtorii de la plutoanele ºi companiile de logisticã, dinsubordinea secþiilor specializate ale batalioanelor de mente-nanþã sunt oamenii care dau viaþã proiectelor ºi fac eforturigrele pentru a asigura un coeficient ridicat pentru starea deoperativitate a tehnicii militare.

Mentenanþa tehnicii în acþiunile montane

Aparent, acþiunile montane nu-ºi dezvãluie adevãratafaþã, decât atunci când le simþi pulsul realitãþii. Locþiitorulpentru tehnicã al batalionului are nevoie sã-ºi reconfigurezeplanul informaþiilor cu ajutorul specialiºtilor de la modulelespecializate. Fãrã proeminenþa datelor, nu poate interveni cudecizii ºi nici cu repartiþia misiunilor pe momente ºi etapeale acþiunilor.

Coordonarea misiunilor de mentenanþã a tehnicii, lanivelul batalioanelor specializate în acþiuni montane, devinecheia succeselor, dacã sunt respectate criteriile definite prin:identificarea cãilor favorabile deplasãrii în siguranþã acoloanelor de marº, cunoaºterea stãrilor de practicabilitate adrumurilor de rocadã, a locurilor planificate pentrustaþionarea tehnicii, a raioanelor favorabile intrãrii în acþi-une, a locurilor de aprovizionare cu piese de schimb ºi car-buranþi – lubrifianþi, a protecþiei personalului tehnic planifi-cat pentru intervenþii. De cele mai multe ori, pe timpuldinamicii luptei, subunitãþile de mentenanþã se vor fracþionape mai multe direcþii ºi se vor constitui în eºaloane, care sãintervinã cu operativitate pentru sprijinul ºi asigurarea tru-pelor. Se simte nevoia apropierii forþelor de mentenanþã desubunitãþile combatante, iar raioanele de dispunere a lor sevor alege cât mai aproape de drumurile de aprovizionare ºievacuare. Nu trebuie sã se evite peºterile, grotele, galeriilede minã, lucrãrile subterane ºi adãposturile naturale, soluþiisigure pentru eficienþa ºi eficacitatea misiunilor. Un rolimportant revine tehnicii de evacuare ºi remorcare, dar ºicelei de întreþinere pentru maºinile de luptã. La nevoie, prinrecunoaºterile forþelor specializate, se vor utiliza ºi resurseledin zonã, mai ales când acþiunile se duc în afara depresiu-

nilor intramontane. Dimensionarea subunitãþilor de mente-nanþã din batalioanele specializate de vânãtori de munte,cercetare, infanterie sau paraºutiºti nu permite acoperireagamei de misiuni. Este neapãrat sã intervinã, eºalonul supe-rior cu elementele proprii ºi cu dotãrile suplimentare.

ConcluziiMentenanþa sistemelor tehnice asigurã succesul acþiu-

nilor montane, dacã specialiºtii vor înþelege particularitãþile,realitãþile ºi dinamica pregãtirilor.

În documentele de conducere, sã se urmãreascã tipologiaplanificãrii evacuãrii tehnicii. Axul de evacuare nu trebuiesã se suprapunã cu drumurile de aprovizionare ºi cu cele demanevrã. Statele de organizare sã prevadã, pe lângã spe-cialiºti, forþe capabile sã realizeze mascarea raioanelor dedispunere a tehnicii, precum ºi paza apropiatã a ei împotrivaacþiunilor grupurilor de cercetare ale adversarului.

Se impune o permanentã cooperare cu structurile abili-tate, aºa încât, pe timpul acþiunilor montane, forþele dementenanþã sã beneficieze de condiþiile oferite de zone, atâtde-a lungul comunicaþiilor, cât ºi în afara lor (cabane turis-tice ºi forestiere, grupuri de clãdiri, sãlaºe).

Pe timpul acþiunilor montane, concepþia de mentenanþã asistemelor tehnice sã prindã viaþã la nivelul subunitãþilor ºiunitãþilor, iar dispunerea lor sã se facã descentralizat, peconsiderentul acoperirii direcþiilor favorabile de înaintare aadversarului.

Locotenent-colonel Ion TÃTARU

((uurrmmaarree ddiinn nnrr..ttrreeccuutt))

ÎÎnn ccaaddrruull rrããzzbbooiiuulluuii uunnddeelloorr eelleeccttrroo-mmaaggnneettiiccee,, ss-aauu ddeezzvvoollttaatt ssttrruuccttuurriillee ddeerreellaaþþiiii ppuubblliiccee mmiilliittaarree,, ccuu uunn rrooll bbiinnee ssttaa-bbiilliitt,, rreepprreezzeennttâânndd oo ccoonnttrraappoonnddeerree îînn bbaa-llaannþþaa eeccuuaaþþiieeii ccoommuunniiccããrriiii ppuubblliiccee.. PPrriinnmmoonniittoorriizzaarreeaa mmaassss-mmeeddiiaa,, rreellaaþþiioonniiººttiiii ffiill-ttrreeaazzãã fflluuxxuull ddee iinnffoorrmmaaþþiiii vveehhiiccuullaattee îînnzzoonnaa lloorr ddee rreessppoonnssaabbiilliittaattee ººii ddiirriijjeeaazzããmmeessaajjeellee pprrooppaaggaannddiissttiiccee,, ddee cceellee mmaaii mmuulltteeoorrii oossttiillee,, ccããttrree aaddvveerrssaarriiii ddiinn tteeaattrreellee ddeeooppeerraaþþiiii mmiilliittaarree ººii ccããttrree oo pprreessãã ddoorrnniiccããppeerrmmaanneenntt ddee sseennzzaaþþiioonnaall.. PPrriinnttrr-oo ppoolliittiiccããddee iinnffoorrmmaarree ppuubblliiccãã pprrooaaccttiivvãã,, ooffiiþþeerriiii ddeerreellaaþþiiii ppuubblliiccee ppllaanniiffiiccãã ººii ddeessffããººooaarrãã ooppee-rraaþþiiiillee mmaassss-mmeeddiiaa,, rreeaaccþþiiii rraappiiddee ddeessoolluuþþiioonnaarree aa ddiiffeerriitteelloorr ssiittuuaaþþiiii mmeeddiiaattiiccee,,ccee ttrreebbuuiiee ssãã ssee ccoonnssttiittuuiiee îînn mmuullttiipplliiccaattoorrddee ffoorrþþãã aall ooppeerraaþþiiiilloorr mmiilliittaarree eexxeeccuuttaattee..

PPllaanniiffiiccaarreeaa ooppeerraaþþiiiilloorrmmaassss-mmeeddiiaa

Informaþia a devenit o armã a unui noutip de rãzboi - rãzboiul informaþional, careîmbracã forme diverse, se duce permanent,în mod planificat ºi angreneazã specialiºtidin mai multe domenii mi-litare: informaþii, relaþiipublice ºi jurnalism, psi-hologie militarã, electro-nicã, radiolocaþie, comuni-caþii ºi informaticã,economie, etc.

,,Doctrina britanicã aoperaþiilor multinaþionaleîntrunite” defineºte ope-raþia informaþionalã cafiind ,,ansambul acþiunilorîntreprinse pentru influ-enþarea unui adversarpotenþial, care desfãºoarãactivitãþi menite a sprijiniîndeplinirea anumitorobiective politice ºi mi-litare proprii, prin sub-minarea voinþei, coeziuniiºi capacitãþii de luare a deciziilor acestuia,inclusiv a proceselor ºi sistemelor bazate peinformaþii, concomitent cu protejarea facto-rilor ºi proceselor de decizie proprii.”

În cadrul rãzboiului mediatic - compo-nentã a rãzboiului informaþional, se planificã

ºi se desfãºoarã operaþiile mass-media,susþinute de specialiºtii militari în relaþiipublice, în cooperare cu alte compartimenteale statului major al structurii militarerespective: operaþii psihologice, operaþiiCIMIC (,,civili-militari”- coordoneazãrelaþiile cu populaþia civilã din zona de ope-raþii), informaþii, juridic, logistic, etc.

Organizatã distinct de operaþia infor-maþionalã, operaþia mass-media constituieacel tip de activitate desfãºuratã pentru asi-gurarea unei informãri publice oportune,corecte ºi eficiente, coordonatã la nivel cen-tral ºi desfãºuratã la nivelul inferior optim,care constã într-o reacþie rapidã ºi o abordareproactivã a diferitelor situaþii mediatice careapar pe timpul desfãºurãrii operaþiilor mi-litare. Operaþia mass-media urmãreºte sãpromoveze acþiunile trupelor proprii, sãdifuzeze informaþii esenþiale pentrucreºterea capacitãþii de luptã ºi moraluluiacestora, sã consolideze coeziunea ºi spiritulde corp, sã conducã la obþinerea simpatiei,înþelegerii ºi sprijinului internaþional, sãmenþinã susþinerea ºi încrederea populaþieiinterne în armatã, sã identifice ºi sã expliceideologia adversarului, limitând în acelaºitimp, eficienþa propagandei acestuia ºi, nu în

ultimul rând, sã asigure securitatea operaþi-ilor în curs de desfãºurare.

Mass-media reprezintã principalul canalde informare publicã. Reprezentanþii struc-turilor mediatice dislocaþi în teatrul de ope-raþii sunt purtãtorii imaginii organizaþiei

cãtre marele public. Prin aceºtia, organiza-þia militarã îºi face cunoscute misiunile ºijusteþea acþiunilor sale.

“În clipele cele mai grele de dinainteabãtãliei de la Verdun, generalul Joffre ºicabinetul sãu se întâlneau ºi vorbeau despresubstantivele, adjectivele ºi verbele careurmau sã aparã a doua zi în ziar”. Astfel,

Walter Lippman, în lucrarea ,,Opinia pu-blicã” a dorit sã scoatã în evidenþã impor-tanþa pe care comandanþii militari francezi,în cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial, o acor-dau mesajelor pe care mass-media le trans-mitea populaþiei Franþei, precum ºi rolulcovârºitor al acþiunilor media asupramoralului trupelor în luptã.

Printr-o politicã de informare publicãactivã (difuzarea oportunã a comunicatelorde presã, realizarea unui flux continuu deinformaþii cãtre presã, încurajarea ºiinvitarea jurnaliºtilor în zonele de conflict,organizarea unui centru de presã) seurmãreºte menþinerea unor relaþii credibilecu mass-media, modelarea mediului intern ºiinternaþional, realizarea sincronizãrii cucelelalte tipuri de operaþii militare amintiteanterior ºi informarea permanentã a trupelorproprii, toate acestea având drept obiectivmai buna promovare a mesajelor structuriimilitare ºi gestionarea eventualelor crize deimagine care pot apãrea.

Planificarea operaþiei mass-media esteparte componentã a procesului decizional alstatului major. Operaþia mass-media trebuiesã reprezinte un multiplicator de forþã aloperaþiilor militare executate. Pe timpuldesfãºurãrii unei operaþii militare deamploare, într-un teatru de operaþii, pot fiplanificate mai multe operaþii media simul-tan sau succesiv, în funcþie de situaþiile carese ivesc în spaþiul mediatic intern ºi inter-

naþional. Acestea sunt coordonate ºi moni-torizate de Direcþia Relaþii Publice a M.Ap.ºi desfãºurate de cãtre structurile (ofiþerii) derelaþii publice ale (ai) fiecãrei structuri.Plecând de la o estimare a situaþiei pe liniarelaþiilor publice, din zona de operaþii,relaþionistul structurii militare respective vaidentifica oportunitãþile media (analizã ºisintezã media), va alege politica de infor-mare publicã (activã, semiactivã ºi pasivã),va stabili scopul ºi obiectivele operaþiei,publicurile-þintã cãrora le sunt adresatemesajele, temele mesajelor ce trebuie trans-mise ºi modalitãþile de transmitere: princomunicate de presã, prin organizarea deinterviuri cu responsabilii militari, prin con-ferinþe (briefing-uri) de presã sau simplevizite de informare ale jurnaliºtilor. Toateaceste detalii le va cuprinde în ,,Anexa derelaþii publice la planul (ordinul) de ope-raþii”, iar în final, va transmite ,, Raportul deinformare” cãtre structura centralã de relaþiipublice, evaluând apoi eficienþa operaþieimass-media, prin întocmirea documentelorspecifice de evaluare a comunicãrii.

* * *

Prin seria de articole prezentatã sub titlul,,Rãzboiului comunicãrii”, am dorit sã con-turez, fãrã a detalia, un posibil scenariu demanifestare a conflictelor militare, în erainformaþionalã, în care comunicarea dintre,,actori” nu se realizeazã la întâmplare, ci,dupã anumite reguli. Am încercat sã reunescconcepte ºi fenomene abordate disparat despecialiºti, dintr-un domeniu, relaþiile pu-blice, aflat încã în plin proces de cristalizare,în þara noastrã.

La final, se impun unele concluzii. Fac-torii de conducere politicã ºi militarã ai unuistat, liderii, trebuie sã înþeleagã necesitãþilede informare ale mass-media, care, într-osocietate deschisã, democraticã, nu mai potfi neglijate ºi cãrora trebuie sã li se ofere per-manent informaþii. Din aceastã cauzã, demulte ori, deciziile strategice sunt luate subochiul indiscret al camerelor de luat vederi,atente ºi critice la orice eroare sau incoerenþãa factorilor responsabili. Pentru a fi evitatecrizele de imagine sau de comunicare,indiferent de situaþie - pace, crizã sau rãzboi- strategiile de comunicare pentru ges-tionarea informaþiilor publice trebuie elabo-rate ºi aplicate într-un mod coerent, la toatenivelurile (politic, tactic, mediatic), de cãtrepersonalul specializat de relaþii publice.


PPRROOIIEECCTTEE ÎÎNN LLUUCCRRUU

Mentenanþa tehnici i , factor cheie în acþ iuni le montane

Studii º i opini i

Rãzbo iu l comun icãr i i (V )

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 6 (217) din 30 martie 2007Pagina 6

CMYK

Centrul 21 Încartiruire Trupe ºi AdministrareCazãrmi este o structurã de specialitate care are ca obiectivadministrarea terenurilor ºi construcþiilor din cazãmilesubordonate Statului Major al Forþelor Terestre ºi Corpului1 Armatã Teritorial, asigurarea ºi gestionarea întregului pa-trimoniu, coordonarea activitãþilor de predare-primire abunurilor materiale aflate în evidenþa contabilã, executareareparaþiilor curente. S-a înfiinþat în anul 2002, iar aria deresponsabilitate cuprinde 22 de judeþe, însemnând 314cazãrmi, de la Constanþa la Drobeta Turnu Severin ºi de laGiurgiu la Braºov. Centrul 21 este o componentã a sistemu-lui logistic în cadrul Bazei 2 Logistice, cu responsabilitãþila pace, dar ºi în situaþii de crizã ºi rãzboi. La aceastã datã,structura organizatoricã are capacitatea de a îndeplini acti-vitãþile specifice asigurãrii sprijinului logistic de specialitatepentru toate structurile aflate în administrare, în raport cumisiunile pe care le are de îndeplinit.

La 1 februarie 2004, domnul locotenent-colonelGheorghe ADAM a preluat comanda unitãþii, dar, totodatã,ºi problemele ei, nici mai mult nici mai puþin de 14 miliardede lei pagubã. A urmat o perioadã grea, în care a trebuit sãschimbe sistemul de lucru, sã impunã un stil de comandãpropriu ºi, mai ales, sã se lupte cu prejudecãþile oamenilor.

- DDiinn eexxppeerriieennþþaa ddee ppâânnãã aaccuumm,, ccee îînnsseeaammnnãã ssãã aavveeþþii îînnssuubboorrddiinnee oo ccaazzaarrmmãã vviiaabbiillãã??

