SERLA. R.ANUL IV, No. 726.

,TUíI'IARUL 10 BAN!zg DO1irAlilENTELE

ineep la i el 15 ale fie-cärei lunï qf se pli-tese tot-d'a-una mainte

In Bucuresti la Casa AdministratielIn judefa si streinätate prin mandate postaleUn an in tara 30 tel ; In streinatate 50 lei*ase lunl . . . 15 s » » 25

trel lunl . 8 > > > 13 .Un nurttär in streinätate 30 baur

NANUSCRISELE NU SE fNAPOIAZA.,..,.....

IdEDAGr/AP£es. 3. STRADA CLERENTEi Ne. 3

Editia a treks MERCURI, 1 APR1LIE 1898.

TELEF®1iT

NUMARUL 10 BAN!ANUNCI UISILE

In Bucurestl i2i judete se primesc aumal TaAd mi nrstratie

In streinätate, direct la adminisirafte si latoate Adle de publicitate

Anunciurl la pag. IV . . , 0.30 h. lamie. . > III , 2. lei >

> > 3. »Insertiile si reclamele 3 lel rindtil

UN NUMAR VECHIiJ 30 BANÌ

A D 11 d I 1!' I S R A' I ANo. 3 STRADA CLEäIENTEi No. 3

DECLARATIILE DLUI AURELIANCONlPILATIA D-LUI HARET ri

Siueraulnatural

intil al s! al

esteseful !Curios partid mal este si partidul

colectivist. Reclama ridicule, manifes-tarea gelegioase pina la copilarie, suntsemnele caracteristice ale vietel Tor declown!.

Un colectivist nu tuseste fera sa, nuface mare caz de tuse, el nu strenutetara se nu strige publiculul evedett ceam strenutat ?» Tot ce face colectivistulia, in capul lui sec, proportil marl. Lu-crurilor obicInuite, le de caracterul defopte mari, de acte istorice. Dupafie -care act, se pun cu totil si íncep abate toba cea mare, a serbetori faptulca o victorie, a inelta meritele partidu-lui, a proclama ca istorice toate nimi-curile, doar -doar vor reusi sa atragaopinia publica si sa insele pe citl -vanaivl.

Sa luem ca exemplu votarea leget in-vetemintulni secundar si superior.

Mal fatiiü o parenteza.Partidul conservator a votat o mul-

time de legt principale cit a stat laguvern, printre cari legea asupra inva-tamintulul primar.

Si dace este ca sa ne servim de cu-vintul organic, apol de sigur ce el sepotriveete mal bine legel d -lut Take Io-nescu, de cil aceleia a d -lut Haret. Pen -tru ce ? Pentru cuvintul ca pe cind in-vetemintul secundar si superior era or-ginizat si putea sa, functioneze dupalegea de la 1864, cet primar putem ziceca nu exista, ce. nu avea aproape nielo consistente.

Vedit ca votarea legel invatemintululprimar era un mare act, de vreme ceorganiza ramure cea mal vaste si malnecomplete a instructiel publice. Acestlucru il recunoaste Ineusl d. Dimitrescu-Iael in raportul asupra legel propusade d. Haret.

Et bine ! legee invetämintulul primars'a votat dupa di 'cotir mutt mal vil simutt mal interesante. Cu toate acesteapartidul conservator nu a luat trimbi-tete niel toba cea mare pentru a pro-clama lucrul. Nu s'aü dat banchete par-lamentare, nu s'a desteptat strada prinreclame ridicule.

Conservatoril aü considerat legea cao bune fapte si atila tot,

Inchidem parentezaNu tot ast -fel procedeaze colectivistl.

In adever, dupe reforma Invetämintu-lui primar, si dupa Ince doua alte re-forme privitoare la organizatia inte-rieare si exterioarä a ministerulul deinstructie, reforma Invätamintului se-cundar si superior se impunea de la sine.

Vechea baza a Invätemintului secun-dar si superior era deja minata, eramtncatä de reformele d -lut Take Ionescu, ea nu mal putea se se sustine.

Prin urmare, oil -ce partid, orl -ceministru trebuia se abordeze aceastareformé; meritul devenea eu totul relativ;reforma nu se putea evita.

Chier d. Mirzescu, cal declarat denecompetent de d. Sturdza, Ince trebuia,daca mal raminea la ministerul instruc-tie, se face aceastä reforme, indepen-dent da orl -ce consideratil politice.

D. Haret a facut o. Foarte bine. Deasti, Inse, incepe a se vedea netravul sideprinderile rele colectiviste. Nu se sfir-sise inca votarea legei in Camera si dejaera vorba de un banchet monstru sprea celebra aceasta victorie liberala.

Presa a avut nedibäcia se observe ceun banchet, inainte ca Senatul <ä votezesi el proiectul de lege, ar fi o necuviintäpentru maturul Corp. Numal asa s'a pu-tut stapini impacienta colectivistilor re-claniaga cari cereaü cu tipete ca seserbe toreasce succesul.

In sursit, eu chiü cu val, colectivistilaü avut rabdarea ca se astepte votarealegal si la Senat.

Si atuncl perspectiva une! senil debanchete s'a deschis.Banchet la Capsa dat de d. Haretraportorul ; banchet la Continental datvorba se fie de functionarii mtniste-

rulul d lut Haret ; banchet monstru datde Sturdza senatorilor si deputatilor laHugo.

Cu aceste banchete, colectivisti!pe. lut si putina minte ce aü avut vre odata. Discursurile cele mal ridicule aü fostdebítate cu o convingere de ocazie nec -plus ultra. Fie -care par'cä a voit se fiemai absurd si mal idiot. Si cri cit isbu-tea mai mult, cu atit succesul ii era maimare.

Dar, se fim drepti ; cu toate silintelesincere ale multora, nimeni nu a reusitsa intreaca pe Sturdza. Tot el, sireacul,

.AVOCAT GRATIS

Afacerea Zappa este iarä,gt una dinchestiunile asupra cárora liberalit aftacuzat cu inver,gunare guvernul conser-vator asupra cäre,ia aú trebuit sdcapituleee.

In ultima $ediniá a Camera, d. Takelones,u a citit, in aplausele Adunärei,notele lut Al. Lathovari adresate guver-nulut grecesc în aceastd afacere sgi a dutpe fati politica umilitä a d-lui Sturdza.

I» aceastd priviniä iati ce &crie or-ganul liberal Dreptatea :

c0 spnnem not cari snntem li-beraltr Ynaltnl patriotism al re-gretatnlut AI. Lahovari a primitieri ce,a mal strálucitiä apoteosápostamïa§1 ni se stringe inlmagQndindn-no eá ilnesehinäriitle pi-ticnlut care se gáseitte azi la ex-terne, tree ea find sgsvirsite inunmdle partidnlnt liberal».

Dar nu era destul ca ,gi acest cap deacuzaiie al afaceret Zappa sá se prefacäin triumf pentru not $i sá fi devenit onouá ocazie de umilinie pentru d. Stur-dza, ci trebuia cadupá tipicsá seamestece sgi o afacere nzurdará.

S'a dovedit cá celebrul Nacu, omuld-lut Ilillier, avocatul care ia beni inprocese fard sá pledeze, v£nzEndu-,stnumat influenta, a fost alipit pe lîng.lavocafit eminenti ai Statulut grecescde sigur nu pentru cunosytintele sale ju-ridice sgi toamai la ultima infcliiy4are sgitocmai cind guvernul rom£n a dut au-torixatia guvernulul elen de a mo,gteni.

Ne a$teptam, negre$it, ca d. Nacu sádesminiá afirme/fia cd a primit pentruaceasta 100.000 let.

Dar desminiirea lut a fost asga de Win-g ace £n cil s'a intors in contra lui insu¢ï.

D. Nam a drelarat cd n'a primit, ni-mio de la Statut grecesc. Adicá d. Nacua pledat gratis. D. Aacu nu era avo-cat in aceastä pricinä ; el era fìlelen.

gretgit, dacá ar fi aga, ar trebui siaducem alt- fel de invinovCitirt d-lui Nam.Dar am fi nedreptt dacá l'am acuzade lipsá de patriotism, cáct nimeni nuva crede cd d-sa a pledat gratis.--.ismPurtátorii liberalismuluiAt! observat gustnlce-1 all liberalil pen-

tru atitudinile tétrale'si frazele sforait Are?Cind un liberal face opositie, el se

Infesura In steagul liberalismulul si inhaine. moralitetel.

V'aducetl miute ce galegie fecea,pine acum un an, un down Rallea, fostprefect la Falciü. Cu cita indignare de-nunta acest adeverat sugruma-rea libertatilor de catre co'ectivigtt injudt tul Falciïr.

D. Cantacuzino, pe care acest domnil avea la mine, in scrisorl injurioasepentru Rege, numeste pe denuntatorulsaü intr'un post financiar.

Care este azi instrumentul cel mailipsit de scrupul al colectivistilor, pen-tru punerea la cale a manoperilor frau-duloase de la Hust pe cari le vestejesteDrapelul si Dreptatea D. Rallea.

Cine representa, pina acum cite-velunl, intr'o mat Malte situatie parle-mentera, adevaratul liberalism in con-tra pornirilor reactionare ale guver-nulul ? D. Take Giani.

Cine biciuia in modul eel mal sareas-tic, prin presa, tagma cälugareasce, carea usurpat titlul de liberal ?

D. Coco Dimitrescu.Carl ali fost acum instrulnentete cu a-

jutorul cerora a nimicit guvernul regle-mentul Camere! ?

Presedintele Cameral, d. Take Giani,adeptul nemuritorului C. A. Rosetti sid. Coco Dimitrescu, liberalul lnaintat.Guvernul si-a räzbunat chiar, foarte crud,de opozitia ce-I facuse acesl! domni.

Cind le-a dat pretul ce-1 cereaü, gu-vernul nu s'a multumit sa le ceare nu-mal sprijinul ; el a dat in liturl pe d.Nacu de la vice-presidentie, a cocotaiacolo pe d. Coco Dimitrescu ei a in'4er-cinat pe acesta si pe d. Giani se calceregulamentul Camerel, aläturl cu ma-melucil majorite tel.

Pina acum cite-va säptäminl, d. Mir-zescu fulgera in contra d-lui Sturdza, a-cum benchetueste alaturl de seful par-

liberal.Este bine inteles ce d. itirzescu com-

betea guvernul in numele moralitatel siacum tl sustine In numele liberalismulul.

Declaratiile d -lui AurelianDrapelistil la d. Anrellan.IEie-

laarea eampaniel extra-par-lamentare.Alian4a en d.

Fleva reYntAritÄ,

Drapelistli la d. AurelianDuminecä dupa amiazi mai mulet dra-

pel %sti, printre cari d -nie Poenaru - Bordea,Sefendache, Delavrancea, etc., ai visitatpe d. P. S. Aurelian, cu care s'ai intre-tinut mai bins de o ora asupra situatiei.

In cura ta schirnburilor de veden, d. P.S. Aurelian a fäcut urm itoarele declaralit,dupa, cît ni se afirma din isvor aure-lianist :

Cum credeti ce eü as putea sa niaImpac cu guvernul si mal ales eu d. Dim.Sturdza fard sä am autorizatia prealabila ad- voastre ? Fitl sigurl, ca atuncl ciad gu-vernul va veni la seutimente mal hune siva cauta sä se apropie de mine, Intliü siIntiiú mä voiü consulta cu d- voastre. Numal putin adevärat e Irisa cä n'as fi vrntca lucrurile sa ajungä mai departe. Eüam admis numal urrnätorul principio :

Si vis pacem para bellum (daca vrelpatea pregäteste -te de raspoiü). Dar multen'aü inteles bine acest dicton si ln loe sase pregateascä, la rasboiü, aü deschis unräsboiü trencen. Intelegetl deci, cä aicl afast o gresalä de tacticä ; dar gresala s'aMeut ar trebuie sä suportam consecinteleel : Sä nzergem inainte pe calva pe caream apucat'o !

ßeluarea campaniel extraparla-mentare

Deciarallile categorice ale d lui Aurelianai produs o excelentä impresie asupradrapelistilor, cu atit mai virtos, cet datfeind temperamentul d -sale, aiment nu seasstepta la o atitudine alit de energicá.

In alla ordine de idea, d. P. S. Aureliana mai spue

E cu neputiutä ca guvernul sa poatämerge inainte In contra fruntasilor partidu-lui, de oare -ce unit din ministri sunt preaobositi si nu vor putea rezista la lupteleparlamentare din aceastä sesiune ; el vorpreferi sä se retraga de cet sä se compro-mita. Si cu eine II va inlocui d. Sturdza ?cäcl Intre guvernamenta'il de azi nu existade cil doul ministeriabill, amludoul fosti mi-nistri, cari nu rivnesc de loe la portofolil.E eu neputintâ ca guvernul sä se prezinteasa cum e la alegerile comunale, cati e ab-solut sigur cä dintre cele 30 resedinte dejudete, ln cal patin 12 guvernul va fi tufrint.

Drept consecintä a declaratiilor d lutP. S. Aurelian, drapelistil uniti vor reluscampanea extra parlamentará in contraguvsrnului imediat dupa Passai, $i o vorcontinua pina la vara ms o mare anergie.