- Actul de comandã este unic ºi este cosiliat de factorii dedecizie care încadreazã Centrul 21. În momentul de faþã, sis-temul de relaþionare este bazat pe colaborare în vederearezolvãrii situaþiilor în timp util. Respectul ºi respectarearegulamentului militar sunt coroborate cu seriozitatea exe-cutãrii atribuþiilor funcþionale. Prin biroul de marketing, cares-a înfiinþat acum la toate structurile, facem achiziþii ºi con-tractãri, iar, pe baza unui calcul preliminar, trimitem fonduriunitãþilor pentru a-ºi putea face acele mici reparaþii necesare.Restul lucrãrilor din antreprizã sau regie proprie, la nivelulformaþiunilor de cazarmare, le facem prin Centrul 21. Numaiîn anul 2006, am executat 315.000m2 de hidroizolaþie. Tot lanivelul Centrului, se asigurã mobilier pentru toate struc-turile. ªcoala de Aplicaþie de la Piteºti, care anul trecut a fostgazda un exerciþiu de nivel european, dupã numai 4 luni, adevenit de nerecunoscut chiar ºi pentru ai noºtri. DelegaþiaOSCE, aflatã în vizitã, ºi-a exprimat admiraþia, fiind, prac-tic, impresionaþi de excepþia lucrãrii.

- AAvveeþþii oo eecchhiippãã aappaarrttee ddee ccaarree ssuunntteeþþii mmâânnddrruu.. OOaammeenniiiissuunntt ffooaarrttee bbuunnii mmeesseerriiaaººii,, ddaarr aauu ººii oo ccoonnººttiiiinnþþãã mmoorraallããccaarree llee dduubblleeaazzãã pprraaccttiicc vvaallooaarreeaa uummaannãã.. DDaaccãã aarr pplleeccaa,, îînnssttrrããiinnããttaattee aarr ccââººttiiggaa mmuulltt mmaaii mmuulltt.. CCuumm rreeuuººiiþþii ssãã îîii þþiinneeþþiiaapprrooaappee??

- Cred cã acest fapt depinde foarte mult ºi de felul cumsunt conduºi. Oamenii se adapteazã foarte uºor, dacã pre-tenþiile unui comandant sunt reale. Orice ordin dat trebuie sãfie dublat de asigurarea condiþiile necesare executãrii lui.Iar, dacã sunt ºi un pic stimulaþi, atunci este ºi mai bine. Oride câte ori pleacã într-o misiune, primesc plicul cu ordinulde serviciu, dar ºi cu diurna de deplasare. Pentru ei, a devenitun mod de viaþã sã plece de pe un ºantier la altul. Totodatã,oamenii sunt cu mult bun simþ ºi au frica lui Dumnezeu. Nu

e nevoie sã leexplici de douãori ce au defãcut. Lucreazãpânã seara târ-ziu, deºi progra-mul se terminãla 15:30. Ter-menele ºi cali-tatea trebuierespectate ºi eisunt conºtienþide acest lucru.Media de vârstãeste de 43 deani ºi, tocmaidin acest motiv,am încercat sãformez echipe acâte doi oa-meni, unul maiîn vârstã cu

unul mai tânãr, am încercat sã combin experienþa celuibãtrân, cu puterea celui tânãr. Este un punct forte al actuluide comandã faptul cã eu cunosc potenþialul individului,modul de executare a ordinelor anterioare, nivelul la careeste cotat potenþialul psihologic al fiecãrui om în parte, pu-terea de execuþie ºi capacitatea de efort prelungit.

- CCuumm pprriivviiþþii mmoodduull ddee rreezzoollvvaarree aa ssiittuuaaþþiiiilloorr ccrreeaattee??- Totul se rezumã la modul de organizare a timpului pla-

nificat ºi la elaborarea deciziilor ºi soluþiilor eficiente. Uti-lizarea fondurilor bugetare implicã responsabilitãþi majore,pentru cã reuºita noastrã depinde de modul în care se ges-tioneazã banii publici. Implementarea în cadrul Centrului 21a sistemului de regie proprie a avut caprim efect economisirea fondurilorbugetare viabile, prin neimplicareafirmelor în realizarea lucrãrilor, firmecare practicã preþuri mari la materiale ºimanoperã. Numai anul trecut, am avut 9miliarde beneficiu la materiale, oeconomie din diferenþe de preþuri.

- AAmm îînnþþeelleess ccãã ººeeffuull BBiirroouulluuii TTeehhnniiccnnuu eessttee ddee pprrooffeessiiee ccoonnssttrruuccttoorr.. CCuumm aattrreeccuutt ddee llaa rraaddiioollooccaaþþiiee,, llaa oo aarrmmããtteehhnniiccãã??

- A venit la noi din 2004 ºi, dupã operioadã de început mai grea, a avutputerea de a-ºi acumula toate informaþi-ile necesare. Din 2005, putem sãspunem cã este pe acelaºi drum cu noi...Cunoaºte toate problemele la fel de bineca un inginer de construcþie, merge peteritoriu, ºtie toate detaliile. Acum con-duce cel mai greu birou ºi se ocupã sin-gur de câte 5-6 lucrãri pe an. Numaianul acesta avem de executat 39 de

lucrãri care revin, bineînþeles, celor 8 ingineri ai noºtri. Înmomentul în care voi primi funcþii de civil, o sã îmi angajezoamenii de care am nevoie ca sã fac o antreprizã. În acestecondiþii, o unitate pe care o vom lua în primire, va fi gata îndouã luni de zile, cu oamenii Centrului ºi cu materialeleachiziþionate de noi.

Urmãtoarele noastre „misiuni” se vor desfãºura în garni-zoana Caracal, Râmnicu Vâlcea, Fãgãraº, Piteºti, unde vorfuncþiona ºcolile de pregãtie a soldaþilor gradaþi voluntari. Sevor investi foarte mulþi bani, dar satisfacþia muncii noastreva fi datã de recepþia lucrãrilor la timpul stabilit ºi de cali-tatea produsului finit care ne caracterizeazã.

- CCaarree ssuunntt ppeerrssppeeccttiivveellee CCeennttrruulluuii 2211??- Statul de organizare al unitãþii noastre este cel mai bun

din toatã armata, pentru cã am gãsit înþelegere la eºaloanelesuperioare atunci când au fost concepute. Încadrarea este de98%. Oamenii sunt cu bun simþ ºi au frica lui Dumnezeu.ªtiu cã nu se poate greºi. Experienþa pe care au trãit-oînainte, când au stat numai cu procuratura ºi cu P.N.A.-ul pecap, le-a ajuns.

Centrul 21 s-a reorganizat ºi resubordonat, iar perspecti-va este ca, pânã în 2015, sã se reorganizeze din nou. Dar varãmâne o structurã viabilã datoritã faptului cã ºtim sã facemde toate pe bani puþini. Dacã vrem ca firmele particulare sãne asigure ceea ce avem noi nevoie, ne-ar trebui cam 7 mi-liarde de lei pentru fiecare unitate în parte, bani pe care nu îiputem aloca pentru cazarmare. Calcul preliminar înclinã ba-lanþa în favoarea noastrã. Pentru Biroul de Marketing amadus cei mai buni ofiþeri, cei mai buni ingineri specialiºti, dela Suceava, Botoºani, de la Deva, ªimleul Silvaniei ºi de laCraiova. Sunt tineri, sunt conºtiincioºi ºi ºtiu sã lucreze pen-tru noi!

Cristina FRATU

U n c o m a n d a n t î n t r e s i s t e m º i p r e j u d e c ã þ i- interviu cu domnul locotenent-ccolonel Gheorghe ADAM, comandantul Centrului 21 Încartiruire Trupe ºi Administrare Cazãrmi -

Am asistat, sãptãmâna trecutã, la exerciþiile tactice cutrageri de luptã (LFX), executate cu grupa ºi plutonul, decãtre militarii Batalionului 280 Infanterie Mecanizatã. Rân-durile care urmeazã surprind, doar în parte, starea de spiritºi gândurile unora dintre comandanþii de subunitãþi, lasosirea în poligonul Smârdan. Au pornit la drum, dinFocºani, cu mult timp înainte de rãsãritul soarelui, ºi, dupã ozi istovitoare, în care fiecare a avut de rezolvat o mulþime deprobleme specifice deplasãrii forþelor ºi mijloacelor, pe roþisau pe calea feratã ºi instalãrii acestora în poligon, aplombuldiscuþiilor a cam lipsit. Cine a trecut prin astfel de situaþii,cunoaºte foarte bine faptul cã, dupã ce ai ajuns cu bine înpoligon ºi „le-ai pus pe toate la locul lor”, singurul lucru pecare þi-l doreºti este sã poþi sã te odihneºti un pic, pentru aputea, a doua zi, „sã porneºti la luptã”cu randament maxim.Am realizat situaþia ºi nu am forþat nota, scurtând, în modsemnificativ, dialogul nostru. A doua zi, pe tinerii coman-danþi îi aºteptau tragerile, un fapt semnificativ mai impor-tant decât activitatea de documentare a reporterului. Pentrucã, în ciuda tinereþii lor, stãteam de vorbã cu niºte militariexperimentaþi, cei mai mulþi dintre ei având douã-trei misi-uni executate în teatrele de operaþii externe din Irak ºiAfganistan, am lansat o singurã problemã spre dezbatere.Am fost interesat sã aflu dacã aceste trageri, din poligonulSmârdan, mai pot aduce ceva nou pentru niºte militari care,forþaþi de împrejurãri, au executat deja trageri de luptã, cuinamic real în faþã. Cãpitanul Daniel DOGARU, comandan-tul Companiei Stat Major, a fost primul care a demarat dis-cuþiile: ,,Militarii cercetaºi au atins deja o anumitã expe-rienþã ºi un nivel foarte bun de pregãtire pentru luptã. Mãr-turie stau rezultatele din misiunile externe executate. Pen-tru mine, elementul de noutate al acestui LFX îl constituiesituaþiile tactice noi, unde va trebui sã confirmãm nivelul deinstruire atins ºi pretins”. Pentru locotenentul MariusDINIÞÃ, comandantul Companiei Sprijin, LFX-ul ,,aduce oschimbare în modul de abordare a misiunilor cu trageri deluptã, în sensul cã, vom sincroniza sprijinul de foc al sub-

unitãþii de artilerie cu acþiunile de luptã ale subunitãþilor deinfanterie. Practic, artileria batalionului, pe secvenþe aleluptei, sprijinã la cerere, subunitãþile de infanterie, faptinedit la nivel batalion”.

Cãpitanul Daniel DURCHI, comandantul CompanieiInfanterie, s-a referit la nivelul de instruire atins de subuni-tate: ,,Subunitatea pe care o conduc face parte dintr-o uni-tate operaþionalizatã ºi certificatã NATO. Aºadar, avemdeja un nivel de instruire ridicat ºi un nivel al coeziunii pen-tru luptã verificat, în misiunile externe executate. Acestexerciþiu creeazã, printre altele, într-un mediu apropiat decâmpul de luptã real, un cadru eficient de identificare, decãtre comandanþii de subunitãþi, aflaþi pe diferite trepte decompetenþã, a detaliilor din teren, necesare luãrii celei maibune decizii, pe etape ale luptei”. Sublocotenentul CosminBuþã, comandantul Plutonului 1 Infanterie din Compania deInfanterie, a scos în evidenþã faptul cã „LFX-ul, prinîmbinarea, la un înalt nivel, a instrucþiei tragerii cu

instrucþia tacticã de specialitate, contribuie la menþinereaºi ridicarea capacitãþii ºi coeziunii de luptã a subunitãþilorbatalionului”. Locotenentul Narcis BURLACU, locþiitorulcomandantului companiei, a remarcat, de asemenea, rolulprimordial al coeziunii pentru microstructurile de artilerie,arãtând cã: ,,Între membrii piesei, care executã operaþiunidistincte la tragere, se realizeazã o strânsã legãturã pe tim-pul îndeplinirii misiunii de foc. Aproape cã nu se poateînlocui un membru al echipei de luptã, în situaþia în careacesta cade rãpus de inamic”.

Trecând apoi la partea logisticã, de înzestrare, cãpitanulDaniel Dogaru a þinut sã remarce faptul cã subunitãþile aufost dotate cu tehnicã de comunicaþii de ultimã generaþie,,,care înlesneºte realizarea unor legãturi rapide, sigure ºistabile pe timpul desfãºurãrii luptei”. ªi pentru cãpitanulDaniel Durchi, înzestrarea companiei cu maºinile de luptãale infanteriei MLI-84M ,,Jderul” ,,reprezintã un pasînainte, sporind încrederea militarilor în posibilitãþile deluptã ale tehnicii. La acest exerciþiu, unele maºini de luptãîncã îºi mai rodeazã mecanismele noi”. LocotenentulMarius Diniþã aºteaptã cu nerãbdare ,,înzestrarea subunitãþiide sprijin cu maºina de luptã a artileriei (MLA) ºi cuaparaturã de observare ºi conducere a focului, la standardeleNATO, care vor integra ºi mai bine subunitatea de artilerieîn cadrul batalionului”.La final, am consemnat cuvintelecãpitanului Daniel Dogaru, care rostea un gând ce ar trebuisã fie pe buzele tuturor: ,,Mi-ar plãcea sã cred cã totul se valimita la un antrenament continuu, asiduu ºi cã, nu vom finevoiþi vreodatã sã aplicãm în practicã cele învãþate.” Aºasã ne ajute Dumnezeu!

*Poate cã interlocutorii mei pentru cele consemnate mai

sus, comandanþii subunitãþilor Batalionului 280 InfanterieMecanizatã, nu au spus ºi nu vor spune, în viitorul apropiat,cuvinte cu mare greutate, care sã schimbe fundamentalordinea în Univers, dar exerciþiul dialogului cu mass-mediaeste necesar pentru pregãtirea multidisciplinarã a unorviitori „mari comandanþi”.

Ei par a fi încrezãtori în viitor ºi acesta este cel maiimportant lucru.


Atunci când experienþa devine

Cel ma i impor tan t l uc ru

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 6 (217) din 30 martie 2007 Pagina 7

CMYK

Timp de cinci zile, în perioada 19-23 martie2007, poligonul Smârdan a fost gazda exerciþiilortactice cu trageri de luptã (LFX), executate de sub-unitãþile Batalionului 280 Infanterie Mecanizatãdin subordinea Brigãzii 282 Infanterie Mecanizatã.A fost un prilej în plus de afirmare a valorii profe-sionale a unor militari cãliþi în teatrele de operaþiiexterne din Irak ºi Afganistan.

MMããlliinnaa-lleeaaggããnnuull ttiinneerreeþþiiii vveeººnniicceePentru infanteriºtii, tanchiºtii ºi artileriºtii din ,,ZO

EST”, cu precãdere, poligonul de trageri Mãlina a fost,de-a lungul carierelor lor, precum o a doua casã. Gen-eraþii întregi de cadre ºi-au desãvârºit instruirea profe-

sionalã, bãtuþi de Crivãþ, loviþi de ploaie, arºiþã sau ger,în timp ce corectau tragerile, asigurau paza sau, pur ºisimplu, asistau la activitãþile executate pe întinsulpoligon. Fiecare an care a trecut peste câmpurile ºivãile Mãlinei, a adus un mic progres, fie în ceea cepriveºte condiþiile de lucru, fie în privinþa condiþiilor detrai din poligon, astfel încât, ”dând Cesarului ce e alCesarului”, suntem datori sã evidenþiem contribuþiapermanentã a comandanþilor ºi personalului de lapoligon, de-a lungul timpului, pentru bunul mers alactivitãþilor, cu toatã asprimea de care, uneori, aceºtiaau dat dovadã. ªi nu întâmplãtor am adus vorba desprefaptele de arme ale militarilor din generaþiile maivechi, din poligonul Smârdan. Se pare cã, aici, va fiinþao bazã militarã dintre acelea pe care noi le admirãmprin filme, ºi cã, militarii generaþiilor viitoare vor facecunoºtinþã, la rândul lor, cu ,,domeniile” Mãlinei.