Aiian(a eu d. Fleva reiut:íritäAlianta dintre drapelissti ,si flevi sti. zdrun-

cinatä un moment, a foal reintäritä.Aceia dintre drapelista, cari ai propä-

väduit pacea, acum väzind cd n'ait pututsa, impiedice räzboiul, íncep sa se resem-neze ,si sá se invoiascá cu continuarealuptea, pe care o va organiza d. N. Eleva.

INU11iDATIiLE DE LA GALATi

Pe temeiul faptelor cunoscute dc tots, antacuzat guvernul si administratiunea localade nenorocirea ce a lovit Galatul anul +re-cut ; am sustinut ca nenorocirea se puteaIulatura, daca guvernul si administratiuneasi -ar fi Meut datoria si ar fi avut pricepereaneeesara.

Asta-z1, dupa aproape un an, se recunoa-ste dreptatea acuzatiuuilor noastre. lata, Inadevar, ce gasint asupra acestel chestiuniIn discursul rostit zilele trecute la Camerade d. G. Asian, depntat liberal de Covurlul,Cu prilejul interpelaril ce a facut ntinistrululde interne asupra administratiunel comu-nale a Galatilor :

«Dar, d.lor, 84 nu uiteim in aceastä e-numerare chestiunea inundatiunilor de laGalata, pentru cä este pzrtea cea mai du-reroasä a suferintelor orasului, ,si cea maiodioasá a administratiune1 d- voastre acolo.Cáci ftiind animositätile ce exista intreprefect fi primar, fi hränindu -le in loesä le potolitt, ait abandonat soarta noasträin miinile acestor dout mart functionari,cari luptindu -se intro dinsit in politics,puteas 84 /rapines rivalitatea for ssi maideparte. in marca pagubä a orasulut. ieste cuno3cut cä primarul se plfnge latoatei lumen cä prefectul if pone bete inroute la tosto masurile ce le tua si apereorasul. Iar d- voastra sustineati pe prefect.

D. ministru de lucrarl pubace nu a ve-nit precum era dator, sä ia din vreme,mäsuri de aperare a orasului in contraiunudatiei ; si pe and urina de gaz prininginertit säí particulart, a reuzit, sä seapere perfect, $i pe cfnd lini& de drumde fier Birlad Galati a reusit sub in.gri-jirea «nui inginer harnic, sa fie apäratäde inundatiuni pt o distantä colosalá,Galatia, cu o intindere relativ mutt malmica nu a putut l apärat, cast nu s'aluat din vrememasurile necesare de catreacera ce era(' datori si ingrijeascä de orassi cari nu '3l -aìí ficut datoria (aplause).

'eu toate acestea ne.a foat dat sä ve-dem pe d. prim-ministro ssi pe d. ministrude lucrärY publics, cari nu veniserä intimpul cind pericolul ne ameninta, sä neapere p% sä ne ojute, venind aci mult limpdupa ce nenorocirea se consumase, sä ben-chetuiascä pe ruinele orasu!ui la ínaugu-rarea digului. (Aplause).

in mijlocui paharelor de campa-nie, cari spumai ca in timpuri de feri-cire, où adus, ia scandalul ¢i revolta in-tregutui ora,g, laude $i multumirt administratiunei locale, cä ,si a fäcut datoria,and tiut era ci tocmai din cauza inep-tiei si neprevederel lor, nu s'a putut im-piedica grozava catastrofe si orasul zäceaaCum sub api. (Aplause prelungite».)

Clod spuneam not aceste adeväruri, eramtaxati de calomniatorl. Acum le spune undeputat liberal.

Adaogam si acest act la dosarul inunda-tiunil Galatilor, dosar pe care Il vom des-chide la vreme. a

TACTICA D-LUI A URELIAM

Politica lipsitt de sinceritate a d-lui Au-relian incepe a',sl da roadele.

Dup4 ce a anuntat prin Drapelul cl a-rnica sAi nu vor participa la banchetul d-lutSturdza, d. Aurelian a avut durerea sl vazí;prenumerindu-se printre conmesenii primu-lui ministru pe dd. Mîrzescu, gen. Aughe-lescu, Valerian Ursianu etc.

La CrAciun, cu prilegiul primelor nego-cierl, d. Aurelian a fost parAsit de dd. 'TakeGiani §i Coco Dimitrescu, cari, din liberalipuritaninegresit ca d. Aurelians'aü pre-fäcut in mamelucl nerusinatl, stigmatisatichiar de Drapelul.

Acum cu prilejul noulul armistitiu con-simtit de d. Aurelian, drapelistil ai'i malperdut un numAr de partisan!.

D:n nego:iere in negociere, d. Aurelianprin tactica sa va isbuti a face unirea par-tidulul in jurul d-lut Sturdza prin înlnultireatransfugilor, multurnitl nu creditulut d-lutSturdza ci discreditulul d-lui Aurelian.

Acesta remînînd singur, nu va avea nidmeritul statorniciel.

Dreptatea va fi de partea transfugilor.Cu drept cuvint acestia refuzA de a face

opozitie, cind sunt necontenit expusl la ocapitulare §i, í:ntr'o privintl, nimeni nu-1poate învinovdti dacA nu se aratA entusiastipentru o politicl a c3rei lozincA pare a fi

aceasta :«Nkerabililor, sä ne ¡minn !».

DIN STREINiTI4TE

Räzboiri sari Pace?Ieri. Lumi, Mac-Kinley trobuia sa trimeata Se-

natnlul Mesagiul saü alit de mult asteptat,cärl el va aduce pacea satü razboiü.

Din depesile ce ne -afe sosit ieri nu se poateinca nimic prevede; alarmanrä nomar s'ar pa-rea plecarea din pavana a consululul Lee, pie -care care iosa era anuntata cri o saptaininäinainte.

In asteptarea Mesajulul presedintelui State -lor- Unite, al caroa cuprins ne va fi probabiltransmis astäzl, credem interesant a da urmä-toarele doua documente, relative la interventiaputerilor europene :

Nota Pnterilor«Representaiir subsemntitl ali fusi pe dep'in

autorisait sa, adreseze, in numele guvernelorTor respective, un grabit apel la sentimentalede umanitate si de moderatiune ale presedinWei si ale poporulul american in actualul Tordiferend cu Spauia.

«EI spera eu tarie cä noul negocierl vor con-duce la un acord care, tot asigurind mentine -rea paci!, va da toate garantiile necesare pen-tru restabilirea ordinal in Cuba.

«Puterile nu se indoies.: un moment cä ca-racterul absolut desinteresat si eu totul uma-nitar al representärilor Tor va fi pe din intrerulrecunoacut si apreaiat de natiunea americana.,

l3ispunsul d -lui Mac- KinleyLa aceasta nota Mac-Kinley a raspuns :«Guveruul Statelor -Unite recunoaste senti -

mentele de buna- vointä cari an inspirat cornu-nicarea amicala a celor vease puterl si carisurit traduse In nota ce presinta ExcelenteleVoastre.

4E1 tmpärtaseste speranta ce se exprima Inaceasta nota ça solutinnea situatier attuale dinCuba 9a fie mentinerea parei intre Statele -Unitevi Spania, obtinu'a eu ajatorul garantiilor ne-eesare pentru restabilirea ordinai la Cuba sisuprimarea starir croniee de turburärl in a-ceastä tara, care pri'inuevte atita rad interese-lor americane si ameninta linistea natiunil a-mericane prin natura si urmarile une! lupte In-tretinute la portile nostre si care revolta Inafarä de asta sentimentale de umanitate alenatinnel noastre.

«Guvernul Statelor Unite apreciazä caracte-rul umanitar si desinteresat at comunitarie cese face astazr in numele puterilor semnataresi din partea sa, e convins ça aceste putesvor aprecia de asemenea sfortarile desintere-saie tsincere ale Statelor-Unite pentru a in-deplini o datone de umanitate, punind capatune! situatíl a canais prclungire indefinita aajuns intolerabila».

Foreign.

TRIBUNA LITERARA

Dare de seams amale a d -lui secre-tar general George I. Lahovari, catreadunarea generala a S. G. R. In sedintsde la 7;19 Martie 1898.

(Urmare si fine)Ci sa ne faeem o mica idee de aceasta

Intreprindere colosalä, este destul a com-para acest caual de 1600 kil. lungitne eucanalul de la Baltica la Marea de Nord,deschis acum vr'o tre! ant, care n'are decit 98,6 kil., cu canalul de Suez care are160 kil. si cu proi tatui canal de la Pa-nama, care urma sa aiba 73 kitometri.

Sire !Onorata adunare !Ag avea Inca multe subiecte geografica

de tractat Inaintea d -v, dar minutele'm1sunt numärate, si mä vaz silit, eu parerede räü, a trece sub tacere multe evenimeotegeografica de cea mal mare Inseninatate.

As fi dont, mal ales sa va Intretin unmoment despre noul Eldorado din Alaskape nul Klondyke, unde actualmente vr'o6000 de minent, de toate nationalitätile, suntblocati de gh_turl, izolati de restul lumilsi unde riscä a muri de faune eu toate mi-lioanele ce surit la picioarele Tor.

La Kiondyke, viata e ruizerabilä si de oscumpete de necrezut, asa de exemplu unoli se pläteste eu 3 4 lei, un butoias dewisky, ça de 5 litri, se plateate 7-800 lei,un sac de farad, 3 400 lei si asa mai incolo.

Salariile sont asemenea foarte scumpe.Chinezii, care lucreazä aproape pe nimic,saut platitI eu 50 let pe zi, iar sei- l'altilucrätorl sa platesc cu ceasul, 10 lel pecens; o bucätareasa rara avis se pla-teste cu 4 -500 dolarl pa luna (2000 -2500de le)). Dar este drept n adaoga cd, çacompensatie, si aurul se gäseste pe dru -

muri, coni s'ar zice, si sunt exemple desturi colosale Meute to foarte scuri timeça acel 6 pionieri, care Iutr'o vara ar fiAssit aur pentru 30 de milioane ; saü unalt fericit, care spalind aluviunile auri-fere, ar fi cistigat 5000 de dolari (25.000let) pe zi.

Setea de aur -Aure sacra fames tuaizice Virg1, a Inzpins multi aventurier!, multiambitiosl pe valva Klwndy, -ulua; dar pentruunul care reuseste, sont Bute cari pier, sepräpädesc fera sa fi ajuns sä'sl realizezevisu! Tor de aur!Uo jornal american «Franco -Californianul », descrie in potine cuvinte ast-fel situalia : «A l'alasea, siège de l'or et du«travail, des cadavres et des squelettes ; ri«san Francisco, siège de la spé:ulation, des«hommes désespé -és, des femmes en gue-«nilles et des enfants mourant de faim !>

Perspective, cum vedeti, nu este locura-jatoare.

Sire,Doamnelor ,si domnilor,

Un semn ça si noi RamInil am taceputa ne interesa de mante probleme geogra-fice, este faptul calatoriilor departate Intre-prinse In anii din orma de compatrioti) no-stri, In seopuri stiintifi e ; ast -Ill va aducetiamiate de Indrazneata calatorie de exploa-tare in Tara de Foc, Intreprinsa de regre-tatul inginer lulius Poper, un fia al Bucu-rratilor. D -ail Ghica- Cománestï, tata] si fiul,ali devenit celebri In lumen goografi a priadescoperirile 1or In tara Somalilor ; D -niefrati Sirat ali facut de curind une tournéeIn Dahomey, tara ferocelui Benhazim si acuragioaselor Amazone.

D. Albert Ghica a vizitat acum in urinaMarocul, asupra caruia, d sa ne -a fágäduito conferinta la SJcietatea noastra ; si chiaractualmente, avem pe d. Racovifá pe drumspre Polul Sud, cu expeditiunea Belgiana,iar colegul uostru, d. Asan, care acum oitan ne Intretinea in aceastä sala, despreescursiunea sa la Spitzberg, este pe drumspre China si Japonia.

Este incontestabil cä aceste cälatoril de-periate, fie In scopurl stiintifice, ça aceeaa d Tor Ghica, Racovita, fie in scopurt co-merciale ça aceea a dlor Asan si Popersi chiar escursiunile de piacere in Maroc,In Dahomey, etc. este incontestabil. zie,cä ele sunt folositoare farei si soeietatelnoastre, ciel ele ne fat mal bine cunoacuti

E P O C h

In tart streine departate, iar nouä ue des -chide orizorrturi pout.

Este lmbucurator a vedea aceasta Re-nartare a Romtoiel, care In toate directiile,In arte ca §i to §tiinta, pe trrmul economic,ea al pe eel intelectual, se silrate, si nu forasucces, a 'al ctstiga un modest loci mareaopera de civilizatie Intreprinsa de omenireaIntreaga, adeverind astfel profetia Poetulut :

«Menirea el, tot inainte'Mareata indreapfa paaiI sal !»

Secretar generalGeorge 1., Lahovari.

Bueuresti, 17 (19) Ma tie 1898.OM.

Litera -Arte-- fitiinteCO VEERINTA D -R UL UI IiRECHIADuminica seara, a fost la Ateneü una din -

tre cere mal frumoase sediate literare, diniarna aceasta.

Prea cunoscutul dr. Ureelria §i a dezvol-tat conferinta sa neintreutd ea humo , des -

pre a Dictionarul Limbei Romîne» a d -luiL..5'eineanu.

E de presos sa mai spunem ca lumea seinghrsuia atentivá In feeriaa sala si, vremede o ora §i oral bine, eminentul doctor aatiut sa tie muitimea aceasta ve§nic atenta

vPanic Cu surisul pe buze.Am vorbit si noi odata in coloanele «Tri-

bunal Literare» putera sa zicem cariar cdam pus pe tapet ce:tiunea ovreismelor Inliteratura, si credem ca in curind o vomreaduce pe tapet cu prilejul unet noul tra-ducen sparute de curtnd. Acolo vom aveapti,ejul sd das. utam §i cite -va argumenteadose de adversari.

Pentru nr'I o parte din mu'timea audi-torului de Duminica a fost una din celemai denline satisfa, tieni, elnd am vazut ped. dr. U eche ca la la raf,iit una din celemat tndrdsnete publicatil : Un dictionar allimbos romane !

Noi earl am ritit dictionarul acela, n'amvazut enormitatile pe care d. Lazar Seaneanu ai-a permis sa le arunce In spatelebietet limbi romfue§ti. E un mosaic de o-vreisme dictionarul acela, ai nu atiü caredintre auditoril romtni n'a Incercat aceeaslsatisfactie clad a vaa.ut de spiritualul doc-tor loind la refec, pas cu pas ccrimele»d Jul Sineanu.

S'ali gasit acolo interpretar) de cuvintegre§ite, exoresil ai zicatori, tilcuile Intr'unstil caracteristie fiilor lui Israel ; toate pre-zintate de distinsul conferentiar In atea po-leialá atragatoare a humorulul sail, care lafie -care clipa stIrnea risul eel mal omeric,in sala.

Conferinta d -lui dr. Ureche a fost dealunul din cele mal frumoase rechizitoril cares'ali facut In ultima vreme acestul dialectinternational care se nume§te ovreism.

Felicitatile noastre.*

Simbdta seara, d. profesor dr. Marinescua tinut la institutul Babea, In fata anal nu-meros §i stralucit public conferinta asupraipnotismulul, ce trebuise sa se amine sap-tamtua trecuta, din cauza de boala. Enii-nentut nsotru nevrolog a aratat Cu proec-tiuni luminoase §i cu paciente, starea aetu-ala a cunoatintelor noastre In Intunecalacestiune a ipnotismulul ai mal ales a inllu-entel ce ad starile ipnotice asupra functio-naret vointel. Se stie cd compatriotul nos-tro a fost discipolul predilect al mareluiCharcot, impreuna cu profesorul Raymondcare continua acum la Paris tradittunileacoalel de la Salpètrii:se.

* **

Aü aparut : Anecdote Militare culese deVladimir. +e>

® serbareLa 2415 Martie ora 4 p. m. s'a tinut la

Univarsitata §e,linta planar& a Sucie'atelde tiiuta din Romania.

D. secretar general dr. C. Istrate a datcatire raportului gneral anual, unde In pa-tine dar calde cuvinte a aratat marele progres ce aceasta societate nationala de cul-turd a facut In eel opt anl de la creareasa ai tot- d'odata a manitetat multumireasuflrteasca ca de acum inainte sperauta caaceasta institutiune va Influri este o rea -

litate.Sirguitorul si inteligentul maestro al ati-

intet uoastre In cuvinte pt ea dolci poate aintierat apol, pe acel cari nu pierduseraniel aceasta ocaziune de a afirma existentatutor sentimente politice §i in aceasta ins-titutiune pur §tiintified, : »ria faptulca prese -din'ele ea este d. general G. Manu. D. doc-tor a aratat ca aaest barbat care a repur-tat ai condus victorios trupele noastre laglorie numar putin a stat aproape de topatei ce In tara uoastra ad dus gloria peterenul atrintrfic ai ast -tel la 1862 a Infiin-tat atea -sta societate, care acum are onoa-rea de a -I avea preaedinte.

Fo.tul a -f de stat major al armate! este`astati aetul stat, lar majoare ale stiintet»a zia d I sal., tar ganara).

Apot a urntat conferinta dlul dr. Istratedes, re Camfor, in care pe litiga o descriereCu tutul metodica acelor ce s'a facut panaacum in aceasta cheetiune, a adaogat pro-priite sale deseopeiirl de o inmporter*. cc-losala fata de r uta §+tutele noastre attuale.

Sara a avut lue la hotel Bristol banchetul anual al socielat -i.

In jurel mese) de vr'n 60 tacamurl amvazut pe d. general G. Manu, preaedintetesocietat I, fucorjurat de tut ce tara noastraare mal cult si inteligent.

D -nil dr. C. Istrate, Sr. Hepites, Saligny,dr. Obreja, profesoril David Emanuel, Co-cule-cu, Negrtanu, Par grate, Petiieu, Vla-deseu, Voiuov, loachimrscu etc. etc. ali ti-nut sa onoreze eu presenta lor aceasta fes-tivala Intrunrre.

La orele 9 ai jirm. a lnceput seria toas -

turilor : d. general Manu a ridicat primalpa bar in sanatatea M. Sale, prutectorul sicoaducatorul tuturor faptelor mari in taranoastra si al IIlea in sanatatea nr:rnbrilorsor'ietatel.

D. Dr. Istrate a iar -hinat pentru neobo-situl si veneratul Pre§edinte.

D-nil Hepites §i Vladescu pentru sufletulsocietatel d-1 dr. Istrate.

D. dr. Istrate in sanatatea tuturor.D. dr. Obreja pentru d. Pre§edinte, dr.

Istrate, Hrpites, Vladescu, David Emanuel.Un student pentru profesori.La orale 11 total s'a terminat.

477InY 1,IAIR1UNTE

Duminecä s'a facut, In comuna Greaca,(plasa Oltenita, judetul Ilfov), botezul In re-ligiunea ortodoxa a d lui Lazar Haimson.

Naa a fost d. Gheorghe Petrovici, areadaaul morie! Greaca.

* Dernisia d lui major Vlddescu, coman-dantul gendarmilor rurali din Constanta, afost primita eri.

* D. G. Mortun, prefectul judetulul Boto -asnl, a obtinu+ un concedili de 15 zile.

* D -nil Achif Useiu §i Manea G. Stoian,ali fost ales! membri In consiliul comune!Mangalia.

* Ministerul de interne a aprobat regula-mental pentru prevenirea boalelor infecti-oase ale oraaului Huai.

* Aü lost numiti:D. Barbu Iliescu ajutor al comandantului

serg- ntilor de ora din Craiova.D. -P. Urechiauu, ofiter de sergenti, ai G.

Mihailescu, comisar io Birlad.=1.tIV100.14 14i.ATiLl

M. Sa Regele va face la Abazzia Prin-cipelut Ferdinand al Romîniet dreptcado ü de Pats o uniforma de generalde infanterie.

In adevär, pe ziva de 8 Aprilie Prin-cipele Ferdinand va fi fnaintat la gra-dul de ['general de brigadä, Binde-i -secomanda brigades 8 -a de infanterie dinCapitala.

D. general Vasiliú Nästurel, actualcomandant al brigades 8 -a, va fi trans -ferat in aceent captate la Giurgiu.

D. Caton Lecca a avut eri o explicatiecu miuistrul de interne In privinta gravelordestainuirl acute ziariatilor de catre tomisarul Brailoiü despre misterele §i ghe §eftu-rile de la prefectura polities Capitale!.

Se vorbeate ca d. Caton Lecca va destituipe comisarul Brailoiü.

Am Intalege aceasta destituire, datr hindrelatiile ilicite pe cari le are comisarulBrailoiü eu unele tripouri din Capitala, pre -cum si antec-dentele lui ale caior urme segases° pe la parchetele din Braila ai Galati.

Dar pentru triumful adevarulut, d. Leccaar trebui sa generalizeze asupra aproape In-tregulul personal al polities nldsura pe caresá zice ca ar vrea s'o is fata de comisarulBrailoiü.

Tribunalele ,qi Cur f ile vor lua vacan f aCu incepere de mime pfna la 12 Aprilie.

M. S. Regele a iscálit decretul prin carese aproba budgetul Fondatiunel Universi -tare Carol 1898 -99.

Acest budget presinta la veniturl si lacheltuell suma de lei 57.650, adita eu unspor de lei 5.650 fata cu budgetul 'recut.

Sub titlul c Un divorf senzafional,»Pester Lloyd, organul baronului Ban ffrl,se ocupa de svonurile despre demistatfnärului nostru ministru de lucrärl pu-blice spune, Intre allele, cä «in rea-litate demisia aceasta e motivata de unmit roman de dragoste, care, sfir,sita-du-se cu un scandal destul de mare,face imposibilei räminerea in ministera d -lut Brdtianu.»

Credeam cd acum, rind baronul Ban f f yse rosteigte aga de categoric pentru de-pärtarea din minister a tfnärulut IonelBrdtianu, d. Dim. Sturdza nu va maihezita. De pdrerile opiniunii pub!icedin fard primul - ministru al Romaniesnu fine seamä ; dar poruncile baronululBar, fir sait ale lus Ieszensky le executägrobnae.

D. An. Stolojan, ministru de domenil, anumit, pe ziva de 1 Aprilie, pe d. Patru-lius, agricultor, inspector dirigiste al ser-viciulul silvic de la ace) minister, post creatanume pentru d. Patrulius.

Primaria Capitales va imparti setracilor, de sfintele Paigti, suma de . . 400(patru sute) les.

Nice un ban mat mull, nids un banmai puffin.

Academia Romand publi:+ase printre pre-male Adamache ai until eu subiectul eBa-sarabia».

Un singur manuscript foarte voluminosse depusese. Dat In studiul anal comisiuni,al caret raportor era d. Gr. Tocilescu, acestaa venit eu o dare seama foarte elogioasala Academia despre scrierea prezentata.

Se vede cd din toate panatela de vedereopera aeeasta este excelentd; comisiuneao declara chiar cea mai liana din toate ma-nuscriptele ce s'aü Iufatisat cindva pentrusuNe-.te fixate de Academia.

In urma raportului citit, premiul de 5000lei Adamoche s'a acordat acestel serien euaproape unanimitatea voturilor.

Des( hjzlndu-se apor pica' ce continea nu-mete auturulut, s'a vazut ca concurentulera d. Zamfir Arbore.

Impreuna cu Academia prezentam ai nottalauratulul autor feli itdrile noastre.

Scrierea se va tip;.ri cu cheltuiala Aca-demiei.

Se afirma cd AA. LL. RR. Principelesi Principesa Rominiei, cari vor soli lafinale acestei sàptámfns la Abazzia ca saintimpine pe MM. LL. Regele §i Regina,vor pleca la 12 Aprilre la Dresda, ca sárepresinte pe Suverani la serblirile ce sevor da cu ocasia anicersariì' a 70 a na-tereí Regeluï Albert al Saxoniei.

La aceste serbári vor asista rii Irnpä-

ra)`ii Wilhelm al Germania Frantz Iosefal Austria.

Un ordin circular al d lui ministru de rdzboia face cunoscut comaudantilor corpurilorde armata cä examenele pentru obtinereagradului de major ce urmail, conform legalde Inaintare ai a dispozitiilor ministeriale,sa aibä loc fu cursul lunel Aprilie, sunt su-primate pentru anul 1898.;: D. ministru de rdzboiü motiveaza aceastarnas:ard pe faptul cá un mare numar de ca-pitani se afla deja pe tabloul de Inaintaredin anul trecut, pentru avansarea cärora nustint destule locurl vacante.

Suntem dispuai sä credem pe cuvint ped. ministru de razboiü ; eu toate acestealegea e clara. Ea spune categoric ca in fle-care an se va intocmi o comisiune care saexamineze pe capitanii cari aic vechimeasi indeplinesc condifiile cerute pentru atrece examenul de major,

Vom reveni.

Dispozitiunea, luata de d. Gogu Cantacu-zino, de a nu se plati, anticipat, ca In tot(anil, pensiunile pe Aprilie, pentru a subveninevoi!or provocate de sarbatorile de Paatl,a produs o adevaratd indignare In cercurilep cnsionarilor.

11lásurï in contra ciumeiIn urma ivirel ciumel in unele localitdti

din Indi) §i dio litoralul ]Vari! Rosal, gri-vernul bulgar a luat urmatoarele mäsuriprofilantice :

1. Tot! calatorit, cart losase en vapoare saicorabii din porturile ,tifare! Rosit, nu vor puteaintra in Principat de cit prin porturile Varnasi Burgas si dupa o desinfectare riguroasa atuturor efectelor.

2. Cälatorii ce vin din porturile Mares -Rosirsi intra in Principat pe alta cale vor fi supustla o inspectoe medicala la Hebiletchen, iar baga -jele si hainele lor vor fi supuse la o desin-fectare riguroasa.

Cele - l'alta puncte de granita pentru intrareain Principat vor fi Inch's° pentru asemeneacantor!.

3. Tot litoralul Mare!- Rosit, afara de Suez,este considerat ca contaminat.

In ce priveste Romania sont noma! 4 sag6 bastimente cari sosesc odata pe an de laRangoon, Indi), unde nu exista ciuma, In-cartate eu orez, singurul transport comer-cial ce se face entre Indil §i Romania.

Pentru ori -ce caz ansa s'ali luat masuri.S'ali comunicai instructiunile necesare auto -ritatilor competente din porturile Constantasi Salina, masuri ce trebuesc luate pe datala sosirea vre -unor vase din regiunile con-taminate.