CCee-ii mmâânnaa ppee eeii îînn lluuppttãã??Exerciþiul tactic cu trageri de luptã (LFX), executat

de subunitãþile Batalionului 280 Infanterie Mecanizatã,cu tema: „Grupa (piesa, echipajul)/Plutonul de infan-terie/artilerie în apãrare ºi ofensivã, în condiþiile peri-colului întrebuinþãrii de cãtre inamic a factorilor deluptã ADMNBC, rãzboiului electronic ºi acþiunilorpsihologice”, a vizat, între altele, verificarea ºi per-fecþionareacunoºtinþelorºi deprinde-rilor micilorcomandanþide grupe ºiplutoane, dea comanda ºicorecta cuoportunitatet r a g e r e amijloacelorde foc dindotare, dez-v o l t a r e adeprinderilormecanicilorconductori de pe M.L.I. ºi T.A.B. de a efectua cuuºurinþã manevra de forþe ºi mijloace, creºtereaîndemânãrii trãgãtorilor de la diferitele categoriide armament de a executa manevra de foc ºitrageri precise pe diversele tipuri de þinte, careapar în câmpul tactic. Nu în cele din urmã, exer-ciþiul a permis comandanþilor de companii ºicomandantului de batalion sã realizeze o maibunã coordonare a forþelor ºi mijloacelor din sub-ordine, pe timpul desfãºurãrii misiunilor de foc, sãcunoascã cu exactitate potenþialul de luptã al sub-ordonaþilor.

MMeeccaanniiccii ccoonndduuccttoorrii ddee ccllaassãã ººii ttrrããggããttoorrii ddee eelliittãã

Dupã ce au parcurs, în cadru tactic, distanþaFocºani-Smârdan, pe douã eºaloane, utilizândcalea feratã pentru transportul tehnicii militareºenilate ºi autovehiculele pe roþi, pentru restultehnicii de luptã, forþele ºi mijloacele Batalionului

280 Infanterie Mecaniza-tã s-au instalat în poligonºi au fost „GATA PEN-TRU LUPTÃ”, înce-pând de luni, 19 martie,la prima orã. Prinurmare, ajutaþi de ovreme frumoasã, favora-bilã, cum de-altfel a fostîn toatã aceastã primãparte a lunii martie, sub-unitãþile au organizatproblemele specifice detragere, pe trei direcþii detragere, beneficiind de obunã cooperare dinpartea personalului poli-gonului. Intrarea sub-unitãþilor la tragere s-aexecutat în ordine strictcrescãtoare, începând cuPlutonul 1 din Compania1 Infanterie, condusã decpt. Cristian AXENTE.S-a debutat cu tragerilede grupã ºi, rând pe rând, M.L.I.-urile, la comandacomandanþilor de plutoane, dar sub atenta suprave-ghere a comandantului de companie, s-au succedat pealiniamentele de tragere stabilite de poligon, conformcondiþiilor ºedinþelor respective. Ulterior, infanteriºtiiau trecut la executarea tragerilor de pluton, cu câte 3MLI-uri, prilej de a admira abilitãþile ºi rapiditateamecanicilor conductori în executarea manevrei de forþeºi mijloace. Chiar dacã au mai existat mici incidente latehnica de luptã relativ nouã, remediate cu promtitu-dine de cãtre tehnicienii de la subunitãþi, machetele,,tanc” ºi celelalte obiective ale câmpuluide þinte, au cãzut cu regularitate, la foculprecis executat de cãtre trãgãtorii de latunurile de pe MLI-84M, de calibru 25mm, de la mitralierele instalate pe maºinisau chiar la focul executat de cãtre trãgã-torii cu armamentul portativ de infanterie.Impresia generalã a fost cã avem de-aface cu niºte trãgãtori de elitã. La sfârºitultragerilor, cãpitanul Cristian Axente mi-adeclarat: ,,Ne-am pregãtit foarte binepentru aceste trageri. Nu voiam sã nefacem de râs, dupã ce am parcurs dejaprocesul de operaþionalizare. Acum sun-tem subunitate NATO ºi acest lucru neobligã permanent, tot mai mult”.

AArrttiilleerriiaa aa ffoosstt llaa ddaattoorriieeFocul infanteriei a fost precedat, cum

scrie la carte, de sprijinul de foc al arti-leriºtilor. Am asistat la tragerile precise

executate de cãtre militariiPlutonului de Aruncãtoarede calibru 82 mm, al Com-paniei 1 Infanterie, comandat de sublo-cotenentul Ana-Maria ªTEFÃNUÞ.Ofiþerul ne-a declarat: ,,Nu ne aflãm laprimele trageri de acest fel ºi nu credcã ne-ar pica prea bine sã avemrateuri. La Plutonul de aruncãtoare, nutrebuie sã existe decât calificativul<<Foarte Bine>>”. Urmând acelaºialgoritm, artileriºtii au tras mai întâi cupiesa de pe TAB ºi apoi, dupãdeplasare, cu plutonul, compus din treipiese. Þintele au fost reprezentate detrei sectoare de tragere, cu limiteledinainte cunoscute. A fost interesant sãurmãrim cum artileriºtii ºi-au luat toate

mãsurile pentru a se încadra în bareme ºi consumul demuniþie admis pentru lovirea fiecãrui obiectiv în parte.

Am constatat cã militarii executã cu precizie demetronom operaþiunile prevãzute în algoritmul pentrutragere, cã se dau comenzi regulamentare ºi cã, într-unfinal, calificativele sunt pe mãsura eforturilor depuse ºiambiþiei comandantului de pluton - ,,foarte bune”.

UUnn eexxeemmpplluu ddeemmnn ddee uurrmmaattTrebuie scos în evidenþã faptul cã întreaga activi-

tate din poligon a fost monitorizatã cu atenþie de cãtrecomandantul batalionului, locotenentul-colonelul IuriTÃNASE. Am privit cu admiraþie stoicismul de care a

dat dovadã acesta, însoþind pe aliniamentele dedeschidere a focului, fiecare serie de tragere. A comu-nicat permanent cu subordonaþii, cu ajutorulmijloacelor de transmisiuni din dotare. Chiar ºi cândrafalele de vânt, cu mult praf, s-au înteþit în mod evi-dent, nu s-a oprit din demersul sãu. A fost un perma-nent exemplu pentru comandanþii de subunitãþi dinsubordine. Cu dificultate am reuºit sã-l reþin câtevamomente de la misiunea sa. Între douã serii de tragere,mi-a declarat: ,,Batalionul 280 Infanterie Mecanizatãîncheie, cu aceste LFX-uri de grupã ºi pluton, o primãetapã de pregãtire, în acest an de instrucþie. Am intro-dus , la sugestia comenzii Brigãzii 282 InfanterieMecanizatã, un sistem modular de pregãtire, carevizeazã, în primul rând, realizarea coeziunii grupelor(pieselor, echipajelor) ºi plutoanelor, pe timpuldesfãºurãrii acþiunilor pe câmpul de luptã. Primele

rezultate sunt pe mãsura aºteptãrilorºi au fost obþinute la aceste trageri.Prin orice mijloace, batalionul trebuiesã-ºi menþinã ºi sã-ºi perfecþionezenivelul înalt de instruire atins”.

*Am pãrãsit Mãlina cu sentimentul

cã am vãzut la lucru un colectiv de pro-fesioniºti. Experienþa misiunilor inter-naþionale îºi spune cuvântul. Pentrumilitarii Batalionului 280 InfanterieMecanizatã, totul pare uºor ºi rezul-tatele foarte bune nu mai reprezintãdemult o surprizã. Pentru cã, pe zi cetrece, experienþa lor îi apropie demãiestrie.


La B .280 I . Mc. , exper ien þa dev ine mãies t r ieLa B .280 I . Mc. , exper ien þa dev ine mãies t r ie

Suntem în postul Sfintelor Paºtiale anului 2007 ºi, încet, dar sigur, aºacum Mântuitorul nostru s-a îndreptatspre locul Rãstignirii de pe munteleGolgota, ne îndreptãm ºi noi spre Sfân-ta Înviere din acest an.

Când aceste rânduri vãd luminatiparului, serbãm Intrarea Domnului înIerusalim (Floriile) ºi ne pregãtim sãintrãm în Sfânta Sãptãmânã a Pati-milor.

Despre patimile Domnului, despresemnificaþia Învierii au vorbit ºi vormai vorbi teologi, exegeþi în alereligiei, editorialiºti ºi alþii. De aceea,mã voi referi în demersul meu deînvãþãturã creºtinã la modul în carenoi, creºtinii, putem pierde harul luiDumnezeu.

Un ucenic al Sfântului Paisie celMare, mergea odatã cãtre oraº sã-ºivândã rucodelia (lucrul de mânã). Pecale, întâlni un evreu care, vãzându-isimplitatea începu sã-l ispiteascãzicându-i: „Iubitule, cum crezi tu într-un simplu om care a fost rãstignit ºicare nu este nicidecum Mesia celaºteptat. Nu este El acela, ci altul vaveni”. Ucenicul, având o minte maislabã ºi o inimã mai simplã, ascultãaceste cuvinte ºi ajunse pânã la a rosti:„Poate cã este adevãrat ceea ce spui”.

Ascultând pe fiecare creºtin, nu sepoate sã nu auzi din partea cuivafãcând o remarcã de genul: „Vai cât de

frumos vorbesc cei din religia cutaresau cutare despre Dumnezeu!” sau „Cepractici frumoase au ei în comparaþiecu noi care nu le respectãm!” ºi multede genul acesta. De multe ori, lerãspund cu cuvintele scripturii: „Nucumva ºi voi aþi fost amãgiþi?” (Ioan 7,47), aºa cum arhiereii ºi fariseii certauslugile trimise pentru a prinde pe Iisus.

Apariþia în vremurile acestea maide pe urmã a atâtor secte, care mai decare vorbind în fel ºi chip despre Dum-nezeu sau altele, eliminând pe Dum-nezeu ºi punând în centrul atenþiei„omul”, îl fac pe creºtinul ortodox slabîn credinþã sau prea credul sã se înclinespre a accepta învãþãtura acestoraspunând: „nu se deosebesc prea multde noi, cãci tot despre Dumnezeuvorbesc” sau „poate ceea ce spuneþi voieste adevãrat”, aºa cum ucenicul Sfân-tului Paisie cel Mare a rãspuns fãrã sãgândeascã prea mult.

Amãgirea aceasta poate duce lapierderea harului lui Dumnezeu, pre-cum s-a întâmplat cu ucenicul din pildaprezentatã. Numai prin rugãciune ºiplângându-þi pãcatul (asemenea Apos-tolului Petru care s-a lepãdat de trei oride Mântuitorul Hristos, spunând cã nu-l cunoaºte, iar, dupã ce a cântatcocoºul, ºi-a adus aminte de cuvintelelui Iisus ºi a plâns cu amar (Matei 26,69-75), poþi redobândi harul, care nepoate oferi viaþa cea veºnicã (Romani

6,23). ªi vai... cât de multã nevoinþãtrebuie pentru a-l câºtiga înapoi!

Nu vã lãsaþi ispitiþi, amãgiþi ºiînºelaþi de toþi cei care umblã din casãîn casã ºi din apartament în aparta-ment, încercând sã vã strecoare veninulînvãþãturilor rãstãlmãcite ºi mincinoaseîn sufletele dumneavoastrã.

Apãraþi-vã credinþa cea adevãratã,iar aceasta o veþi putea face doar înar-mându-vã cu cuvântul Sfintei Scripturipentru a le putea sta împotrivã, cu pildedin vieþile sfinþilor ºi cu viaþa dum-neavoastrã curatã ºi fãrã de pãcate.

Sunt convins cã exemplul pe carel-am prezentat este o picãturã într-unocean, cã Biserica are resurse enormede lucru, cã bunii noºtri credincioºisunt mult mai maturi ºi nu mai pot fiînºelaþi cu fel de fel de poveºti sausurogate, pe care protestanþii, neo-protestanþii ºi sectanþii vor sã le vândãromânilor, ca adevãruri evanghelice.

Oricum, doar peste puþine zile, la 8aprilie 2007, cu milostenia Bunuluinostru Dumnezeu, vom fi chemaþi,iarãºi, sã primim lumina sfântã aÎnvierii Domnului. Sã ne învrednicim,aºadar, sã ne înfãþiºãm la Sfintele Paºtiîn aºa fel încât sã ne simþim împãcaþi„cu toþi ºi cu toate”.

SSããrrbbããttoorrii ffeerriicciittee!!Adaptare de colonel ªtefan MITINCU

dupã Ortodoxia vrânceanã

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 6 (217) din 30 martie 2007Pagina 8

Revista „Luceafãrul” i-a publicatlui Octavian MIHALCEA poeziilescrise cu grijã ºi cu sârg, într-o per-spectivã de avangardist alcunoaºterii. Rangul de acribie (exac-titate) ºi omniscienþã (atotºtiinþã) ºi-ldeclarã în volumul „Bãrbatul arteisângereazã fluturi”, prefaþat de cãtrepoetul Nicolae BOGHIAN, cel carene va încânta, în curând, cu „LupiiSiberiei” a cãrui provenienþã este totde la editura „Societatea ScriitorilorMilitari”. Poetul sonetist OctavianMIHALCEA, referent la BibliotecaNaþionalã Militarã, se angajeazã însubtile investigaþii, pentru a gãsi unrãspuns în aceastã lume care seînchide în fiecare dintre noi. Ceea ce-mi place la iubitorul de lapidar accen-tuat cu discursuri de adâncime senumeºte originalitatea. Nu ºtie depastiºe (imitaþii) ºi nici de convinge-rile precursorilor, acelea cã se vor

înscrie la genuri poetice unicate.Autorul volumului „Bãrbatul arteisângereazã fluturi” devine uºorîndrãgostit, filozof al limbajului,mentor de lingvisticã, semiotician ºisemantician. În „Cer de sânge”,preferã metafora contrastivã, meton-imia „astãzi, te uiþi în urmã spre a ºti”– evalueazã trecutul ºi prezentul,preferã personificarea pentru a fimartorul fidel al cotidianului „numaisomnul grav suspinã”, iar princuloarea roºie a cerului, prevesteºteun destin, care seamãnã cu cel dinGrecia Anticã. Cu „Pianul ecoului” –armura cuvintelor / crapã astã searã /„fãrã sã ne cearã / rãzbunareaflintelor, am descifrat cã limbajul delemn” refuzã sã dãinuie în aura ezo-tericului ºi decide sã sfideze bari-erele, fãrã a da seamã paznicilor cuflinte. Înþelege ºi deconspirã dis-cursurile de suprafaþã ºi pe cele de

adâncime. Îmbinã logica de comuni-care prin imaginile poetice, preferãsubstantivele ºi adjectivele, iardiatezele verbelor sunt pline de activ.Arta lexicului ºi-o joacã prin expresi-ile latineºti ºi aduce în limbã menta-litãþi de care ºtim numai din dicþionar– „atavism”, „hulã”. Nu iese dinmãsurile muzicale aºezate pe porta-tivele spaþiate de sonete. Metaforelecontrastive – cerul de sânge, visulnegru, sol nocturn, estetica pasului îlþin în universul pictat cu silueteleoamenilor de profunzime în cogniþie.Octavian MIHALCEA a fost modelulde inspiraþie a celui care a scris ada-giul „rangul este inscripþia pe o mo-nedã, aurul este omul”. Parafrazat,volumul „Bãrbatul artei sângereazãfluturi” este un simbol cu amprentade administraþie, mesajul este aurul.Poetul ne lasã un singur model decomunicare – „COGITO, ERGOSUM!” – gândesc, deci exist! a luiDescartes, mentorul afectiv ºi spiri-tual al novatorului de sensuri, ima-gini ºi scene ale socialului.