Un ghel3eft al d -luT CaradaAcum 2 saptamini, Camera a admis pro -

iectul de lege votat deja de Senat prin carecomuna Darabani este autorizata sa rascum-pere de la proprietari, pentru suma de380 000 lei, tirgul Darabani. Tirgul se aftaDe mogia Darabani proprietatea d -lui V.Lascar §i a d net Ecaterina Golescu.

Multa lume s'a minunat de actul de ma-rinimie, al Cameral colectiviste care a votato rascumparare, in care era interesat d. V.Lascar, cel ce tocmai in acele zile se ma-nifestase prin discursurile sale, ca duamanhotarit a d -lui Sturdza.

Iatá misterul.Nu de hatarul d -lui Lascar, ci de hatarul

d -lui Eugenia Carada, creditore'e ipotecarcare urma sa Incaseze o buna parte dinpretil räscumparárel, s'a facut aceasta.

ca sa nu se banuiasca, zice Opinia,cd am calomnia pe batrtnul ocultist, trans-criem aci attui Insual de ipoteca :

ACT DE IPOTECASub.semnata Ecaterina A. Golescu, proprie-

tari domiciliata In Bucurest!, strada Sf. Spiri -don No. 31 bis, declar pria acest act ca m'araimprumutat de la d. Eugenia Carada, proprietar domiciliat tot in Bucuresti strada DionisieNo. 31, eu suma de le! 115.000, adita una sutecinc!- sprezece mil, pe care ma oblig a '1 ras -punde in termeni de doul ani, Para ludeplinireaveri -unes formalitatr.

Doblnda este de Ila ruta, adita rapte la sucapa fie -cane an si o voit pletì la fie -care ,aselini pria anticipatie si anime la 15 Iulie si 15Ianuarie ale fie -caru! an.

D.,binda pe primate ,ase luna am platit -o a-cum inainte la facerea acestu! act.

Spre asitrurarea sumel mentionata ma! sus,de lei 115 000, cum si a dobinzet stipulate, ipo-tecez d -lu! Eugenia Carada moria mea Dura-l) in!, cu doua treiw! din tirgul Darabani, eutoate trupurile si numirile et, impreuna eu cla-clirile, sadirile si tonte fmbunatatirile ailate pedinsa, fars a -mt mai rezerva cava pe seams mea.

Moria ce ipotecez este situata in judetul Do-hoit, plasa Prutu, comuna Dorabanl si se In-vecineaza la rasarit eu Teioasa, Paltinisul siBivolul; la meazazi cu Darabani! d -lui V. Las-car, la meazanoapte cu pamintul destinat fos-tilor claras1 si la apus eu Contesti si Ghitcautl.

De nu voiü ra;punde la termenele aratate tnacest act, dobinda sat capettle d -lui Eug. Ca-rada, are dreptul a cere si obtine investirealui co formula esecutorie, a punt) imobilul ipo-tecat in vinzare fari judecata si a il vinde latrib. Ilfov, spre despagubirea d -sale de capete,dobinzi si cheltuell, ce s'ar constata ci'! alidatora.

Nu ma vaitl putea opune la urmarirea mosiel,pe motivi ca tirgul Paraban! il staptnese Inindivisiune cu d -1 V. Lascar si prin urmare artrebui mal iati! sal Impertini si renunt la or!ce dreptur! si ori -re mij,oc de procedura, re-sultind din faptul indiviziunel.

Fac alegere de domicilia, in ce priveste exe-cutarea acestul act in Bucurestt, strada Sf. Spi-ridon No' 31 bis.

Sub- semnatul Eugenia Carada, declar ca amimprumutat pe d -na Ecaterina A. Golescu, cusuma de lei 115,000 in conditiunile prevazuteIn acest act.

(ss) Caterina A. Golescu, proprietara str. Sf.Spiridou 31 bis.

(ss) Eug. Carada, propietar, domiciliat 31 str.Dionisie.

U rmeaza autentificarea Trib. Ilfov sectiu-nea de Notariat sub No. 6161 din 15 !ulte

Urmeaza Ordonanta de inapectiune in regis-tro de inscriptiuni a trió. Dorohoie No. 99 din24 Iulie 1893.

lar pe marginea registrului se gaseate urmatoarea mentiune

'Conform .iurnalulu! No. 1680 din 94, sa no-teaza ca suma de 4000 le!, ce era oblig *t d..V. Lascar pria actul de viadnre, transcris No.«403 din 93 s'a achitat d -lui Eug. Carada, care.suma se scade din aceasta ipoteca, raminlndpartes de morie Coarta- Milencel, cumparatade d. V. Lascar, deg,ij sta de sartina ».Supleant (ss) Manolla.

p. Grefier (ss) Dron,

Se spune ca guvernul vrea seii susfinäcandidatura d -lui Eupen Carada la cole-giul I de Senat din Braila, devenit vacantin urma demisionàrii d -lui dr. Butärescu.

D. si d-na Take Ionescu se stabilesc,cu lncepere de azi, in cursul sarbato-rilor Sf. Past1, la Sinaia.

11luttirile in arinattiM. S. Regele a iscalit decre! ul pentru

numirea ca comandanti de brigada acolonelilor:

Colonel Petra Otetele§anu, comandantulreg. Gorj No. 18, la brigada I -a T.- Severin.

Colonel C. Gheorghiu, comanda., tul reg.Dolj No. 1, la brigada a 2 -a Craiova.

Colonel C Iarca, comandantul reg.VlascaNo. 5, la brigada a 3 a Craiova.

Colonel Ai. Leon, comandantul reg. OltNo. 3, la brigada 4 Statina.

Colonel Sc. Geanolu, comandantul reg.Muscel No. 30, la brigada 5 -a Pite§ti.

Colonel G. Candiano, comandantul reg.Prahova No. 7, la brigada 9 a Ploesti.

Colonel Moise Groza, comandantul reg.Putna No. 10, la brigada 11 -a FocaanI.

Colonel C. Georgescu- Bere §teanu, coman-dantul reg. Siret No. 11, la brigada 12 aGalata.

Colonel Al. Pavlo, comandantul reg. Mir -cea No 32, la brigada 14 -a Roman.

Colonel C. Butez. comandantul reg. §le-fan -tel -Mare No. 14, la brigada 15- aBacáü.

Colonel P. Gussi, comandantul reg. Radu-Negru No. 28, la brigada 16 a Falticenl.

Colonel Gr. Veropol, comandantul reg.Constanta No. 34. la brigada 17 -a Constanta.

Colo le' C. Cica comandantul acoaleifiilor de militari din Iaai, este mutat Inaceeasl calitate, la acoala de ofiteri din

Bucureatl.

Urmdtoarele mutará de ofiteri superioris'aü facut, In arma infanterie!, pe ziva de1 Aprilie :

Dupii cerereColonel I. Petrovici, comandantul reg.

Suceava No. 16, ca comandant al reg. Ras -

boetis No. 15 ; locot: colonel I. Budiateanude la reg. Calafat No. 31, la reg. Argen No.4 ; C. Sptroiü, de la reg. Arges No. 4, lareg. Rada Negro No. 28 ; Andronie Georgescu de la regimental Rimnicu Sarat No.9, la regitnentul Prahova No. 7 ; C. Papa -soglu, aeful statului major al diviziel 4 ainfanterie, la reg. Mircea No. 32 ; C. Sorescude la reg. 7 Racova No. 25. la reg. SiretNo. 11 ; maiorii Papiriu Pipirescu, de lareg. Cantemir No. 12, la reg. Mircea No.32 ; Al. Mancescu. de la reg. Mircea No.32, la reg. Bnzaü No. 8 ; Rader Dumit.rescude la reg. 7 Racova, No. 25, la reg. tefan -eel -mare No. 13 ; G. Popoviei, de lareg. Calafat No. 31, la reg. 7 Racova No.25 ; Elef. Dimitrescu, de la reg. SuceavaNo. 16, fa reg. Arges No. 4 ; Panait Gaiseanu, de la reg. Constanta No. 34, la reg.Tulcea No. 33.

In Interesul serviciululColonel St. Maglreru- Anastasescu, coman-

dantul reg. Vllcea No. 2, ea comandant alreg. 7 Racova No. 25 : locot- colonels D. Dan -covici, de la reg. Radu -Negru No. 28, lareg, Gorjiü No. 18 ; D. Viiaoreann de la reg.Rovine No. 26,1a reg. Dolj No. 1 ; V. Urfan,de la reg. 1 Mehedinti No. 17, la reg. Ca-lafat No. 31 ; D. Cocea, de la reg. 4 IlfovNo. 21, la reg Buzdü No. 8; D. Teodoru,de la reg. Buzaü No. 8, la reg. RasboienlNo. 15 ; maiori N. Cernateseu, de la reg.Rovine No. 26, la reg. Calafat No. 31, St.Baltdcescu, de la reg. Doljiti No. 1, la reg.Rovine No. 26, Aureliu Dimitrescu, de lar »g Tulcea No. 33 la reg. Calafat No. 31;Traian Calotescu, dio reg. Tulcea No. 33,la reg. Constanta No. 35 ; acest din urmamutat dupa cerere.

Cronica judiciarlbProcesal c:5mritarilor. Rechizitoria.

Pledtoariele.Ieri ali continual inaintea sectiei a 3 -a a tri-

bunalulul Ilfov, dezbaterile in acest proces.D. prim - procuror Car acas.lncepindu -s! rechizi-

toriul, nice ca rat s'a calificat acest proces deproces al camatarilor, de oare -ce aci nu e vorbade acel cart an luat dobinzi mai mull sat maiputin mari, ci de ace! oament, earl abuziud deslabiciunea si inexperienta rninorilor, at cautatrl le st oarca averea for si sit-' reduce la mizerie.

Multi stint de acest soia de bancher!, dar pu-tin rot fost trimist Inaintea tribuna'ulul dincauza ca gret se pot stabili elementele delic-tulu! prevazut de art. 322 din condica penala.Chiar contra color dati rn judecata, d. prim -procnror zi e ca i -ar fi gret de a's! Bustine a-cuzatiunea numar par baza instiuctiune1 orale,de oare -ce tot! minori! ali revenit din depo-zi ale for de la instructie.

Reprezentatul ministerulul public intra spotIn examinarea elementelor delictulu! prevazutde art. 322 si cauta a stabili ca aceste elementoexista in faptele imputate d -lor N. Ciurcu, A.Marculescu, Jean Avramescu, Max Zentler siVictor Radulescu, dir ca lipsesc in ceea -co pri-veste pe inculpatil Nathan Mendel, RudolfMarcu sr Goldenberg.

D. avocat Tomulescu vorbeate din partes d -lui

Cotadi, singurul minor constituit parte civile.cerind 2400 de lei despagubirl chile de la d. N.Ciurcu.

D. Poenaru - Bordea vorbeate pentru NathanMendel, despre care, zice d. aparator, e pattade vorbit to urma abandonaril action!! de in-sus! reprtzentantul ministerului public.

D. Ath. Popovic! apara pe d. N. Ciurcu. D -sacauta a stabili ca In daraverile clientulul sateu minori! Stelian Bolintineanu, Bibescu, Co-

tadi si Sturdza Pavelescu lipsesc cite anal,dour, din elementele delictulul prevazut deart. 332St.

Lui efan Bolintineanu i -a dat banl prinrecomandatia mame!, stiindu -I ea este si arendasde morii; lui Bibescu, cite -va sute de let ne-stiindu -I minor. lu! Cotadi, vr'o doua mil de let.prin recnmandatia fratelui sat major. iar euSturdza- Pavelescu, major in Ionia 1896, n'a lu-cre de cat in luna Maid crud nu stia, ca e mi-nor ,i In luna Iuuie, rind era de,ia major.

Ora fiind tnainteta, continuarla desbaterilors'a aminat pentru azi.

Dr. PAUL ELEUTERESCU3iarnns

S'A 3tL'TATStrada Begallá, No. S

Consultatiunl de la orale 2-3 p. m.Consultatiuni granite Luni ?j Vineri de la

orele 1-3 r, r

Buletinul EconomicBursa din Bncure §tr. Ca §i in cursul

sdptamiuel Intregi, speculatiunea noastran'a fost animata niel eri : cursurile ad ra-mas stationare la toate efectele negociabileca §i la cecurt.

Bursele stráine.Vinerea mare fiind res -pectatá la mai toate bursele din strfiinatatesi eri Sambata, ajunul Paatelui catolic, ne(And loe la transactiuni importante, nu sesemnaleaza nid o mistare remarcabilä lacursuri. Pe llaga aceasta conflicto) ameri-cano- spanio) art a produs niel el cava noli,care sa infiuenteze asupra speculatiunil.

Bursele continua dar a prezinta o ten -

dinta nehotarita.Renta rumina nu se miden niel in sus

niel nr jos la bursale strame.Ridicarea scontului in Anglia §i Ger-

mania. Firul telegrafie a anuntat eri cdBanca Engliterei §i -a ridicat scontul de la3 la 4 la sute, apol ea §i Banca Imperiu-lui german § -a ridicat scontul la 4 la sntd.

De mai mult limp se tot zvonea cd Ban-ca Engliterei ist va ridica scontul, de §iscontul, de 3 la sula, care exista din Octombre anal trecut, era deja destul de mareIn raport eu uzantele engieze in materia a-ceasta. Acum, direttorit acestel banal s'aivazut saliti sd fixeze 4 la sute, din matmulte Imprejararl. Iutlil, Banca Englite-rei prevede ca In curtnd va trebui sa scoata.din rezerva el de uum'rariü sume impor-tante, si anume : 13 000.000 lire sterling pecare China trebue sa le platea'ca In lunaMaid Japoniel, apol suma de 6 700.000 liredespagubirea de rdzbuiü a Graciei catreTorcia. Banca stie diti exerienta ca nume -rariul acestor sume se scoate de regula dinrezerva el .

aPe Itngddeaceassurt, cursul schimbului dintre

Londra §i New -Yot k e asa de ridicat, capromete un export mare de aur engiezescspre America : cek Londra coteaza la New -York 4,839/, dolarl, pe clad paritatea teo-retica e de 4,86'a. A treta cauza e scade -rea simtitoare a rezet vea metalice a Bäncoi Engliterei, eu tendinta de a mai di-minua.

Banca se apara dar cum poate ai Ingreu-neaza discontul pentru a lasa bancilor pri-vate un cimp mal larg de operatinni descout.

In legatura cu hotdrlrea B -atei Englite-rei e §i urcarea scontului la Banca Impe-riului german. Cursul schimbului à vistaasupra Londrel cota In timpul din urma laBerlin 20 52 marci, curs la care exportulaurului din Germania In Anglia se posteface pe scara lar; d. Ridicind scontul 4 lala sute, cursul cecurilor asupra Londrei a

scazut eri la Berlin la 20.34.Imprumutul grecese. Cunventia pen-

tru emisiunea imprumutulul grecesc, desti -nat pentru plata despagubirii de rasboiilcatre Torcia si garantat de Rusia, Angliaai Franta, a fost semnat la Londra IntraBanca Engliterei, Banca Imperiului rusai consarttul de banal franceze. Enusiunease va face la 3 (15) Apri ie. In timpul unelJuni de la data aceasta, Tesalia va trebuisa fie evacuata de armata otomana.

Imprumutui sirbese fortat. O tele-grama din Belgrad anunta ca Banca Na-tionala a Serbiei a varsat Statului un primscout de 2 milioane dinari asupra Impru-=tnlul fortat de 10 milioane.

Cresterea DunáriL Dunarea nu a lace -tat de a create. In ultimele trel zile s'aliconstatat urmatoarele cote d'asupra etia-giului.

26 Marti° 27 Martie 28 MartieT.-Severin 5.40 5 47 5.54Giurgiu 3.94 4.05 4 15Galati 2.80 2.94 3.06

PlingerlMal multi locuitorl din comuna Cioara,

jud. Braila, ni se pltng in contra luvata-toarel din aces comuna, care ar fi aviad oportare nu tocmai convenabila.

0 pllug »re In acest sens s'a facut si mi-nisterului de instructie publica.

Atragem atentia celor In drept.

N U V E L A

Cele trel p,lárilErari sa sass la preumblare amindol.

Soarele de tatua care lucea, sfatuia pe eeldoiü amorezatt sa faca aceasta preumblarepria padurea farà frunze, In care putealisa mearga potin cam iute, ghemuiti subblani, stringindu -se unu! in altul si ames-teclud sub n +au §on calda respirare a sdru-tarilor.

Am trel polaril, striga Julieta. Pe caredin ele s'o pul ?

Nu atid, raspanse Valentin.Val sa put palaria rosie ? Ea ara pe

capul mea aerul unii mac Iufiorit In grid.Nu, zise Valentin, nu p'a roste.Uttaciosule ! In ziva In care am pus -o

pentru imita data, ti -am permis pentru In-ttia oars sa -mi ridici voalul care te opreasa -ml atingm h ,zeli.

Sarutarea asta cruda m'a facet sa fluai mal amorezat ai mai nenorocit Inca 1

Vrel sa put palaria albastra cu tran -dafiri? E frumoasa §i clod e plecata la oparte are aerul unii buchet de fiori.

Nu, nu pe cea albastra, zise Valentin !Ingratule ! Cu Coate astea o purtam

In dimineata cind fricoasa ai tremurinddearn age zat pe genuchii tai Iu trasura, lapddure.

Da, dar crudo -te -al departat foarte re-pede ùin pricina mad ofiter care tracers. ca-tare !

mad

Sa pum dar palaria lila cu foile devita ! Ea are aerul une! site arsa prea multde soare.

Da, da ! p'aeeia. Aceea o void.*i pentru ce ?Pentru ca..Pentru ca ? iotrebd Julieta care ro

stud fat aduse amante.Pentru ca In seara iwbratjaerü deft

native si a absolutulul abaudou, In searsclod am facut din toate matasuri'e ai dan-telele tale noma! fasti cari zàceaa aruncatepe jos, ti -am lasat aceastit pàlarie o a

devärata foaie de vita, pe care o purtal

pe capt

Catulle Mendes.

Conflictul ispano - american

ManßtestatieMadrid, 30 Martie. Aseará s'a fäcut o

manifestane patriotica In favoarea armatelsi ostila guvernulul. S'ali faeut numeroaecarestarl. Supt mal multi rapiti.

Catastrofa lui MaineMadrid, 30 ])lartie. Ministrul rn

el dezclaraa

erabsurdo versiunea unui inginer englez

catastrofe) lui Maáne l n áe lard elde 18 luul guvernul spanio olezeasaanisi un contract Cu vr'o en g

care-care.Cit despre punerea de mine In portul Ha-

vana ministrul cdaoga ca torpilele trimitela Cuba n'aü fost plasate inca nicäerl.

propnnerlie SpanielWashington, 30 Martie. Spania a fácut

sa se remits departamentulul Statulul, prinintermediul d -lui Barnabé, un document no-tiarind In mod oficial armistitiul, reamin-tind reformele liberale realizate la Cuba sirepetird propunerea sa de a trimite aface-rea Maine in fata unel comisiuni de espertiapartiutnd puterilor navale.

Temer! de bombardareLondra, 30 Martie. Se anunta din Key -

West ziarului Times ca peste 2000 de lo-cuitort ad parasit insula temtndu -se de obombardare din partea Spaniolilor.

Mesaginl lai Mac - KinneyWashington, 30 Martie. Mesagiul s'a

trimis azi congresulul. El se opune muttrecunoasterei insurgen f ilor cubani ca be-ligeranfí, aceasta mitsurd find actual -mente nenportunä ; dar mesagiul aprobrif ntrebuintarea fortes armate a Statelor-Unite and presedintele o vi crede nece-sar, spre a fae sa îneeteze ost+litritile sisri asigure un guvernämint stabil.

Mesagiul cere un credit pentru a ajutape cubani! säracl.

Cit despre explozia lui Maine, mesagiulzice ca ea demonstreazd eia Sp mia nu estein stare sri garanteze Statelor -Unite sicelor-l'alte triri, siguranta corribiilor tor,la care aia dreptul sa se astepte.

Totusl, mesagiul reaminteste cä Spaniaa deeminfit pe cit i -a fost cu putinfä, orice participare la perderea lui Maine sisi a exprirnat pärerAle de räì cu ocaziaacestul dezastru ineimplat intr'un portsupus juridicliunel spaniole.

Mesagiut era redactat rind d -nu MacKinley a prünit eri o in formalie oficialáca Regina regents a Spaniel, in scopul dea intesni pacea, a ordonat generaluluiBlanco sä proclame un armistifiu a cäruidurata si amänunte nu s'ala comunicat.Mesagiul exprima convingerea cd Congre-sul va da o utenf ione serioasä faptulul cädata aceasta mäsurä îs1 atinge scopul,aspira f iuniie Statelor- Unite ca si aceleaale popoarelor crestine vor fi realisate,dar dava. nu -sI atinge scopul, aceasta arfl o noua justificare a actiunet ce medi -teazri Statele- Unite. (Mäsura nu'sl va s-tinge scopul, caci o alla telegrams ne apunecä seful insurgenfilor a refusal armis-tiliul.)

Senatul si Camera representanfilor aietrimes mesagiul. färä discufie, comisiuni-lor afacerilor straine.

Refnzarea armistit(iaalnINew -York, 30 tliartße. Dupá

Ni.w York - Herald, Maxi mo Gomez,In iiumele guvernulul provßsoriiyretus& armistitiul daces Spanian'ar evacua Cuba._

{DIA' CAPITALA

Croma din strada Ço;(Ií. ErT,la orale2 dupa ami.zT, o drama singeroasä s'a petrecut in bacania d -lui Sava Pavel din strada Col -tel 27.

Dumitru Pavel, baiat in pravalie, träia infoarte proaste relatiuni eu un tovaräs al saüde munta, baiatut Costarhe Ghica. Dojmänia demoarte dintre acecti doul bäeti, data de aproapeo luna cind Dumitru Pavel, voind sa s rveascape un client al prava iel, a taiat cu un eutit depeste o bucata de alva.

Ghica pentru a -aT arata interesul pe care Ilpoarta stapinuluT saü, a zmueit eu furie cutituldin mina lui Pavel. refez'ndu -I degetele de lamina. Gray ranit D. Pavel a intrat in spitalde onde a esit eu mina beteaga. De atunclDumitru Pavel era furios in contra fostului saüeam,,rad si vroia cu ori -ce chip a se rasbuna.

Eri dupa amia,T Dumitru Pavel, inarmat cuun revolver, s'a dus in bäeänie, nude intilnindpe inamicul sali de moarte, a tras asupra-I douaformi de revolver, cu intentinnea de a -1 ucide.

Gloantele aü lovit pe nenorocit in ambelebrate ,si 'I.a sfarlmat eu desävlrgire un degetde la mina dreapta.

Sarmanul baiat a cazut scaldat in singe invreme ce ciiminalul rinjoa cu satisfactie.Ranitul a fusi i uediat transportat in ingriji-rea spita;ului Coltea, iar criminalul arestat.

DIaTARÁInternare de slnncidere. IndividulVasiie Asl. :n, din orasul Tul'ea, a Incercat alal-taerl noapte sa -vi pule capta, zilelor,

taindu -VIgitul cu un cutit, chiar pe strada cea mare aora =uluT.Rhnindu -se gray, nenorocitul a cazut in ne-simtire pe trutuar de unde a fost ridtcat de unsergent de strada ,si trimis in cautarea spita-lului.Starea lui este foarte grava.Cauzele sinucider..l nu se cunosc luci.Crima din Valets Boulot o trama

monstruossä s'a descoperit zi ele ireeute In is-vorul Vaiea Bnntui, In apropiare de comunaTrestta, j tdr_tui Buzau.

La tuaigines isvorulul, doul locuitori, dinsat, all gasit alaltaeri dimineata, cadavrul unicopil mie, de curial naseut, cu totul dezbra-cat si aproape mincat de clini.

Pe data ce at faeut Fceasta macabra desco-perire, taranil aü anuntat autoritatile ,i s'aitInreput imediat cercetartle.

Crimina'a a fost foarte unor descoperita. Eaeste ansali mama nenorocitulul copil, femeiaRada Lui gu, dia acca comuni, care imediatdupa ce a uascut, singurä a sugrumat copilul$i l'a ingropat in izvorul din vales Boulot.Clinil din sat, atraai de mirosul hoituluT, s'aüdus la izvor ,si aü dezgropat radavrul miculusnenorocit all tnceput sa -1 miaince.

Criminala mama a fost imediat arestatä siiaaiutatä parchetului de Buzäü.

O pagind din viata tinti soldat.Un caz dintre cele mal interesante, s'a pre-zentat Inaintes consiliuluT de rasboiü al cor-pului IV de armata in ,sedinta de 28 Martiea. c. Nu cred ce' in vr'o alta armatä din tarilecivilisate s'a intimplat un caz analog.

Un soldat recrutat la 1876 pina In anul 1808adicä In timp de 22 an%, a facut 7 Iunl servi -ciü, 15 ani inchisoare, iar restul in pribegie Inintervalele dintre päräsirea cazärmei vi prinde-rea de caara autoritatl. .

Soldatul Vasile Ioan din regimentul de in-fanterie oste de loe din judetul Prahova. co-muna Ghiojdeana, plasa Mijielc.

Acuzarea consista ln faptul cä Vasile Ioan adezertat din armata. Vasile Ioan e recidivist $ipromus dovsdeste lista de mal jos, nenorocitula suportat 15 ani de inchisoare.

Vasile Ioan este acum bätrin. De ,si n'are decit 44 ani, fata il arata de peste 50 din cauzasuferintelor la care a fost expus.

Casal e important. Iota si lista pedepselor :Inscris soldat permanent In 5 Decembrie 1876;

dezertat lu 3 Aprile 1877; este prins ,si con -damnat la 1 an inchisoare.

Dezertorul nu s'a reseinnat lnsä eu aceastasi pina la 13 August 1896 a dezertat de peste20 de ori si a fost condamnat In total la peste15 aniinehisoare.

Dezertat din noü, in 1897 prins in dezertaresi tinut in arest pina 'n 28 Martie 1898, cindeste judecat de eonsiliu.