CARNETCULTURAL

Luni 26.03.07 a avut loc primaediþie a Galei decernãrii premiilorGOPO -“Oscarurile” cinematografieiromâneºti.

Documentarul realizat de TVR, înregia lui Cornel Mihalache, “Hobiþa,coloana ºi tractorul” a câºtigat premiulpentru cel mai bun film documentar.Filmul prezintã povestea unui om careacum 54 de ani a tras cu tractorul de“Coloana fãrã sfârºit” a lui Brâncuºi, laTârgu-Jiu ºi care, dupã ce a fost 16 aniprimar la Motru, este astãzi venerabilulprimei loji masonice din satul Hobiþa.Filmul a obþinut ºi Premiul UCIN pentru cea mai bunãregie de film documentar. Regizorului Lucian Pintilie i-afost înmânat Premiul Gopo pentru întreaga operã, iar regi-zorul Tudor Giurgiu a obþinut premiul publicului pentrufilmul sãu de debut, “Legãturi periculoase”.

Premiile Galei Gopo la celelalte categorii sunt:Cel mai bun film al anului - A fost sau n-a fost, în regia

lui Corneliu Porumboiu. Cea mai bunã scenografie -Daniel Rãduþã, “Cum mi-am petrecut sfârºitul lumii”.Cele mai bune costume - Monica Rãduþã, “Cum mi-ampetrecut sfârºitul lumii”. Cea mai bunã actriþã în rol secun-dar - Cãtãlina Murgea, pentru rolul doamna Beneº din fil-mul “Legãturi bolnãvicioase”. Cel mai bun actor în rolsecundar - Adi Vasluianu, pentru rolul Aurel din filmul“Hârtia va fi albastrã”. Cel mai bun sunet - DragoºStanomir, “Hârtia va fi albastrã”. Cel mai bun montaj -Cristina Ionescu, “Cum mi-am petrecut sfârºitul lumii”.Cea mai bunã muzicã originalã - Alexandru Bãlãnescu,“Cum mi-am petrecut sfârºitul lumii”. Cea mai bunã ima-gine - Marius Panduru, “Ryna”. Cel mai bun scenariu -Corneliu Porumboiu, “A fost sau n-a fost”. Cea mai bunãactriþã în rol principal - Dorotheea Petre, “Ryna”. Cel maibun actor în rol principal - Ioan Sãpdaru, pentru rolulTiberiu Mãnescu din filmul “A fost sau n-a fost”. Cea maibunã regie - Corneliu Porumboiu, “A fost sau n-a fost” .

Pr ima ed i þ i e a Premi i lo r GOPO

CCuumm ssee ppooaattee ppiieerrddee hhaarruull lluuii DDuummnneezzeeuuCCuuvvâânn tt ddee îînnvvããþþãã ttuu rrãã cc rreeºº tt ii nnãã

Moartea pinguinului a lui Andrei Kurkov, apãrutã înColecþia Byblos, este o satirã acidã — despre mafia postco-munistã ºi mass-media, politicã ºi pinguini — în tradiþiaunuia dintre marii maeºtrii ai literaturii secolului XX,Mihail Bulgakov.

Viktor Zolotariov, un scriitoraº dezabuzat, iubitor algenului scurt, îºi împarte existenþa anostã ºi apartamentulsordid dintr-un cenuºiu bloc comunist cu singurul sãu cama-rad: pinguinul Miºa, salvat cu vreme în urmã de spectrul

inaniþiei dintr-o grãdinã zoologicã,dar suferind iremediabil de depresie.

Curând însã viaþa celor doi intrãîntr-un carusel poliþist, în mometul încare Viktor semneazã un contract cuo gazetã localã de mare tiraj ºi începesã exceleze „în cel mai scurt dintregenurile scurte“ — scrierea de necro-loguri. Acestea însã, dedicate VIP-urilor societãþii ucrainiene încã înviaþã ºi puse iniþial la pãstrare într-ocartotecã, încep sã acþioneze ca veri-tabile sentinþe la moarte când„subiecþii“ cad rãpuºi dupã publi-carea lor. Premeditare? Complot

mafiot? Intrigi politice? Singura scãpare din cursa cinicã cepare sã-i fi fost întinsã scriitoraºului nostru benign, iubitordoar de muze ºi pinguini, pare sã fie Antarctida. Dar cine vareuºi sã se salveze? El sau Miºa? Cãci în avionul spre PolulSud nu existã decât un singur loc disponibil…

„Moartea pinguinului este o sclipitoare acrobaþie sati-ricã despre viaþa Kievului de astãzi. Aveþi grijã însã — stilullui Kurkov dã dependenþã maximã!“ – Punch.

„Kurkov demonstreazã cã astãzi în Ucraina se mai potspune din nou poveºti proaspete: inteligente ºi amuzante“ -Neue Zürcher Zeitung.

Nãscut la Sankt Petersburg în 1961 ºi trãind în prezentla Kiev ºi Londra, Andrei Kurkov este unul dintre numelemajore apãrute în ultimul deceniu din spaþiul postsovietic ºiimpuse plenar pe arena literelor europene. Absolvent alInstitutului de Limbi Strãine din Kiev ºi vorbitor aunsprezece limbi, Kurkov a lucrat o vreme ca jurnalist ºicameraman. Cariera literarã ºi-a început-o în timpul servi-ciului militar, pe când era paznic la o închisoare din Odessa.Din 1996 s-a dedicat în exclusivitate scrisului, operele salefiind traduse în douãzeci ºi ºase de limbi. Printre romanelesale cele mai cunoscute se numãrã Moartea pinguinului(1999), O chestiune de viaþã ºi de moarte (2000), Pinguinulpierdut (2003), Ultima dragoste a preºedintelui (2004).Andrei Kurkov este, de asemenea, scenarist, inclusiv al pro-priilor sale scrieri, ºi autor de literaturã pentru copii.

„Dacã cineva cautã perspective macabre, dar pline deînþelegere asupra lumii opace a politicii postsovietice,romanele lui Kurkov sunt probabil locul cel mai indicat deunde trebuie sã porneºti“ - International Herald Tribune.

„Existã mai multã magie în realismul sãu decât într-obibliotecã plinã de vrãjitori ºi vrãjitoare.“(P.I.)

CCaarrtteeaa ddiinn vviittrriinnããMoartea pinguinului

AArrttãã ººii ppeerrssoonnaalliittaattee

AAvvaannggaarrdd ii ss ttuu ll ccuunnooaaºº ttee rr ii ii

Doamna Chiajna este un personaj interesant pentru isto-ria noastrã. Fiicã a lui Petru Rareº, nepoatã primarã a luiªtefan cel Mare, nu se poate contesta viþa ei nobilã. S-ahotãrât sã meargã la altar, pentru a-ºi uni destinele, cu dom-nitorul Vodã Mircea Ciobanu. Îi dãruieºte ºapte copii, treibãieþi ºi patru fete. Stãpânea strategiile de negociere ºi amediat prin ele pentru protecþia familiei ºi pentru ascensi-unea ei.

DDeessppoott VVooddãã,, uunn vviiiittoorr ggiinneerree??Despot Vodã, grec, pe numele sãu adevãrat Ion Iacob

Eraclid, se afla pe tronul Moldovei. În iulie 1562, îi trimiteîn peþit pe boierii Moþoc ºi Avram, încãrcaþi cu daruriscumpe, sã-i cearã mâna distinsei domniþe Dobra, fiicamijlocie a Chiajnei. Au început negocierile pe tema dragosteicu rezultate favorabile ambelor pãrþi. Doamna Chiajna ºi-avãzut visul împlinit pentru scumpul odor, iar domnul deve-nea ºi el în rând cu suveranii timpului. Ospeþele au rãmas depominã pentru vremurile de atunci.

DDoobbrraa rrããmmâânnee ddoommnniiººooaarrããDespot Vodã este încântat peste mãsurã de alegerea

fãcutã. Îºi trimite aghiotanþii cu invitaþii „în cele patru zãri”.Toate capetele încoronate au ºtiut cã Eraclid Despotul ºi-agãsit jumãtatea frumoasã. Numai cã, eºafodajul matrimoniala cãzut. Doamna Chiajna ºi-a întins antenele ºi a aflat cãviitorul ginere vizeazã þinutul Munteniei, pentru fratele sãuvitreg, Dumitru. Planul Despotului cade prin uciderea sa decãtre boierii din opoziþie. La conducerea Moldovei, pentru adoua oarã, a fost înscãunat Alexandru Lãpuºneanu. DobraChiajnei îºi lasã frumuseþea în mâna destinului ºi rãmâne

domniºoarã. Vigilenþa mamei se îndreaptã cãtre Marina, ceade-a patra fiicã, pe care ºi-o doreºte în braþele unui fante ºidomn din Bizanþ.

EEppiillooggDorinþele Chiajnei pentru Marina nu se confirmã.

Ginerele „planificat” de cãtre ea nu-i îndrãgit de fiicã. Nurenunþã la înrudirea cu cei din matca renumiþilor Cantacu-zini. Pune la punct planul de a-i fi rãpitã fiica, în timp ce-ºiodihnea trupul agitat la nunta împãrãteascã. Recupereazãpropria zestre donatã, ba chiar ºi în plus de la fostul ginere.La scurtã vreme, tânãra Marina se cãsãtoreºte cu StamatePaleologu, nepotul patriarhului Iosif al Constantinopolului.Poate cã isteþimea primei doamne a Þãrii Româneºti a rãmasîn urmã ca un ceas lovit de tunet. Nu s-a gândit cãrãzbunarea poate avea mai multe feþe. Din partea Can-tacuzinilor, s-au prezentat câþiva delegaþi care au procedat lascoaterea lor din casã ºi transbordarea în Alep – o localitatedin nordul Siriei. De aici, au început pentru marea Chiajnatoate nenorocirile. I s-au oferit ºanse de a scãpa de mizeriileclipei. Sã-ºi converteascã pe cei doi fii la islamism. Cu multesincope în decizie, a fost de acord ca cei doi bãieþi, Radu ºiMircea, sã devinã Ahmet ºi Iusuf. Dobra devine cadânapreferatã a lui Murad, fiul sultanului ºi viitorul moºtenitor în1574. Uºile Europei ºi Asiei au devenit mereu deschise pen-tru Doamna Chiajna. În 1588, la ºaizeci ºi trei de ani, a tre-cut în lumea de dincolo, se pare, în rit musulman. Pentrucopii, cãrora le-a oferit toatã dragostea ei, a renunþat la reli-gia creºtinã ºi la tradiþia spiritualã pe care le-a primit de laun tatã domnitor ºi un bunic mare ºi sfânt.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

NNaarraaþþiiuunnii iissttoorriicceeCCIINNEE AAÞÞII FFOOSSTT?? DDOOAAMMNNAA CCHHIIAAJJNNAA??

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 6 (217) din 30 martie 2007 Pagina 9

Muzeul Militar Naþional „RegeleFerdinand I”, în colaborare cu Bi-blioteca Academiei Române, Bibliote-

ca Naþionalã, Fundaþia „Artexpo” ºi Centrul deStudii ºi Pãstrare a Arhivelor Militare Piteºti avernisat în ziua de 22 martie 2007, orele 13.00,expoziþia intitulatã „Regina Maria ºi Regimentul 4 Roºiori”.Bazatã pe exponate de excepþie, etalate într-un interior careevocã atmosfera de început a secolului XX, expoziþia reconsti-tuie personalitatea Mariei de Saxa Coburg Gotha din perspec-tiva statutului special de comandant onorific al Regimentului 4Roºiori ºi de primã Reginã a României Mari, perspectivãneabordatã pânã acum.

Doamna Viorica NEAGU – muzeograf în secþia docu-mentare la Muzeul Militar Naþional – împreunã cu doamna Cor-nelia KONIG, în calitate de coordonatoare a acestui proiect, auîncercat sã contureze un anume aspect al vieþii personajuluiregal, din care porneºte un fel de concepþie iradiantã, prin inter-mediul obiectelor specific muzeale, care ne trimite cãtredevenirea Mariei ca reginã a României. „A fost ceea ce secheamã o personalitate puternicã ºi profund implicatã. Deºi is-a spus ultima romanticã, Regina era de fapt o persoanã foarterealistã ºi o femeie modernã. În 1896, a devenit comandantulonorific al Regimentului 4 Roºiori, un regiment de elitã cares-a acoperit de glorie în timpul Primului Rãzboi Mondial, fiinddecorat de 4 ori. A participat la lupte crunte: a acoperit trupecare se retrãgeau, a mers în avangardã, a ajuns în Transilvania,a fãcut parte din trupele care au eliberat Basarabia de bolºevici,a încercat sã facã ceva atunci când ruºii se retrãgeau ºi lãsauspaþiile acelea pe front dupã Revoluþia din Octombrie... Întoate aceste momente critice, Regina Maria ºi Regele Ferdi-nand au fost alãturi de oameni. Personalitatea ei degajã astfelun anumit tip de raportare la social. De pildã, asista lamanevre, împreunã cu Regele Ferdinand încã de pe vremeacând erau principi moºtenitori, dar ºi, ulterior, în companiaRegelui Carol, care a început sã þinã cont de punctele ei devedere, ºi nu în sensul absurd al cuvântului, ci pentru cã ea areuºit sã se impunã. Era o femeie frumoasã, cultivatã, cudeschidere, o femeie de gust, cu o capacitate de a comunicadeosebitã, care a ºtiut sã se apropie de oameni, care, practic,s-a dãruit lor.”

Regina Maria a României, nãscutã Marie AlexandraVictoria, din Casa de Saxa-Coburg ºi Gotha (n. 29 octombrie1875, Eastwell Park, Kent, Anglia - d. 18 iulie 1938, Sinaia,Regatul României), a fost o mare prinþesã a Marii Britanii ºiIrlandei, dar ºi reginã a României. Maria, nepoata reginei Vic-toria a Marii Britanii, a fost fiica ducelui Alfred de Edinburgh,cel de-al doilea fiu al Reginei Victoria; mama sa a fost ducesaMaria Alexandrovna, unica fiicã a Þarului Alexandru II alRusiei. În consecinþã, Prinþesa Maria este nepoatã a RegeluiEdward al VII-lea ºi veriºoarã primarã a Þarului Nicolae al II-lea ºi a Regelui George al V-lea. A fost supranumitã de popor„Mama rãniþilor”, „Regina-soldat”, pentru atitudinea ei debravurã în timpul Primului Rãzboi Mondial, când, alãturi dedoamnele de la curte a lucrat direct pe front, în spitale de cam-panie sau a coordonat activitatea unei fundaþii de caritate. S-alogodit la 16 ani cu Prinþul Ferdinand de Hohenzollern, succe-sor al tronului României. Cãsãtoria a avut loc la 29 decembrie1892. Unul dintre exponatele Muzeului Naþional al României, o

cupã de argint oferitã de municipalitatea Capitalei, aminteºte deacest eveniment. Piesa are gravatã inscripþia: „Bine ai venit,mireasã de Dumnezeu aleasã spre a patriei cinstire. Ianuarie1893“.