In ultima dezertare, s'a Intors din no6 lafamilie, dar frati! sal saturati de aii vedea ne-contenit casete calcate de autoritätile care cäutaü pe dezertor, l'ad luat pe fuga eu parli dearase sst atuncl nenorocitul soldat satul de a-lita pribegie, s'a dus la Dorohoiü si s'a prezen-tat la corpul san, regimentul 8 Drago No. 29.

Consiliul considerind cä toate pedepsile aüramas fora efect, a incercat sistemul indulgentessi a achitat pe acuzat.

---- 04 ----DepeOe de azi®®

(Serviciul (Agenfiel amine»)

Madrid, 30 Martie. 0 depesa din Mani -lia. confirma plecarea consululul american.

Madrid, 30 Martie. O depesä din Fili -pine anunfd ce' insurgenfii aü ocupat Zebu.Garnizona spaniola revenind la sarjä aalungat pe insurgenfl cari aie pierdut 500oamenl. Pierderile Spaniolilor sunt mici.

Budapesta, 30 Martie. Dupa o sedintacomune, cele doua Camere s'ait dus lu cor-pore la Hofburg pentru a remite o adresade omagiü Imparatulut Franz Iosef. Acestaa riispuns tu mod gratios exprimind con -vingerea sa ça natiuuea si legislatoril salvor urina In tot -d'a -una aee'aal drum, con -duetnd la dezvoltarea tarif, la cresterea pu-terü sale si la prestigiul monarchies (apla-uze frenetica).

Atena, 30 Martie. In suplica sa cericdgrafie, Karditzi, zicludu -se ftisic, cere ne-esecutarea pedepsil la care a fort condam-nat, dupa un obiceid acordlnd gracie con -damnatilor atinsi de o boala mortala.

Constantinopol, 30 Marrie. Poarta aadresat puterilor o nota protestînd in con-tra decisiunilor amiralilor din m'imita Creta,care zice ça trupele turcestl trebue se' eva-cueze cite -va posifiuni. Nota insista asu-pra necesitäfii de a Idea in acele posi-tiuni cite -va garnisons.

D. Markov a plecat laBudapesta, 30 Martie.Aiiiversarea sanc-

tiunet legilor de la 1848 s'a celebrat in modsolemn In toata Ungaria.

Cele doua Camere ad presentat o adresade omagil Imparatulul.

Seara, un eortegid splendid cu torte s'adus la Hofburg. Iuiparatul a esit la balconin mijlocul ovatiunilor entusiaste ale mul-timel.

ALEBERILE SUPLIIENTAREMonitorul Oficial de azi publica decretele

regale privitoaro la convocarea colegiilorelectorale vacante.

Colegiul I de Senat din Iluso este dinnod, a treta oaeä, convoi at pe ziva de 3Maid cind listels cele noel vor fi defini-tive.

Colegiul I de Camera din Tutoya deve-nit vacant in urmea incetärii din viafä alui I. Liga, este convocai pe ziva de 9 Mal.

Colegiul II de Senat din Iasi e convo-cat pe ziva de 9 Mai.

* *De si d. Ghi f ä Mirzescu se lauda cä va

izbuti sä determine pe d. Krupensky casä candideze la Iasi ca guvernamental, angajindu-se cä'1 va scoate, totusi atesta re-fusa a se lua dupa palavrele d -lui Mireescu,caci se stie deja de toatd lomea cä mareleelector de odinioarä este azi o casatitraîmpovärata cu oars cari chitanfe de pevremea cind a fost ministru al cultelor.

D. dr. Munteanu, prefectul judelului Fal-ciir, afiindu -se in Capitals, a declarat mi-nistrului de interne cä d. Nicorescu n'arenid' o canse' de izbándá is Hupi niel chiarin cazul cind alegerile se vor face cu lis -tele noun.

Bietul Nicorescu e probabil deco cä seva refugia la colegial I de Camera dinBirlad, ande irisa toatä lumen e înapc-triva lui.

M. S. Regina a primit in audientaparticulara pe d -na Cornelia Gatoschi dinIasi, care a expus Suveranet mal multetesäturI, lucrate in mod admirabil detarancele de pe mossy d -sale din Dra-ganestl.

M. Sa Regina, foarte satisfacuta deaceste tesature, a bine -voit a oferi prind -na Gatoschi tarancelor din Dräganesti,judetul Iasi, un räzboid sistematic detesut, care a fost facut In atelierele scoa-lei de arte si meserü din Capitals.

D. Bäicoianu. inspector domenial, carea ulecat la Galati cii o misione secretadin partes ministruiul domeniilor, a convocal de urgenfä Camera de comer/ dinlocalitate fi a carol demisia membrilor,din causa ce' aceatta refuzá sä aleaga pre-ed ints pe candidatul guvernamental d.Papadopoc.

Mai mugi membri al Cameril aü pro-testat in contra acestor ingerinfe, refuzánda demisiona.

Printre comereianfiidin Galati e o marefierbere in contra ,niselülor guvernulul.

In sedin(a de aseara, consiliul comunalal Capitalel a hotarit, pentru alinierea stra-del Finttna, exproprierea a parte din imo-bilul d -lui deputat Malla, care este supusalinierel fiind esit cu aproape doul metri a-111 In strada Fìntiael cit si In strada Lute-rana.

Pentru 33 metri patrati, consiliul a votatdrept despaguaire pentru expropriai sumade 45.000 lei.

Cu prilejul tnanifestafiunil de sim-patie facutä la Väcyre,stl, nu de oamenlpuisl la cale, ci de persoane insemnate,numele cärora le-a publi.r;at un confrate$i printre cari era%c peste o sutä destudenti, cari 'gl ait depus car tile devititä, Vointa Nationala 'st permite (Ne-va insinuafiunl cu privare la duelul a-miculul nostru d. N. Filipeßcu.

Cînd nu numal procesul-verbal, is-catit de unanimitatea martorilor, darcind dupa aceea ,gi sentina tribunalu-lut recunoaste lealitatea duelulu-i, vo-inta Nationala e ráú venity pentru (VOreedita calomniile sfärimate acuna de a-titea acte.

Dar ne mirant mal ales cum acaa!organ mal cuteaza sa vorbeasca de o-noare cind printre patronil sal prenu-mara pe un lonel Brätianu ,gi cindOie de avertismenlul ce i-am dat.

Nol preferim ca cine-va sa se batain duel de cit sa fuga de duel e, sdtfugñ de frica unor acte ru,sinoase.

Afta Vointa Nationalä, care prenu-märy printre patronil sal pe acestIonel Brätianu, care isl neaga scri.so-rile apol de teama le recunonte,care necinsteee, ca om privat, fami-lia 0, ca ministru, Biserica, cá ne mí'n-drim de faptul c4 nu avem acelaigìcriteriü ca dinsa in materie de o-noare.

Gala f it spune cä apele Dunäri! crestin mot simtitor si amenintator.

Daca cresterea va continua, pericolulunel noul inundatil nu este de loe ex-clus.

Pe cita vreme serviciul nostru de na-vigafie regreseaza din ce in ce mal mull,gro f ie neglijen f el calor hr drept, naviga-f is ungureasca is un avant mare, ame-

ninf ánd a ne respinge din chiar porturilenoastre.

0 stire din Braila spune, ca zilele a-cestea va sosi acolo vaporul Nádor, de ocapacitate de 3800 tone, al societäfel un-guresti de navigafie, venind din Marsiliaapre a incärca producte.

lar la 10 Aprilie va sosi la Galati unalt vapor unguresc, anume Attila, de ocapacitate de 4800 tone, pentru a descärcaniece marfuri proaste unguresti.

Prin Monitorul Oficial de azi se pro-muTga legea budgetara pe exercifiul1898-99.

Ministrul de interne respingind demi-siunile celor cinco consilierl comunal!din Botosane, aceStia si le aí.' reinoit te-legrafie si in mod irevocabil.

Un mare nuinär de cimente tinere s'ui"amal inscris de curánd in clubul conser-vator.

Menibril comitetulul national studenfesccari acum 'si aïa terminat studiile, s'aicánregimentat in partidul nostru.

D. V. Miculescu, iubitul fost presedinteal comitetulul national, care s'a stabiliica avocat in Giurgiïc, a intrat in grupareaconservatoare localä si d. Cancicov s'ainscris in clubul conservator din Bueurescl.

D. Haret, mainte de a pleca In strainatate,a trimis o circulará revizorilor scolarl In-vitindu 1 sa Infiiuteze cantine acolare priacomunele rurale pe onde localurile scoale-lor sunt mal Indepartate.

Iroacelas1 timp a Invitai si pe p:efectilde judet ca sa puna tn vederea primariloreon1t.nelor respective sa dea tot concursullor la Infiintarea cantinelor.

Ministerul de interne a aproLat budgetulcomunal Bucuresti pe exercitiul viitor.

Budgetul este alcatuit, avind la veniturlsi cheltuell suma de 15,458.31210 83 bail.

D. Th. Cri vat, presedintele Tribunalululsectia II din Iasi, a fost numit pe ziva de1 ApriUie, membru la Curtea de Apel dinIasi.

D. Save! Zahareseu, until din cet malmeritosi membri al Tribunalulul de Iasi, afost avansat presedinte la Tribunalul deFalchi.

D. Ganea, substitut la Tribunalul de Iasi,a fost numit membru ln locul d lui SavelZaharescu.

D. Emanoil Cernatescu, presedintele Tri -

bunalulul Filciu, a fost permutat la Iasi Inlocul d -lui Th. Crivat avansat.

D. Lepadatu, actual supleant pe linge'Tribunalul Iasi, a fost numit substitut inlocul d -lui Ganea avansat.

Directorul penitenciarulul de la T. Orna,d. Iarca, a fost revocat pentru neglijenta Inservicitt. In locul lui a fost numit d. N. Fa-gdrasanu, care a mal ocupat odinioara unatare post.

D. Th. Alexandrescu -Puiu, fost comisarcl I pe tinga politia Capitalel, a fest numitef al sigarantel publics, post treat din not

prin budg -tul Prefecturet polities Capitalel.D. Aleaaedrescu Indeplinea de fapt atea

sta functiune de aproape 3 ani.

VINICULTURASocietate anonima pentru Comerciul de

Vinurl si Industria DistilerieBUCUREt?TI

"Fundeilura Eayeulap, No. 6

Mare Depoü de Vinuri IndigeneVinurï albe qi negre

DE MASAVsnur Superioare pentru Desert

Servicin PromptPRODUSUL VIILOR LEHRER

MObijfi Tai)tiSatá12

Garnitura Mobile tapisate cu Co-voare, pine ese matase compus deo canapea, 2 foteluri, 4 scannese vinde cu

LEI 300Paste 20 garuiturt in permanenta gata. Pen-

tru provincie embalagiu Gratis.Magazin de Mobile I. GILUKMAN

Piafa Amzei 5, colt Calea Victoriee

Hotel Victoria , tunelulcafeneaua

doua pravalii sunt de înc.hiriat petermen de 5 anI de la 26 Octom-brie 1898. A se adresa la d-nu M.Economu & C-ie Str. *dari, .

EATA ACIvis-à-vis de Ambasada Rnsá

Strada Doainnel, No. 2S'a mutat Iulian Opreseu & Comp. inca de

la Mail.' anul trecut eu tot bagajul lui. Adicäeu ghiveciu Iulian, eu facole, eu mazIre, eubune, au dovleci, eu ardei, anglienari a lagerc,de post.

Trufandale se primesc regulatCozonacl Moldovenest! se primcsc comenzl

LA COCOMagazin de Coloniale t §i Delicatese

Fratti VASiLESCUCENTRALA, colt sir. $alari pi Smirdan 53SUCURSALA, colf sir. Smirdan si Sta

vropoleos 22.Pentru Sfintele SérbátoriFiind bine asortat cu cele mai alose Meze-

luri, Brinzeturi etc., roagä pe numeroasa cli-entela a -I onora eu comandele d- uealor.

Mare depozc de vinurï, cogniar, etc.

Bani gásitiCnmpdr ori -c.e mira postale nzate Ro-

mine vecht sat.' non! ;Pentru care platesc preture mal marl

de cit ori cine.Posed un un mare depot.' de Albumurl

si marci pentru colectio.PRETURI CONVENABILE

COLNST. SIIÌIIi SCUCal ea Victories

í126.

tBueuresti(Tutungerie

DE V Î T ZARE1000 01 snot de vînzare in co-

mma Buhalnita, find. Neamtn,pentru informatinni a se adresala d -nn Nicolae Soarec, Piatra -N.

r

Oficiu agricol §i viticolGARA. ULME TI

J. B c H®I EtEinginer agricol

Cavaler al Meritului agricol, «lier al Leululsi Socvelui Persiel

DirectorIn formatiuni technice relative la difarite

culturl vi mai cu deosevira in privintt vites.Analisa, determinatiuuea ,i tratxmontul boate-lor vinurilor. Alegerea altoiurilor ameri!,anedupa pacninturl. Datdrminarea boilelor vite-vi tratamentut lor. Reconstituiraa viii cutoptanu. Consultara pria coreiponleate sali eudeplasäri.

Tarifu se trimite dnpñ cerere.Planuri de st-ine, cocine de por i. stn.ule. graj

durï pi pivnila Administrare de proorietclll.

Dr. MENDELSOHNde la Facnitatea din Paris

Special pentru boale de Femelf2i de Copil

Consultaliunl de la 2 4 p. m.45, Strada A.eadetniei, 45

(vis-cL-vis de Min+sterul de Interne)intrsarP ßi profs ehat..» Vietorl.3í +6.

MINISTERUL JUSTITIEI

Publica41 uneDomnul Manolache Ioan, toehist din gara

Birlad, a faeut cerere la acest Minister,pentru adaogirea la nume'e sat] pate nimiade «Ioan' a celui de wConstantin Colra-nu» spre a se numi cManolache Ioan Con-stantin Codreanua.

Ministerul publica aceasta cerere, conformdispositiunilor art. 9 din legea asupra nu-melul, spre stiinta calor interesati, cari arvoi sa faca opositiunile In termenul prevazut de aliniatul 2 al zisulul articol.

MiNISTERUL JUSTiTIEI

Publßca>tiuneD -nul Zacharia Mustateann, functionar va-

mal din Bucuresti, strada Salimilor 10, afacut cerere la acest Minister pentru sehim-barea numelul sad patronimie de «Mosta-teanu» In eel de aBuieliu», spre a se numicZacharia Buicliu».

Ministerul publica aceasta cerere, conformdispozitiunilor art. 9 din legea asupra nu-melul, spre stiiuta celor interesati, cari artvoi sa fata opozitiune In termenul preva-zut de aliniatul 2 al zisulel arti.,ol.

MINISTERUL JUSTITIEI

PublafeartuneD nul Gheorghe Ionescu, mecanic In sert

viciul C. F. H. din orasul Buzad, a bleu-cerere la acest Minister pentru schimbareanumelul sad patrenimic de clonesen» in ceode 4. Vasileseu» spre a se numi eGheorgheI. Vasileseu».

Ministerul publica aceasta cerere, conformdispozitiunilor art. 9 din legea asupra nu-melul, spre stiinta celor interesati, cari arvoi sa faca opositiune in termenul prevazatdo aliniatul 2 al zisulnt articol.

De IncniriatStrallo P9

udä No. 19 douasaü patru Cimero

bine mobilste ori toatä cast nemobilatä : 8 ca-mere, bucätarie, odae de servitori, trei intrarT,curte ,i gradins, casa unde locue,te proprie -tarul

0 casa Strada Hereicu- Nasturel No. 9, corn-i pusä din 9 carnera, camard, 2 Porti si gradina.

Ambele case in stil noü avind gaz, apa, ca-nal, sonerie, etc. s ea

Cofetãria RIEGLER

Salonul

MARE ALSOETIimIrTD EITOITTAIInO.JE 1:10E PASC E

de la 1-200 /rancide Conslnnatie va fi complectamente arangiat si deschis onor. public in

zina de 6 Aprilie corent.

GASA CAP$AB UCU1fESTIs

MARE EXPOZITIEDE

OUE DE PASCE8i de Colillefe p,lepo/lobite eu Flort ti PasilrI

Oud de chocolaté pline de surprise cu totul noui de la 1 Fr. 25Cassa avind un servicin special de ezpeditie pentru provin-

cie §i stráinátate, se însárcineazá de a trimite pr in poeti Intoatá tara franco de port §i de embalagiu or ce comandl'., -fn-datá dnpa primirea ordinulni.

111211111MMIIIIIIMIIIIIIIIIIIINIMIX

COFETARIA FIALCOWSKYS-sori G. Andronescu & C-nia

FCRNI$ORII CCRrIi REGALEPiafa Teatrulul.Bueureltì'.Ptaf[a Teatrui:il

Pe linge' Bomboane, Patiserii, Choeo'ata, fruits gia-ès, Cozonac-C si diferitßbsuturi tine ca Champagne Pomery, Ltquaruri: si difarite vinuri streine.Reeomandäm onor. Publie si in special onor. noastre clientele ca, cu o ,!a-siunea sarbatorilor de Pas ne aü sosit un bigat asortiment de r:nárfure,ea ouy de m'lita.se, de o.g, de maíae bronzat, di z tltir si de rho ,o:ut i. Ffarn-bonerie ¢i alte articola *lux. tRe servelte zilnie ingbetwtdt ii apolitaaauii.

Comandele se efeel>Keazari in ProriincaTe franco de Ambalagi:'u.aI1

E P O C A

Vindecare de meditatLa 19 Februarie 7897, un farmacist din Pa-

ris a privait de la un bolnav scrisoarea urma-toare : Sunt citi-va ant am capatat o raceala,in urma careia mi-a venit un guturaiü. ce amneglij3t si care a degenerat intr'un catar raü.AzT sunt atins de o bronsita grozava. Reapirauevoie, cact sunt foarte opresat.-Mi-e sto-macu plin de muco.se, pieptul greü.-Tusescsi scuip in se-care dimineata doua ore Rira casa pot detaga mucnasele si sufer mal cu deo-

sebire In timpul iernit. Iml vine sa vara si cutoate astea nu vars. Am Interest multecari, tisane,tisane, siropurT, nimic nu mi -a fticut bine.Doctoril mi -a spus cl deviü asmatic. N'amnid porta de mincare, niel gust la nimic.

Am citit In ziarul mea vindecärile obtinuteeu gudronul D- voastra in casurT ca al mea.Va rog sa 'ml trimetetT nn flacon din veeita-bilul Gudron Guyot. Vrol sa sper ca 'ml vaface bine.

=Semnat : Francisco Martinez, plasa Mayor,Azangaro (Peru)..

Dupa ce a Incereat adevaratul Gudron Guyot,domnul Martinez a scris din nod : =Azangaro,15 Maiü 1897. Scumpe Domnule Guyot, am in-trebuintat flaconul ce mi -atl trimes, luind lafie -.:are mass, dupa cum se prescrie cite o lin -gurita de gudron In fie -care pahar ce beam.Deja dupa acest pria flacon, am simtit o 1m.bunatatire remarcabila in starea mea. Scuipammal usor mucoasele ce -ml obstruiaü stomacu.Pofta de min tare imI vine si po . dormi cite -va ore fare sa fia jenat in respiratie. An con -tinuat intrebuiutirea gudronulul Guyot si dupa

trel flacoane, accesele de tuse care ma epui-sati aìí disparut. -Acum am mare pofta demincare. Nu mal scuip mucoase si mi s'aü In-tors fortele.

'Va multumesc foarte mutt ca atT inventatGudronul Guyot si nu pot de cit sa recomandremediul d- voastra tuturor persoanelor, caresufera de bronsita si catare, cum am suferiteü.- Semnat : Francisco Martinez).

Intr'adevar íntrebuintarea GudronuluT Guyotla fie -care mass In dosa indicata In scrisoareade mal sus, este de ajuns pentru a vindeca

In scurt timp guturaiul tel mat Incanatinat, sibronsita cea mal inveterata. Cite odata se ajun-ge a se vindeca ftisia bine declarata, c#c1 gu-dronul opreste descompunerea tuberculelorplaminulut, omorind microbil rai, cause ale a-cesteT descompunert. Este simplu si adevarat.

Cel mai mie guturaiü daca se neglijsazapoate degenera in bronsita. De aceea n'am pu-tea recomanda in de ajuns bolnavilor de acombate rani Inca de la inceput pria intre-buiatarea Gudronului Guyot, care se gasestein toate farmaciile.I,OSPCT

RECATUL ROMANIEIRENTA 40/o A 1IOR TIISIL À Dl1V 1898

in valoare nominala de

Lei 180.000.000 inárci 145.800.000. !ranci180.000.000

In virtutea legilor din 3/15 lunie 1893, 22 Mentie / 3 Aprilie 1894,11,23 Aprilie 1894. a doué legs din 18/30 Martie 1896, a legilor din 25Aprilie 17 Maiü 1896, 27 Aprilie / 9 Maiü 1896, 3/15 Maiit 1896, a trel legtdin 4/16 Mai 1896, a legilor din 6/18 Mai 1896. 8/20 Mal, la cincl legtdin 10,'22 Mai 1896, a doué legt din 14,26 Mal 1896 si a leget din 24 Fe-bruarie 18 Martie 1898. Guvernul Roman emite un Imprumut in valoarenominale de

Lei 180.000.000- merci 145.800 000- francï 180.000.000In titlurl de Rente amortibila 4 o/° din 1898, capital vi doba.nza platibile Tnaur. Din produsul acestul Imprumut o sums de 25'/2 milioane lei va fi in-trebuintata In constructiuni de cal fente si podurl, o sums de 6 milioanelet pentru ch-ltuela ale Ministerului Agricultures, pentru cledirl eclesiasticesi de instruetiune, spitalurt si Inchisort. apot o sums de 24 /a milioane leipentru terminarea p irtulua de la Constants, pentru Intocmirea serviciulutnaval maritim si al navigatiunet pe Dunere si In fine o sums de 12 mili-oane lei pentru lucrarl militare.

Mare de aceasta o sums de 105 milioane let valoare nominale dinnoul Imprumut mal este destinata pentru convertirea si rambursarea obli-gatiunilor 6 o/o rurale, ce vor mal remarie In circulatiune, dupa tragerea dela 19 Martie / 1 Aprilie 1898, In valoare nominala de let 26.793 300, a obli-gatiunilor de renta 5 °;o din 1875. In valorise nominale de 30.225.000 precumsi a unel sume nominale de 36.320 000 let din titlurile de rente amorti-bila 5 0/0 din emisiunile de 1881/88.

Obligatiunile vor tontine In text urmatoarele stipulatiunl in limbeleromana, franceze si germane.

Noul Imprumut va fi emis to obligatiuni la purtator, de este 500 lel -405 merc1-500 franca si anume in :

81.000 titlurl de cite 1 obligatiune54.000 ) » 2 )21.600 ) ) 5

6.300 ) » 10Obligatiunile vor fi Insolite de cupoane de dobânzi pentru doue zeta

ant, precum si de un talon contra caruia se va libera la timp fare niet oplata o noua foae de cupoane de cafre casele Insarcinate eu serviciul aces-tut Imprumut cari vor fi scutite pentru tot d'aura de ori-ce taxa de timbrusad alt imposit roman presinte saü viitor. Titlurile vor fi primite pentruvaloarea for nomina e ca garantie la toate casele publice. Cupoanele sce-zute vor fi primite la ace1east case de drept numerar.

Obligatiunile acestui Imprumut vor purta dobânda de 4 °/e pe an lacapitalul nominal.

Doble zile vor Incepe sa curga de la 19 aprilie 1 Mat 1898 si vorfi platite din cease In cease lunt adice la 20 Octombre- 1 Noembre si 19Aprilie -1 Mal ale f,e -caret an.

Amortisarea acestui Imprumut se vor face pe valoarea nominale Incurs de 60 ant eel mult, conform tabelet anexats la textul obligatiunilor,prin tragert la sorti semestriale, cari vor avea loe la 20 tannerie 1 Fe-bruarie si la 20 Iulie -1 August ale fie-care an, eu Incepere de la 20 la-nuarie -1 F, bruarie 1890.

Guvernul roman se oblige a nu mari tragerile si a nu denunta acestImprumut In timp de 10 ant socotiti de la 20 Octombre -1 Noembre 1898.

Obligatiunile elite la sorti ver fi platite trel lent dupe tragere insehimbul titlurilor impreune eu talonul for precum si toate cupoanele avêndscadenta dupa termenul ramburserel.

Valoarea cupoanelor ce vor lip :i se va deduce din capitalul de ram -bursat.

Numerile obligatiunilor evite la fie -care tragere vor fi publicate sivor face obiectul une' liste speciale. la care se va anexa o specificare anumerilor din tragerile preced -ate care nu s'ait prezintat la plata. Acestepubs catiunt precum vi orice alte publicatiunt relative la circulatiunea obli-g,tiunil rr se vor face in Romani + si In strainatate In cease pana la optziare germane (antre care doue din Berlin, unul din Francfort si altul dinHamburg) franceze si altele.

Cupoanele si obligatiunile scezute se vor putea intasa, dupa dorintadetentorilor, la Berlin si Francfort pe Main in marcs, la Paris in franca siin Bueuresti la casele Statulut In le' -aur eu paritatile de franca 500 merci405 -lei 500 aur.

Cupoanele nepresentate de plate se prescriü dupe 5 ant de la sca-dente tor, tar obligatiunile evite la sorti dupa trecere de 30 ant de la datatrageret.

In streinatate serviciul de plate al cupeanelor vi obligatiunilor derenta 4 °/. amortibila din 1898 se va face la Berlin la Directiunea der Dis -conto Gesellschaft vi casa S. Blei hròder la Francfort pe Main la d -nitM A. von Ralhsch:ld et Sohne, la Hamburg la Norddeutsche Blank InHamburg; In Paris la Comptoir National d'E,compte din Paris si la Ban-qre de Paris et des Pays Bas; tar in Bruxelles, Anvers vi Amsterdam lacasele ce se vor desemna In urine.

In conformitate cu legea din 24 Februarie -8 Martie 1898, Ministrulde Finance, onfornl publicatiunet sale din 11'23 Martie 1898. a chemat la

plata, pe ziva de 'its Iulie 1898. toate obligatiunile rurale 6 /°, remase Incirculatiune dupa tragerea din 19 Marcie -1 Aprilie 1898 in valoare de let26.793.300, toate titlurile de renta 5 °J0 din 1875 aflate in circulatiune invaloare nominale de leg 30.225.000. La subscrierea noulul Imprumut Invaloare de 180.000.000 lei, oferta de conversiune cuprinde, afare de obli-gatiunile celor doue Imprumuturi mal sus zise, chemate la plata, si obli-gatiuni de renta 5 °/0 amortibila din emisiunile 1881 -88 pana la concurentasumel de 36.320.000 lei.