RReeggiinnaa ssoollddaattFormidabila sa bunicã, Regina Victoria, a caracterizat

România ca fiind o þarã „foarte instabilã ºi având populaþiadestul de coruptã“. Într-adevãr, aceste cuvinte s-au dovedit a fiunele premonitorii, cãci România, care se reunificase în 1859, a

fost ocupatã dupão serie de dezas-tre militare dearmata germanãºi transformatãîntr-o þarã ded i m e n s i u n e aunui timbru. Peaceastã suprafaþãrestrânsã, cu ca-pitala la Iaºi, s-aretras familiaregalã. Aici s-aurefugiat toateinstituþiile pu-blice ale statuluiromân, în timp cealiaþii sãi, familiaþarilor ruºiRomanoff, aufost executaþi, lagraniþa de estizbucnind primar e v o l u þ i ebolºevicã. Dile-ma politicã aRomâniei, în

perioada dintre 1914 ºi 1916, a fost dacã sã participe în MareleRãzboi Mondial alãturi de aliaþi sau alãturi de germani. A rãmasîntr-o poziþie de neutralitate timp de doi ani. Armata românã,antrenatã de cãtre francezi, a luptat cu vitejie în munþii Carpaþiºi a învins o armatã germanã superior dotatã. Dar, în cele dinurmã, a fost forþatã sã se retragã la sfârºitul rãzboiului. Au intratacum în scenã diplomaþii care au obþinut o victorie ºirecunoaºtere a acestor eforturi ºi fapte de vitejie prin includereasa de partea taberei victorioase, în momentul semnãrii Trata-tului de la Versailles.

RReeggiinnaa ddiipplloommaattServiciul adus României de Regina Maria a fost unul cru-

cial, deºi istoricii tind fie sã-l exagereze, fie sã-l treacã cu ve-derea. Când negociatorul ºef al delegaþiei române, primul mi-

nistru Brãtianu, a început sã piardã teren,regele a rugat-o pe reginã sã intervinã, iaraceasta a plecat într-o misiune de lobby,neoficialã, la Paris ºi la Londra. A rezultatastfel România Mare, care reunea provinci-ile istorice ale Transilvaniei, Bucovinei,

Moldovei, Basarabiei ºi Munteniei. Deºi, rolul femeilor înpoliticã era redus, regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdi-nand pânã la moartea acestuia, în 1927. În momentul în carefiul sãu a moºtenit tronul, a izolat-o complet pe reginã, care s-aretras din viaþa publicã pânã la moartea ei, în 1938. Dupã 1990,a fost publicat jurnalul ei ºi au început sã iasã la ivealã tot maimulte poveºti legate de viaþa ei amoroasã extrem de agitatã. Aconstruit Palatul de la Balcic, într-un peisaj superb, pe o stâncãce iese direct din mare, ºi a fãcut din acesta un loc de întâlnirepentru artiºtii epocii. Palatul a fost cedat Bulgariei, odatã cuCadrilaterul ºi se gãseºte acum pe teritoriul þãrii vecine

IInniimmaa RReeggiinneeii MMaarriiaaInima reginei a fost înmormântatã, din ordinul ei, la

Castelul Bran. Regina Maria a României Mari, a avut o ultimãdorinþã - trupul sã-i fie înmormantat la mãnãstirea Curtea deArgeº, iar inima la reºedinþa de la Balcic. Dupã pierdereaCadrilaterului, inima a fost înmormântatã lângã castelul Bran, adoua reºedinþã a Reginei Maria. În anul 1968, comuniºtii auspart sarcofagul de marmurã cu rangile ºi au luat casetele cuinima, care au fost trecute în Tezaurul Istoric al României. Înprezent, inima reginei se aflã la Muzeul Naþional de Istorie.Oamenii din Bran au fãcut numeroase apeluri ca inima Marieisã fie readusã la locul ei.

În faþa mãrturiilor documentare ºi a materialelor inediteexpuse la Muzeul Militar Naþional, domnul academician DanBERINDEI, a prezentat asistenþei câteva dintre opiniile salereferitoare la personalitatea Reginei. „ Nici nu îmi închipuiamcã se mai pãstreazã încã atâtea urme ale istoriei! O istorie lacare am fost ºi eu martor. Bunicul meu mã lua mereu cu el, lafiecare 10 Mai, pentru a asista la acele impresionante defilãri.Regina se afla, desigur, în fruntea Regimentului al cãruicomandant onorific era, impunând admiraþie prin þinuta eiregalã tuturor celor care, practic, se înghesuiau sã o vadã. Ceade-a doua reginã a României, Maria, a fost într-adevãr o per-sonalitate excepþionalã cãreia trebuie sã îi recunoaºtem meri-tul de a se fi adaptat atât de bine condiþiilor oferite de patriaadoptivã. Ea s-a integrat perfect într-un climat strãin ºi a fostcapabilã sã ofere românilor cea mai mare parte a energiei eibenefice, într-un moment în care România avea nevoie de orecunoaºtere, mai ales în afara graniþelor fizice.”

Astãzi, între atâta vulgaritate ºi prost gust, se pare cã putemsã readucem printre noi, în actualitate, de dincolo de timp, acelepersonalitãþi care au marcat sensibil cursul devenirii omenirii,pentru a ne raporta la ele. Trebuie sã înþelegem odatã pentru tot-deauna cã noi nu suntem aºa, cã nu am fost întotdeauna încon-juraþi de inculturã ºi imposturã, cã nu aceste „calitãþi” suntdefinitorii pentru noi. În faþa unui simbol, dar mai ales în faþaunei regine, printr-un simplu proces de raportare, omul se poatereconsidera ca identitate de sine.

CRISTINA FRATU

RReeggiinnaa MMAARRIIAA,, uullttiimmaa rroommaannttiiccãã ddiinnttrree ssoollddaaþþii

(urmare din nr.trecut)

Mutaþii la niveluri de vârfÎncepând cu octombrie – noiembrie 1944 s-a declanºat, la

îndemnul comuniºtilor, schimbarea prin forþã a prefecþilor ºiprimarilor, astfel cã, la sfârºitul lunii februarie 1945, în 40 dincele 58 de judeþe existau reprezentanþi aparþinând F.N.D. Aces-te limitãri ale democraþiei, la care mai poate fi adãugat faptul cãlupta politicã s-a desfãºurat violent, în stradã, ne duc la con-cluzia cã în aceastã perioadã regimul politic a avut un caracterparþial democratic.

Evoluþia vieþii politice româneºti în perioada 6 martie 1945– 13 aprilie 1948 a fãcut ca esenþa regimului politic sã se modi-fice radical. O succintã analizã a perioadei permite apreciereacã avem de-a face cu un regim politic de tranziþie, în care, alã-turi de elemente democratice apar ºi se dezvoltã cele de naturãtotalitarã, vizând prin transformarea instituþiilor, instaurarea înRomânia a unui sistem totalitar de tip sovietic. Astfel, prinDecretul–Lege nr. 996 din 30 martie 1945 privind purificareaadministraþiei publice ºi Decretul–Lege din 21 aprilie 1945privind urmãrirea ºi sancþionarea celor vinovaþi de dezastrulþãrii ºi crime de rãzboi,6 s-a acþionat pentru epurarea tuturorinstituþiilor statului: interne, armatã, justiþie, bisericã,învãþãmânt, administraþie localã. Ele au reprezentat cadrul legalîn baza cãrora oponenþii noii puteri au fost anihilaþi, arestaþi,condamnaþi la ani grei de închisoare sau chiar eliminaþi fizic.Guvernul condus de dr. Petru Groza a reprezentat întregul spec-tru politic românesc. Cele douã mari partide, P.N.Þ. ºi P.N.L.,nu aveau reprezentanþi în cabinet, ele fiind excluse de laguvernare, pentru a dispersa forþa celor douã partide, a crea con-fuzie ºi derutã în rândul electoratului. Din iniþiativacomuniºtilor s-a acþionat pentru apariþia pe scena politicã a unornoi partide cu titulaturi identice, dar aservite noii orientãri destânga, dacã nu chiar extrema strângã: la 1 iulie 1945, PartidulNaþional Liberal, prezidat de Gheorghe Tãtãrescu, iar la 4 iulie1945, Partidul Naþional Þãrãnesc, sub preºedinþia lui AntonAlexandrescu.7 La Conferinþa de la Postdam (17 iulie – 2 august1945), S.U.A. ºi Marea Britanie au exprimat pãrerea cã guver-nele din Bulgaria, România ºi Ungaria nu erau reprezentative ºica atare au refuzat sã le recunoascã ºi sã înceapã tratative depace cu ele. Aceasta a generat declanºarea unei profunde crizepolitice în România. La 20 august 1946, Regele Mihai, ca fac-tor constituþional, a cerut demisia primului ministru. Acesta, lasfatul ºi cu susþinerea sovieticilor, a refuzat sã ºi-o prezinte. Înaceste condiþii, la 21 august 1945, regele a întrerupt relaþiile cuguvernul ºi s-a adresat pentru a cere un sfat celor Trei Mari Pu-teri. Situaþia este denumitã în istoriografie drept „greva regalã”.

În baza prevederilor constituþionale, suveranul numea peprimul ministru, având ºi dreptul de a-l demite. Refuzul luiPetru Groza de a preda mandatul la cererea regelui a fost oîncãlcare a Constituþiei ºi deposedarea monarhului de un drept

fundamental. Era începutul acþiunii de subminare a instituþieimonarhice. „Criza regalã” a durat peste patru luni. Rezolvarea avenit de la Conferinþa miniºtrilor de externe a marilor puteri,desfãºuratã la Moscova între 16 – 26 decembrie 1945, unde s-auhotãrât urmãtoarele: includerea în guvernul existent a câte unuireprezentant din fiecare dintre cele douã partide istorice, orga-nizarea cât mai curând posibil de alegeri libere, cu dreptul tutu-ror partidelor de a participa la acestea, garantarea de cãtreguvern a libertãþii presei, radioului etc. Dupã admiterea în ca-binet a lui Emil Haþieganu, din partea P.N.Þ., ºi a lui MihaiRomniceanu, din partea P.N.L., ca miniºtri fãrã portofoliu, la 6februarie 1946,8 S.U.A ºi Marea Britanie au recunoscut oficialguvernul României, care era format din comuniºti.

Alegerile, un puseu de tensiune Anul 1946, an în care au fost organizate ºi desfãºurate

alegerile parlamentare, a reprezentat în România un moment demaximã tensiune politicã. Anunþarea alegerilor ºi intrarea opo-ziþiei în guvern a coincis cu o timidã liberalizare a vieþii politice.În rubrica Cronica internaþionalã din ziarul sovietic „MoskovskiBolºevik” din 24 octombrie 1946, se nota cã în presaromâneascã se scrie cu indignare despre ieºirea provocatoare alui Iuliu Maniu, cerând, într-un interviu al corespondentuluiziarului „New York Times” venirea urgentã a observatorilorstrãini în România. „Maniu este campion în rãspândirea dezvonuri mincinoase în strãinãtate...”, scria Silviu Brucan încotidianul „Scânteia”. „...El cautã cu orice chip sã îngreunezesituaþia internaþionalã a României ºi oferã argumente pentrurestrângerea suveranitãþii naþionale a þãri noastre”.

La 15 iulie 1946 a fost publicatã Legea nr. 560 privindalegerile, care stabilea cã parlamentul este format dintr-o sin-gurã camerã, denumitã Adunarea Deputaþilor. Se desfiinþaprima electoralã din 1926, mandatele fiind împãrþite pro-porþional cu numãrul de voturi obþinut de fiecare grupare.Femeile, militarii ºi funcþionarii publici aveau drept de vot. Seinterziceau drepturile electorale pentru anumite categorii decetãþeni (criminalii de rãzboi, fasciºtii etc.).9 În baza acesteilegi s-a desfãºurat o intensã campanie electoralã ºi apoi au fostorganizate alegerile din 19 noiembrie.

Alegerile din 19 noiembrie 1946, falsificate pânã la limitaextremã prin fel ºi fel de mijloace, au avut mai multe semnifi-caþii. În primul rând, guvernul condus de Petru Groza obþineamult dorita legitimitate. În al doilea rând, în baza acestora, la 1decembrie 1946, Regele Mihai I a deschis lucrãrile AdunãriiDeputaþilor, dominatã în proporþie de 90,8% de forþele guverna-mentale.10 Ziarul „Pravda” din 2 decembrie 1946 sublinia:„...Cea mai caracteristicã particularitate a acestei zile este uni-tatea poporului ºi a deputaþilor, care devine în mod inevitabiltemã de întreþineri ºi convorbiri prieteneºti. Masele populare nunumai cã salutã parlamentul lor ci ºi înconjoarã cu dragoste ºigrijã pe deputaþii lor, ei sunt gata mereu sã confirme hotãrârea

lor de a merge pe calea aleasã de ei. Forþele reacþi-unii, subliniazã mai departe ziarul, s-au topit.

Ele au ocupat poziþia „boicotului”. Dupã îndem-nul lui Iuliu Maniu, nici unul dintre cei 33 de naþional-þãrãniºtialeºi de parlament nu au apãrut la ºedinþa camerei. La fel auprocedat ºi membrii Partidului Naþional Liberal”.

Nu este însã lipsit de importanþã sã subliniem ceea ce ziaris-tul american Harisson nota, printre altele: „contrar situaþiei dinIugoslavia, unde comuniºtii au câºtigat un puternic sprijin po-pular prin conducãtorii lor din timpul luptei împotriva nemþilorºi contrar situaþiei din Bulgaria, unde comuniºtii se bucurã deafecþiunea Rusiei, aici în România, existã, pe cât se pare, puþinesentimente comuniste adevãrate”.11

La 10 februarie 1947, România a semnat Tratatul de Pace cuPuterile Aliate, prin aceasta devenind, din punct de vedere for-mal, un stat independent ºi suveran. În ansamblu, prevederileacestuia ofereau guvernului român recunoaºterea internaþionalãcare venea dupã alegerile ce-l legitimaserã în interior. În acestfel, noua putere politicã putea renunþa la orice echivoc în relaþi-ile cu opoziþia ºi instituþia monarhicã, singurele elemente aleunui sistem politic democratic în agonie.

Lichidarea oricãrui tip de opoziþie ºi a vechiului sistempolitic, în general, s-a realizat în trei etape. În perioada martie –noiembrie 1947, s-a acþionat pentru eliminarea din viaþa politicãromâneascã a partidelor istorice, prin acþiuni de teroare, cuînscenãri, arestãri masive ºi simulacre de procese a membrilorP.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D. (Constantin Titel Petrescu). A douaperioadã a fost marcatã de eliminarea „tovarãºilor de drum”. La6 noiembrie 1947, Gheorghe Tãtãrescu, ministrul afacerilorexterne a fost obligat sã demisioneze printr-un vot de neîn-credere acordat acestuia. Ultima perioadã, septembrie 1947 –februarie 1948, a debutat cu declanºarea ºi finalizarea procesu-lui de constituire a partidului unic, prin asimilarea de cãtrecomuniºti a social-democraþilor ºi formarea Partidului Munci-toresc Român, care în iunie 1948 cuprindea 4 210 membri. Înacest fel s-a lichidat sistemul pluripartidist ºi s-a instituit cel alpartidului unic.

Ultimul act din ºirul de transformãri care au modificatesenþa ºi fizionomia sistemului politic românesc a fost modifi-carea formei de organizare a statului, din monarhie consti-tuþionalã în republicã, ºi abdicarea regelui, la 30 decembrie1947.

Cristiana MARIN

Note:6. ªtefan Rãdulescu-Zoner, Daniela Buºe, Beatrice Marinescu, Instau-

rarea totalitarismului în România, Editura Cavallioti, Bucureºti, 1995, p. 38.7. Ioan Scurtu, op.cit., p. 34.8. Monitorul Oficial, nr. 161/15 iunie 1946, p. 73–77.9. Florin Constantiniu, O istorie sincerã a poporului român, Editura

Univers Enciclopedic, Bucureºti, 1977, p. 466.10. A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., dosar 6/1947, f. 34.11. A.M.A.E., fond U.R.S.S., dosar 211, f.n.

RROOMMÂÂNNIIAA ªªII EEUURROOPPAA PPOOSSTTBBEELLIICCÃÃ (1945-11950)

Nu ne vom referi aici la sensul figurat al expresiei, ci la otehnicã nouã, care permite ca una ºi aceeaºi foaie de „hârtie“sã fie scrisã de multe ori.

Concernul japonez de electronicã Toshiba a realizat o im-primantã specialã, care foloseºte o „hârtie“ de asemeni specialã,pe care poate fi scris un text de... 500 de ori. Firma îºi considerãinovaþia „o contribuþie la protecþia mediului“. În Japonia,aparatul este deja comercializat. La imprimantele con-venþionale, pe coala folositã pentru scris este aplicatã culoare;la aparatul realizat de japonezi aºa-zisa „hârtie“ conþine eaînsãºi culoarea. Foaia constã dintr-un strat subþire din PET -

materialul sintetic, dincare sunt fabricate ºi sti-clele de bãuturi. Pefoaia din plastic suntmontaþi pigmenþi sensi-bili la cãldurã, care, înfuncþie de temperaturã,se pot colora. Pentru arefolosi o foaie care afost deja imprimatã, suntºterse textul scris ºi

imaginile prin expunerea ei la o temperaturã de 300°. Întrucâtla aceastã temperaturã pigmenþii se coloreazã în alb, foaia aratãde parcã nu s-ar fi imprimat niciodatã nimic pe ea. Pentru cafoaia sã fie scrisã din nou, este încãlzitã în imprimantã la 180°,proces la care anumiþi pigmenþi sunt coloraþi în negru. Conformdeclaraþiilor firmei producãtoare, cu aceastã tehnicã se obþine orezoluþie ºi o claritate a imaginii comparabile cu cele oferite deactualele imprimante cu laser. Oricum inovaþia nu este tocmaiieftinã. În 2008, când va fi introdusã ºi în Europa, imprimantava costa aproximativ 7000 de euro, iar o coalã de scris 7 euro.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 6 (217) din 30 martie 2007Pagina 10

IT-UL, UN MARTOR AL EREI DIGITALE

Un pian, care a aparþinut odatã lui Fre-deric Chopin, a fost gãsit într-o casã de laþarã, în Marea Britanie, la mai bine de 150de ani de la moartea compozitorului.

Pianul, de manufacturã francezã, pecare Chopin l-a trimis în 1848 în MareaBritanie, pentru ultimul sãu turneu de con-certe, a fost gãsit în casa colecþionarului deantichitãþi Alec Cobbe, de cãtre un savantrenumit, bun cunoscãtor al vieþii luiChopin.

Jean-Jacques Eigeldinger a urmãrit

instrumentul pânã la Cobbe – care a plãtitsuma infimã de 3880 de dolari pentru pian,fãrã sã-i cunoascã istoria – ºi l-a informatîn legãturã cu fostul proprietar ilustru.Pianul Pleyel este expus acum la NationalTrust din comitatul Surrey, unde fanii com-pozitorului polonez pot sã se bucure depiesele interpretate chiar pe instrumentulpe care le-a cântat ºi el.

Cobbe spune cã diferenþa este clarãpentru o ureche de cunoscãtor, pentru cãbãtrânul pian cânta compoziþiile lui Chopin

cu o frumuseþe de neegalat. „Pianele dinziua de azi produc sunete solitare, susþinuteºi lichide, pe când la pianul Pleyel,sunetele se sting mult mai repede, lucrucare dã muzicii o texturã complet diferitã,”a declarat el.

Indiscutabil, Steve Jobs este un magician. ªi, dacã nu sun-teþi convinºi, atunci ce exemplu mai bun vreþi decât conferinþade la MacWorld 2007? Un telefon mobil marca Apple, adicã

conceput ºi construit înlaboratoarele de la Cuper-tino, nu mai era demult onoutate, fiind aºteptat cusufletul la gurã de mediaºi de analiºti încã de anultrecut.

Steve Jobs a reuºit sãîºi hipnotizeze asistenþa

încã o datã, sã creascã acþiunile Apple ca temperatura unei zilede varã ºi sã concentreze toatã atenþia presei la San Francisco, înloc de Las Vegas.

Nu cred cã existã cineva care sã nu îºi fi aruncat chiar ºi preþde numai câteva minute ochii peste specificaþiile tehnice aleiPhone, telefon mobil (?) care ar putea candida cu mare succesla titlul de cel mai aºteptat echipament al anului.

De acord! Este încã foarte scump, 599 de dolari pentru ver-siunea cu hard disc de 8 GB ºi 499 de dolari pentru versiunea cumediu de stocare cu 4 GB. I se poate reproºa?!!! doar faptul cãîi lipseºte tastatura, cu care ne-au obiºnuit majoritatea tele-foanelor mobile, ºi asta pentru cã totul se întâmplã prin touchscreen.

ªi, pânã la urmã, acesta este secretul iPhone. Acesta nu estenumai un telefon mobil ºi chiar ºi definiþia de smartphone parecumva forþatã. iPhone, împreunã cu Apple TV, un echipamentcare pare sã treacã neobservat din cauza iPhone, reprezintã com-puterul viitorului. Într-o lume a PC-urilor, în care numai note-book-urile mai salveazã vânzãrile ºi în care miniaturizarea ºimobilitatea sunt tendinþele manifeste, combo-ul iPhone + AppleTV este cea mai bunã întruchipare a viitorului computer, centrude divertisment al întregii familii.

Acum mai uitaþi-vã încã o datã la iPhone. Credeþi cã mai aresens sã daþi banii pe un PC ºi sã vã chinuiþi sã învãþaþi care e tre-aba cu un sistem de operare sau cum se instaleazã un software?Cu iPhone toate acestea vã sunt lilteralmente în vârful degetelor.Acum 10 ani, vizonarii vorbeau despre un computer mobil, careva putea fi þinut în buzunar, ºi va ºtii sã facã tot ce putea sã facãun Pentium I la vremea aceea ºi chiar mai mult!

BMW a ajuns la o înþelegere cu Google sã conecteze sis-temele de navigare de la bord cu Google Maps, pentru ca setarearutei sã fie mai rapidã ºi mai uºoarã.

Serviciul nou, oferit mai întâinumai în Germania, ca parte a sis-temului de navigare Assist de laBMW, le permite ºoferilor sã trans-fere adrese ºi numere de telefondirect de pe Google Maps pe com-puterul de bord.

Utilizatorii trebuie doar sã deaclic pe linkul http: //maps.google.de ºi sã caute un operatorlocal. Datele sunt apoi stocate cu ajutorul „My Info” din meniulBMW Assist.

La apãsarea butonului, adresa este programatã ca destinaþieîn sistemul de navigare. De asemenea, numerele de telefonafiºate pot fi apelate cu celularul, din maºinã

Potrivit celor de la BMW, avantajul sistemului este acela cãadresele nu mai trebuie notate separat, pe o foaie de hârtie. Pro-gramarea manualã a sistemului de navigare nu mai este nece-sarã, deoarece datele pot fi extrase din meniul „My Info”.

Orice adresã poate fi cãutatã pe Google Maps în Germania.BMW spune cã, în faza urmãtoare, plãnuieºte sã extindã acestserviciu ºi în alte þãri.

Renumit pentru aspectul sãu spartan, (un câmp de cãutare ºicâteva link-uri pe fond alb), Home Page-ul lui Google poate fiacum ‘pictat’. Nu vã speriaþi, nu este vorba de Home Page-ulprincipal, ci de cel pe care ºi-l poate personaliza fiecare utiliza-

tor atunci când se logheazã în contulde Gmail, Google Calendar sau oricealt serviciu al companiei.

Google a creat Home Page-ulinteractiv în urmã cu un an de zile ºiatunci utilizatorii puteau decide

conþinutul pe care doresc sã îl vadã afiºat în paginã. Astãzi, totulcapãtã ºi culoare pentru cã Google oferã câteva teme cu ajutorulcãrora totul va fi mult mai plãcut. ªi cum este vorba despreGoogle, trebuie sã vã aºteptaþi ºi la surprize.

Dupã ce vã veþi alege tema preferatã, Google vã va invita sãindicaþi locaþia geograficã în care vã aflaþi, iar culorile peisaju-lui se vor modifica în funcþie de vremea de afarã. Simpatic, nu?

CRISTINA FRATU

Hârtia înghite multe

Pianul lui Chopin descoperit în Marea Britanie

Astrofizicienii de la Universitatea Queensland au primit permi-siunea de la Telescopul Anglo-Australian pentru 220 de nopþi în carevor studia energia întunecatã – forþa care se presupune cã ar firesponsabilã de faptul cã expansiunea universului este acceleratã.

Proiectul va implicacea mai mare trecere înrevistã a galaxiilor fãcutãvreodatã ºi va mãsura400.000 de galaxii.

Cercetãtorul princi-pal - Michael Drinkwater- a spus cã telescopul dinAustralia le permite sã-ºifacã cercetarea înainteacompetiþiei. “Vom folosi

noi facilitãþi AAOmega pentru a cerceta galaxiile din universulîndepãrtat, iar aceste mãsurãtori ne vor permite sã testãm una dintreteoriile cele mai importante în legãtura cu energia întunecatã.Aceasta este o forþã misterioasã care cauzeazã acceleraþia expansiu-nii universului. Natura ei ne este complet necunoscutã ºi s-ar puteasã fie nevoie sã dezvoltãm niºte noi legi ale fizicii.”

Dr. Drinkwater a mai spus cã alocaþia pe care au primit-o a fostsub egida inauguralã a burselor pentru “proiecte mari”. Costulfuncþionãrii telescopului o singurã noapte este de 20.000 de dolari,iar alocaþia reprezintã o investiþie de 4,4 milioane de dolari.

Galaxiile care vor fi observate vor fi selectate din datele în ultra-violet ale satelitului Galaxy Evolution Explorer (GALEX), iarobservaþiile adiþionale fãcute de partenerii lor de la Caltech suntevaluate în jur de 3 milioane de dolari.

Energia Întunecatã în atenþia cercetãtorilor

Crecetãtori din Noua Zeelandã au pretins cã vitamina C estevitalã pentru sãnãtate ºi ar putea sã ajute în lupta împotriva can-cerului, chimioterapia fiind astfel mai eficientã. Dr. MargretVissers, de la Free Radical Research Group din cadrul Univer-sitãþii Otago, a spus cã experimentele din laborator au arãtat pen-tru prima datã cã vitamina C este o componentã a vieþii sãnã-toase, ºi nu numai, ca supliment alimentar, când oamenii suntrãciþi.

„Am descoperit cã vitamina C este absolut fundamentalã încontrolarea multor activitãþi celulare, cum ar fi moartea celulelorºi înmulþirea celulelor canceroase în tumori,” a spus ea. „Fãrã ea,celulele noastre nu funcþioneazã cum trebuie. Fãrã ea, eºti înpericol, iar dacã scade nivelul, nu mai eºti sãnãtos.”

Vissers povesteºtecã o serie de experi-mente au arãtat cã vita-mina C joacã un rolimportant pentru toatecelulele sãnãtoase ºi cãau o funcþie majorã încontrolarea activitãþiicelulare. Ea a precizat cãnu este un remediu pentru cancer, dar cercetarea aratã cã atuncicând vitamina C are un nivel scãzut în organism, celulele can-ceroase se înmulþesc mai rapid ºi rezistã la chimioterapie.

Vissers atrage atenþia cã nu sugereazã ca lumea sã înceapã sãia cantitãþi mari de suplimente de vitamina C; mâncând regulatfructe ºi legume, ar trebui sã fie suficient.

Cancerul poate sã fie combãtut ºi cu vitamina C

Gambrinus, rege al Flan-drei în secolul al ºaptelea, esteinventatorul berii. A devenitpatronul berarilor din Europade Nord ºi din Marea Britanie.

Berea, un amestecîntre artã ºi ºtiinþã

Berea este o licoare cu pro-cente mici de alcool. Procesulde fabricare a berii este foartesimplu. Se combinã arta cuºtiinþa, pentru cã, fluxul tehno-logic vizeazã materia primãcerealele, orezul, orzul, care,puse în apa caldã, ajung subformã de malþ. Amestecul obþin-ut se usucã în cuptor, se adaugãdrojdia de bere ºi apa într-o con-centraþie scãzutã la sãruri. Dupãfermentare ºi stabilizare, seadaugã aroma hameiului.

Începuturile suntde la Hammurabi

Malþul amestecat cu apãdevine alcool. Opinia profesoru-lui DINLEY de la Universitatea

din Manchester este cã omulprimitiv a reuºit sã inventezeberea din procesul de prelucrarea cerealelor. Arhivele istoriceconfirmã preocupãrile bãr-baþilor din epocã la strângereamateriei prime ºi pe cele alefemeilor, care se ocupau cu pro-ducerea berii. Nu se ºtie cu pre-cizie unde ºi când a apãrutberea. Probabil, în vechiul Egiptsau în antica Mesopotamie aufost descoperite veleitãþilelocuitorilor pentru pregãtirealicorii deconectante. Meseria deberar stã la loc de certitudine cuapariþia ei în Mesopotamia, cândexperþii se întreceau în aplicareaunor metode originale depreparare, dupã care îºi savurauideile în faþa unor produse debere neagrã, blondã, roºie, maimult ori mai puþin alcoolizatã.Prima atestare scrisã despre bereo gãsim în vremea regelui Ham-murabi al Babilonului.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

Romanþe cu bere

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter

iPhone, computerul viitorului?

BMW îºi leagã sistemele de navigare la Google Maps

Google oferã acum teme pentru Home Page

DDeevviill MMaayy CCrryy 44 ccoonnffiirrmmaatt ppee PPCC,, PPSS33 ººii XXbbooxx 336600

Dupã Mercenaries 2 de luna trecutã (ºiAssassin’s Creed de anul trecut), consolaPlayStation 3 a mai pierdut o exclusivitatemajorã, Capcom anunþând cã viitorul lorsequel de acþiune Devil May Cry 4 e dez-voltat acum nu doar pentru PS3, ci ºi pen-tru PC ºi Xbox 360. Vestea e oarecum sur-prinzãtoare, dacã stãm sã ne gândim cãDevil May Cry 3: Special Edition a fostsingurul joc din serie lansat pe o altã plat-formã (PC) ºi cã toate ediþiile anterioareapãruserã exclusiv pe PlayStation 2.

Sã fi fost asta intenþia celor de la Cap-com din start sau au decis sã treacã pe maimulte platforme doar dupã ce au observatvânzãrile relativ slabe ale PS3-ului? Nu auzis. Însã, probabil, cã ºi recentul lor succespe Xbox 360 cu Lost Planet ºi Dead Risinga avut un cuvânt de spus în luarea acesteidecizii.

Nu existãîncã un termende lansare pen-tru oricare din-tre versiuni,Capcom pre-cizând doar cãDevil May Cry4 va fi lansat simultan pe PlayStation 3 ºiXbox 360, sugerând tacit cã versiunea dePC va urma cândva (mult) mai târziu.

Cei care au jucat varianta de PC a luiDevil May Cry 3 au, aºadar, motiv denerãbdare, iar ceilalþi …pot avea ºi ei!