Bucurestï, Martie 1898.Ministru de Finance G. CANTACUZINO.

Condiftunt de sltb8crlereIn virtutea prospectulul de mal sus, semnat de d. ministru de finance

se emite prin subscriere publica un Imprumut de180,000.000 lei aur = 145,800,000 merci = 180.000 000 francsSubscrierea va avea loc In Germania, Frelata si Romenia In condi-

tiunile urmatoare :1. CondlhiunI de subserïiere pentru conversinne

a) Pentru conversiunea titlurilor de Renta 5 °/, din 1875 si pentruconversiunea uneT sume de 36 320 000 let Renta 5 °/(1 amortibila din 1881;88In Renta amortibila a 4 °/0 din 1898. subscrierea va fi deschisa :La Paris, la Comptoir National d'Escompte din Paris,

Banque de Parie et des Pays -Bas si) Société Générale pour favoriser le déroloppe-

ment de l,'iddustrie et du eonameree,in conditiunile fixate de acece Bencl.

b) Pentru conversiunea une' plata din Renta amortibila 5 °/e din1881/88, pana la concurenta de 36,320,000 lei valoarea nominale, subscriereava avea loe.La Berlin la Directiunea der Disconto Gesellschaft,

» casa de Banca S. Bleichröder,la Francfort pe Main la D -nil M. A. de Rothschild el /il,la Hamburg la Norddeutsche Rank,

» ) D -nit L. Behrens et Söhne,M. M. Warburg et C-ie,

la Breslaú ) ) E. lletnean,» » G. r. Pachaly's E,akel,

la Colonia » » Sal. Oppenheine jr. et C -ie,la Leipziy Allgemeine Deutsche Credit Anstalt,

» ) Leipziger Ranh,» ) Becker et C -ie,

in conditiunile fixate de sus zisele case de Banca.e) Pentru conversiunea obligatiunilor 6 °/e rurale, neesite la sorti pana

la 19 Martie 1 Aprilie 1998 inclusiv, pentru conversiunea titlurilor deRenta 5 °/e din 1875 si pentru conversiunea uneT sume de 36.320.000 leiRenta 5 °/e amortibila din 1881/88, In renta amortibila 4 °/o din 1898, sub-scrierea va avea loe :la Bucurestï la Rance Nafionalá a Ronaániei.

» ) Banea Generalá Romdis, ,la Ictsi, Braila, Gala(ï, Craiova, Bacäú, Bârlad, Botosan1, Buzäi , CaracalConstanfa, Foccanï, Ploesti, Pitessti, Roman, T.- Mdgurele Si T.- Sererin la Su-eursalele s Agenfiei Bäneei Nationale a Romaniet.

Subscrierea va fi deschisa de la data acestei publiea,'i pina laa /IS Aprilie 189s.

Sus - zisele stabilimente pot acorda pentru depunerea titlurilor deconvertit un ternlen de 21 zile de la data subscrierii, daca subscriitorulva versa o cautiune de 5o/o asupra sumelor sbscrise.

Daca subscriitorul n'a efectuat depunerea In terminul fixat, caselede Banca se vor acoperi de pagubele si chieltuelile eventuale printr'oretinere echivalenta din cautiune. Escedentul va fi restituit subscriitorului.

Minoril, femelle maritate si tot1 acel ce posed obligatiuni supuseconversiunea, depuse la diferitele administratiunl publice, pot subscrie farda efectua indate depunerea acestor titlurt, facênd o simple declaratiunea Inseis, In care se va indica numeral recipisel administratiunet unde titlurilesunt depuse.

Depunerea titlurilor se va face in termen de 40 zile de la datasubscrieril.

Daca depunerea n'a fost efetuata pana la termenul indicat, declaratiuneade conversiune devine nule si subscriitorul pierde drepturile acordate prinpresenta publicatiune si prie Prospectul Ministerului de Finance. iar titlu-rile 'I vor fi rambursate al pari cu Incepere de la 1/13 Iulie 1898.

Titlurile de renia 4 °/o se vor libera eu cuponul de 20 Octombre -1 No-embre 1898 si urmatoarele.

Obligatiunile 6 °/o evite la sorti nu vor fi primite la conversiune.Titlurile de Renta 4 °/o din 1898 se vor deconta la subscriere pe cursul de

92 Lei 50 banipentru 100 lei nos nominal, plus dobanzita de 4 °/0 pe an de la 19 Aprile-1 Maiü pans la 1 -13 Iulie 1898. adica in total lei 92,30 pentru 100 leanominal.

Titlurile predate spre conversiune se vor primi pe cursul urmator:Oaligatiunile 6 °/e Cu 100.- pentru. 100 les nominal.

plus dobánzile . 1 -de la 1 -13 Maiü pane la 1 -13 Iulie 1898.

Lei 101 -,

1

ANTIPYR1NAEFERVESOENTA

14 pERnR=]Lïn potriva Durerilor, Migreaelor, Bóleï de Mare, etc.

. ..Luatà cu Acid Carbonic saeprinzä Grec fa

produse prin íntrebuintarea doctoriel.LE PERDRIEL & C1e, Paris.

Tipografia EPOCA ezecnta tot felnl de lucrärl atingëtoare de atea -'ata arte, ca coa mal mare acuratetfi si cu pretori foarte moderate.

Promptitndinea ili exactitatea sant deviza Tipografici.

AU PRIX FIXE5'r LWRCanI, Maison Fratii Hasan 70, Str. Lipsoanii,

MANUFACTURE EN GROS si EN DETAIL- BVCAREST -Am onoare a anunta numeroasel noastre clientele si onor. Pu-

blic, cä zilnic primim NCUT I TI inMätäsurï §i Länuri de rochi pentru sezonul de primävarä

Mare nsortiment In albitnri precum :Glande Chifóne. Madepolóne. etc. din fabricile cele mal renumite

.Spectalilate in CO FO.IRE de salon .yt eu aoaetruSTOFE DE MOBILE, PERDELE, STORIIRI, LINOLEUM, etc.

for FRETL'Rl MODERATE et FIXE 'ersp. S. Rugam a nota bine adresa noastra, apre a nu eufunda Magazinul

nostril Cu alte firme similare.

111111111M11111111111111d" _

.wmoviimesmaammonsis

Renta 5 °,° din 1875 cu 100, lei pentru 100 lei nominalplus dohaIzile 1.40 de la 20 -1 Aprilie pana la 1 -13 lulie 1898

Lel . 101.40capital nominalRente amortisabila din 1881 -88 cu 100, -lei Buta delel cap

plus dobanzile de 1.25 de la ' /i9 Aprilie One la 'ils

Lel 101.25 (Iulie 1898.La regularea comptulul fie caret subscrierl, soldurile inferioare va-

lorel und obligatiuni se vor plati in bani.

II. Condi(iuni de subseriere In numerarSubscrierile se vor primi :

la Paris, la Comptoir National d'Escompte din Paris.» Banque de Paris et des Pays -Bas.» Soeiéte (,générale pour favoriser le de elappe.

spent de l'industrie et du eona mer ee.la Berlin,) Directiunea der Diseonto-Gesellschaft

» » S. Ricichröder.la Frankfort pe Main, la d -nil M. A. de Rotsehiltl et /11,la Hamburg, la Norddeutehe Bankla Hamburg, la d -nit L. Behrens et Söhne,

» M. M. JEarburg et C-ie,la Breslau ) E. llellmanu,

» ) G. r. Pachaly's Esahel,a Colonia ) ) Sal. Oppanheina fr. el C-ie,la Leipzig » Allgemeine Deutsehe Credit Aasalt,

Leipziger Rank,» ) d -nit Becher et C-ie,

la Bruxeles la Banque de Paris et des Pays -Bas,la Bruxeles la Banque de Bruxelles, si

» d -nil Balser et Cie,la Anvers la Bangae Centrale Anversoise.la Amsterdam la Bangae de Paris et des Pay -Bas,

» d -nil Lippmann Rosenthal el C-ie, si» ) Anasterdana'sche Bank,

in conditiunile fixate de fie care din aceste Bence.la Bucureysti la Banca Nationalá a Ronadniei si la

) Banc« Generalá Ronadi%ná,la Iasi, Braila, Galati, Craiova, Bacdzc Bdrlad, Botosani, Buzdzc, Caracal.Constan(a, Focsanï, Ploesti, Pite. tt, Roman, T.- Mägurele 1i T. -S verin, laSueurealele si igesafiile Ranee Nationale a Rominiei,

in conditiunile urmatoare :Pretul emisiunel este ficsat la

92 lei 50 banipentru 100 lei capital nominal, plus dobâuzile de 4 la s. de la 19 Aprilie -1Maiü 1898 pana la efectuarea fie carat versement.

Subscr'erea va aven lac In ziva de 845 Aprine 189SSubscriitoril vor depune o cautiune de 5 la sute asupra valorel no-

minale subscrise, in numerar saü In efecte publice ori serisurl funciarecare se vor primi pe cursul zilet.

Subscrierea in Romtnia va putea fi inchisa mainte de data fixatamal sus, printr'o decisiune afisate In localurile de suhscriere.

Repartitionea va fi facute In termenul cal mal scurt.Daca in urma repartitiunel sumele subscrise ar fi reduse, actiunea

va fi si ea reduse proportional si escedentul va fi imediat restituit sub-scriitorului.

Varsamintele la sumele subscrise se vor efectua In modul urmator :A cincea parte din capitalul suhscris de la 21 pina la 25 Aprilie 1898.

doue cintimi cel mal tirziü pina la 27 Maiü -8 Iunie 1898,doue cintimi ) » » » la 26 lnnie -8 Iulie 1898.

Varsamintele subscrierilor mal miel de 15,000 lei vor fi 'facute intr'o sin -gura date, cel mai tirziü pina la 25 Aprilie 1898.

Contra fiecarui varsamint se va libera de catre Banca Nationale, directsubscriitorilor saü prin Banca Generala, recepise provisoria la purtator,constatind valoarea nominale a obligatiunilor integral platite de subscrii-tor. Aceste recepise se vor sehimba contra titlurl provisoria ale statulua,la epocele ce se vor anunta prin publicara speciale.

Dupe efectuarea tutulor versamintelor, garantie de 5 °/o va fi restituita.In cazul ciad subscriitorul nu va face la timp versemintele sale, bencile

respective vor avea dreptul de a vende fera somatiune saü punere in In-tirziere si fard nict o formalitate judiciare, eautiunea saü titlurile atribuitesubscriitorului spre a se despagubi de toate perderile provenite din nefa-cerea versamintelor la epocele fixate sus.

Titluriie provisoria emise de Stat se vor preschimba contra titlurl defi-nitive. Datele preschimberil se vor apunta la timp.

Subscrierile vor fi facute pe formulare puse la dispozitiunea subscriito-rilor de Banca Nationale a Rominiet vi de Banca Generala RomIns.

Banca Nationale a Remen¡etRance Generalá Remisaá

ransporfd.obile r1 te

O%11ePtea;7EllldlE

CAFABRICI DE VAR ALB

D E P 0 UPaleaTlehnei 236

M

sG1tESELVA

Palea }kilor59

POLUNGLY

JUOETüY. IdZisOEL

'STAR ALB G R A S ,117.711,EVAD, STIITS

VAR II.TDB,AuLICCIMENT IPSOS

COMENZILE SE PRIMESC :In Bncnrestl, la : Blatr011l nostra, Calea GririfeY,

D-1 Bernard ÿ' Co., Griritei, G2,Iosif Bltneeelt

t}i la Il-nut losif lone8etl! Aneth..n

Bncuree.I. Tipografiia EPOCA Strada Cl

OgAIIIPACFIOTE

LPIPER_HEIDSIECK1Ancienne Maison HEIDSHK fondée en 1755

KUNKELMANN & Co. Succe,seurs

EI1,1SFRANCE

Il epre8esallFa»l generalLEOPOLD R. 31A-ra CLTS

70. BIICIIREpI, STRADA CAROL.-70

DACA PARIJL J -V OAS'TRA CADE :1asad este färit putere ái i.ra lucir, daca avete matreatä sañ ori -care

alta afectinne a pitiisl uapnlni întrebnin%a%Il miracalosttl

P E T R 014H A H INTd

PENTRU PARcare intrea0>!te pe llaga calitat! ili aceia de a lelesni ondulares

pitrnlni. Intrebuintarea este asoara, placate si faya pericol.PREPApAT DE 111 HN, FARMACIST IN GENEVA (Elvetia)

D E P O Z I T:BUCUREgI : Ilea Z3mflrescn, Str. AcademieT 4; Bazar Universel, Calea Tic -

torieT 31; Mihail Stoinescn, Str. AcademieT 2 si Drogheria Tetzu Str. Lipacanti.GALATÏ : Bereovicl, Basar anglais.BOTgairIÏ: Farina aile : Perieteanu si Nicoleana.1A §1: Farmaciile Zbyszewaky ai Konya.BACAU : Drogheria Andreescn.CALARA§4I : It'armecia Ticek.

No. 3.Bueurauat