SSaabbootteeuurr sstteeaalltthh-sshhooootteerr vviinnee ddee llaa PPaannddeemmiicc

Dacã vreunii dintre voi, cei mai cãrunþi,vã mai aduceþi aminte de un joc numit Sabo-teur pe anticeleSpectrum, Com-modore sau HC,puteþi uita de el:noul Saboteur, ieºitla luminã zilele tre-cute, e cu totulaltceva. Acesta seaflã în lucru la Pandemic Studios, care -dupã cum poate ºtiþi - lucreazã momentan lamai multe proiecte secrete, botezate ProjectB, Project Q, Project Y ºi Project Z. N-amidee în spatele cãruia se ascunde de faptSaboteur, din moment ce site-ul Pandemicnu oferã încã detalii despre nici unul dintrecele patru.

Saboteur va fi “o abordare originalã acelui de-al doilea rãzboi mondial”, în timp cealte relatãri îl descriu ca un joc de acþiune /stealth (într-adevãr plasat în WWII), în carevei intra în rolul unui sabotor din cadrulrezistenþei franceze. O datã estimativã delansare ar fi 2008, deºi ar trebui sã aflãm maimulte (inclusiv platformele pe care vaapãrea). De reþinut e faptul cã Pandemic aînregistrat marca Saboteur în octombrie2005 - cu aproape un an ºi jumãtate în urmã!

Dezvoltarea jocului ar trebui sã fie destulde avansatã aºadar, dar oricum, jocul cel maianticipat al celor de la Pandemic e Merce-naries 2, confirmat recent pentru PC, PS2 ºiXbox 360, în plus faþã de bine-cunoscuta

versiune de PS3. Lansarea multi-platform alui Mercenaries 2: World in Flames e sta-bilitã pentru finele acestui an.

TToommbb RRaaiiddeerr:: AAnnnniivveerrssaarryy vvaa ffii llaannssaatt pprriinn SStteeaamm

Nu doar Tomb Raider: Anniversary,de fapt, ci o întreagã suitã de titluri Eidospentru PC vor fi lansate de asemenea prinSteam, serviciul de distribuþie online al stu-dioului Valve. Primul acord dintre cele douãcompanii vizeazã ºi serii clasice complete,precum Tomb Raider, Commandos ºi multedintre jocurile Hitman, unele dintre acesteafiind deja disponibile pe Steam.

De curând, Eidos au dat drumul primu-lui val de titluri online, incluzând întreagaserie Comman-dos, majoritateaHi tman-ur i lo r ,alãturi de JustCause ºi recentulBat t les ta t ions :Midway, toatepentru PC. Pentruunele dintre ele - respectiv Battlestations:Midway, Hitman: Blood Money ºi JustCause - sunt disponibile ºi versiuni demopentru download (gratuit) via Steam. Iar,de-a lungul urmãtoarelor sãptãmâni, Valveau promis sã mai anunþe ºi alte jocuri dincatalogul Eidos pentru (re-)lansare online,inclusiv Championship Manager 2007.

Tomb Raider: Anniversary e programatmomentan sã aparã în luna mai 2007, pePC, PlayStation 2 ºi PSP. (F.C.)

Rãspunsurile testului din nr. 5(216)1. „Viesparul” este o pasãre rãpitoare de zi, de mãrimea

unei gãini. Ea se hrãneºte cu viespi, albine, bondari, lãcusteºi alte insecte. La noi, în þarã, este o pasãre rarã.

2. Universitatea din Iaºi a fost înfiinþatã de AlexandruIoan Cuza. Evenimentul s-a petrecut în 1860, dar piatra fun-damentalã a clãdirii a fost pusã în 1893, în 1897 fiind inau-guratã aripa din dreapta.

3. Mama lui ªtefan cel Mare se numea Oltea. 4. Mahalebul se foloseºte ca portaltoi pentru cireº ºi

viºin. Este un arbore din familia rozaceelor, înalt de 4-5metri, cu fructe negre sau roºii, de mãrimea bobului demazãre.

5. Primul spectacol cinematografic, cu public, a fostprezentat la 28 decembrie 1895 în sala „Salonul Indian” de la„Grand Cafe” de pe Bulevardul Capucinilor nr.14 din Paris,de cãtre fraþii Auguste Lumiere (1862-1954) ºi Luis Lumiere(1864-1948). Sala avea doar 126 locuri, iar proiecþia dura 20minute. Louis Lumiere a inventat ºi ecranul gigant ºi pelicu-la color, fiind ºi strãmoºul cinematografului panoramic.

6. N. IORGA, Cugetãri, 240.

Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞ[email protected]

MOZAICCurierul ARMATEINr. 6 (217) din 30 martie 2007 Pagina 11

SHOWBIZSHOWBIZ

SPORTURIPRACTICE

ADVERSARDE OCAZIE

BECI

ARBITRUCOMPETENT

PARALELELEFETELORIEªIRE!

PROBÃ LA

GIMNASTICÃ

X LA

PRONOSPORT

APÃRAT

PRELUARE ÎNDEGETE

MIªCAREORDONATÃ

JOCURILEMARELUI

CONTINENT

CANTONA-MENTE PEN-TRU RAPIDFOTBALIST

SUEDEZ

CÃLCÂIULBOCANCULUI

FENTAT

FINALÃ

MARCHEAZÃTERENUL

PRINDERE

PRINSE ÎNPLASÃ (sing.)

BILET DEINTRARE

DE VIAÞÃ!

CURSE!

LITERÃGREACÃ

BAZÃ NAUTICÃ!

LOCUL ÎNTÂI(smb.)

APÃRARE PEEXTREME!ADI OPREA

A-Î-SEC-MAT-M - S V Î N TA - R A I -PLIC-REVERIE-L S - I A R - P A ª I IP R O F E T U L U I -MIE-E-LUNA-A-T-MITRÃ-O-MARª-H I - A - E T I C Ã - R -ÞARC-ÎN MAREATRECERE-CA-ID-O I - O R T A C -L U C I U - A N T O NPANN.

1. Cine era seracherul?2. Ce râu strãbate capitala Spaniei?3. Cum apar sirenele în miturile greceºti?4. Cãrui medic i se poate atribui descoperirea circulaþiei

sângelui?5. Din ce ordin face parte gâsca?6. Cine a spus: „Oamenii, în unanimitatea lor, sunt aseme-

nea poeþilor. Le place sã le vorbeºti mereu de ei ºi sã le slãveºtiopera”.

Un tablou de 250 de dolari cu Marilyn, pictat de AndyWarhol, va fi vândut pentru 15 milioane de dolari, dovadã cãactriþa controversatã mai este, chiar ºi acum, un personaj valoros.

Andy Warhol a fãcut 13 tablouri identice cu frumoasa actriþãde la Hollywood, fiecare cu fundalul de altã culoare, la începutulanilor ’60, dupã ce Marilyn a murit înainte de vreme. Taboul pemãtase, cunoscut sub numele de „Lemon Marilyn”, a fostcumpãrat, în noiembrie 1962, pentrunumai 250 de dolari, la trei sãptãmânidupã moartea actriþei, de cãtre un ame-rican anonim, care ºi-a pãstrat comoaraîn toatã aceastã vreme.

Creaþia unicã va fi vânduta laChristie’s cu un preþ sugerat de „maimult de 15 milioane de dolari” (7,7 mi-lioane de lire sterline), de 60.000 de orimai mult decât preþul original.

„Lemon Marilyn” a fost expus înLondra ºi va fi vândut prin licitaþie înNew York, pe 16 mai. Celelalte versiu-ni ale portretului includ Auriu, Struguri, Cireaºa, Menta ºi Por-tocala Marilyn. Ultimul a fost vândut anul trecut, în noiembrie,pentru 16,2 milioane de dolari (8,4 milioane de lire sterline).

Paradoxal, Marilyn nu a fost niciodatã bogatã în timpulvieþii, nici chiar când îºi câºtigase statutul de superstar. Pe listaTop-Earning Dead Celebrities de la Forbes, Marilyn este pelocul 8, urmatã de Johnny Cash, J.R.R.Tolkien, George Harrisºi Bob Marley.

O licitaþie de la Christie’s, de anul trecut, a avut mare succes,reuºind sã vândã rochia purtatã de Marilyn în timpul filmãrilor la„The Misfits”, pentru 66.000 de dolari, împreunã cu o hainã dinblanã de herminã, care s-a dat pentru 50.400 de dolari.

Îndemânarea lui Naomi Campbell de a da cu mãtura estede-a dreptul fascinantã, acum cã supermodelul ºi-a începutmunca în serviciul comunitãþii!

Temperamentul coleric al supermodelului britanic i-a venit,în sfârºit, de hac. Dupã ani ºi ani de „dispute” soluþionate într-un fel sau altul cu foºtii angajaþi (citeºte, pretinse atacuri), luiNaomi i s-a cerut sã compenseze toate aceste necazuri create.

Ana Scolavino este ultima victimã a lui Naomi. Fosta asis-tentã personalã a fost lovitã cucelularul încrustat cu bijuterii,în apartamentul din Manhattanal supermodelului. Derulãmevenimentele pânã în prezentºi Naomi îºi ispãºeºte pedeap-sa prestând muncã în folosulcomunitãþii. Supermodelul ºi-aînceput cele cinci zile depedeapsã curãþând un garaj din

New York. A venit la muncã purtând tocuri cui, dar ºi-a adus ºio pereche de ghete de lucru. În timp ce va da cu mãtura ºi cumopul, supermodelul va purta o salopetã de lucru.

Ana Scolavino a avut nevoie de cinci copci, iar Naomi afost obligatã sã plãteascã costurile spitalizãrii, în valoare de 363de dolari. Printre victimele supermodelului se mai numãrã ºiGeorgina Galanis, Amanda Brack ºi actriþa intalianã YvonneScio. Primele douã au fost lovite de Naomi tot cu telefonulmobil. Cea din urmã a declarat presei cã: “Mi-a dat un pumn înfaþã de parcã era Mike Tyson”.

Patru acuarele ce urmeazã a fi expuse la Londra, sunt tot cea mai rãmas din inelul de aur, emailat, care a stat odatã pe mânalui Mary, Regina Scoþiei.

Picturile fac parte din expoziþia Societãþii Anticarilor,laTârgul „British Antique Dealers’ Association Fine Antiquesand Fine Art”. Este pentru prima datã când aceste picturi suntexpuse în Londra de când au fost prezentate societãþii, acum

douã sute de ani. Acuarelele aufost prezentate de cel care era pevremea respectivã Earl de Mans-field, în 1810, împreunã cu oscrisoare care începea cu acestparagraf: „Îmi asum libertatea de aprezenta Societãþii Anticarilor undesen pe care-l am în posesia mea,care înfãþiºeazã un inel interesant,ºi care a fost înmânat de Regina

Mary a Scoþiei unuia dintre strãmoºii mei... dar nu ºtiu cuianume sau cu ce ocazie a fost dãruit.”

Regina Mary a Scoþiei, executatã de vara sa, Regina Eliza-beth I, a dãruit inelul probabil pentru a câºtiga sprijin pentrucãsãtoria controversatã pe care a fãcut-o cu vãrul sãu, LordDarnley, precizeazã experþii. Inelul s-ar fi pierdut în timpulincendiului de la Scone Palace, în 1940, când o mare parte dincolecþie a fost evacuatã. (F.C.)

Naomi, în salopetã, cu mãturã

Marilyn Monroe, în continuare, nepreþuitã

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

Doi alpiniºti escaladau ungheþar. Unul alunecã într-ocrevasã din gheþar cu capul în jos.Celãlalt se apleacã pe margineacrãpãturii dupã el ºi strigã:

-Te-ai rãnit?-Nuuuu! Sunt încã în

cãdereeeeeee!...☺☺

Un alpinist cãzut în fisuraunui gheþar este gãsit de cãtre oechipã de la Crucea Roºie ºi Sal-vamont. Aceºtia strigã de sus:

-Crucea roºie ºi salvamontulsunt aici!

Iar alpinistul din prãpastie,rãspunde

-Nu donez nimic!...☺☺

Un vizitator îl întreabã pedirectorul unui spital de nebunicare este testul ce se efectueazãpentru a externa un bolnav.

— Umplem cada cu apã,punem alãturi o lingurã ºi o canãºi îi spunem bolnavului sã îºigoleascã cada.

Vizitatorul, zâmbind, spune:— Orice om normal ar lua

cana...

— Nu, rãspunde doctorul. Unom normal ar scoate dopul de lacadã!

☺☺O babã merge pe calea feratã.

Din spate vine un tren ‘fluierând’.Ce credeþi cã zice baba?

- Fetele serioase nu întorccapul dupã vagabonzi!’

☺☺Micul Lord, educat în toate

cele ale vremii, avea o problemãcare îngrijora pe toatã lumea: deºiavea deja 6 ani, nu vorbise nicio-datã.

Într-o zi, la micul dejun, seproduse minunea:

- John, ceaiul ãsta este prearece!

Stupoare! Încântare!- Dar, Sir - întrebã John cu

respect - cum de nu aþi spus nimicpânã azi?

- Pentru cã pânã azi serviciul afost ireproºabil!

☺☺Un tatã scoþian le spune copi-

ilor sãi: ,,Copii, dacã sunteþicuminþi sãptãmâna asta, duminicãvã duc la cofetãrie sã vedeþi cummãnâncã lumea prãjituri”.

PLASÃ

ÞINTÃ ÎNCUR-CATÃ

DIN NOU

APRECIERILEARBITRILOR

TRÃGÃTOR

A ALTERNA

CÂMPURI DEJOC

DAU PLECAREA

SITUAÞIEFAVORABILÃ

Inelul Reginei asupravieþuit numai pe pânzã TIMP DE

ODIHNÃ(masc. pl.)

MARª

TURN ÎNFINAL!

MARE CEN-TRU SUD -AMERICAN

ÎN VOGÃ!SCURTÃEZITARE!

TRÃGÃTORNORDIC

PREGÃTIREAJOCULUI

PE LÎNGÃPOARTÃ

TRASE ªI DECAI

I

REPETARE

VICTORIE LASCOR

REZOLVAREAINTEGRAMEI

DIN NR. TRECUT

M o t i v e î n p l u s M o t i v e î n p l u s d e n e r ã b d a r ed e n e r ã b d a r e

JOCURI

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 6 (217) din 30 martie 2007Pagina 12

CMYK

INFORMAÞII PENTRU CURIER

Timp de douã zile, Cercul Militar Craiova a fostgazdã pentru ofiþerii cu tradiþiile militare ºi educaþiacivicã din Ministerul Apãrãrii. Organizatorii convocãriimetodice, coloneii Valentin MARIN, DavidMOLDOVAN, Gheorghe CROITORU, au prezentatimplicaþia factorului tradiþii militare ºi pe cel al educaþieicivice, în actualul context naþional ºi interacþional.Fiecare participant ºi-a expus pe scurt activitateadesfãºuratã pe domeniul educaþiei civice ºi în cel altradiþiilor militare. Pentru experienþa directã a expo-nenþilor educaþiei civice, s-a prezentat un model demnde urmat, sala de tradiþii a Cercului Militar Craiova ºigaleria comandanþilor care au condus destinele Bãniei,de-a lungul timpului. Se impune ca o armatã, indiferentde dimensiunea ei, sã acorde respect trecutului, pentrua-ºi putea înþelege viitorul. Portretul ofiþerului cu tradiþi-ile militare ºi educaþia civicã nu trebuie pictat cu fonduricoloristice superficiale. Nuanþa, lumina ºi saturaþia tre-buie sã i se regãseascã în minte, în inimã ºi în acþiune.Banalul trebuie înlocuit cu ineditul, iar emoþia, suplinitãde concret ºi de eficienþã. La nivelul Statului Major Ge-neral, prin compartimentul de specialitate, se lucreazã lacompletarea ºi modificarea legislaþiei în domeniultradiþiilor militare ºi în cel al educaþiei civice. Ofiþeriinumiþi în funcþii la marile unitãþi ºi unitãþile din M.Ap.au o misiune sensibilã ale cãrei efecte se vãd în timp.Dacã munþii sunt sprâncenele unei þãri, trecutul ne estepildã ºi nu icoanã.

Locotenent-colonel Roberto DUMITRIU

IImmaaggiinneeaa mmaaii aapprrooaappee ddee ssppoorrttiivviiLocul de desfãºurare a concursului, sala de sport a B. 2 I.

„CÃLUGÃRENI” s-a prezentat competitorilor într-o nouãimagine. Suprafaþa de joc, din materiale moderne ºi anexelerefãcute, placate,poartã amprentanoului arhitectonic.Materialele ºi echipa-mentele sportivemoderne utileazãspaþiul de lucru ºi ast-fel amenajat la stan-dard sportiv, salaridicã de departenivelul de repreze-ntare. Perimetrulpentru concursul dejudo alcãtuit potrivitnormelor sportivecuprinde saltele noiomologate ºi aducemai aproape ima-ginile similare vãzutepe micile ecrane.Festivitãþile de deschidere ºi încheiere a concursului, sobre,impuse de eticheta ºi disciplina acestui sport au fost oficiate decãtre colonelul Gheorghe FÃTU, ºeful instrucþiei în comanda-mentul C. 1 A. Trt.. Dumnealui a apreciat cã „elanul specificluptãtorilor judoka, tinereþea ºi mãiestria sportivã, cãrora li s-aadãugat dorinþa de a reprezenta cât mai bine unitãþile ºi marileunitãþi din care au provenit concurenþii au acordat nota înaltã aprestaþiilor ºi dinamica acestor întreceri”.

SSeemmnnee ddee pprriimmeenniirreeAm cãutat din priviri un semn de recunoaºtere a categori-

ilor ºi gradul de pregãtire a sportivilor. Dacã în anii trecuþi cen-turile albe dominau în rândul echipelor, acum, centurile gal-bene, portocalii, maron ºi negre pigmenteazã componenþaloturilor. În glumã, cei câþiva intervievaþi, purtãtori ai cen-turilor albe au spus cã fie ºi numai prin participare ºi tot aufãcut un pas mare în afirmarea competiþionalã. Chiar ºi aºa, unluptãtor purtãtor al centurii albe trebuie sã cunoascã la per-fecþie prizele (Kumi Kata – care condiþioneazã tehnicadezechilibrãrii ºi proiectãrii adversarului), poziþiile de atac(Shizen-Natai), de apãrare (Sigothai), deplasãrile pe saltea(Shintai) ºi tehnicile dezechilibrãrii (Kuzusi). La acestea seadaugã învãþarea cãderilor (Ukemii), ºirul participãrii la com-petiþii fiind obþinut dupã prezentarea procedeelor de bazã înfaþa unei comisii de examinare. Cel care mi-a descris în modsuccint acest drum cãtre obþinerea centurii albe, plt. AlexandruPENA, este liderul echipei de judo a Brigãzii 34 Infanterie.Concureazã la categoria 100 de kilograme de mai mult timp.Experienþa acumulatã în cei peste cincisprezece ani de practi-care a judo-ului, medaliile câºtigate la concursurile interne ºiinternaþionale, dar ºi forma fizicã bunã încare se aflã îl recomandã sã conducã lotulsportivilor care vor prezenta C. 1 A. Trt. lafinala campionatului din acest an, de la Cluj.Când vorbeºti despre ediþia trecutã de cam-pionat, o undã de tristeþe tinde sã-l acoperecu imaginea locului secund ocupat Optimis-mul molipsitor pe care îl afiºeazã însã nu-idã pace. Judo-ul este o parte din el. Foarteatent la luptãtorii din diferitele categoriiapreciazã fiecare procedeu tehnic împreunãcu vechiul sãu prieten ºi coleg de lotreprezentativ cap. Leonard STÃTULESCU.Sub bagheta ºefilor de loturi sportive,judokanii au început pregãtirile pentru a intrape suprafaþa de luptã. Perimetrul pentruantrenament este încãrcat la maximum, pro-cedeele tehnice fiind abordate succesiv decãtre fiecare luptãtor.

Pe tatami, salutul primelor douã loturi dejudoka atrage atenþia spectatorului grãbit,succesiunea procedeelor de dezechilibrare aadversarului este greu de urmãrit datoritãvitezei de reacþie a luptãtorilor la categoriile60, 66 ºi 73 de kilograme. „În judo, mãrimeanu conteazã” – pãrea cã spune cpt. CãtãlinFLOREA a cãrui înãlþime contrasta izbitorfaþã de impozantul sãu adversar, sg. Dan UNGUREANU. ªidin nou proverbul cu „buturuga micã rãstoarnã carul mare” s-a dovedit a fi adevãrat. Atacul cãpitanului a început clasicprintr-un procedeu de picior, urmat fulgerãtor de un procedeucu aruncare peste ºold. Am putut sã descifrez priza fãcutã pekimono, cât mai aproape de încheietura mâinii ºi pe ceafa

adversarului. Dezechilibrarea adversarului a fost floare la ure-che. Rotirea, concomitent cu tragerea adversarului peste ºold,puncteazã mult în aprecierea arbitrilor, iar proiectarea adver-sarului pe saltea face deliciul coechipierilor care au vãzut înevoluþia micuþului dar robustului cãpitan, un loc pe podiumulde premiere. La categoria 60 de kilograme, evoluþia buzoianu-lui Cãtãlin GAGIU a încununat seria execuþiilor de fineþe aprocedeelor de aruncare peste umãr ºi a secerãrilor din interior(Onchi-Gari), clasându-se pe primul loc. Aºteptãrile compo-nenþilor lotului B.528 Cc s-au concretizat prin evoluþia bunã acpt. Florea (ocupantul locului al treilea, pe locul al doileaurcând sg.maj. D. UNGUREANU din Bg. 282 Mc.

Partide deosebit de echilibrate s-au înregistrat la categoria66 kilograme unde departajarea s-a fãcut prin calitatea pro-cedeelor. Performanþã a obþinut sg. Dan IANCU cu ºapte vic-torii din ºapte posibile, pe locurile urmãtoare situându-se frt.Dan VASILATOª (B.60 Pºt.) ºi frt. Marius CHORAZI. Lacategoria 73 kilograme, cpt.medic Florin OANCEA a adminis-trat adversarilor câte o usturãtoare probã de mãiestrie tehnicã,punctând decisiv în toate cele ºapte întâlniri pe tatami. Victo-rie pe linie pentru componentul Bg. 34 I. Juveþii din Craiova auîncheiat competiþia la 73 kilograme prin locul doi câºtigat deplt. Costel NEAGOE selecþionat ºi pentru marea finalã de laCluj. Locul trei a fost câºtigat frt. Marian PÎNDARU din Bg.282 Mc.

CCoonnssaaccrraaþþiiii ssuunntt aappþþii ppeennttrruu vviiccttoorriieeªi la categoria 81 kilograme evoluþia luptãtorilor a fost

deosebit de aprigã ºi echilibratã. „A fost o evoluþie a con-sacraþilor”, a spus cpt. OTTU, care a enumerat pe cap. MarianFÃCÃERU ocupantul primului loc, cap. LeonardSTÃTULESCU pe locul doi ºi sg. C. FLORICÃ (Bg. 2 I.) pelocul al treilea. Primii doi luptãtori au fost selecþionaþi pentrulotul reprezentativ. Vrâncenii au câºtigat locul întâi ºi la cate-goria 90 de kilograme prin sg.maj. Georgian LAZÃR care l-aînvins în finala categoriei pe frt. Ionuþ MOCANU componental lotului Bg. 34 I. De remarcat cã frt. MOCANU nu a cedat,chiar dacã accidentarea la picior îi putea pune „problemetehnice”. Evoluþia sa a fost una „pentru echipã”, locul al doileaobþinut propulsând practic echipa sa pe treapta a treia a podiu-mului.

Categoria 100 de kilograme a supus atenþiei selecþioneruluiºi publicului militari din loturile participante ºi din unitateagazdã. A fost un spectacol de talent, supleþe, vigoare, calitãþimotrice ºi gândire flexibilã. Specialiºti de necontestat ai pro-cedeelor de aruncare peste ºold (Goshi), ai secerãrilor specta-culoase (Osoto-Gari) ºi ai luptei la sol s-au dovedit plt.Alexandru PENA (Bg. 34 I.) câºtigãtorul probei, secondat decãtre cap. Cristian CHIRIÞÃ (B. 60 Pºt.) ºi cap. U. OBREJAsituat pe treapta a treia competiþionalã.

FFiinnaallaa llaa mmoodduull ggeenneerraallCompetiþia a scos în evidenþã posibilitatea de a alcãtui un

lot reprezentativ, omogen, cu mare experienþã în concursurilede acest gen. Seriei de individualitãþi trebuie sã i se alãture,firesc, un clasament al echipelor care în urma întocmirii decãtre specialiºti s-a prezentat astfel:

Locul I – Bg. 282 Mc în componenþa: sg. maj.UNGUREANU, sg. D. IANCU, cap. M. PRUNDARU, cap.M. FÃCÃERU, sg.maj. G. LAZÃR ºi cap. E. PODAR.

Locul II – B. 60 Pºt. Care a avut în compunere pe cap.Crisian CHIRIÞÃ, frt. D. VASILATOS, frt. F. STANCIU,cap. Leonard STÃTULESCU, plt. Constantin MOROIANU ºicap. Cãtãlin GAGIU.

Locul III – Bg. 34 I., cu sportivii cpt. Florin OANCEA,plt. Alexandru PENA, frt. Ionuþ MOCANU ºi frt. D.BÃRÃCEANU.

Peste aceastã competiþie s-au lãsat cortina ºi bucuriacâºtigãtorilor. Echipele merituoase au punctat pe foile de arbi-traj, pe lângã tehnica necesarã finalizãrii procedeelor, seriozi-

tatea pregãtirii ºi tenacitateaantrenamentelor. Urmeazãparticiparea la finala pe min-ister a luptãtorilor judoka ºide taekwando la care onoareade a face parte dintr-o echipãreprezentativã trebuie sãatenueze toate obstacolele.

Sportivii aºteaptã poateceva mai mult decât diplome,onorante de altfel. Iar cândpreþul unui kimono, sau alechipamentului de sportprocurat din resurse propriieste destul de piperat, auracâºtigãtorului este uºorestompatã de o motivaþie efe-merã. ªeful lotului reprezen-tativ, cpt. Marian Ottu esteoptimist ºi într-un dialog sur-prins pe holurile instituþiei cuprivire la evoluþia sportivilor,a tuturor sportivilor laureaþiai acestei etape pe C. 1 A.Trt. a lansat un rãspuns.

„Educaþia fizicã este ocomponentã a procesului de

instruire a militarilor cãreia, în C. 1 A. Trt., îi este acordatãatenþia ºi importanþa necesarã, mai ales din punct de vedere alpregãtirii personale.”


Cetatea Bãniei, gazda exponenþilor

educaþiei civice

MEDALII, MEDALIAÞI ªI APRECIAÞICCoommppeettiiþþiiiillee ssppoorrttiivvee ssee rreeggããsseesscc ccoonnssttaanntt îînn

ppaaggiinniillee ppeerriiooddiiccuulluuii nnoossttrruu.. DDee aacceeaassttãã ddaattãã aatteennþþiiaarreeppoorrtteerruulluuii ss-aa ffooccaalliizzaatt ppee ddeessffããººuurraarreeaa ccoommppeettiiþþiieeii ccaarree aaaadduunnaatt ppee ssuupprraaffaaþþaa ddee lluuppttãã ssppoorrttiivviiii jjuuddookkaa..

CCoonnsseeccvveenntt pprriinncciippiiuulluuii eennuunnþþaatt ddee ooffiiþþeerruull ccuu eedduuccaaþþiiaaffiizziiccãã,, ccããppiittaannuull MMaarriiaann OOTTTTUU,, ccãã „„ssppoorrttuull eessttee oo pprreelluunnggiirreeaa iinnssttrruuiirriiii ddeessffããººuurraattee ppee tteerreennuurriillee ddee aannttrreennaammeenntt ººii îînnssããlliillee ddee ccoommppeettiiþþiiee””,, aamm ppããººiitt ffeerrmm ccuu iiddeeeeaa pprreezzeennttããrriiii uunnoorraassppeeccttee ddiinn ccaaddrruull ccoommppeettiiþþiioonnaall ººii bbuuccuurriiaa aaccoorrddããrriiii pprreemmii-iilloorr.. AAmm ppuunnccttaatt ddeecciissiivv aattââtt îînn ccaarrnneettuull ppeennttrruu ddooccuummeennttaarreeccââtt ººii ppee mmeemmoorriiaa aappaarraattuulluuii ddee ffoottooggrraaffiiaatt ccãã,, aammbbiiþþiiaa,, ssppiirr-iittuull ddee ffaaiirr-ppllaayy ººii mmããiieessttrriiaa ssppoorrttiivvãã aauu ddaatt nnoottaa ddoommiinnaannttãã

ddee ssuupplleeþþee ººii vviiggooaarree ccoommppeettiiþþiioonnaallãã..

LaR o m a e r o -Bucureºti, seva desfãºuraexpo-confe-rinþa BlackSea Defenseand Aero-space –BSDA 2007,în perioada24-27 aprilie2007. Estecel maii m p o r t a n teveniment alanului înd o m e n i u li n d u s t r i e i

aeronautice, apãrare ºi securitate din Europa de Est ºisingurul din România, care a primit certificarea oficialãa Departamentului de Comerþ al Statelor Unite (USDepartment of Commerce). BSDA se desfãºoarã subpatronatul PATROMIL, OPIAR ºi ARTS, cu sprijinuloficial al: Ministerului Apãrãrii, Ministerului Adminis-traþiei ºi Internelor, Ministerului Economiei ºi Comerþu-lui, Ministerului Transporturilor, Serviciului Român deInformaþii ºi al Agenþiei Naþionale pentru ControlulExporturilor.

Expun, pe o suprafaþã de 6000 mp interiori ºi3000mp display static exterior, peste 143 de companii.Cele mai cunoscute sunt Lockheed Martin – simulatorF16, Alenia – transportator ºi Eurofighter Typhoon, AMGeneral – Hummvee, echipat cu rachete Raytheon,Glock ºi Colt – armament de ultimã generaþie etc. 71 decompanii sunt din România, 24 din SUA, 9 din MareaBritanie, 9 din Germania, 2 din Austria, 2 din Italia, 2din Olanda. Mai sunt participãri din Turcia, Spania,Elveþia, Suedia, Franþa, Canada, Finlanda ºi Taiwan.

Vizitarea expoziþiei se face, pentru cadrele militare,precum ºi pentru studenþii ºi elevii ºcolilor militare, gra-tuit, pe baza legitimaþiilor de serviciu sau a celor de stu-dent/elev. (P.I.)

Expoziþie internaþionalã-RRomaero

Black Sea Defenseand Aerospace 2007

Batalionului 26 Infanterie „Scorpionii roºii”, ceremoni ... 2004-2014/Arhiva 2007/217.pdfºeful...

Documents

Transcript of Batalionului 26 Infanterie „Scorpionii roºii”, ceremoni ... 2004-2014/Arhiva 2007/217.pdfºeful...